Radio România Internațional

Tag: spital

  • Spitalul Regional de Urgenţă Craiova, un proiect strategic

    Spitalul Regional de Urgenţă Craiova, un proiect strategic

    În Oltenia au fost atrase până în acest moment peste 1,6
    miliarde de euro prin Programul Operațional Regional.


    La finalul lunii trecute a fost semnat și contractul de
    finanțare pentru construirea Spitalului Regional de Urgență Craiova. Detalii ne
    oferă dna ing. Marilena Bogheanu, directorul ADR Sud Vest Oltenia:


    Este un proiect major, un proiect strategic, care a fost
    evaluat direct de Comisia Europeană. Practic proiectul a început pe 1 mai 2018
    prin pregătirea documentației, respectiv studiul de fezabilitate, cu asistență
    tehnică pentru cele trei spitale finanțate, Iași, Cluj și Craiova. În momentul
    de față în SEAP se află documentația pentru achiziția serviciilor de realizare
    a proiectului tehnic.


    Va fi un spital complex, un spital regional de urgență,
    foarte modern, cu toate dotările, va avea o suprafață construită de 165 de mii
    de mp, acest proiect va fi fazat, pentru că, în actuala perioadă de finanțare,
    nu au fost suficiente fonduri pentru cele trei spitale. Au fost prevăzute 150
    de milioane de euro din fonduri europene și încă 150 de milioane de euro
    cofinanțarea de la bugetul național, se va continua în următoarea perioadă de
    finanțare pentru că sumele sunt foarte mari.

    Pentru cele trei spitale vor fi necesare peste1,6
    miliarde de euro pentru finanțarea în integralitate.

    Spitalul de la Craiova va avea 807 paturi, 19 săli de
    operații, practic va fi un concept integrat de specialități medicale care vor
    fi grupate în șapte centre, un centru de cap și gât, centru toracic, centru
    abdominal, centru articular și al coloanei vertebrale, centrul traumelor, de
    medicină internă, centru pentru mamă și copil și centrul de oncologie și
    radioterapie.

    Spitalul va fi localizat în partea de Nord-Est a
    Craiovei, în proximitatea centurii de Nord.


  • Terapie economică pe timp de pandemie

    Terapie economică pe timp de pandemie

    Pandemia de coronavirus a paralizat economia mondială şi a aruncat lumea într-o recesiune care va fi mult mai gravă decât criza financiară globală din urmă cu un deceniu – este aprecierea directorului general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva. Ea a făcut un apel către economiile avansate să îşi extindă eforturile pentru a ajuta economiile emergente şi ţările în curs de dezvoltare să depăşească impactul economic şi sanitar al pandemiei. Deja, investiţii de circa 90 de miliarde de dolari au ieşit de pe pieţele emergente, mult mai mult decât în perioada crizei financiare din 2008, a avertizat Georgieva.



    Confruntate cu un inamic comun, guvernele şi fiecare instituţie financiară în parte caută soluţii. Dacă dincolo de ocean, Washingtonul a pus la punct un plan istoric pentru relansarea economiei americane puternic lovite de pandemia de coronavirus – un plan de două mii de miliarde de dolari -, Europa ia, la rândul său, măsuri de excepţie.



    Numai răspunsurile cele mai puternice ne vor permite să facem faţă acestei crize provocate de coronavirus. Trebuie să ne folosim de toate mijloacele de care dispunem. Fiecare euro disponibil în bugetul UE va fi redirecţionat către depăşirea crizei, fiecare regulă va fi relaxată pentru a permite finanţării să circule rapid şi eficace”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, d-na Ursula von der Leyen. Uniunea a luat deja decizii importante, care antrenează sume considerabile, pe care fiecare dintre statele membre trebuie să le gestioneze în mod optim. La capătul unor discuţii îndelungate, miniştrii de finanţe din UE au căzut de acord asupra unui pachet de urgenţă pentru statele membre care au fost cel mai grav afectate de pandemia de coronavirus – peste 500 de miliarde de dolari, pentru a ajuta muncitorii, afacerile şi guvernele. Membră a Uniunii din 2007, România este și ea parte și beneficiar al acestui efort concentrat european.



    Invitat la Radio România, europarlamentarul Siegfried Mureşan explică: “Comisia Europeană a propus măsuri importante, care ne vor ajuta foarte mult în lupta împotriva coronavirusului. În primul rând, a propus alocarea imediată a 3 miliarde de euro fonduri suplimentare, bani din bugetul UE pe anul 2020, dar care încă nu erau prevăzuţi pentru nici o cheltuială anume. Adică rezerva UE, banii rămaşi în rezervă pe anul acesta sunt mobilizaţi acum în lupta împotriva coronavirusului. Cum vor fi alocate aceste 3 miliarde de euro? 300 de milioane de euro se alocă imediat pentru achiziţionarea de la nivel european, în mod centralizat, de echipamente de protecţie, echipamente medicale relevante în lupta împotriva coronavirusului şi teste. Unu la mână. Doi la mână — UE propune alocarea imediată a 2,7 miliarde euro fonduri europene pentru: construcţia şi instalarea de facilităţi medicale temporare – de exemplu, spitalul construit de Armata Română la Bucureşti poate fi decontat pe fonduri europene; construcţia, amenajarea şi întreţinerea unor centre de carantină – de asemenea, foarte importante în România, pentru persoanele care vin din afara ţării, din zone roşii; dezvoltarea producţiei de echipamente medicale – am văzut că în România o fabrică ce producea altceva până acum produce acum măşti de protecţie relevante în lupta împotriva coronavirusului, toată această retehnologizare poate fi plătită cu fonduri europene. Acesta e primul set important de măsuri luat de UE. Cel de-al doilea important set de măsuri este flexibilizare imediată la folosirea de fonduri europene, adică ne este permis transferul între diferitele categorii de fonduri europene deja alocate României. Şi un lucru foarte important, UE spune: o ţară care nu a reuşit să absoarbă fondurile europene la timp nu le va mai pierde, s-a declarat caz de forţă majoră şi nu ne mai putem pierde fondurile neabsorbite.”



    Comisia Europeană a propus și un fond de 100 de miliarde de euro credite, prin care să fie ajutate ţările să iasă din criza economică generată de coronavirus. Menirea acestui instrument de solidaritate ar fi aceea de a-i ajuta pe lucrători să îşi păstreze veniturile şi de a sprijini întreprinderile, astfel încât acestea să se menţină pe linia de plutire. Toate măsurile se bazează pe bugetul actual al UE şi sunt gândite pentru a valorifica la maximum fiecare euro disponibil, demonstrând, odată în plus, de ce este nevoie ca UE să dispună de un buget pe termen lung solid şi flexibil.



    O altă flexibilizare importantă ţine de deficitul bugetar, depăşirea pragului de 3% fiind permisă pentru sprijinirea zonelor economice care suferă de pe urma situaţiei excepţionale generate de noul coronavirus. La nivelul întregii Europe se vorbește mult despre solidaritate.



    Europarlamentarul Siegfried Mureşan: “Solidaritatea este necesară, indiscutabil, în această situaţie şi este esenţial să o obţinem la începutul acestui proces, prin măsuri concrete. Dacă UE propune soluţii concrete, care ne ajută pe noi, ţările europene şi oamenii simt că îi ajută, atunci va fi acceptată. Dacă ţările văd că nu există soluţii de la nivel european, că nu există solidaritate între ţări europene, atunci vor face totul pe cont propriu, la nivel naţional, se vor concura unele pe celelalte în achiziţia de echipamente de protecţie, nu va fi în interesul nimănui această concurenţă, această competiţie şi nu vom mai reuşi să atingem solidaritatea pe parcurs.”



    Dar, adaugă europarlamentarul român, Comisia Europeană a propus măsuri care sunt bune, cred că vom putea atinge această solidaritate, ţările membre se ajută deja între ele, situaţia este serioasă peste tot, dar totuşi, reuşim să ne ajutăm între noi, în timp ce UE propune soluţii pentru toţi.


  • Management militar în spitale din România

    Management militar în spitale din România

    După ce Spitalul Judeţean de Urgenţă din Deva a devenit un
    focar de coronavirus, autoritățile de la București au decis că cea mai bună
    soluție pentru funcționarea în condiții optime a unității medicale este
    conducerea militară. Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, care a făcut o vizită
    acolo, a constatat că fosta conducere a demisionat pentru că nu a făcut faţă
    situaţiei. De asemenea, Nelu Tătaru a precizat că va fi analizată situaţia
    cadrelor medicale şi a personalului auxiliar care acordă, acum, îngrijire
    bolnavilor internaţi și va fi stabilit modul în care ceilalţi angajaţi ai
    spitalului, aflaţi în autoizolare, vor reveni la serviciu:

    La Spitalul din Deva,
    în acest moment, nu există circuite, iar, dacă există, nu sunt respectate.
    Trebuie să vedem ce este cu personalul care este în autoizolare, autoizolare pe
    care fiecare şi-a luat-o cum a crezut, neexistând o anchetă epidemiologică
    făcută de Direcția de Sănătate Publică. Vom testa tot ce înseamnă personal
    medical. Cei care sunt valizi vor efectua activitate medicală, în măsura în
    care vor accepta acest lucru, dar într-un regim de semi-instituţionalizare. Cei
    care vor lucra în spital vor merge în hoteluri, vor reveni a doua zi dimineaţa
    să facă munca pentru care sunt pregătiţi. Au ajuns şi echipamente, şi
    medicamente, şi materiale sanitare. Acest management va sta doar cât este
    nevoie    .

    Ministrul Sănătății a estimat că, după trei, patru săptămâni, va
    putea fi instalat un management civil, care să preia şi să respecte toate
    condiţiile. Spitalul din Deva este al doilea din țară unde a fost numită,
    temporar, o conducere militară, având în vedere faptul că și cea a Spitalului
    Județean Suceava a fost preluată, recent, de o echipă de medici ai
    armatei, întrucât cazurile de infectare cu COVID-19 și decesele din această cauză
    se înmulțiseră alarmant. Anchetele epidemiologice în desfăşurare s-au oprit la
    jumătate şi, atunci, transmiterea a fost comunitară, extinsă, agresivă. Odată
    cu reaşezarea unor achiziţii de materiale sanitare de protecţie, izolarea la
    domiciliu, ar trebui ca aceste focare să fie limitate, a explicat ministrul
    Sănătății, Nelu Tătaru.

    Pentru că situația se agravase, orașul Suceava și opt
    localități limitrofe au intrat în carantină la sfârșitul lunii martie. Pe de
    altă parte, Spitalul Militar din Focşani care fusese închis la sfârșitul
    lunii martie, după ce zeci de persoane au fost confirmate cu noul coronavirus,
    şi-a reluat activitatea. În prezent, sunt operaţionale doar câteva
    compartimente, dar, în funcţie de rezultatele testelor, unitatea medicală ar
    putea reveni la activitatea normală spre sfârşitul săptămânii. Potrivit
    Direcției Medicale din Ministerul Apărării Naționale, au fost refăcute
    circuitele funcţionale elaborate de către medicii epidemiologi, au fost
    efectuate mai multe dezinfecţii de maximă siguranţă în ultimele zile, astfel că
    spitalul este, acum, în măsură să primească pacienţi.

  • Finanţare nerambursabilă pentru modernizarea Spitalului de Urgenţă Slobozia

    Finanţare nerambursabilă pentru modernizarea Spitalului de Urgenţă Slobozia

    Spitalul Județean de
    Urgență Ialomița din Slobozia a fost dat în folosință în 1968. De atunci şi până
    acum aici s-au făcut doar mici reparații punctuale la interior şi câteva
    încercări de consolidare în exterior.


    Acum vorbim despre nu
    mai puțin de 6 proiecte care vor schimba complet fața spitalului, spune
    vicepreşedintele Consiliului Județean Ialomița, Emil Cătălin Grigore:


    Avem trei
    tipuri de proiecte dacă ne gândim la sursele de finanțare pe care le-am accesat
    pentru Spitalul Județean de Urgentă Ialomița: două proiecte sunt finanțate prin
    Programul Operațional Regional, la care am început să lucrăm încă din toamna
    anului 2016 pentru ca acum să avem semnate contractele de finanțare şi o parte
    din licitațiile necesare pentru a trece la execuția lucrărilor, două proiecte
    sunt pe Programul Național de Dezvoltare Locală si alte două proiecte pe care
    ne gândim sa le finanțăm din surse proprii dacă nu vom identifica alte surse de
    finanțare.


    Ambulatoriul
    Spitalului Județean de Urgență Slobozia va fi consolidat şi modernizat cu
    fonduri europene. Proiectul are o valoare totală de aproape 17 milioane 500 de
    mii de lei, din care peste 10 milioane fonduri nerambursabile prin Programul
    Operațional Regional 2014- 2020 la care se adaugă aproximativ 7 milioane-
    contribuția Consiliului Județean Ialomița. Proiectul a fost semnat luna trecută
    iar perioada de implementare este de 43 luni de la semnare.


    Lucrările constau,
    printre altele, în punerea în siguranță a clădirii, termoizolarea fațadei,
    refacerea finisajelor şi înlocuirea instalațiilor termice, sanitare şi
    electrice, dotarea clădirii cu generator electric și sisteme de climatizare și
    ventilație:


    În acest
    moment ca şi stadiu avem contractul semnat si trecem la derularea procedurii de
    licitație pentru proiectare şi execuție. Tot un proiect prin Programul
    Operațional Regional este modernizarea, extinderea şi dotarea Unității de
    Primiri Urgențe. Este un proiect mai avansat ca stadiu, în valoare de 7
    milioane 472 de mii de lei care presupune modernizarea spațiului existent,
    extinderea spațiului existent cu aproape 700 de metri pătrați şi dotarea cu
    aparatură de ultimă generație iar ca stadiu el se află în acest moment în
    execuția serviciului de proiectare tehnică şi a documentației de execuție, la
    finalul lunii februarie proiectul tehnic urmând a fi recepționat şi să scoatem
    la licitație execuția.


  • Sistemul medical în Bulgaria

    Sistemul medical în Bulgaria

    Sistemul medical în Bulgaria – cu exemplificare
    în Vidin: relatare din partea dr. Ivo Gheorghiev, membru al comunității
    românești din Bulgaria și medic specializat pe urgențe.


  • „Bolile” sistemului medical românesc

    „Bolile” sistemului medical românesc

    Aflat
    în moarte clinică de mult timp, sistemul sanitar românesc a fost reformat
    de fiecare guvern, în ultimii 25 de ani, dar rezultatele încă întârzie să
    apară. Subfinaţarea cronică, corupţia, tratamente fără rezultate, programe de
    prevenţie aproape inexistente,
    infecții luate din spital, mortalitate ridicată, medici descurajați care pleacă
    în străinătate pentru un trai mai bun sunt doar câteva dintre problemele care ilustrează
    realitatea unui sistem de sănătate bolnav, dar care se vrea european.

    Recent, el
    a primit o nouă lovitură după ce românii care au nevoie de
    transplant pulmonar nu vor mai putea să se adreseze spitalului AKH din Viena,
    întrucât acesta a reziliat unilateral contractul cu autorităţile de la
    Bucureşti, motivând că a scăzut capacitatea centrului de transplant. În opinia
    ministrului Sănătăţii, Florian Bodog, ceea ce au făcut austriecii este incorect
    şi ilegal. Pe de altă parte, nici Agenţia Naţională de Transplant (ANT) din
    România nu a acţionat adecvat, a explicat ministrul, care a dat asigurări că se
    caută soluţii la această problemă.

    Florian Bodog: Conform proctocolului, clinica din Austria nu avea dreptul să denunţe
    unilateral acest contract. În acelaşi timp, noi suntem în contact şi cu
    celelalte centre care fac transplant pulmonar din Praga şi Germania. Cei
    de la ANT în mod normal trebuiau să aibă minim două centre cu care să lucreze.
    Am înţeles că au început deja demersurile, ei aveau deja semnale. S-a mai
    întâmplat o dată acest lucru anul trecut, când clinica de la Viena a blocat
    transplantul, însă această blocare a transplantului unilaterală eu zic că este
    în afara legii.

    În ultimii zece ani, aproape 40 de români au fost supuşi unui
    transplant de plămâni la spitalul AKH, iar alţi cinci erau pe lista de
    aşteptare pentru intervenţii similare. Pentru fiecare din aceste operaţii
    statul român a decontat 120 de mii de euro.

    În România, se fac de mai mulţi ani
    transplanturi de rinichi, ficat şi cord, însă în prezent nu se poate realiza o
    operaţie de transplant pulmonar în condiţii de siguranţă pentru pacienţi.În acest context, nu-i nici o supriză că sistemul sanitar românesc ocupă
    ultimul loc în Europa, conform unui studiu recent făcut în 35 de ţări. Documentul
    arată că, în România,     pacienţii trebuie să aştepte foarte mult pentru a
    primi medicamente inovatoare, mortalitatea generală este cu 25% peste media UE,
    iar rata mortalităţii infantile este de 2 ori şi jumătate mai mare decât media
    europeană. În plus, românii ignoră medicul de familie şi apelează direct la
    internarea în spital. Toate acestea nu fac decât să confirme coma profundă în care se află sistemul medical românesc, şansele de revenire la viaţă fiind aproape
    nule.

  • Pacienţii şi infecţiile nosocomiale

    Pacienţii şi infecţiile nosocomiale

    O anchetă jurnalistică
    a detonat, relativ recent, o bombă bine ascunsă, dar, totuşi, bine cunoscută:
    infecţiile intraspitaliceşti. Investigaţia a scos la iveală faptul că multe
    dintre dezinfectantele folosite în spitalele româneşti erau diluate chiar de firma
    producătoare. Erau, prin urmare, ineficiente. Anchetele ce au urmat – inclusiv,
    cea penală – au scos la iveală o întreagă reţea de corupţie ce acţiona de
    foarte mult timp. Astfel a fost identificată una din cauzele unei mari probleme
    constatată de-a lungul anilor de pacienţi şi familiile lor. Mulţi oameni se
    îmbolnăveau în spital mai rău decât la momentul internării, unii chiar murind.
    Este cazul unora din victimele incendiului de la clubul Colectiv, tragedia
    care a lovit România în toamna anului trecut. Stabilizate în urma arsurilor,
    ele au murit din cauza unor infecţii contractate în spital.

    Problema, însă, e
    veche, aflăm de la Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia
    Pacienţilor, Vasile Barbu: Asociaţia
    Naţională pentru Protecţia Pacienţilor, de aproape nouă ani, spune că prevenţia
    şi controlul infecţiilor nosocomiale în România este o mare problemă. O
    problemă ignorată. Ni s-a spus, inclusiv de la nivel oficial, că infecţii
    nosocomiale sunt peste tot, şi în America, şi în Germania. Noi am fost de acord
    cu această idee de vreme ce bacteriile sunt parte din natură, dar în spitale,
    problema trebuie ţinută sub control. I-am atras atenţia ministrului sănătăţii
    de la vremea respectivă, dar nu s-a rezolvat nimic. Următorii miniştri au fost atenţionaţi
    de asemenea. Unii au avut un mandat foarte scurt şi era imposibil să se ocupe
    de toate problemele sistemului. Dar noi i-am atenţionat. Practic toţi miniştrii
    au fost atenţionaţi cu privire la riscul infecţiilor nosocomiale.



    De-abia după declanşarea scandalului
    mediatic, autorităţile au dispus efectuarea unor verificări. În urma lor a fost
    confirmat faptul că dezinfectatelor firmei respective le fusese alterată
    eficienţă şi că fuseseră folosite în 50 de spitale din România. Tot în urma
    acestor dezvăluiri au apărut şi documente ale Ministerului Sănătăţii trimise
    de-a lungul timpului Parlamentului, conform cărora numai în ultimii cinci ani acest minister
    a identificat 57.088 infecţii. Din 2013, de fapt, numărul acestora a tot
    crescut, capitala deţinând recordul de infecţii în spitale.Problema pare să fi
    fost, binecunoscută, dar recunoscută doar parţial. Chiar reprezentantul
    societăţii naţionale de microbiologie a declarat că infecţiile nosocomiale nu sunt raportate în
    România, ţara noastră având sub 1% astfel de cazuri pe hârtie, în condiţiile în
    care celelalte state europene arată o situaţie mult mai realistă de aproximativ
    5% incidenţă. Declaraţia a fost făcută odată cu lansarea Planului Strategic de
    Prevenire şi Combatere a Infecţiilor Nosocomiale 2016 – 2018. De altfel, la nivel teoretic şi declarativ
    România nu stă atât de rău în combaterea infecţiilor intraspitaliceşti.

    Vasile
    Barbu: În prezent, în România,
    există reglementări în ceea ce priveşte prevenirea şi controlul infecţiilor
    nosocomiale. Avem o comisie consultativă de epidemiologie la nivelul
    Ministerului Sănătăţii şi avem şi societăţii medicale care au înaintat soluţii
    pentru remedierea situaţiei. Din păcate, relaţionarea dintre toţi actorii din
    sistemul de sănătate pe această temă este una foarte proastă.



    Dincolo de problemele administrative şi de hăţişurile birocratice se
    află, însă, poveştile oamenilor, multe încărcate de tragedie. Vasile Barbu a
    trăit dramatismul acestor experienţe, soţia lui fiind una din victimele
    infecţiilor: Unul dintre
    iniţiatorii asociaţiei noastre a fost soţia mea, de profesie avocat. În cadrul
    firmei noastre de avocatură lucram la multe cazuri de malpraxis. Primisem
    inclusiv sesizări din partea familiilor cărora le decedaseră rudele, pe când
    erau pacienţi, din cauza unor infecţii din spitale. Atunci, noi ne-am gândit că este bine să facem ceva pentru ei, fiindcă
    statul şi ministerul nu făceau nimic. Am
    luat această iniţiativă împreună cu soţia mea care, după atât efort, a trebuit
    să sufere o intervenţie chirurgicală. În urma acestei operaţii, a fost
    infectată chiar în secţia de terapie intensivă, în blocul operator. A decedat
    în final.



    O dovadă în plus că drama infecţiilor nosocomiale trenează de mult timp
    în spitalele din România aduce în continuare şi Otilia, mama unui băiat de 15
    ani care, la puţin timp după naştere, s-a îmbolnăvit tot în spital. Calvarul nostru a început, de fapt, încă din
    maternitate. Imediat după ce am născut, băieţelul meu a luat un virus localizat
    în stomac fapt pentru care a avut, de la bun început, mari probleme cu
    alimentaţia. Apoi, după o perioadă, a făcut vaccinul antirujeolic şi a avut ca
    reacţie febră foarte mare. Timp de câteva zile a avut temperatură de 40 de
    grade, drept pentru care am sunat la Salvare, iar apoi am făcut greşeala de a
    mă lăsa convinsă să mă internez cu el în spital. Acolo a primit antibiotice
    foarte puternice, care i-au afectat mucoasa stomacului şi, astfel, a contactat,
    din nou, o altă bacterie din spital.



    Cauza – o infecţie cu stafilococul pioceanic – nu i-a fost relatată
    Otiliei direct de vreun medic. De altfel, nici un membru al personalului
    medical nu a comunicat cu ea pe această temă, nici la prima îmbolnăvire, nici
    la cea de-a doua. La a doua
    îmbolnăvire, când avea aproape 11 luni, am cerut mutarea la un alt spital şi
    când mi s-a dat foia de externare, am putut citi acolo că a luat o bacterie din
    spital. În maternitate, nu mi-a spus nimeni nimic. Am făcut eu o serie de
    analize ca să văd de ce nu mânca bebeluşul, dar nu am avut obţinut nici o
    informaţie concretă. Doar când am ajuns a doua oară în spital, mi s-a spus că
    probabil bacteria de la stomac a fost distrusă de antibioticele administrate.
    În rest, nu şi-au asumat nimic. Eu am plecat din acel spital şi am avut noroc
    că am dat peste un alt doctor foarte bun. El era de gardă în acea noapte când
    copilul meu s-a zbătut practic între viaţă şi moarte. De data asta, am fost
    cazaţi într-o cameră antiseptică. În sfârşit, se luaseră nişte măsuri stricte
    de igienă. Dacă s-ar fi întâmplat aşa de la bun început nu cred că am mai fi
    trecut prin acest coşmar.




    Scandalul
    dezinfectantelor l-a costat deja funcţia pe ministrul sănătăţii în funcţie la
    data dezvăluirilor jurnalistice. Noul ministru – Vlad Voiculescu – a acţionat
    în beneficiul pacienţilor pe vremea când nu avea funcţii oficiale şi a promis
    clarificarea multora din aspectele rămase nerezolvate. Rămâne de văzut cât de
    eficient va fi în eliberarea blocajelor din chiar interiorul sistemului pe care
    trebuie să-l supervizeze.

  • Măsuri complexe pentru sistemul medical

    Măsuri complexe pentru sistemul medical

    Ministerul Sănătăţii de la Bucureşti are,
    de săptămâna trecută, un nou ministru. Este Vlad Voiculescu, economist cu
    experienţă de management în sectorul financiar-bancar, fost director de cabinet
    în ministerul Finanţelor. El este cel care a iniţiat, în 2008, aşa-numita reţea
    a citostaticelor, un grup de peste 400 de voluntari din toată Europa care
    aduceau gratuit, în România, citostatice care lipseau bolnavilor de cancer.


    Este foarte important să restabilim încrederea oamenilor în sistemul
    medical,     a afirmat noul ministru al sănătăţii, Vlad Voiculescu. El a
    făcut această declaraţie chiar în prima sa conferinţă de presă după
    învestitură, în contextul în care sistemul sanitar a fost zguduit, recent, de
    aşa-zisul scandal al soluţiilor dezinfectante diluate, folosite în spitale.
    Relansarea investiţiilor în construcţia de spitale şi problema infecţiilor
    intraspitaliceşti se numără printre obiectivele mandatului ministrului. O altă
    prioritate o reprezintă rezolvarea
    crizei medicamentelor esenţiale. Prin acest termen folosit de Organizaţia
    Mondială a Sănătăţii sunt desemnate medicamentele ieftine care au existat pe
    piaţă pentru ultimii 10, 20, 30 sau chiar 40 de ani.

    Vlad Voiculescu: Cu siguranţă, nu sunt primul ministru care se confruntă cu lipsa unor
    medicamente ieftine din spitale, dar cu siguranţă aş vrea să fiu ultimul şi
    soluţia să nu vină de la un om, ci să fie o soluţie sistemică, care să aibă la
    bază reguli şi proceduri clare şi, de asemenea, să aibă la bază transparenţă.

    Vlad Voiculescu a amintit că infrastructura învechită este o altă problemă a
    sistemului sanitar. El a menţionat
    spitalele construite în anii ’70 sau înainte de această perioadă, care
    pun în pericol viaţa pacientului, dar şi a personalului medical. In acest sens,
    150 de milioane de euro sunt destinate construcţiei a trei spitale regionale, a
    spus Vlad Voiculescu: Vorbim despre Programul Operaţional
    Regional, 150 de milioane de euro care ne sunt la dispoziţie pentru trei
    spitale regionale. Locaţiile acestor spitale sunt Cluj, Iaşi, Craiova. Lucrăm
    la tema de proiectare pentru aceste spitale şi sperăm ca în lunile următoare să
    avem un progres semnificativ.

    Un alt program care urmează sa fie deblocat
    este cel cu Banca Mondială care datează din 2014. 180 de milioane de euro din
    acesta vor fi disponibili pentru investiţii.

    Pe de altă parte, ministrul Vlad
    Voiculescu a anunţat că Inspecţia Sanitară de Stat pregăteşte o acţiune de
    control încrucişat la nivel naţional, în cadrul careia se vor face teste pentru toate substanţele biocide folosite în
    spitale. Rezultatele urmează să fie publicate imediat după centralizarea lor.

    Sistemul medical din Romania se confruntă cu una dintre cele mai mari crize,
    după ce s-a descoperit, recent, că dezinfectanţii utilizaţi în unitatile
    sanitare erau diluaţi. Compania Hexi Pharma, cea care furniza solutiile
    respective, a fost pusă sub urmărire
    penală pentru infracţiunea de
    zădărnicire a combaterii bolilor.

  • Dosarul dezinfectanţilor din spitale

    Dosarul dezinfectanţilor din spitale

    Compania Hexi
    Pharma, aflată la originea scandalului din medicina românească legat de
    dezinfectanţii diluaţi, şi-a retras cererea de intrare în insolvenţă depusă la
    Tribunalul Bucureşti. Acuzată de diluarea substanţelor pentru sterilizare pe
    care le furniza mai multor spitale din toată ţara, compania este urmărită penal
    în acest dosar instrumentat de Parchetul General, pentru participaţie improprie
    la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

    Reprezentanţii firmei au
    depus, săptămâna trecută, o cerere de intrare în insolvenţă, motivând că nu mai
    pot face faţă datoriilor comerciale şi fiscale, în urma conjuncturii economice
    nefavorabile. Compania susţinea că are de plătit datorii de circa 23 milioane
    lei către bugetul de stat şi către diverşi furnizori, dar şi facturi neachitate
    către două firme din străinătate de peste 20 de milioane de euro. Dar
    reprezentantii firmei s-au răzgândit, iar marţi, judecătorii au luat act că
    aceasta şi-a retras cererea de intrare în insolvenţă.

    Decizia firmei vine după ce
    judecătorii, care au admis o cerere a procurorilor Parchetului General, au luat
    mai multe măsuri preventive în privinţa Hexi Pharma. Printre acestea se numără
    interdicţia iniţierii procedurii de dizolvare sau lichidare, interdicţia
    fuziunii, divizării sau reducerii capitalului social, interzicerea producerii
    şi comercializării de produse biocide.

    O altă măsură se referă la interzicerea
    înstrăinării activelor, a plăţilor şi transferurilor băneşti, cu excepţia celor
    necesare pentru plata utilităţilor şi a salariilor. In ceea ce priveşte ancheta
    în dosarul dezinfectanţilor diluaţi, aceasta
    avansează în ritm rapid, a spus procurorul general al ţării, Augustin
    Lazăr: Într-un termen rezonabil noi vom realiza o anchetă
    efectivă şi vom putea clarifica aceste lucruri. De la data sesizării,
    procurorul, într-o astfel de cauză, pe care o intuieşte ca fiind de substanţă,
    merge într-un ritm alert, după cum puteţi vedea şi dumneavoastră. Sunt acte de
    urmărire penală efectuate în cantitate mare.

    In cadrul anchetei legate de
    Hexi Pharma, procurorii fac inclusiv examinări fizico-chimice ale produselor
    încriminate. Procurorul general, Augustin Lazăr, menţiona că, la acest dosar,
    există toate resursele necesare atât din partea Ministerului Public cât şi din
    partea Poliţiei Judiciare, iar obiectivul este de a identifica persoanele
    responsabile.

    Intre timp, activitatea companiei Hexi Pharma este verificată şi
    de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, care controlează inclusiv
    relaţiile sale cu firmele din străinatate.

  • Sănătatea, prioritate a guvernului Cioloş

    Sănătatea, prioritate a guvernului Cioloş

    Premierul Dacian Cioloş
    consideră că se impune modificarea legislaţiei din sănătate, pentru că actuala
    legislaţie – spune el – de multe ori nu ne lasă să ducem lucrurile până
    la capăt. Totodată, există şi probleme de legislaţie ce vizează responsabilizarea
    managerilor de spitale. Guvernul intenţionează să folosească următoarele 6 luni
    pentru a lua măsuri structurale care chiar dacă nu vor reforma sistemul
    medical, vor scoate la lumină ce se intamplă. Anterior, purtătorul de cuvânt al
    Executivului, Dan Suciu, anunţa că sănătatea va deveni prioritatea numărul 1 a
    Guvernului Cioloş.

    Pe termen scurt, premierul a decis să trimită Corpul de
    Control la Comisia de Biocide de pe lângă ministerul Sănătăţii, comisia care
    stabileşte caietele de sarcini şi criteriile de utilizare a dezinfectanţilor.
    Dacă vor fi descoperite nereguli, rezultatele vor fi transmise Parchetului,
    care s-a sesizat deja în legătură cu o serie de probleme din sistem, pentru a
    fi utilizate în anchetă, a mai spus Dan Suciu. El a adăugat că Guvernul
    pregăteşte o hotărâre prin care să se aloce fonduri pentru acreditarea de
    urgenţă a unui laborator la Institutului de chimie ICECHIM.

    Dan Suciu: ‘Vrem să ştim dacă criteriile au fost
    respectate şi dacă s-au respectat toate standardele pentru procedurile
    acreditate de dezinfecţie. Guvernul pregăteste o hotărâre prin care se vor
    aloca fonduri pentru acreditarea laboratorului ICECHIM în procedură de urgenţă.
    E inaceptabil să nu putem avea o rigoare certificată în ceea ce priveşte
    analizele spitaliceşti’.

    Dan Suciu a mai anunţat că premierul i-a cerut
    ministrului Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, să implementeze accelerat
    programul de măsuri împotriva infecţiilor din spitale, anunţat săptămâna
    trecută. Potrivit lui Suciu, România are o infrastructură spitalicească veche
    şi trebuie să reînceapă construcţia de unităţi medicale. Astfel, Guvernul are
    în vedere reabilitarea profundă a infrastructurii de sănătate, în acest sens
    fiind încheiate studiile de fezabilitate pentru construcţia a două spitale noi
    – unul pentru copii şi un institut de Boli Cardiovasculare.

    Vor fi accelerate
    şi proiectele de finanţare europeană pentru construcţia celor trei spitale
    regionale de la Craiova, Iaşi şi Cluj. Este nevoie
    de o regândire a modului în care sunt respectate contractele de management în
    spitalele publice şi a modului în care unităţile spitaliceşti se subordonează
    autorităţilor centrale şi locale – a adăugat Dan Suciu, care crede că toate
    măsurile anunţate de Guvern pot să contribuie la recâştigarea încrederii în
    sistemul de sănătate. Premierul Cioloş consideră că reforma în sistem merge
    anevoios şi din cauza faptului că în ultimii 6-7 ani, România a avut 10
    miniştri care s-au succedat la minister.

  • Sistemul medical şi sănătatea românilor

    Sistemul medical şi sănătatea românilor

    Preşedintele român, Klaus Johannis, cere soluţii
    pentru un sistem de sănătate mai eficient şi mai performant pentru cetăţeni.

    Într-un discurs rostit cu ocazia lansării Programului Naţional de Prevenţie,
    şeful statului a pledat pentru adoptarea unui stil de viaţă corect şi pentru
    acces egal la programe de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate.
    Johannis a declarat că România poate deveni furnizoare de expertiză, în ţările
    din regiunea Balcanilor.

    Klaus Iohannis: Ţara noastră poate deveni furnizoare de
    expertiză pe ariile de performanţă, cum sunt sistemul de supraveghere a gripei,
    sistemul de urgenţă sau legislaţia anti-fumat.

    O populaţie
    sănătoasă este o populaţie în primul rând informată, este de părere Klaus
    Iohannis, care a menţionat că educaţia pentru sănătate se adresează cu
    prioritate copiilor şi adolescenţilor, dar trebuie avute în vedere şi
    persoanele defavorizate.

    La rândul său, ministrul sănătăţii, Patriciu Achimaş Cadariu, a anunţat
    lansarea spre dezbatere a planului multianual integrat de promovare a sănătăţii
    şi a educaţiei pentru sănătate. Patriciu Achimaş Cadariu: Principiile
    care au stat la baza dezvoltării acestui plan sunt echitatea şi accesul
    universal la servicii de sănătate preventive, centrarea serviciilor pe nevoile
    specifice ale beneficiarilor şi respect faţă de aceştia. Scopul planului este
    ca în următorii cinci ani, proporţia populaţiei cu comportamente favorabile
    sănătăţii să crească în mod constant, în special în rândul unor categorii
    considerate cu riscuri pentru sănătate.

    Ministrul a anunţat că vrea o nouă
    materie în şcoli şi grădiniţe, respectiv Educaţie prin sănătate,
    oră la care copii să înveţe despre alimentaţia sănătoasă, igienă şi lupta
    împotriva alcoolului şi fumatului.

    Pe de altă parte, la Bucureşti a fost
    semnat un acord de colaborare între Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi
    ministerul de resort, pentru perioada 2016-2017. OMS a apreciat eforturile
    României privind dezvoltarea de programe de prevenţie, dar şi Planul de
    supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale lansat în această lună,
    precum şi recenta adoptare a legii referitoare la interzicerea fumatului în
    spaţiile publice închise.

    Săptămâna viitoare va fi organizată şi prima
    dezbatere publică a proiectului de lege a vaccinării. Tot în această primăvară, Ministerul Sănătăţii va
    dezvolta programul de depistare precoce a cancerului de col uterin şi va
    elabora alte două programe importante de prevenţie care vizează depistarea
    precoce a cancerului de sân şi cancerului colorectal în cadrul Planului de
    control a cancerului care va fi lansat în luna aprilie.

    Pe 10 martie încep
    controalele încrucişate în toate unităţile spitaliceşti din România, în urma
    cazurilor grave de infecţii digestive la bebeluşi înregistrate în ultima
    perioadă şi care au condus la mai multe decese.

  • Tragedia din clubul „Colectiv”

    Tragedia din clubul „Colectiv”

    Incendiul din clubul ‘Colectiv’ din Bucureşti a avut loc în noaptea
    de vineri, 30 octombrie 2015, în timpul unui concert gratuit al trupei rock
    Goodbye to Gravity. Conform datelor preliminare existente, focul a fost
    provocat de artificiile folosite în timpul concertului şi a dus la moartea a 60
    de oameni şi la rănirea altor 186.

    În ţară, datorită gravităţii evenimentului,
    au fost ţinute trei zile de doliu naţional iar, în urma protestelor populare
    masive, premierul Victor Ponta a demisionat, pe 4 noiembrie, împreună cu
    guvenul dominat de social-democraţi.

    În acest moment, criminaliştii continuă
    cercetările pentru a stabili în ce circumstanţe s-a produs cel mai grav accident din România de după
    anul 1989, precum şi care sunt
    responsabilii pentru această tragedie. Mai mulţi factori responsabili au fost
    reţinuţi de poliţie iar conducerea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă
    Bucureşti a fost demisă, după ce presa a dezvăluit că instituţia a ascuns
    adevărul privind responsabilităţile ce-I reveneau în prevenirea incendiului de
    la Clubul Colectiv.

    În spitalele din
    Bucureşti mai sunt, acum, internate 37
    de victime ale incendiului, dintre care şase sunt în stare critică. 39 de pacienţi
    care au suferit arsuri sunt trataţi în Austria, Belgia, Olanda, Franţa,
    Germania, Marea Britanie, Norvegia, Israel. Guvernul va deconta, integral,
    tratamentul medical acordat acestora în spitalele din străinătate. Potrivit
    unei ordonanţe de urgenţă, s-a stabilit un cost lunar pentru un pacient de 90.000
    – 100.000 de euro, sumă care poate fi suplimentată, în caz de nevoie. Zeci de
    mii de români şi-au unit eforturile şi şi-au folosit energia, talentul şi
    timpul liber pentru a-şi ajuta semenii, după tragedia din clubul Colectiv,
    demonstrand solidaritate şi spirit
    civic.

    Potrivit ambasadorului SUA în
    România, Hans Klemm acţiunile lor I-au
    inspirat şi pe numeroşi membri ai comunităţii internaţionale.

    Miercuri, la
    Spitalul Clinic de Urgenţă ‘Bagdasar-Arseni’ din Bucureşti, a sosit un
    transport de materiale medicale, valoarea totală a acestui ajutor umanitar
    oferit de Guvernul Federal din Germania
    ridicându-se la 100.000 de euro. Memoria victimelor incendiului din 30
    octombrie este păstrată, inclusiv prin gesturi simple dar semnificative.

    Regia
    Autonoma de Transport Bucureşti a decis, miercuri, să denumească două staţii de
    tramvai şi troleibuz ‘Colectiv’ , în
    semn de omagiu adus tinerilor nevinovaţi care şi-au pierdut viaţa în tragedia
    de la clubul din Capitală.

  • Tragedie românească în Muntenegru

    Tragedie românească în Muntenegru

    Peisaje naturale extraordinare, relaxare, planuri de distracţie – ceea ce ar fi trebuit să fie o vacanţă de neuitat în Muntenegru s-a transformat, într-o clipă, într-o tragedie de neimaginat pentru 47 de români, după ce autocarul care îi transporta a căzut, duminică, într-o prăpastie la circa 30 de kilometri nord de Podgorica. Situaţia a fost agravată de bolovani uriaşi care s-au prăbuşit peste autocar.



    De altfel, zona muntoasă pe care o străbăteau turiştii români în acel moment nefast este recunoscută pentru serpentinele extrem de periculoase, aflate la originea mai multor accidente rutiere. Unii dintre turişti şi-au pierdut viaţa în excursia pe care o visaseră de multă vreme, în timp ce alţii s-au ales cu răni, mai grave sau mai uşoare, şi au rămas cu amintirea cutremurătoare a coşmarului prin care au trecut.



    Reacţia muntenegrenilor, care au sărit imediat în ajutorul românilor, a fost rapidă. Pompieri, militari şi alpinişti utilitari au fost susţinuţi de localnici inimoşi care deja coborâseră în râpă pentru a da o mână de ajutor. In plus, în semn de solidaritate, mulţi muntenegreni au donat sânge pentru salvarea celor internaţi.



    La Bucureşti, după aflarea veştii accidentului, s-a constituit o celula de criză condusă de premierul Victor Ponta, care să gestioneze situaţia. Autoritatile au decis repatrierea victimelor cu aeronave militare, fiind vorba de cea mai mare intervenţie aviatică medicalizată a Ministerului Apararii Naţionale – după cum preciza ministrul de resort, Mircea Duşa.



    Seful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, şi-a anulat prezenţa la un summit la Luxemburg şi s-a deplasat în Muntenegru, pentru a coordona activităţile echipei operative româneşti, în cooperare cu autorităţile locale. El a fost primit de preşedintele Filip Vujanovici, care a exprimat condoleanţe în numele poporului muntenegrean pentru tragedia suferită de cetăţenii români pe teritoriul ţării sale. Cât despre Titus Corlăţean, acesta a mulţumit autorităţilor muntenegrene pentru sprijinul acordat, dar şi cetăţenilor din această ţară, care au care au sărit în ajutorul victimelor accidentului.



    Autorităţile de la Bucureşti au decis că miercuri, în România, va fi zi de doliu naţional, în memoria celor care şi-au pierdut viaţa în tragedia din Muntenegru.