Radio România Internațional

Tag: spital

  • Spitalele din judeţul Ialomiţa se modernizează cu bani europeni

    Spitalele din judeţul Ialomiţa se modernizează cu bani europeni

    Recent
    a început construcţia unui ambulatoriu de specialitate la spitalul din Ţăndarei,
    unitate care oferă servicii medicale atât locuitorilor oraşului cât şi celor
    din comunele apropiate.


    Investiţia
    se ridică la peste 10 milioane de lei şi presupune nu doar construcţia
    imobilului ci şi dotarea lui cu echipamentele medicale necesare.


    Autorităţile
    locale spun că aceasta este cea mai importantă investiţie din toată existenţa
    de 126 de ani a spitalului, singura instituţie medicală din judeţul Ialomiţa
    care funcţionează într-o clădire monument istoric.


    Termenul
    de finalizare a lucrărilor este sfârşitul anului viitor.


    Un
    alt proiect vizează reabilitarea, modernizarea și dotarea ambulatoriului
    Spitalului Județean de Urgență Slobozia care din cauza pandemiei a fost relocat
    în incinta spitalului.




    Detalii
    aflăm de la Daniela Traian director de comunicare la Agenția pentru Dezvoltare
    Regională Sud- Muntenia- organism intermediar pentru Programul Operațional
    Regional 2014-2020:


    Reabilitarea
    ambulatoriului va avea ca efect reducerea numărului de pacienţi internaţi. De
    asemenea va scădea timpul necesar pentru diagnosticare și tratament.


    La sfârşitul lui iunie 2023 locuitorii judeţului Ialomiţa
    vor avea la dispoziţie un spațiu la standarde europene pentru a primi asistența
    medicală de care au nevoie.



    Valoarea
    totală a proiectului depaşeşte 17 milioane de lei.


    Valoarea eligibilă
    a proiectului este de peste 10 milioane 700 de mii de lei din care aproape 7
    milioane şi jumătate reprezintă bani din Fondul European de Dezvoltare
    Regională.



    La
    fel se întâmplă la Feteşti cu ambulatoriul Spitalului Municipal Anghel Saligny
    care a fost extins şi dotat printr-un proiect de peste 10 milioane 600 de mii
    de lei din fonduri europene.


    Lângă
    spital s-a ridicat un corp nou de clădire şi s-au achiziţionat echipamentele
    necesare. Deşi imobilul este gata încă nu a fost dat în folosinţă.


    Reprezentanţii
    administratiei publice locale estimează că de serviciile ambulatoriului vor
    beneficia aproximativ 100 de mii de persoane din localitate şi din zonele
    învecinate care vor avea acces la investigaţii şi tratament fără a mai fi
    nevoite să meargă la spitalele din Bucureşti sau Constanţa.






  • Echipamente noi pentru Spitalul Clinic de Recuperare din Iaşi

    Echipamente noi pentru Spitalul Clinic de Recuperare din Iaşi

    Pandemia a făcut ca instituțiile medicale să-și adapteze
    serviciile de profil pentru a răspunde urgențelor și necesităților specifice.
    Este vorba despre consumabile,da rși despre aparatură de specialitate pentru a
    face față internărilor și numărului mare de cazuri grave. În acest sens, la
    Iași, la Spitalul Clinic de Recuperare, este implementat, până la finalul lunii
    octombrie 2022, un proiect ce vizează Recuperarea eficientă a pacientului
    COVID-19 – REPCOV.     Investiția este derulată în cadrul Programului Operaţional
    Infrastructură Mare 2014 – 2020, Axa Prioritară 9: Protejarea sănătăţii
    populaţiei în contextul pandemiei cauzate de COVID-19.

    Pentru rubrica Euranet
    Plus, managerului spitalului de la Iași, doamna Carmen Cumpăt, a oferit detalii
    despre proiect, dar și ce alte inițiative cu finanțare europeană sunt în
    pregătire.





    Spitalul de
    Recuperare a semnat contractul de finanțare în valoare de aproximativ 4
    milioane de euro pentru acest proiect – REPCOV. Prin această finanțare, ne vor
    fi decontate toate echipamentele de protecție, materiale sanitare,
    dezinfectanți, echipamnete de
    dezinfecție și sterilizare a aerului, echipamente medicale, paturi,
    monitoare ATI, ventilatoare pe care spitalul le-a achiziționat sau pe care le are în curs de achiziție, din perioada
    februarie 2020 până la 31 octombrie 2022. Spitalul a achiziționat aceste
    materiale din veniturile proprii obținute din serviicile medicale, iar, prin
    cererile de rambursare pe care le vom face începând cu februarie 2022, vom
    recupera acești bani și, din acești bani, vom cumpăra alte echipamente medicale
    necesare desfășurării activității medicale a Spitalului.




    Deci echipamentele pe care le-ați achiziționat și care
    vor fi decontate prin fondurile europene vor fi utlizate în continuare în
    ideea de a-i ajuta pe pacienții care
    autrecut prin această boală?




    Da, sunt
    echipamante atât pentru pacineții care sunt tratați în Spitalul de Recuperare de
    COVID-19, dar și alte echipamente care
    vor fi folosite în continuare de spital, cum ar fi aparate de anestezie, paturi
    ATI complet echipamnete. Pe toate acestea le vom lua din acest proiect.




    Mai aveți în pregătire alte proiecte cu finanțare
    europeană?




    Da, avem mai multe
    proiecte care se derulează și mai avem și cereri de finanțare depuse. Au fost
    aprobați indicatorii tehnico – economici pentru un alt proiect pe care îl vom depune pe POIM, și anume, extinderea
    rețelei de fluide medicale în cadrului Spitalui de Recuperare epntru întrreaga
    unitate: patru stații de oxigen plus rețeuaua completă pentreu a asigura oxigen
    la fiecare pat în spital și rețeaua de fluide din Bloc Operator Ortopedie.


  • Acuzaţii penale în tragedia de la Piatra Neamţ

    Acuzaţii penale în tragedia de la Piatra Neamţ


    Procurorii Parchetului General au pus sub acuzare 10 persoane, dintre care 6 au îndeplinit succesiv funcţia de manager interimar de spital, în cazul incendiului de anul trecut, de la Piatra Neamţ, în care au murit 10 oameni bolnavi de Covid. Tragedia a avut loc la Spitalul Judeţean de Urgenţă, la secţia de terapie intensivă unde erau internaţi, în două saloane, 17 pacienţi. Un medic anestezist, care a intrat într-unul din saloanele cuprinse de flăcări încercând să salveze bolnavii, a suferit arsuri grave, fiind transferat pentru îngrijiri la Bruxelles. Acuzațiile aduse sunt ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, distrugere din culpă în formă calificată şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.



    Potrivit Agerpres, în acelaşi dosar sunt învinuite două asistente care îi îngrijeau pe pacienţi, pentru că ar fi lăsat fără supraveghere o sursă de foc deschis, precum şi medicul-şef al Secţiei ATI, deoarece nu ar fi luat măsurile necesare pentru asigurarea ventilaţiei în saloane. În plus, medicul-şef este acuzat că, împreună cu un alt doctor, ar fi falsificat o adresă privind îngrijirile acordate pacienţilor. De asemenea, a fost pus sub acuzare şi spitalul. Despre manageri, procurorii spun că, în contextul pandemiei şi declarării unităţii sanitare ca unitate suport COVID, aceștia ar fi organizat impropriu activitatea specifică la nivelul spitalului prin aceea că nu ar fi realizat o revizuire a riscurilor privind securitatea şi sănătatea în muncă, urmare a schimbării condiţiilor de muncă. Această schimbare a inclus adoptarea unei terapii care presupune creşterea cantităţii de oxigen administrată pacienţilor COVID-19, implicit creşterea concentraţiei de oxigen în atmosfera încăperilor unde sunt trataţi aceşti bolnavi.



    Suspecţii nu ar fi stabilit măsuri de prevenire care să asigure securitatea şi sănătatea la Secţia ATI în noile condiţii, cu consecinţa incendierii salonului. Cele două asistente medicale sunt acuzate că, în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu în care acordau îngrijiri bolnavilor, cărora li se administra oxigenoterapie, ar fi folosit şi lăsat fără supraveghere o lumânare tip candelă, în contextul agoniei unui pacient. Aceasta ar fi constituit sursa de iniţiere a focului, cu consecinţa incendierii salonului. Spitalul este acuzat că nu a luat măsuri apte să conducă la o ventilaţie în saloanele ATI, precum şi la o asistenţă medicală suport în cazul întreruperii alimentării cu gaze medicinale. Tragedii similare au mai avut loc anul acesta, în România, la București și Constanța.







  • Informare COVID-19: 9.187 noi cazuri de coronavirus în România

    Informare COVID-19: 9.187 noi cazuri de coronavirus în România


    Până astăzi, 25 octombrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.571.115 cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 7.275 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. 1.331.225 de pacienți au fost declarați vindecați.



    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 9.187 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), dintre care 152 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.



    Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcțiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului București și al județelor. Mai jos aveți graficul realizat în baza raportărilor primite de CNCCI de la Direcțiile de Sănătate Publică:




    Până astăzi, 44.980 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.


    În intervalul 24.10.2021 (10:00) – 25.10.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 301 decese (151 bărbați și 150 femei), din care 2 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Bihor, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Vaslui și Municipiul București.


    Dintre cele 301 decese, 3 au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, 18 la categoria de vârstă 40-49 ani, 20 la categoria de vârstă 50-59 ani, 90 la categoria de vârstă 60-69 ani, 94 la categoria de vârstă 70-79 ani și 76 la categoria de vârstă peste 80 ani.


    283 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 4 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 14 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.


    Au fost raportate 2 decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Bacău și Ialomița, în luna octombrie 2021. În intervalul de referință au fost raportate 299 de decese.


    Din totalul de 301 pacienți decedați, 272 erau nevaccinați și 29 vaccinați. Cei 29 de pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 50-59 de ani și peste 80 de ani. 28 dintre pacienții decedați vaccinați prezentau comorbidități, iar pentru un pacient nu au fost raportate comorbidități.



    În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 20.962. Dintre acestea, 1.855 sunt internate la ATI.



    Din totalul pacienților internați, 515 sunt minori, 474 fiind internați în secții și 41 la ATI.



    Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.171.955 teste RT-PCR și 4.195.670 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 11.604 teste RT-PCR (8.173 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 3.431 la cerere) și 19.694 de teste rapide antigenice.



    Pe teritoriul României, 149.696 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 19.634 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 57.972 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 91 de persoane.



    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 6.325 de apeluri la numărul unic de urgență 112.


    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 24 octombrie, 3.669 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 747.000 lei.


    De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, a fost întocmit, ieri, un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.


    Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.


    Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.



    Situația românilor din străinătate


    În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.765 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.548 în Italia, 16.946 în Spania, 199 în Marea Britanie, 130 în Franța, 3.124 în Germania, 95 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 5 în SUA, 8 în Suedia, 145 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveția, 4 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 25 în Cipru, 4 în India, 5 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 17 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 10 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 2 în Serbia, 6 în Croația și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Finlanda, Polonia, Kuweit și Nigeria. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 195 de cetățeni români aflați în străinătate, 37 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran unul în Polonia, unul în Bulgaria și unul în Nigeria, au decedat.


    Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.





  • Situaţie dramatică în spitalele din România

    Situaţie dramatică în spitalele din România

    România riscă să
    devină studiu de caz: a primit încă de la început cantitaţi suficiente de
    vaccin antiCovid, însă o bună parte din ele au rămas neutilizate, au expirat
    sau au fost vândute ori cedate, iar ţara este acum într-o situaţie dramatică
    din cauza numărului mare de îmbolnăviri. Sunt recorduri negative la toate capitolele
    – decese, infectări zilnice, pacienţi în stare gravă.


    Ministrul interimar al Sănătăţii,
    Cseke Attila, a atras atenţia că presiunea pe sistemul sanitar este uriaşă şi
    că ţara nu a ajuns încă în vârful
    valului patru al epidemiei, pe aşa-numitul platou.

    Cseke Attila: Cu
    asemenea grad de vaccinare, noi, chiar dacă, la un moment dat, acest val patru
    va trece, încă n-am ajuns în vârful valului. Au fost tot felul de discuţii şi
    de prognoze. Din păcate, nu suntem nici măcar pe platou. Există în continuare o
    creştere a numărului de infectări, ceea ce înseamnă că încă nu putem spera la
    acel platou de câteva zile, câteva săptămâni, ca apoi să fie o scădere.
    Presiunea este uriaşă pe sistemul sanitar, care evident că are anumite limite.


    În spitale nu sunt locuri pentru cei care au forme severe de boală, marea
    majoritate din rândul celor nevaccinaţi, iar personalul medical e obligat să
    improvizeze. Managerul Institutul Marius Nasta din Bucureşti, dr.
    Beatrice Mahler:

    Este o situaţie la fel de dificilă ca în ultimele două săptămâni, cu
    pacienţi extrem de gravi, cu pacienţi care sunt cazaţi în hol, pentru că pur şi
    simplu nu mai avem loc în nicio cameră pe care am pus-o la dispoziţie din
    pavilion. Foarte mulţi pacienţi care vin la evaluare cu forme severe vin de
    acasă cu saturaţii extrem de mici.


    Pregătirea pentru valul al patrulea
    al epidemiei a fost deficitară, iar campania de vaccinare anti-COVID-19 s-a
    mişcat mult prea lent, a acuzat, marţi, preşedintele Klaus Iohannis, el însuşi
    ţinta criticilor pentru lipsă de reacţie şi pasivitate, într-un moment care
    impunea implicare totală şi rapidă.

    Klaus Iohannis: Este o perioadă a suferinţei, o
    dramă naţională de proporţii teribile. Nu avem, însă, altă opţiune decât să o
    depăşim. Prioritatea zero este în acest moment salvarea semenilor noştri,
    protejarea sănătăţii celor vulnerabili şi a celor bolnavi, pe care asistenţa
    medicală îi poate ajuta să depăşească cu bine această maladie.

    Vaccinarea este singura soluţie pentru oprirea pandemiei, a reafirmat preşedintele,
    adăugând că este necesară şi adoptarea în regim de urgenţă de către Parlament a
    prevederilor privind certificatul verde sau a altor măsuri care să ducă la
    reducerea pe termen scurt a mobilităţii şi interacţiunii umane. Pe fondul
    creşterii alarmante a infectărilor, români care probabil au ezitat până acum se
    îndreaptă spre centrele de imunizare, iar ritmul acesteia a devenit mai bun.
    Dar nu este suficient. Campania de vaccinare rămâne un eşec, iar specialiştii
    spun că, dacă în locul relaxării cvasitotale din vară, autorităţile ar fi
    eliminat treptat, măsurat, restricţiile, condiţionând aceasta de ritmul
    imunizării, România ar fi evitat criza sanitară majoră pe care o
    traversează.



  • Statistici privind vaccinarea

    Statistici privind vaccinarea

    România și-a propus noi ținte privind vaccinarea anti-coronavirus,
    după ce unele anterioare au fost ratate din cauza reticenței populației.
    Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea spune acum
    că are ca obiectiv imunizarea cu prima doză a 2 milioane de persoane până la
    sfârşitul acestui an (pentru a ajunge la 45% din populaţie), urmând că 70% din
    populaţie să fie vaccinată până în primul trimestru al anului 2022.
    Declarațiile vin după discuții online între specialiști români și ai
    Organizației Mondiale a Sănătății, în încercarea de a găși soluții pentru a stopa
    creşterea ‘foarte mare’ a cazurilor severe şi al morților de COVID-19 din
    România. Noul optimism al autorităților sanitare de la București este temperat
    însă de OMS, care estimează că, dacă se menţine ritmul de vaccinare din
    ultimele 6 săptămâni şi strategiile de vaccinare în vigoare, România va ajunge
    abia în aproximativ 7 luni la o acoperire vaccinală de 40% pentru populaţia
    totală şi în aproximativ 31 de luni la o acoperire de 70%. Totuși, OMS observă
    o creştere constantă în ultimele trei săptămâni în ceea ce priveşte vaccinarea,
    mai ales în rândul persoanelor sub 50 de ani.

    Potrivit unui comunicat, 92% din
    decesele din România au fost înregistrate la persoanele nevaccinate. Cele mai
    multe dintre acestea au avut şi alte boli, dar au fost înregistrate decese şi
    în rândul tinerilor, copiilor şi populaţiei active. România se află pe
    penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de imunizare (în
    jur de 30 %) și mult sub rata medie mondială. Țara se confruntă cu un al
    patrulea val al pandemiei mult mai agresiv, din cauza variantei Delta a
    coronavirusului. Se remarcă și diferenţe mari de la un judeţ la altul, zonele
    din nord-est şi sud având o acoperire vaccinală mai mică. Pe grupe de vârstă,
    statisticile arată o imunizare de aproximativ 50% la persoanele cu vârste
    cuprinse între 50 şi 69 de ani, dar numai în jur de 20% la persoanele de peste
    80 de ani. Există, de asemenea, un decalaj de gen, femeile fiind semnificativ
    mai puţin vaccinate decât bărbaţii, cu o diferenţă de aproape 20% la persoanele
    de peste 60 de ani.

    Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind
    Vaccinarea recunoaște că imunizarea în populaţia generală este scăzută şi
    stagnează, fiind sub media regională, dar nu spune și cum își propune să
    schimbe situația. OMS transmite că este important ca România să se concentreze
    pe furnizarea vaccinurilor care salvează vieţi celor care prezintă cel mai mare
    risc de deces şi forme grave ale bolii, cum ar fi vârstnicii, persoanele cu
    boli cronice şi alte categorii la risc – persoanele gravide și personalul care
    activează în domenii esenţiale.


  • Informare COVID-19: 10.141 noi cazuri de coronavirus în România în ultimele 24 de ore

    Informare COVID-19: 10.141 noi cazuri de coronavirus în România în ultimele 24 de ore

    Până astăzi, 18 octombrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.467.401 cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 5.830 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. 1.245.422 de pacienți au fost declarați vindecați.


    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 10.141 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), dintre care 145 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

    Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcțiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului București și al județelor. Mai jos aveți graficul realizat în baza raportărilor primite de CNCCI de la Direcțiile de Sănătate Publică:

    grafic-18oct21.png

    Până astăzi, 42.042 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 17.10.2021 (10:00) – 18.10.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 261 decese (134 bărbați și 127 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bistrița-Năsăud, Bihor, Botoșani, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea și Municipiul București.

    Un pacient decedat a fost infectat în Austria și raportat de DSP Bihor.

    Dintre cele 261 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 10-19 ani, 1 la categoria de vârstă 20-29 ani, 3 la categoria de vârstă 30-39 ani, 7 la categoria de vârstă 40-49 ani, 21 la categoria de vârstă 50-59 ani, 59 la categoria de vârstă 60-69 ani, 99 la categoria de vârstă 70-79 ani și 70 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    231 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 21 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 9 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

    Nu au fost raportate decese anterioare intervalului de referință.

    Din totalul de 261 de pacienți decedați, 238 erau nevaccinați și 23 vaccinați. Cei 23 de pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între 50 și 80 de ani. 22 dintre pacienții decedați vaccinați prezentau comorbidități, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidități.

    În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 19.745. Dintre acestea, 1.764 sunt internate la ATI.

    Din totalul pacienților internați, 491 sunt minori, 450 fiind internați în secții și 41 la ATI.

    Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.008.631 de teste RT-PCR și 3.925.458 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 11.427 de teste RT-PCR (6.905 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 4.522 la cerere) și 23.183 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 138.567 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 17.757 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 57.451 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 169 de persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 7.454 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 17 octombrie, 3.434 sancțiuni contravenționale, în valoare de 608.185 lei.

    Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

    Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

    Situația românilor din străinătate

    În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.762 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.548 în Italia, 16.946 în Spania, 199 în Marea Britanie, 130 în Franța, 3.124 în Germania, 95 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 5 în SUA, 8 în Suedia, 145 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveția, 4 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 23 în Cipru, 4 în India, 5 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 17 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 10 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 2 în Serbia, 5 în Croația și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Finlanda, Polonia, Kuweit și Nigeria. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 195 de cetățeni români aflați în străinătate, 37 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran unul în Polonia, unul în Bulgaria și unul în Nigeria, au decedat.

    Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.

  • Măsuri pentru reducerea presiunii pe spitale

    Măsuri pentru reducerea presiunii pe spitale

    România se confruntă cu cea
    mai grea situație de la debutul epidemiei de COVID-19, situație pe care
    oficialități medicale de la București o descriu ca fiind asemănătoare celei din
    Italia, din primele luni ale pandemiei, când sistemul nu mai putea să facă față
    ritmului îmbolnăvirilor. Săptămână trecută a fost marcată de înregistrarea mai
    multor recorduri negative – peste 15 mii de cazuri în 24 de ore, cele mai multe
    decese asociate COVID într-o singură raportare, 357, respectiv peste 16 mii de
    pacienți în spitale, dintre care peste 10% la ATI. Medicii spun, însă, că numărul celor care au
    nevoie de terapie intensivă este mult mai mare şi că aşteaptă eliberarea unui
    loc în secţiile de primiri urgenţe sau în alte secţii de spital. Cadrele
    medicale descriu situaţia din unităţile COVID-19 ca una de veritabil război, cu
    o solicitare şi un ritm de lucru care îi aduc la epuizare. Specialiştii
    avertizează că oamenii apelează foarte târziu la medic şi că dezvoltă forme
    severe ale bolii într-un timp foarte scurt. Pe de altă parte, cei de la
    Ambulanţă se plâng că sunt extrem de solicitaţi şi că, în consecinţă, timpul de
    răspuns se prelungeşte.

    Pentru a mai reduce presiunea pe unităţile medicale,
    autorităţile au decis să reoperaţionalizeze două spitale modulare, unul în
    nord-estul țării, la Leţcani, lângă Iaşi, iar celălalt la Pipera, în nordul
    capitalei. Spitalul modular de la Leţcani, care de sâmbătă este condus de o
    echipă militară, va prelua marți primii pacienţi cu COVID, pentru că
    autorităţile sanitare au considerat că mai este nevoie de timp pentru a se lua
    toate măsurile necesare asigurării unei asistenţe medicale de calitate. Pentru
    început va fi disponibil un salon cu şase paturi, în care vor fi aduşi pacienţi
    în stare gravă. Pentru a funcţiona la capacitate maximă unitatea are nevoie de
    60 de asistenţi şi de 18 medici. La spitalul modular de la Pipera, în primă
    fază vor putea fi primiţi aproximativ 100 de pacienţi, iar în două săptămâni
    vor fi disponibile 374 de paturi cu oxigen pentru bolnavii COVID.

    Pentru a
    gestiona valul 4 de infectări cu coronavirus, România a cerut inclusiv sprijin
    international prin Mecanismul European de Protecţie Civilă. Olanda şi Polonia
    au trimis 250 de concentratoare de oxigen, iar în Ungaria vecină ar putea fi
    transferați pacienţi. Pe de altă parte, de luna viitoare, tratamentul Regeneron
    cu anticorpi va ajunge și în spitale din România. Este vorba despre amestecul
    de anticorpi monoclonali care imită comportamentul sistemului imunitar, folosit
    în tratarea fostului preşedinte american Donald Trump și care a fost analizat
    la începutul acestei luni de Agenţia Europeană a Medicamentului. Soluţia să
    scăpăm de pandemie rămâne, însă, vaccinarea – reamintesc specialiștii și
    autoritățile. Pe fondul creşterii îngrijorătoare a numărului de cazuri de
    coronavirus, tot mai mulţi români aleg să se imunizeze.


  • Spitalile tru dalga 4 a pandemiillei

    Spitalile tru dalga 4 a pandemiillei

    Spitalili ditu România nu suntu duri s’aproaki lăndziţlli dupu cazurli tutu ma multi și ma greali di Covid 19. Dalga 4 a pandemiillei nkisi di unu mesu ş’cama, ama tru dauli stămăñi ditu soni numirlu di cazuri nregistrati cafi dzuuă criscu lăhtărosu.



    Tru spitali, numirlu di internări easti tutu ma mare și năpoi ahurheaşti alumta ti unu loc la Tearapie Intensivă. Yeaţărlli spun că giumitate ditu persoanele internate tora tru spital di itia a infecției cu SARS-CoV-2 sunt persoane multu ma tiniri andicra di cum eara tru dăldzăli di ,ma ninti, cari yin la spital multu ma amănatu, cându lăngoarea agiumsi s’hibă multu greauă. Uidisitu cu ţi spunu yeaţărlli tru spital sunt ocupate prota secțiile di terapie intensivă, a deapoa locurli pi secțiile normale, ună situație ţi nu s’ari faptă până tora. Tru aestă oară, România ari pțănu pisti 1300 di apaturi di terapie intensivă ah4rdziti ti pacienţilor COVID-19, aproapea acutotalui acăţati.



    Tra s’ţănă keptu a dalgăllei di lăndziţ, spitalile s’reorganizeadză şi bagă la dispoziţia pacienţilor saloane destinate a aţiloru cari suntu cu alti lăngori. La Arad, ti exemplu, numirlu apaturlor ATI COVID va crească ufilisinda-si aţeali disponibile tru alte secţii, după cum spuni managerlu a Spitalului Judeţean, Florina Ionescu:


    “Tru situaţia ocuparillei tuti locurli ditu cadrul a compartimentului, atumţea avem posibilitatea s’lărdzimu secţia cu nica 20 di apaturi tru una ditu ărkili a Secţiillei pediatrie 1, secţie aflată tru idyea casă cu compartimentul di lăngori infecţioase. Aesti apaturi sunt dotate cu prize di oxigen, instalaţia hiinda extinsă şi verificată di pţănu kiro”.



    Pandemia di COVID 19 ari efecte lăhtăroasi şi ti persoanili cari nu fac infecţia, ama tragu di lăngori greali şi nu negu la control di frixi s’nu s’ infecteadză. Situația easti greauă. Suti di căsăbadz năstrecu incidenţa di trei cazuri di COVID la ñillea di bănători, cumulati la 14 di dzăli, iara ndauă dzăţ, ntră cari Capitala și căsăbadz di aproapea, au incidenţa di pisti 6. Uidisitu cu statistiţli ufiţiali, România easti pi primili locuri tru Europa em la infectări emu la morţă.



    Premierul Florin Cîţu da asiguripseri că sistemul di sănătate va s’ţănă keptu dinintea a dalgăllei 4 a pandemiillei, menţionânda că autorităţli au un plan tra s’alăxească ma multe spitali, maxusu Bucureşti, tru spitali Covid.


    “Sunt soluţii pi cari va li ufilisimu, ama tru idyiulu kiro easti limbidu că lipseaşti s’avem soluţii şi pi lungu kiro şi aesta nsimneadză investiţii”, diclara, recent, ‘Florin Cîţu.



    Tru andamusea di lucru di ñiercuri, Guvernul di București apufusi că Ministerlu a Sănătatillei va s’aibă 386 di miliuñi di lei (circa 77 milioane di euro) tra s’ancup4ră yitriili ţi suntu ananghi ti yitripsearea-a pacienţălor cu COVID-19. Alti 70 di miliuñi di lei (circa 14 milioane di euro) va s’hibă dati a Ministerlui tra ună ma cu hăiri condiţiili di la tearapie intensivă.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Spitalele în valul 4 al pandemiei

    Spitalele în valul 4 al pandemiei

    Spitalele din România devin neîncăpătoare în urma cazurilor din ce în ce mai multe și mai grave de Covid 19. Valul 4 al pandemiei a debutat de mai bine de o lună, însă în ultimele două săptămâni numărul de cazuri înregistrate zilnic a crescut alarmant.


    În spitale, numărul de internări este din ce în ce mai mare și reîncepe lupta pentru un loc la Terapie Intensivă. Medicii spun că jumătate dintre persoanele internate acum în spital din cauza infecției cu SARS-CoV-2 sunt persoane mult mai tinere decât erau în valurile precedente, care vin la spital mult prea târziu, când boala este deja foarte gravă. Potrivit medicilor, în spital sunt ocupate mai întâi secțiile de terapie intensivă, iar apoi locurile pe secțiile normale, o situație nemaiîntâlnită până acum. În acest moment, România are puțin peste 1300 de paturi de terapie intensivă destinate pacienţilor COVID-19, aproape în totalitate ocupate.


    Pentru a face faţă valului de bolnavi, spitalele se reorganizează şi pun la dispoziţia pacienţilor saloane destinate celor care suferă de alte boli. La Arad, de exemplu, numărul paturilor ATI COVID va creşte folosindu-se cele disponibile în alte secţii, după cum spune managerul Spitalului Judeţean, Florina Ionescu:

    În situaţia ocupării tuturor locurilor din cadrul compartimentului, atunci avem posibilitatea să extindem secţia cu încă 20 de paturi într-una din aripile Secţiei pediatrie 1, secţie aflată în aceeaşi clădire cu compartimentul de boli infecţioase. Aceste paturi sunt dotate cu prize de oxigen, instalaţia fiind extinsă şi verificată de curând.


    Pandemia de COVID 19 are efecte devastatoare şi asupra persoanelor care nu fac infecţia, dar suferă de boli grave şi nu merg la control de frică să nu se infecteze. Situația este gravă. Sute de orașe depăşesc incidenţa de trei cazuri de COVID la mia de locuitori, cumulate la 14 zile, iar câteva zeci, între care Capitala și orașe limitrofe, au incidenţa peste 6. Potrivit statisticilor oficiale, România este pe primele locuri în Europa atât la infectări cât şi la decese.


    Premierul Florin Cîţu dă asigurări că sistemul de sănătate va face faţă valului 4 al pandemiei, menţionând că autorităţile au un plan pentru a transforma mai multe spitale, în special în Bucureşti, în spitale Covid.

    Sunt soluţii pe care le vom folosi, dar în acelaşi timp este clar că trebuie să avem soluţii şi pe termen lung şi asta înseamnă investiţii, declara, recent, Florin Cîţu.


    În ședința de miercuri, Guvernul de la București a decis că Ministerul Sănătății va primi 386 de milioane de lei (circa 77 milioane de euro) pentru a cumpăra medicamentele necesare tratării pacienţilor cu COVID-19. Alte 70 de milioane de lei (circa 14 milioane de euro) vor fi date Ministerului pentru a îmbunătăţi condiţiile de la terapie intensivă.


  • Informare COVID-19: 159 de noi cazuri de coronavirus în România

    Informare COVID-19: 159 de noi cazuri de coronavirus în România

    Până astăzi, 28 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.082.710 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 1.047.444 de pacienți au fost declarați vindecați.

    În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 159 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv

    Coeficientul infectărilor
    cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către
    Direcțiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului București și al
    județelor. Mai jos aveți graficul realizat în baza raportărilor primite de
    CNCCI de la Direcțiile de Sănătate Publică:




    Până astăzi, 34.274 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV
    – 2 au decedat.




    În intervalul 27.07.2021 (10:00) – 28.07.2021 (10:00) a fost raportat de
    către INSP un deces (femeie), al unei paciente infectate cu noul coronavirus, internată într-un spital din Municipiul București.




    Decesul a fost înregistrat la categoria de vârstă 70-79 ani și pacienta
    a înregistrat comorbidități.




    Nu sunt raportate decese anterioare intervalului de referință.




    În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu
    COVID-19 este de 362. Dintre acestea, 47 sunt internate la ATI.




    Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrat 8.654.544 de
    teste RT-PCR și 1.795.468 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au
    fost efectuate 13.034 de teste RT-PCR (5.758 în baza definiției de caz și a
    protocolului medical și 7.276 la cerere) și 13.674 de teste rapide antigenice.




    Pe teritoriul României, 742 de persoane confirmate cu infecție cu noul
    coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 510 persoane se află în izolare
    instituționalizată. De asemenea, 44.802 persoane se află în carantină la
    domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 979 de persoane.




    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 267 de apeluri la numărul
    unic de urgență 112 și 981 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special
    pentru informarea cetățenilor.




    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele
    măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19,
    polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 27 iulie, 378 de sancțiuni
    contravenționale, în valoare de 77.500 de lei.




    De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite,
    ieri, 2 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută
    și pedepsită de art. 352 Cod Penal.




    Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat,
    începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi
    sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.




    Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și
    repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

    Situația românilor din străinătate






    În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state,
    23.567 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV -
    2 (coronavirus): 2.543 în Italia, 16.778 în Spania, 198 în Marea Britanie, 127
    în Franța, 3.124 în Germania, 95 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28
    în Olanda, 2 în Namibia, 5 în SUA, 8 în Suedia, 143 în Austria, 22 în Belgia, 6
    în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveția, 4 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în
    Belarus, 7 în Bulgaria, 18 în Cipru, 4 în India, 5 în Ucraina, 8 în Emiratele
    Arabe Unite, 14 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în
    Singapore, 5 în Tunisia, 9 în Republica Co reea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 2
    în Serbia și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan,
    Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia,
    Federația Rusă, Croația, Finlanda și Polonia. De la începutul epidemiei de
    COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 193 de cetățeni români aflați
    în străinătate, 37 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania,
    14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 2 în
    Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în
    Grecia, unul în Iran și unul în Polonia, au decedat.




    Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798
    au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în
    Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și
    unul în Argentina.




    Notă: aceste date sunt obținute de misiunile diplomatice și oficiile
    consulare ale României în străinătate, fie de la autoritățile competente din
    statele de reședință, în măsura în care aceste date fac obiectul comunicării
    publice, fie în mod direct de la cetățenii români din străinătate.

  • Roboţi de dezinfecţie donaţi spitalelor

    Roboţi de dezinfecţie donaţi spitalelor

    Încă din
    noiembrie anul trecut, Comisia Europeană se angaja să achiziţioneze 200 de
    roboţi dezinfectanţi pentru spitalele care tratau pacienţi cu Covid, din
    statele membre.


    În luna iunie
    anul acesta doi astfel de roboţi au ajuns în spitale din Slovenia, iar până la
    sfârşitul lunii trecute, spitale din București, Constanța și Oradea au primit
    astfel de roboți.


    Roxana Morea, consilier
    de presă al Reprezentanţei Comisiei
    Europene în România, a declarat:

    Şapte spitale din România au primit
    roboţi donaţi de Comisia Europeană, pentru a dezinfecta camerele pacienţilor, sprijinind
    astfel reducerea şi oprirea răspândirii infecţiei cu coronavirus. Spitalele
    despre care vorbim sunt din Bucureşti, Constanţa şi Oradea şi vor beneficia de
    capacitatea acestor roboţi de a dezinfecta o cameră de spital de dimensiuni
    standard într-un timp foarte scurt, de aproximativ 15 minute, prin utilizarea
    luminii ultraviolete şi de faptul că e posibilă utilizarea unei singure
    unităţi, pentru dezinfectarea a 18 camere.Robotul cu numărul 100, din cei 200
    achiziționați de Comisia Europeană, a sosit în România şi este utilizat pentru
    dezinfecţie la Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni din București. Alte
    şase unităţi urmează să fie livrate în perioada următoare.


    Roxana Morea, consilier de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în
    România, a detaliat:

    Roboţii vor ajunge în alte 22 de state
    membre UE, în urma interesului manifestat de acestea. Obiectivul este de a
    asigura un mediu steril în spitale, fără a expune personalul la riscuri
    nenecesare. Deoarece este vorba despre un proces fizic şi nu unul care foloseşte
    dezinfectanţi chimici, acesta este mult mai sigur pentru personalul
    spitalicesc, având în vedere că nu mai trebuie să mânuiască sau să transporte
    şi să depoziteze produse chimice toxice, periculoase sau corozive. Personalul
    de curăţenie poate opera robotul de la distanţă, prin intermediul unei
    aplicaţii mobile, iar operaţiunea poate fi iniţiată din exteriorul camerei ce
    urmează a fi dezinfectate, astfel încât niciun lucrător din domeniul sanitar nu
    este prezent în timpul procesului de dezinfecţie. Furnizaţi de compania daneză
    UVD Robots, care a câştigat o procedură de achiziţii publice în regim de
    urgenţă, roboţii fac parte din efortul Comisiei Europene de a pune la
    dispoziţia statelor membre echipamente utile şi necesare în gestionarea
    pandemiei. 12 milioane de euro sunt disponibili în total, prin intermediului
    Instrumentului de sprijin de urgenţă, pentru achiziţionarea a peste 200 de
    astfel de roboţi.


    Un număr de 29 de roboţi
    dezinfectanţi au ajuns în spitale din Belgia, Denemarca, Germania, Estonia,
    Irelanda, Grecia, Spania, Croaţia, Lituania, Luxembourg şi Olanda. Şi alte
    spitale din România şi din UE, ce tratează pacienţi cu Covid şi sunt interesate
    să primească un robot de dezinfecţie pot să facă acest lucru, înscriindu-se pe pagina de internet:
    ec.europa.eu/eusurvey/runner/dessinfection_robots.


  • Proiecte de utilitate publică în orașul Făget

    Proiecte de utilitate publică în orașul Făget

    Peste
    800 de locuitori din două sate, Bătești și Begheiul Mic, ce aparțin de orașul
    Făget din județul Timiș, vor fi conectate la rețeaua de apă și canalizare până
    la sfârșitul anului viitor. Lucrările în valoare de aproximativ 15 miioane de
    lei au fost demarate deja spune primarul Marcel Avram:


    Pe PNDL avem în lucru alimentare apă -
    canal în localitatea Bătești, care este pe finalizare, și alimentare apă -
    canal în Begheiul Mic. Acum o lună am dat ordinul de începere a lucrării și a
    început ucrarea. În 2022 amândouă au termenul de încheiere, la
    localitatea Băteti este undeva la 8 milioane și de lei și dincolo în valoare de
    7 milioan de lei.


    Tot cu
    ajutorul fondurilor europene vor fi reabilitate termic liceul și internatul din
    Făget. În plus, un nou corp de clădire ce va fi ridicat în aceeași locație
    pentru a aduce mai aproape și pe elevii din clasele I-IV.


    Avem un proiect pe fonduri
    europene de reabilitare termică a Liceului Teoretic Traian Vuia din localitate,
    școală cu clasele I – XII cu peste 1.400 de copii și reabilitarea internatului
    școlar pentru care sperăm tot anul acesta să semnăm contractul. Și, am depus pe
    CNI, fiindcă cei din clasele I- IV nu sunt în aceaeași locație și vrem să le
    facem o clădire proprei și lor și să-i aducem tot în aceeași locație. Acolo
    sunt din clasele V-XII iar clasele I-IV sunt în altă parte chiar dacă țin de
    Liceul Teoretic Traian Vuia și vrem să îi aducem și pe ei tot acolo și să facem
    un corp nou de clădire. Asta e singura problemă pe care o mai avem referitor la
    învățământ.


    Un alt
    proiect inițiat de administrația din Făget privește introducerea furnizării
    gazului spune edilul Marcel Avram:


    Acum, pe noul exercițiu bugetar, avem
    și noi categoria noastră aparte, orașele care sunt sub 10 mii de locuitori. Noi
    am constituit o asociație de 13 comune plus rașul Făget pentru a încerca să
    aducem gazul și în zona noastră, suntem în faza de elaborare a studiului de
    fezabilitate, am primit aviz favorabil de la cei de la Transgaz deci proiectul
    merge înainte, nu puteam să facem nicicare dintre noi acest lucru singuri
    deoarece este nevoie de cel puțin 20 de mii de locuitori ca să fie acceptat
    proiectul și sperăm ca, în 2 maxim 3 ani, locuitorii, atât ai Făgetului și
    satelor aparținătoare cât și ai comunelor învecinate, să beneficieze și ei de a
    ceastă facilitate, introducerea gazului.


    În
    exercițiul bugetar trecut, administrația orașului Făget a marcat cele mai multe
    proiecte finanțate din fonduri europene din Timiș având aprobate 11 proiecte
    dintr-un total de 12. Cel mai mare proiect a fost finanțat cu peste 8 milioane
    de euro.




  • Pași importanți la Constanța, pentru investigarea sindromului post-Covid

    Pași importanți la Constanța, pentru investigarea sindromului post-Covid

    A trecut un an de când lumea întreagă se luptă cu un inamic
    nevăzut, despre care putem spune că ne-a tăiat respiraţia şi la propriu şi la
    figurat.


    Deşi noul
    coronavirus nu mai este chiar atât de nou, apar în permanenţă informaţii noi. Iar una dintre ele este că vindecarea de
    COVID 19 nu înseamnă sfârşitul tuturor problemelor pe care le-a adus cu sine.
    Şi asta pentru că, în urmă, pot rămâne sechele. Mai multe organe pot fi
    afectate de ceea ce medicii numesc sindromul post covid.



    În judeţul Constanţa, Spitalul de
    pneumoftiziologie Palazu Mare va cumpăra aparatură medicală în valoare de peste
    1,5 milioane de euro, pentru investigarea acestui sindrom. Este vorba
    de problemele pulmonare cu care rămân uneori, cei care trec prin boală.


    Directorul
    medical al Spitalului, dr. Oana Arghir: Proiectul de
    dotare a Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie în vederea consolidării
    capacităţii de gestionare a crizei COVID 19, în cadrul codului de apel POIM are
    o valoare totală de aproape 1 milion 600 de mii de euro, activităţile
    proiectului fiind finanţate sută la sută din fonduri europene. Suntem în faza de implementare a proiectului
    şi până la finele anului vom achiziţiona aparatura.




    Medicul ne-a
    oferit amănunte despre aparatura care va fi cumpărată şi ne-a spus care vor fi
    beneficiile pentru pacienţi:




    Pacienţii COVID
    internaţi vor putea fi investigaţi mult mai uşor, având aparat roentgen mobil,
    având aparate de ultrasonografie mobile, vom putea să diagnosticăm mai bine
    afectarea parenchimului pulmonar. Sunt investiţii pe termen lung şi vor putea
    beneficia şi pacienţii care vor rămâne cu sechele după negativarea covid dar şi
    ceilalţi pacienţi.




    Noua aparatură va permite şi utilizarea
    pulsoscilometriei – o tehnică nouă, folosită foarte puţin în România, spune
    directorul medical al Spitalului, dr. Oana Arghir:




    Vrem să punem la punct o tehnică descoperită în 1958 -
    de impulsoscilometrie. Acum este promovată în străinătate. În România, nu
    există posibilitatea de a se efectua decât în Institutul Marius Nasta din
    capitală, din câte ştiu eu. Această metodă permite pacienţilor care sunt
    investigaţi să respire normal, nu trebuie să efectueze manevre de inspir-expir
    forţat. Deci nu trebuie să depună efort. Pentru că ştim că pacientul care este
    afectat de COVID sau are simdrom post COVID are probleme repiratorii şi nu
    poate efectua aceste tehnici de spirometrie forţată. Lumea medicală este la un
    început de drum cu această tehnică.





    Mai multe studii efectuate în lume,indică
    faptul că între 50% şi 80% dintre pacienţi continuă să aibă simptome deranjante
    chiar şi după teste care nu mai detectează virusul.


    Nu se ştie deocamdată de ce apare
    sindromul post-COVID, dar ipotezele variază de la zone ascunse de infecţie la
    un răspuns inflamator prelungit.




  • Materiale şi echipamente pentru Spitalul orăşenesc Sinaia

    Materiale şi echipamente pentru Spitalul orăşenesc Sinaia

    Amãnunte aflãm de la cel ce a semnat contractul- primarul orașului, Vlad Oprea:

    Prin acest proiect achiziționãm peste 330 de mii de materiale sanitare iar pe lângã ele încã 365 de echipament medicale, între care monitoare de funcții vitale, paturi noi de ATI, kit-uri de ventilație, echipamente pentru transport specializat, containere pentru logisticã medicalã, tot ceea ce înseamnã partea de triaj și de așteptare pentru pacienți și, nu în ultimul rând, un lucru extrem de important pentru spital, achiziționãm un robot de ultimã generație cu raze UV pentru sterilizarea automatã a saloanelor și a sãlilor de operație.


    Acesta nu este primul proiect cu finanțare europeanã prin care primãria Sinaia doteazã spitalul din stațiune:

    Mai avem un alt proiect- în implementare- de 2,1 milioane de euro, pentru dotarea ambulatoriului de la spital cu mobilier, cu echipamente, cu aparaturã medicalã, inclusiv cu un computer tomograf și cu instalații RX. Deci în total, investițiile cu fonduri europene, pânã la sfârșitul anului 2022 ajung undeva la 5 milioane de euro.


    Totul se întâmplã în contextul pandemiei în care capacitatea spitalului a fost depașitã, numãrul de urgențe a crescut semnificativ iar medicii au preluat o mare parte din cazurile noncovid înregistrate la nivelul județului.

    Spitalul din Sinaia este un spital care nu deservește doar Sinaia ci toatã Valea Prahovei, toate localitãțile- Sinaia, Bușteni- Azuga, pânã aproape de Câmpina. De când am intrat în criza sanitarã legata de covid-19 noi suntem și un spital suport pentru majoritatea pacienților din zonã. Pentru ca spitalul din Sinaia nu mai face fațã, este un spital foarte vechi, cu toate cã l-am renovat și aratã foarte bine în interior, nu mai are toate funcțiunile necesare.. construim și un alt spital nou lângã el cu 120 de paturi, spital care sperãm sã fie gata în maximum 2 ani de zile urmând ca toate aceste dotãri pe care le aducem sã fie în momentul acela transferate cãtre spitalul nou, care va fi primul spital clinic de urgențã din zona montanã din România.

    Pânã acum primaria Sinaia a accesat fonduri europene în valoare totalã de 32 de milioane de euro, nu mai puțin de 12 proiecte fiind în implementare doar în ultimii 2 ani.