Tag: spectacole

  • Interviu cu marea muziciană de jazz Teodora Brody

    Interviu cu marea muziciană de jazz Teodora Brody

    Teodora Brody, renumita artistă de jazz născută în România, a susținut două concerte deosebite în luna noiembrie 2024. Pe 8 noiembrie, a cântat alături de celebrul chitarist și pianist Stanley Jordan, într-una din cele mai cunoscute săli de concerte din lume, la Carnegie Hall din New York. Vocalista a urcat pe scenă cu unul dintre cele mai îndrăgite proiecte muzicale ale ei, “Impromptu”, o seară de improvizație muzicală. Pe 30 noiembrie, artista și-a făcut debutul în Marea Britanie alături de London Symphony Orchestra la LSO St Luke’s, Londra cu proiectul său “Rhapsody”.

     

    Am discutat cu Teodora Brody despre cele două spectacole, despre anul 2024, planurile pentru 2025, ca şi despre artiştii cu care a interacţionat profesional cel mai mult.

     

  • Festivalul Naţional de Teatru continuă, la Bucureşti

    Festivalul Naţional de Teatru continuă, la Bucureşti

    Festivalul Naţional de Teatru, un eveniment cultural aflat la cea de-a 34-a ediţie, continuă la Bucureşti, sub tematica “Dramaturgiile Posibilului”. Iubitorii de teatru sunt invitaţi să asiste, până pe 28 octombrie, la un maraton cu spectacole, lansări de carte și multe alte evenimente.

    „Este o ediție, aș spune, a dialogului între generații. Ne-am dorit foarte tare acest lucru, mai ales în timpurile astea. Am revenit la temele majore. Cred că festivalul nostru trebuie să fie mai ales un loc al întâlnirilor și un loc al dialogului”, spunea, vineri seară, scenograful Dragoş Buhagiar, preşedintele Uniunii Teatrale din România (UNITER).

    31 de spectacole din toată România vor fi prezentate în săli de teatru şi în diverse spaţii neconvenţionale din Bucureşti. “Antologia dispariţiei” – scenariu şi regie Radu Afrim; “A douăsprezecea noapte” de William Shakespeare, regia Andrei Şerban; “Hedda Gabler” de Henrik Ibsen, regia Thomas Ostermeier sunt doar cîteva dintre acestea.

    La ediţia din acest an vor fi prezente cinci spectacole invitate din străinătate – Germania, Irlanda, Polonia şi Belgia. Au fost invitaţi 50 de profesionişti români din lumea teatrului şi 100 din străinătate.

    Vor fi, de asemenea, şi instalaţii vizuale, spectacole-lectură pe texte noi din dramaturgia contemporană, spectacole de teatru independent, spectacole educaţionale, conferinţe şi dezbateri, ateliere, module dedicate unor artişti consacraţi, lansări de carte, spectacole de teatru radiofonic, dar şi un bogat eveniment-partener – Bienala de Scenografie (Bucharest Scenography Biennale).

    Artista Miriam Răducanu, coregrafă, dansatoare și profesoară de dans, de la a cărei naștere s-au împlinit 100 de ani va fi celebrată la ediţia din 2024.

    Festivalul marchează și 50 de ani de creație teatrală a regizorului Silviu Purcărete.

    Evenimentul este produs de Asociaţia UNITER – Uniunea Teatrală din România. FNT este un proiect cultural finanţat de Ministerul Culturii.

    (Maria Monica Chiriţă)

  • Festivalul Naţional de Teatru, ediţia a 34-a

    Festivalul Naţional de Teatru, ediţia a 34-a

    Între 18 şi 28 octombrie, se desfăşoară, la Bucureşti a 34-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru, un maraton cu spectacole, lansări de carte și multe alte evenimente.

    “Festivalul și-a deschis ușile larg pentru toată țara. Sunt teatre din țară, sunt teatre care sunt prezente, nu pentru că așa trebuie să fie prezente, ci pentru că merită, pentru că în spate sunt ani de muncă, talent și, nu în ultimul rând, valoare. Este o ediție, aș spune, a dialogului între generații. Ne-am dorit foarte tare acest lucru, mai ales în timpurile astea. Am revenit la temele majore. Cred că festivalul nostru trebuie să fie mai ales un loc al întâlnirilor și un loc al dialogului”, spunea, vineri seară, scenograful Dragoş Buhagiar, preşedintele Uniunii Teatrale din România (UNITER)

    31 de spectacole din toată România vor fi prezentate în săli de teatru şi în diverse spaţii neconvenţionale din Bucureşti. Actuala ediţie FNT se află sub semnul “Dramaturgiilor posibilului”.

    Vor fi, de asemenea, şi instalaţii vizuale, spectacole-lectură pe texte noi din dramaturgia contemporană, spectacole de teatru independent, spectacole educaţionale, conferinţe şi dezbateri, ateliere, module dedicate unor artişti consacraţi, lansări de carte, spectacole de teatru radiofonic, dar şi un bogat eveniment-partener – Bienala de Scenografie (Bucharest Scenography Biennale).

    Publicul va beneficia de 5 spectacole străine ale unor importanţi producători europeni. Festivalul are la actuala ediţie 60 de parteneri instituţionali. Au fost invitaţi 50 de profesionişti români din lumea teatrului şi 100 din străinătate.

    Ediția din acest an o celebrează pe artista Miriam Răducanu, coregrafă, dansatoare și profesoară de dans, de la a cărei naștere s-au împlinit 100 de ani.

    Festivalul marchează și 50 de ani de creație teatrală a regizorului Silviu Purcărete.

  • Zi-le d-alea, d-ale noastre! 30.06.2024

    Zi-le d-alea, d-ale noastre! 30.06.2024

    Emisiune destinată românilor de pretutindeni. În cadrul ediției vor fi prezentate cântece, dansuri și folclor din toate zonele țării. Vom aborda subiecte recente cum ar fi: spectacole, turnee ale artiștilor, lansări de materiale muzicale, aniversări, comemorări.
    Realizator: Cătălin Maximiuc

  • Asociații românești din lume 24.04.2024

    Asociații românești din lume 24.04.2024

    Tânăra generație în prim plan, la evenimente în comunitățile românești din Canada și Italia.

    1) Concurs de recital de poezii “Fluturele din fântână”(a IV-a ediție; 27 aprilie) și spectacolul Povesti cu care crești (28 aprilie), organizat de Centrul de Cultură și Tradiție Italo Românească APS-Torino (CCTIR). Interviu cu Valentina Pascal, psiholog în cadrul CCTIR; 2) Participări la concursuri de matematică, la competiții literare, spectacole cu tradiții românești susținute de copiii de la Școala Junimea Română din Montreal și pregătiri pentru Festivalul românilor de pretutindeni ( 18 mai, în regiunea Ottawa; a V-a ediție; organizat împreună cu Biserica Ortodoxă Sfânta Maria, din Gatineau/Ottawa) și Gala Meritas – celebrarea încheierii anului școlar 2023 – 2024 (8 iunie, Montreal). Interviu cu Otilia Tunaru, fondatoare și a Asociației MAVA (sub egida căreia se desfășoară cursurile “Junimea – Școală pentru minte, inimă și cultură”, decorată cu Ordinul „Meritul pentru Învățământ” în grad de Cavaler de către președinția României (în 2019).
    Realizatoare: Mihaela Dincă-Băjănaru

  • Radio România 95. Spectacole de colecție

    Radio România 95. Spectacole de colecție

    Teatrul Național Radiofonic a lansat, la www.eteatru.ro,
    o nouă colecţie de spectacole sonore, alcătuită cu prilejul aniversării, la 1
    noiembrie 2023, a 95 de ani de Radio România. Colecția include cele mai bune
    montări radiofonice din toate timpurile, realizate după texte importante ale
    dramaturgiei naţionale şi universale. Spectacolele poartă semnături regizorale
    remarcabile şi sunt interpretate de importanți actori români, care au colaborat
    permanent cu Teatrul Naţional Radiofonic.

    Radio România 95. Spectacole de colecție adună, pe site-ul www.eteatru.ro, titluri reprezentative
    din 8 decenii de radiofonie teatrală, începând cu anii ’50 ai secolului trecut.
    Cel mai vechi spectacol păstrat pe bandă de magnetofon a fost realizat în 1951:
    Hagi Tudose de Barbu Ştefănescu Delavrancea, în regia lui Ion Şahighian, cu
    Nicolae Bălţăţeanu în rolul titular.

    Attila Vizauer, redactor-şef al Teatrului
    Naţional Radiofonic. Această piesă se află în noua colecție pe
    care o oferim ascultătorilor de teatru radiofonic. Așa cum am mai spus,
    spectacolele sunt grupate cronologic, aparținând celor opt decenii de teatru
    radiofonic.

    Începem cu anii 50, ani în care actori importanți ai teatrului
    românesc s-au aflat la microfonul radioului și au realizat interpretări
    remarcabile. Unul dintre actorii remarcabili de atunci a fost Radu Beligan,
    care a a avut o strânsă legătură cu teatrul radiofonic până la sfârșitul vieții
    sale. Îmi amintesc că avea 92
    de ani când încă mai venea în studiourile Teatrului Radiofonic pentru a
    interpreta roluri în spectacolele produse de noi. De altfel, toată lumea știe că
    Radu Beligan a fost un veteran al scenei noastre. Și pentru că vorbim de acele
    generații extraordinare care și-au pus amprenta asupra culturii noastre, l-aș
    menționa și pe Sică Alexandrescu, un regizor de marcă al acelor ani, anii 50,
    care împreună cu actori ca Alexandru Giugaru, Grigore Vasiliu Birlic, Evira
    Godeanu și mulți alții a dat naștere unor spectacole memorabile.

    Colecția
    continua cu anii 60 și 70, când apar generații formidabile de actori. Sunt și
    anii în care marele regizor Liviu Ciulei a montat pe scenă spectacole de
    referință, preluate apoi de teatrul radiofonic. Mă gândesc, de exemplu, la Cum
    vă place de William Shakespeare, un spectacol extraordinar al anilor 60,
    care beneficiază de adaptarea radiofonică a lui Mihai Zira, un mare regizor de
    teatru radiofonic. Este un spectacol din distribuția căruia fac parte, printre
    alții, Victor Rebengiuc și Clody Bertola. Interesant este că în acest
    spectacol, Cum vă place, există un monolog al lui Jacques
    Melancolicul interpretat de însuși Liviu Ciulei, care a jucat în piesa
    respectivă. Este o colecție cu spectacole care merită ascultate pentru că au o valoare
    teatrală extraordinară.


    O altă colecție lansată recent de Teatrul Național
    Radiofonic este Radio România 95. 95 de ani de Radio – 95 de ani de
    literatură. Adaptări radiofonice din literatura lumii. Noua colecție de
    spectacole radiofonice, lansată la Târgul de Carte Gaudeamus, cuprinde
    transpuneri sonore ale unor titluri celebre din literatura națională și
    universală (teatru și proză dramatizată radiofonic). Montările radiofonice,
    realizate după cărți românești și străine apărute în ultimii 95 de ani sunt
    grupate în link-uri, dedicate anilor ’30, ’40, ’50.

    Attila Vizauer, redactor-şef al Teatrului Naţional Radiofonic: Ne-am propus să fim prezenți în spațiul extraordinar al
    Târgului Gaudeamus cu o colecție de teatru radiofonic dedicată cărților, capodoperelor
    literare realizate de-a lungul anilor. Cine este interesat să asculte
    versiunile radiofonice ale marilor creații literare românești, dar și
    universale poate accesa această colecție care a fost lansată odată cu
    deschiderea Târgului de Carte Gaudeamus: Radio România 95. 95 de ani de
    Radio – 95 de ani de literatură. Adaptări radiofonice din literatura lumii.
    Dacă sunteți interesați să descoperiți o versiune radiofonică a celebrului
    roman Madame Bovary de Gustave Flaubert o puteți găsi pe
    www.eteatru.ro. În aceeași colecție se găsesc adaptări ale operelor lui
    Lucian Blaga sau Camil Petrescu, ca să mă rezum la câteva exemple. Sunt spectacole
    pe care teatrul radiofonic le poate oferi pentru că are o fonotecă foarte
    bogată și deține o selecție de titluri importante, capodopere ale literaturii românești
    și universale.

    Liviu Rebreanu,
    Mihail Sadoveanu, Mircea Eliade, Tudor Mușatescu, Mihail Sebastian, Marin
    Sorescu, Marin Preda, Matei Vișniec, Ema Stere, , Friedrich Dürrenmatt, Bertolt
    Brecht, Thomas Mann, Jean-Paul Sartre, Eugene O’Neill, Tennessee Williams,
    Mario Vargas Llosa sunt doar o parte dintre autorii pe care îi puteți găsi pe
    platforma www.eteatru.ro, în viziuni regizorale originale, susținute de actori importanți ai scenei
    și teatrului radiofonic.


  • Teatrul Național Radiofonic, în secțiunea ON AIR a Festivalului Național de Teatru

    Teatrul Național Radiofonic, în secțiunea ON AIR a Festivalului Național de Teatru

    Radio România este partener media tradiţional al Festivalului Național de Teatru – FNT, ajuns la cea de-a 33-a ediţie, care se desfăşoară sub deviza Laboratoarele sensibilului în perioada 20 – 30 octombrie 2023.

    Secțiunea ON AIR a Festivalului vă propune, la Radio România Cultural, programele radiofonice In memoriam Ion Caramitru şi In memoriam George Banu, în intenţia de a contura portrete sonore elocvente ale celor doi mari oameni de teatru, care au avut, fiecare în felul său, o influenţă covârşitoare asupra mişcării teatrale contemporane, în ultimele decenii.

    Dintre zecile de roluri memorabile, jucate de Ion Caramitru la Teatrul Național Radiofonic, am alcătuit un repertoriu cât mai variat şi mai sugestiv, astfel încât ascultătorii de teatru radiofonic să regăsească în programele noastre titluri de referinţă, montări de prestigiu, care îl au drept protagonist pe regretatul actor.

    Vocea lui Ion Caramitru este, cu siguranță, una dintre cele mai admirate și emoționante din istoria teatrului românesc și a Teatrului Național Radiofonic, iar spectacolele pe care vi le propunem în Secţiunea ON AIR a FNT33 sunt producţii în care actorul joacă roluri importante, pe măsura talentului său copleșitor, remarcabilă fiind capacitatea sa de a reda forme multiple, o întindere de la şoaptă la tumult, jocul inteligent, nuanţat, adaptat microfonului, întruchipând cele mai diverse idei, stări și sentimente.

    Tot la Radio România Cultural, îl evocăm pe marele om de teatru George Banu şi vă propunem Trilogia îndepărtării, spectacol din 2011, în regia lui Gavriil Pinte, un eseu radiofonic copleşitor, după un text scris cu luciditate și sensibilitate, ca rezultat al unui exerciţiu meditativ impresionant şi elevat, ivit după o îndelungă sondare a psihologiei umane şi care a dobândit o calitate sonoră aparte, prin accentele inspirate, prin atenţia la nuanţe, prin extraordinara armonizare a vocilor cu muzica.

    De asemenea, vom difuza, în memoria strălucitului critic şi profesor universitar, spectacolul de teatru-document Teatrul: Neîmpliniri solitare și împlinire comună sau Monologuri retrospective de George Banu (2015).

    Realizat în regia lui Gavriil Pinte, spectacolul reprezintă un document de extraordinară valoare teatrală şi culturală, purtând semnătura unui mare om de teatru român, racordat la fenomenul teatral contemporan de pe întreg teritoriul artistic, un caz unic în arsenalul teatral românesc actual și privilegiu radiofonic.

    Spectacolul a fost realizat în patru episoade, în cadrul proiectului Biografii, memorii. Confesiunile lui George Banu. Teme de reflecție, care l-au însoțit de-a lungul vieții, se regăsesc în aceste patru episoade, subintitulate: De ce nu am devenit actor? / De ce nu am devenit scriitor? / De ce nu am devenit profesor? / Cine devine regizor?

    La Radio România Actualităţi, spectacolele radiofonice pe care le vom difuza în Secţiunea ON AIR a FNT33 sunt adecvate temei din acest an a Festivalului: Laboratoarele sensibilului. Toate sunt producţii care cultivă inovaţia în domeniul teatrului radiofonic, experimentarea unor modalităţi de expresie noi, incitante, în spiritul evoluţiei formelor auditive şi al posibilităţilor, din ce în ce mai rafinate, de explorare a lumii sunetelor. Ideea de cercetare artistică, de laborator teatral, componenta etică şi puterea de reprezentativitate, care se află printre principiile selectării producţiilor din FNT de anul acesta, conform argumentului selecţionerilor, se regăsesc şi în producţiile sonore pe care vi le vom oferi spre audiţie.

    Spectacolele propuse s-au bucurat din plin de aprecierea publicului şi a specialiştilor, unele dintre ele fiind multiplu premiate la festivaluri internaţionale de teatru radiofonic. Sunt creații puternice și captivante, care explorează, prin mijloace auditive, teritorii fascinante, având toate atuurile pentru a interesa şi pentru a cuceri publicul contemporan.

    În perioada festivalului, vor fi active, de asemenea, pe site-ul www.eteatru.ro, colecţiile In memoriam Ion Caramitru şi In memoriam George Banu.

    Programul săptămânal al difuzărilor spectacolelor radiofonice poate fi găsit pe site-ul nostru: www.tnr.srr.ro/program.

    Rămâneţi alături de Radio România Cultural, Radio România Actualităţi şi site-ul www.eteatru.ro, pentru a fi racordaţi la mişcarea teatrală contemporană, urmărind secţiunea ON AIR a Festivalului Naţional de Teatru.

  • Timişoara, Capitală Europeană a Culturii 2023

    Timişoara, Capitală Europeană a Culturii 2023

    130
    de evenimente pe parcursul a trei zile pentru inaugurarea oficială a
    sezonului Timişoara – Capitală
    Europeană a Culturii 2023
    ! Pitorescul oraș din vestul României
    devine, de vineri, pentru un an, al doilea din țară – după Sibiu în
    2007 – care deține acest mult râvnit statut. Prin el, timișorenii îşi propun să
    arate că urbea în care locuiesc este una tradiţional
    multiculturală, deschisă, curajoasă şi inovativă.

    Pe parcursul celor trei zile de sărbătoare
    culturală, la Timișoara sunt așteptate să participe în jur de 16.000 de persoane,
    între care 100 de înalţi oficiali din ţară şi străinătate, inclusiv zeci de ambasadori,
    premierul Nicolae Ciucă şi comisarul european Adina Vălean. Sute de artişti
    români şi internaţionali le propun tuturor concerte, expoziţii, spectacole
    stradale, teatru, film şi ateliere în întregul oraş, inclusiv în cartiere,
    totul sub sloganul Luminează oraşul prin tine!.

    Primarul Dominic
    Fritz și-a îndemnat concetăţenii să fie parte din această sărbătoare: Este şansa noastră de a arăta tot ce ştim despre moştenirea Timişoarei,
    dar şi despre energia pe care o avem în ziua de azi şi despre setea pe care o
    avem pentru viitor. Suntem mândri de oraşul nostru şi sunt absolut sigur că,
    peste un an, ne vom trezi într-o nouă comunitate, mai bună, mai implicată, în
    care fiecare dintre noi îşi are locul. Deci, haideţi să facem din acest an anul
    Timişoarei.

    Printre punctele de atracţie ale debutului de sezon Timişoara
    – Capitală Europeană a Culturii 2023
    se numără expoziţia retrospectivă
    Victor Brauner de la Muzeul de Artă, prima din România şi una dintre cele mai
    importante din Europa, dedicată acestei figuri emblematice a culturii
    avangardiste și suprarealiste românești și europene. Apoi au fost pregătite
    concerte susţinute de compozitorul
    și pianistul român Andrei Irimia,de
    Filarmonica Banatul, de DJ Bully, de cântărețul
    și compozitorul suedezo-britanic Jay-Jay Johanson sau de compozitorul și
    pianistul olandez Joep Beving. După mai bine de 30 de ani de turnee în jurul
    lumii, membrii fondatori ai Taraf de Haidouks s-au întors acasă și
    au pornit, sub bagheta Șaraimanic, un nou proiect – Taraf de Caliu,
    prezent și el la Timișoara. Unul
    din cele mai apreciate gipsy band din lume, Taraf de Caliu duce mai
    departe o muzică tradițională din sudul României.

    Organizatorii au promis de
    neratat și show-ul aerian pus în scenă cu ajutorul macaralelor de spaniolii de
    la Muaré Experience. O pepinieră cu cinci etaje, cu peste 1.300 de plante, va
    fi punct de belvedere şi spaţiu de educaţie pentru biodiversitate, în timp ce
    Universitatea Politehnica găzduiește un adevărat festival de cultură digitală.
    Dar, mai multe detalii despre programul evenimentelor de la sfârşitul acestei
    săptămâni sunt pe site-ul opening.timisoara2023.eu.


  • Retrospectiva teatrală a anului 2021

    Retrospectiva teatrală a anului 2021

    Acum, la finalul
    anului 2021, al doilea an în care pandemia ne-a obligat să ne reorganizăm viața
    socială, profesională și culturală, scena teatrală românească a reușit să
    inoveze, să se reinventeze și să răzbească, în pofida dificultăților, a
    restricțiilor sau provocărilor din toate domeniile, aducând publicului puțină
    alinare sufletească și intelectuală în mijlocul tumultului cotidian. Au fost
    premiere teatrale importante, scenele au fost redeschise în anumite perioade,
    păstrând măsurile de siguranță impuse de pandemie, teatrul a ajuns la
    spectatori în sălile de spectacol, în spații publice și online.


    În noiembrie a avut
    loc a 31-a ediție a Festivalului Național de Teatru (FNT), ocazie în care
    spectatorii s-au întâlnit cu 136 de evenimente (spectacole de teatru,
    instalații performative și vizuale, producții din străinătate invitate în
    România, conferințe, expoziții, teatru radiofonic și spectacole online). O amplă
    secțiune in memoriam a fost dedicată marelui actor Ion Caramitru, dispărut
    dintre noi în luna septembrie. Ion Caramitru a fost un actor de teatru și film,
    regizor și politician, președintele și amfitrionul UNITER (Uniunea Teatrală din
    România) din 1990 și directorul Teatrului Național din București din 2005.
    Printre marile roluri ale artistului, de pe scândura scenei, se numără de la
    Hamlet (1963) și Profesorul din Steaua fără nume (1964), ambele sub bagheta
    regizorală a lui Costache Antoniu, Herault din Moartea lui Danton (1966,
    regia Liviu Ciulei), Romeo (1967, regia Vlad Mugur), Iulius Cezar (1968, regia
    Andrei Șerban), până la Eduard al III-lea (2008, regia Alexandru Tocilescu).
    Din filmografia lui Ion Caramitru amintim titluri precum Ștefan Luchian (1981),
    Lumini și umbre (1981-1982), și celebra serie Liceenii în care a
    interpretat personajul profesorului Socrate.


    Gala UNITER 2021, din
    iulie, al cărei amfitrion a fost pentru ultima dată Ion Caramitru, a adus,
    între altele, următoarele premii teatrale: Premiul pentru debut – Diana
    Mititelu, Premiul pentru întreaga activitate – Marcel Iureș, Premiul pentru
    spectacole online – Teatrul Național Radu Stanca din Sibiu, cel mai bun actor
    – Răzvan Vicoveanu, cea mai bună actriță – Emöke Kató, cel mai bun spectacol -
    Inimă și alte preparate din carne, regia Radu Afrim, Teatrul Național Marin
    Sorescu din Craiova.


    Ca o dovadă a
    adaptării la noile condiții de spectacol impuse de pandemie, în mediul online
    au apărut piesele de teatru VR (Virtual Reality) și spectacolele online,
    difuzate fie în direct, fie înregistrări de pe scena teatrelor.


    2021 a fost și un an
    al premierelor pe scenă. Teatrul Municipal Baia Mare (nord) a adus 4 premiere
    în fața publicului, dintre care Descompus după texte de Matei Vișniec, apreciat
    scriitor român emigrat la Paris. Teatrul din Suceava (nord) a avut 7 premiere, printre
    care Micul Prinț după Antoine de Saint-Exupéry și O noapte furtunoasă de
    marele dramaturg român Ion Luca Caragiale. În Pitești (sud), Teatrul Alexandru
    Davila a avut 7 premiere, iar teatrele din Satu Mare (nord-vest) și Sfântul
    Gheorghe (centru) câte 3 premiere. Teatrul Odeon din București a avut 4
    premiere în 2021, printre care Cui i-e frică de Virginia Woolf? de Edward
    Albee și Henric al IV-lea de Luigi Pirandello. Teatrul Evreiesc de Stat a
    avut 4 premiere, printre care Alice în Țara Minunilor după Lewis Carroll. La
    Naţionalul bucureştean notăm 3 premiere, între care D-ale carnavalului, de
    Ion Luca Caragiale, regia Alexandru Dabija.


    Teatrele independente
    au avut și ele seria lor de premiere, mișcarea teatrală independentă fiind una
    cu o din ce în ce mai mare greutate pe scena culturală și teatrală din România:
    Apollo111 – două premiere, Teatrul Act – premiera spectacolului Rosto după
    I.L.Caragiale, iar unteatru – 8 premiere.


    2021 a fost un an
    dificil și provocator pentru teatru, pentru scena culturală din România. Dar,
    pasiunea, devotamentul pentru meșteșugul actoricesc, iubirea de scenă și mai
    ales de public a făcut ca acest an să fie trecut cu bine, cu realizări, cu
    premiere, cu săli cu spectatori și cu reinventarea limbajului teatral în mediul
    online, adaptat pentru noile condiții de joc.

  • Orientări UE pentru reluarea în siguranță a activităților în sect. culturale și creative

    Orientări UE pentru reluarea în siguranță a activităților în sect. culturale și creative

    Activitățile artistice, de divertisment și recreative au înregistrat, în 2020, la nivelul UE, cea mai mare scădere procentuală în comparație cu anul anterior, în ceea ce privește valoarea adăugată (date Eurostat). Iar potrivit Raportului anual pe 2021 privind piața unică, operatorii de cinematografe din UE au raportat o scădere cu 70% a încasărilor în 2020; organizatorii de evenimente muzicale, la rândul lor, au raportat o scădere cu 76% a prezenței publicului (și cu 64% din venituri); iar muzeele au pierdut venituri până la 75-80% (în regiunile turistice populare).
    Odată cu vara, statele europene au început să permită redeschiderea treptată a spațiilor culturale și reluarea evenimentelor. Cum era de așteptat, există diferențe mari între măsurile luate la nivel național. De aceea, Comisia Europeană a propus măsuri coordonate la nivelul statelor membre pentru redeschiderea în condiții de siguranță a sectoarelor culturale și creative. Și a publicat pe 29 iunie un set de orientări care acoperă două dimensiuni-cheie despre care vorbește Iulia Popovici, secretar de stat în Ministerul Culturii.

    Strategia industrială a UE a identificat sectoarele și industriile culturale și creative ca reprezentând unul dintre cele 14 ecosisteme industriale pentru o redresare durabilă și favorabilă incluziunii și pentru dubla tranziție (verde și digitală) a economiei UE. Conform acestei strategii, redeschiderea mediilor culturale ar trebui să fie însoțită de acțiuni care să asigure redresarea sustenabilă și reziliența întregului sector. În orientările publicate de Comisie se regăsește o listă de astfel de instrumente UE ce pot fi accesate de statele membre. Documentul poate fi descărcat de aici. Alte informații aici


    RadioRomaniaInternational · Podcasting Europe: Europa pentru toti – 03.07.2021

  • Ateliere și activități la Teatrul pentru Copii și Tineret Gong din Sibiu

    Ateliere și activități la Teatrul pentru Copii și Tineret Gong din Sibiu

    Din martie anul trecut, de la începutul pandemiei de Coronavirus, Teatrul pentru Copii și Tineret Gong din Sibiu a
    inițiat o serie de activități și ateliere, disponibile online. A fost intenția teatrului
    de a se menține viu într-o perioadă în care sălile de spectacol au fost închise
    și de a rămâne alături de spectatorii săi. Adrian
    Tibu, directorul Teatrului Gong.

    Continuăm seria atelierelor
    de creație cu profesioniști implicați în realizarea atelierelor. Avem pictori,
    sculptori, croitorese care își propun să dezvolte imaginația celor mici,
    pornind de la poveștile montate pe scena teatrului, în încercarea de a oferi o
    fereastră cu vedere în culisele teatrului. Cei mici vor fi provocați să spună
    povești cu ajutorul unor obiecte confecționate acasă, păpuși din șosete sau
    sticle reciclate, ca să mă rezum la câteva exemple. În același timp vor creiona
    ghivece pictate manual, iar copiii cu vârste între 6 și 10 ani vor fi provocați
    să își dezvolte abilitățile de scriere dramatică prin ateliere ce folosesc
    temele spectacolelor. Este o încercare de a reinterpreta povești clasice și de
    a realiza, până la urmă, o cronică asupra realității din jurul nostru. Încercăm să creăm pentru
    cei mici o lume plină de veselie, să aducem un strop de bucurie într-o perioadă
    dificilă și prin acest tip de exerciții.

    De asemenea, încercăm să oferim o
    variantă plăcută de petrecere a timpului
    în famile pentru că atât părinții cât și copiii pot să lucreze împreună, pot
    avea un punct de pornire pentru a discuta teme mai sensibile. Prin aceste
    ateliere ne dorim și să-i convingem pe cei mici să nu stea tot timpul cu ochii
    în calculator sau TV, pentru că nu este sănătos. Oricum, ne dorim să continuăm
    aceste ateliere și atunci când ne vom întoarce la un anume tip de normalitate
    pentru că feedbackul primit din partea spectatorilor e unul foarte bun, iar
    pentru noi a fost esențial să menținem contactul cu aceștia. Spun asta pentru
    că teatrul este, până la urmă, o instituție vie și avem nevoie de relația
    aceasta între copii, părinți, educatori și actori.



    Atelierele și activitățile inițiate de Teatrul
    pentru Copii și Tineret Gong din Sibiu au fost concepute pentru copii de toate
    vârstele. Adrian Tibu. Avem și ateliere cu circuit închis pentru copiii de grădiniță și cei
    din clasele de gimnaziu. Este vorba de intervenții pe zoom în timp real, cu
    copiii aflați fie acasă, fie în sala de curs. În același timp, actorii noștri au
    un portofoliu de recitaluri, este vorba de poezii și texte românești, pentru a
    veni în întâmpinarea profesorilor și pentru a oferi o altă abordare în
    înțelegerea textelor pentru examenele de capacitate sau bacalaureat. Un alt tip
    de atelier pe care îl desfășurăm pentru adolescenți este cel de vorbire în
    spațiul public. Până acum am avut module doar pentru copii de clasa a XII a, în
    vederea pregătirii lor pentru bacalaureat, întrucât de multe ori emoțiile sunt
    mari în aceste cazuri și se poate întâmpla din acest motiv ca elevii să nu-și
    exploateze întreg potențialul. Ca atare, aceste ateliere de vorbire în spațiul
    public care au o componentă importantă în zona educațională, combină diverse tehnici
    de actorie, tocmai în scopul de a veni în întâmpinarea celor care se pregătesc
    de examene.

    În
    încercarea de a oferi o alternativă la spectacolele din sălile de teatru, de la
    sfârșitul lui martie 2020, Teatrul pentru Copii și Tineret Gong din Sibiu a
    creat și un podcast cu povești: Meniul cu povești șoptite. Este vorba de
    povești din toate colțurile lumii, interpretate de actorii Teatrului Gong.
    Toate înregistrările sunt disponibile gratuit, pe teatrulgong.ro, iar lista
    fișierelor audio este actualizată zilnic. Prima poveste a fost Zâna Zânelor
    de Petre Ispirescu, în lectura Luciei Barbu. Adrian Tibu, directorul Teatrului
    Gong.

    Am încercat să aducem în atenția celor mici
    un portofoliu universal pentru că de multe ori aceste povești sunt sortite
    uitării, nu mai sunt reeditate sau căutate în biblioteci. Așa ne-a venit ideea,
    într-un moment în care sălile de spectacol au fost închise, să creăm acest
    fișier virtual care conține deja peste 150 de povești reinterpretate, pentru că
    este important să menținem această legătură cu publicul nostru, promovând
    interacțiunea chiar și în mediul digital. Când am creat acest podcast, ne-am
    gândit că este important ca cei mici să aibă un somn odihnitor, de aceea aceste
    povești șoptite sunt folosite de cele mai multe ori ca povești de noapte bună.
    Este important de știut că aceste povești vor rămâne disponibile online
    gratuit, la fel ca atelierele care se găsesc la adresa teatrulgong.ro. Pot
    spune că avem o bibliotecă virtuală generoasă, folositoare copiilor de toate
    vârstele, pentru că ne dorim un public activ, cu gândire critică, care să
    înțeleagă lumea din jur. Iar toate aceste povești din zone mai mult sau mai
    puțin îndepărtate, care ne propun diverse modele culturale ne ajută să
    înțelegem diversitatea și realitatea din jurul nostru.


    Teatrul pentru Copii şi Tineret Gong din Sibiu și-a reluat activitatea cu publicul începând de duminică,
    9 mai. Primul spectacol prezentat pe scenă după încetarea ultimului ultimul val
    de restricții a fost Gagaga şi alţii ca el, un spectacol educaţional interactiv
    cu păpuşi, creat de Raluca Răduca, ce reuneşte mai multe povestiri inspirate
    din literatura universal.

  • Restricţii la nivel local

    Restricţii la nivel local

    După ce România a înregistrat
    un val de peste 2.000 de îmbolnăviri pe zi și noi recorduri în ceea ce privește
    numărul persoanelor decedate într-o singură zi și a celor internate în secțiile
    de Terapie Intensivă, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a anunțat
    noi restricții pentru a preveni răspândirea noului coronavirus. Este vorba însă
    de restricții locale, în funcție de rata de infectări.


    Astfel, sunt puse în
    carantină localitățile care depășesc o rată de infectări de 3 la mia de
    locuitori în ultimele 14 zile. Se interzic evenimente precum nunți și botezuri
    în localitățile care au un indice mai mare de 1,5 la mia de locuitori.


    Tot
    acest indice de răspândire a noului coronavirus duce și la închiderea
    restaurantelor si cafenelelor în zonele afectate. Este luată în considerare
    închiderea sau suspendarea activității pentru agenții economici care nu
    respectă regulile, iar instituțiile publice si private trebuie să ia în calcul
    munca de acasă sau, acolo unde nu se poate, să ia în calcul decalarea
    programului, în zonele unde se depăsește 1,5 la mia de locuitori.


    Autoritățile
    au anunțat intensificarea controalelor, dar așteaptă și colaborarea populației:
    purtarea măștii, distanțarea socială, dezinfectarea mâinilor și a suprafețelor,
    măsuri care ar trebui să ducă la un trend descendent al infectărilor.


    La
    București, unde numarul zilnic de infectari este cel mai
    ridicat din ţară- s-au luat mai multe măsuri. Printre acestea
    închiderea restaurantelor și cafenelelor, interzicerea organizării
    evenimentelor private în cadrul saloanelor de evenimente, obligativitatea
    purtării măștii de protecție în jurul unităților de învățământ, pe o distanță
    de maximum 100 de metri sau intensificarea acțiunilor de control în transportul
    în comun, piețe, târguri, piscine interioare. S-au închis și sălile de
    spectacole, cinematografele și teatrele din Capitală.


    Autoritățile explică că
    toate aceste măsuri sunt valabile cel puțin în următoarele șapte zile sau atât
    timp cât rata de incidență se va menține peste 1,5 la mia de locuitori.


    Să mai
    spunem că ministrul sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunțat că în prezent aproape un
    sfert din paturile de la terapie intensivă din întreaga ţară sunt ocupate, iar
    în Bucureşti gradul de ocupare este aproape de capacitatea maximă.


    Tot începând
    de miercuri, pe fondul creșterii alarmante a cazurilor de COVID – 19, a intrat
    în vigoare decizia privind carantina de 14 zile pentru persoanele care vin în
    România din ţările cu risc epidemiologic ridicat.
    Lista actualizată de
    Consiliul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă conţine 49 de state, între care
    Spania, Franţa, Marea Britanie, Olanda, Belgia, Ungaria şi Republica Moldova.
    Autorităţile au stabilit însă şi excepţii. Nu trebuie să stea în carantină
    persoanele care intenţionează să petreacă mai puţin de trei zile în România şi
    prezintă la intrarea în ţară un test COVID negativ realizat cu cel mult 48 de
    ore înainte. De asemenea, se poate ieşi din carantină după a zecea zi dacă se
    face un test în a opta zi şi rezultatul este negativ.

  • Din pasiune pentru scenă şi sunet

    Din pasiune pentru scenă şi sunet

    Alina Tofan are
    25 de ani şi este absolventă a Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică,
    Facultatea de Actorie, şi masterandă în cadrul aceleiaşi universităţi, în Terapie
    prin Teatru şi Artele Spectacolului. Aşa cum declară ea însăşi, scopul său este
    acela de a reuşi să îşi dezvolte cât mai multe mijloace artistice de exprimare
    şi să folosească arta ca formă de terapie, prin creaţiile mele. Alina Tofan are
    multe domenii de interes în sfera artelor audiovizuale. Cum se identifică,
    însă, cel mai mult? În primul rând, ca performer, pentru că mi
    se pare modalitatea prin care învăţ cele mai multe lucruri şi locul în care pot
    să îmi folosesc şi pasiunea pentru jurnalism, în care pot să îmi folosesc vocea
    foarte mult şi din care pot să iau frânturi din viaţă şi să le expun cumva, din
    punctul meu de vedere. Mi se pare arta care mă îmbogăţeşte cel mai mult, care
    îmi dă pulsul real al vieţii şi din care, apoi, pot să migrez către actorie, jurnalism
    şi să ofer foarte mult.


    Pentru Alina
    Tofan, teatrul de astăzi nu mai satisface nevoile psiho-afective ale societăţii
    în care trăim. Eu sunt destul de supărată pe teatru, aşa
    cum este în forma actuală. De multe ori, merg la teatru şi nu mai găsesc
    motivele pentru care eu mi-am ales această profesie. Uneori, mi se pare depăşit
    şi că ne face să trăim într-o comoditate falsă. Dar teatrul adevărat, cel spre
    care tind eu, este cel care într-adevăr ne aduce împreună şi ne face să trăim
    aceeaşi experienţă, care ne îmbogăţeşte şi aduce o emoţie reală. Cum ar
    revoluţiona scena Alina Tofan? Prin cât mai multe spectacole, care să
    aibă decoruri cât mai reale şi în care să se pună cât mai mult accentul pe
    umanitatea personajelor, pe ceea ce trăieşte personajul şi pe faptul că binele
    are foarte multe valenţe, la fel şi răul. Un om nu poate fi doar rău.
    Situaţiile determină foarte mult comportamentul. De fapt, de asta mergem la
    teatru. Să ne înţelegem pe noi mai bine şi să îi înţelegem şi pe ceilalţi. De
    multe ori, lucrul ăsta simt că se pierde.


    Colaborarea în
    proiecte internaţionale este deosebit de importantă pentru Alina Tofan. Astfel,
    crede ea, un artist îşi poate îmbogăţi propria creaţie. Am colaborat cu
    Claudia Bosse, când eram mai mică, în anul 2 de facultate, şi am participat la
    un atelier foarte interesant, în care s-a pus accentul pe impactul clădirilor
    asupra noastră. Cum comunică arhitectura cu noi şi cum ne face să ne mişcăm. A
    fost un proiect deosebit. Dumneaei este director la un teatru din Austria şi a
    venit cu metoda aceasta, care la momentul respectiv părea foarte departe de tot
    ceea ce se întâmpla în România. Făceam performance pe stradă, în mall-uri, în
    spaţii publice.


    Iar experienţa de
    jurnalist de radio i-a adus Alinei Tofan satisfacţia de a descoperi cât de
    importantă este vocea în transmiterea emoţiilor reale, prin interacţiunea la
    distanţă. Pentru ea, radioul este o artă. Cred că vocea este mijlocul de exprimare
    cel mai sincer şi cel mai autentic. De multe ori, fac exerciţiul acesta, când
    merg să văd un spectacol de teatru; las privirea în jos, ca să aud doar vocea.
    Cred că, prin voce, poţi descoperi cu adevărat omul, emoţiile pe care le
    transmite. Radioul este un mijloc superb de exprimare şi îl consider o artă.
    Este calea prin care cuvântul poate deveni imagine, pentru ascultători.


    Cum percepe Alina
    Tofan generaţia din care face parte? Eu spun de fiecare dată că mă consider
    norocoasă că trăiesc vremurile acestea de schimbare. Sunt mândră că fac parte
    din generaţia aceasta. Trăiesc cu sentimentul că pot face orice, la fel ca toţi
    tinerii din generaţia mea. Simţim că suntem liberi, că decidem noi pentru noi.
    Observ însă şi o problemă în generaţia mea. Cei care nu au pasiuni cu adevărat
    vocaţionale şi care nu ştiu exact ce vor de la ei înşişi se cam pierd în paleta
    aceasta mare de meserii pentru care nu suntem, de fapt, pregătiţi.


    Am întrebat-o pe Alina
    Tofan ce sfat ar oferi unui tânăr care şi-a propus să urmeze o carieră în
    domeniul artelor scenice. Să fie foarte sincer cu el şi conştient că
    lumea în care urmează să pătrundă ca artist este una care nu are nevoie de el.
    Trebuie să îşi facă singur un loc şi să demonstreze că locul lui este acolo.
    Şi, dacă nu îşi doreşte până peste măsură, se va pierde, pentru că este o
    meserie dură şi rezistă doar cei care îşi doresc cu tot sufletul să fie
    performeri. Dacă are o minimă îndoială, nu l-aş sfătui să facă asta.



    Printre realizările în plan artistic ale Alinei Tofan,
    se regăseşte un proiect de teatru legislativ, cu care a făcut primul spectacol
    de teatru bazat pe această metodă, având ca temă violenţa domestică, un video
    performance intitulat Singuri Acasă, în regia lui Jean-Lorin Sterian, dar şi
    alte proiecte performative la care lucrează în prezent.

  • i-Portunus, proiect din cadrul programului Europa Creativă

    i-Portunus, proiect din cadrul programului Europa Creativă

    Comisia Europeană
    a testat un nou program de promovare a mobilității artiștilor și
    profesioniștilor din domeniul culturii. Proiectul i-Portunus este finanțat prin
    programul Europa Creativă al Uniunii Europene.

    Care este
    scopul acestuia ne spune Eliza Vaş,
    expert la serviciul Studii Europene din cadrul Institutului European din România:

    i-Portunus este o iniţiativă a Uniunii Europene care are ca scop
    sprijinirea artiştilor şi profesioniştilor din domeniul culturii să beneficieze
    de mobilităţi de scurtă durată, practic mobilităţi transnaţionale, astfel încât
    să aibă posibilitatea să călătorească în scop profesional în alte state ale UE
    pentru a dezvolta parteneriate cu diverse instituţii culturale de acolo dar şi
    pentru a se forma ei, a-şi dezvolta noi abilităţi şi aptitudini.

    Pentru a
    obţine sprijin prin acest
    proiect candidații au trebuit să demonstreze un obiectiv specific și bine
    definit, cum ar fi dezvoltarea unei colaborări internaționale, participarea la
    o rezidență artistică cu scop productiv sau la dezvoltarea profesională în țara
    de destinație. În perioada aprilie-septembrie 2019, i-Portunus a lanst trei
    apeluri oferind sprijin pentru mobilitățile internaționale ale artiștilor
    activi în domeniile artelor spectacolului sau ale artelor vizuale și care au
    reședința într-o țară participantă la programul Europa Creativă.

    Cu un buget de
    1 milion euro în 2019, i-Portunus a finanțat 343 de artiști și profesioniști
    din domeniul artelor spectacolului și al artelor vizuale provenind din 36 de
    țări, inclusiv din România, pentru a lucra peste hotare pentru o perioadă de
    15-85 de zile. Iniţial peste 3 200 de artiști și profesioniști din
    domeniul culturii și-au depus candidatura.

    Cu detalii, Eliza Vaş: Au fost trei
    apeluri lansate până acum şi pentru ultimul apel, care s-a încheiat pe 5
    septembrie au fost 13 candidaturi din
    România. Este un proiect pilot, nici bugetul total al finanţării nu este grozav
    de mare astfel incat sa permita o mobilitate cat mai extinsa a persoanelor din
    statele membre, dar in functie de rezultatele care se vor obtine pentru aceasta
    perioada exista posibilitatea de a fi extins bugetul pe viitorul program al
    Europei Creative în exerciţiul financiar 2021-2027.

    Potrivit Executivului
    comunitar, i-Portunus este prima inițiativă a Comisiei Europene în organizarea mobilității pentru
    artiști și profesioniști din domeniul culturii şi a avut ecou mai ales în rândul artiștilor
    tineri și în curs de afirmare. La mijlocul lunii octombrie a avut loc la Bruxelles o
    conferință care a reunit o serie de artiști participanți, reprezentând sectoare
    precum muzica, teatru, dans, festivaluri și literatura, precum și institute
    culturale naționale și internaționale, care au discutat modalități prin care se
    poate îmbunătăți programul. Discuțiile vor sta la baza recomandărilor pe care
    părțile interesate le vor prezenta Comisiei la finalul proiectului.

    În 2020, Comisia va investi încă 1,5 milioane euro în două proiecte
    similare. Rezultatele și recomandările tuturor proiectelor vor fi luate în considerare de către Comisia
    Europeană în dezvoltarea unei acțiuni permanente pentru următorul
    program Europa Creativă pentru perioada 2021-2027.


  • Selecţia naţională pentru Festivalul Naţional de Teatru

    Selecţia naţională pentru Festivalul Naţional de Teatru

    41 de spectacole, provenind de la 32 de teatre și companii teatrale din
    România, vor fi prezente în cea de-a 29-a ediție a Festivalului Național de
    Teatru, care va avea loc între 18-27 octombrie 2019. Despre spectacolele
    selecţionate la următoarea ediţie a FNT, toate produse în stagiunea 2018-2019, Marina
    Constantinescu, directorul și selecționerul Festivalului, a vorbit recent
    într-o conferinţă de presă. Această selecţie îşi propune să atragă atenţia asupra tendinţelor şi
    asupra unor regizori. Pot spune că îi urmăresc de multă vreme, le urmăresc
    producţiile şi de aceea consider că acum teatrul este într-un moment foarte
    bun. Este vorba de diversitate şi sper ca propunerile mele să fie pe măsura
    acestui fenomen teatral care ne aduce pe toţi împreună, creatori şi spectatori,
    şi care, de fapt, ne susţine să mergem mai departe prin valoare. Vreau să mai
    spun că sunt ataşată, într-un fel sau altul, de fiecare spectacol selecţionat.



    Radu Afrim, Victor Ioan Frunză, Alexandru Dabija
    sunt regizorii cu cele mai multe spectacole selecţionate în FNT. Selecția, a
    declarat selecționerul Festivalului,
    Marina Constantinescu, a fost făcută pornind de la o stagiune complicată pentru
    teatrul românesc: unele premiere nu au mai avut loc, alte premiere au avut o
    întârziere mare față de programările inițiale – dar bine că au putut apărea,
    într-un final, pe scenă.

    Marina Constantinescu despre două dintre spectacolele
    pe care le vedem la FNT 2019. Pădurea Spânzuraţilor, după Liviu Rebreanu, regia, scenariul şi
    universul sonor Radu Afrim, scenografia Cosmin Florea, coregrafia Andreea Gavriliu,
    producţie a Teatrului Naţional I.L.Caragiale din Bucureşti. Cred că este
    spectacolul eveniment a viitoarei ediţii FNT, într-un fel cel mai elaborat şi
    cel mai atent lucrat spectacol din câte a făcut Radu Afrim până la acest
    moment. De asemenea, cred că spectacolul respectiv a avut şi o miză personală,
    şi mai cred că modernitatea lui Liviu Rebreanu a fost, în cea mai mare parte,
    motorul scenariului. Este un spectacol complex, o mărturie extraordinară şi
    inteligentă care parcurge toate palierele romanului lui Liviu Rebreanu, anumite
    replici devenind în spectacol chei de rezistenţă.


    Un alt spectacol selecţionat
    este Republica Melania, de Irina Nechit, în regia lui Gelu Colceag, montat la
    Teatrul Odeon din Bucureşti. Este vorba de un one woman show cu Rodica
    Mandache, un text pe care poeta din Republica Moldova, Irina Nechit, l-a scris
    mai demult. Cred că datorită alegerii pe care regizorul Gelu Colgeag a făcut-o,
    mă refer la Rodica Mandache, montarea aduce un plus de vulnerabilitate unui
    personaj pe care-l mai salvează doar jocul cu amintirea şi aşteptarea.

    Marina
    Constantinescu a vorbit şi despre noua identitate vizuală a Festivalului,
    precizând că aceasta a fost inspirată de o fotografie parte a unei expoziții de
    la Theàtre de la Ville din Paris.
    Fotografia este semnată de artistul Jean Louis Fernandez, care a încercat să
    surprindă momentele de transformare a chipului actorului în Mască