Tag: sprijin

  • Sprijin european pentru Ucraina

    Sprijin european pentru Ucraina

    Uniunea
    Europeană a aprobat un ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, în
    următorii 4 ani. Şefii de stat şi de guvern din blocul comunitar, reuniţi la
    Bruxelles, au decis să acorde Kievului 17 miliarde de euro sub formă de
    granturi şi 33 de miliarde sub formă de împrumuturi. Ungaria, care s-a opus
    până acum suplimentării sprijinului pentru statul ucrainean, a votat de data
    aceasta pentru.
    Prim-ministrul maghiar, Victor Orban, care, în decembrie 2023, a respins
    prin veto pachetul financiar, a fost convins să-şi schimbe poziţia, astfel că
    liderii europeni au revizuit cu unanimitate de voturi bugetul multianual al
    Uniunii, valabil până la sfârşitul lui 2027.


    Revizuirea bugetară, în valoare
    totală de 64,6 miliarde de euro, mai cuprinde, printre altele, 1,5 miliarde pentru
    Fondul pentru Inovare Invest EU Orizont Europa şi Fondul European
    de Apărare. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că
    aprobarea pachetului de ajutor pentru Ucraina transmite un mesaj foarte
    puternic liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, şi se constituie într-un
    semnal pentru partenerii americani, în condiţiile în care un pachet de circa 65
    de miliarde de dolari pentru Ucraina este blocat în Congresul de la Washington
    încă din decembrie 2023.


    La rândul său, comisarul european pentru piaţa
    internă, Thierry Breton, a spus că Uniunea Europeană trebuie să se asigure că
    va creşte, într-un ritm foarte rapid, capacitatea de producţie a industriei
    sale de apărare. El a subliniat că ceea ce s-a făcut în sectorul producţiei de
    muniţie trebuie extins în întreg domeniul militar european.

    Thierry Breton: Suntem destul de norocoşi în Europa să putem face totul în domeniul
    apărării, însă nu întotdeauna la momentul potrivit, aşa încât pregătirea
    adecvată a apărării este, într-adevăr, să spunem, schimbarea de paradigmă pe
    care trebuie să o implementăm în toată industria noastră de profil. Am început
    cu muniţia, ne-am luat angajamentul să ne asigurăm că ne putem îmbunătăţi
    producţia, pentru a putea oferi Ucrainei ceea ce are nevoie. Eu, în funcţia pe
    care o ocup, nu pot să asigur livrarea acestor muniţii în Ucraina, dar ceea ce
    pot face este să mă asigur că industria de apărare îşi sporeşte capacitatea de
    producţie.

    Comisarul european a cerut, totodată, Băncii Europene de
    Investiţii să se implice în finanţarea industriei de apărare, deoarece,
    apreciază acesta, rolul instituţiei este de a sprijini politicile europene, iar
    în prezent apărarea este un element crucial al acestor politici.


    Vestea că
    Uniunea Europeană îşi intensifică ajutorul pentru Ucraina a fost primită cu uşurare
    şi recunoştinţă la Kiev. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a
    mulţumit liderilor ţărilor UE şi a subliniat importanţa faptului că decizia
    le-a aparţinut tuturor celor 27, ceea ce, în opinia sa, demonstrează încă o
    dată unitatea puternică a blocului comunitar. Zelenski şi-a exprimat
    convingerea că această continuare a sprijinului financiar al UE va consolida
    stabilitatea economică şi financiară a ţării pe termen lung, ceea ce-i va
    permite să reziste agresiunii militare a Rusiei.


  • Spiritul sărbătorilor, mereu în noi

    Spiritul sărbătorilor, mereu în noi

    Sărbătorile de iarnă presupun felurite pregătiri. Pentru unii oameni înseamnă însă şi să aducă bucurie altora. Organizaţii sau persoane fizice se mobilizează de sărbători pentru a face daruri copiilor proveniți din medii defavorizate. Online-ul abundă de mesaje mobilizatoare de tipul: “Te așteptăm să dăruiești căldură copiilor și în acest an, donând o geacă sau o pereche de ghete pentru cei mici și mari. Gecile și încălțămintea să fie curate, noi sau cu grijă purtate”, sau “ Cea mai mare bucurie pentru cei mici sunt jucăriile. Indiferent de cât de greu le este, joaca este esențială pentru dezvoltarea lor mentală și pentru a se menține optimiști și veseli”. Sunt colectate şi rechizite şi produse de igienă, dar cu precădere cele ce pot fi asociate cu vizita lui Moş Crăciun.



    Cu toate acestea, îndemnul “de Crăciun fii mai bun” s-ar cere extins pe tot timpul anului. Şi aceasta a fost şi discuţia pe care am avut-o cu Florentina Baloş, preşedintele Asociaţiei “Butoiaşul cu zâmbete”, care alerga să îşi ducă la bun sfârşit planurile pentru acest Crăciun:



    “Suntem mai buni de Crăciun, sper să nu fim mai buni numai de Crăciun, ci să ne urmăm propriul exemplu pe care îl oferim în decembrie şi să continuăm să fim mai buni şi în cursul anului, din ianuarie până în decembrie! Crăciunul acesta, ne-am fi dorit să îi adunăm pe câţi mai mulţi la un loc, ca să vină Moşul să le ofere cadouri, dar avem mulţi şi la domiciliu, aşa că în acest decembrie ne-am focusat pe partea de cadouri (n.r. livrate). Ne dorim în pachete să existe ceva care să îi ajute să meargă la şcoală în ianuarie, că de obicei în ianuarie e frig şi atunci e musai să aibă o haină groasă, ghetuţe, aşa că în acest decembrie ne focusăm pe partea de cadouri, ca niciun copil să nu rămână fără.”



    Şi pentru că ştiu că asociaţia Florentinei are deja o lungă tradiţie în a colecta şi înmâna cadouri de Crăciun, am întrebat-o pe interlocutoarea noastră unde ajung cadourile de anul acesta:



    Ne repetăm şi ne place repetiţia. Ne mândrim cu faptul că de la an la an îmbunătăţim ceea ce oferim şi facem tot posibilul în sensul ăsta. Anul acesta eu sunt doamna Moş Crăciun şi împreună cu spiriduşii îl ajutăm pe Moş să ajungă la cât mai mulţi copilaşi speciali. Moşul ajunge la copilaşii de la şcoala specială din sectorul 6 (Bucureşti) şi la mulţi copilaşi de la sate. Vom premia, de asemenea, 200 de copii de la Palatul Copiilor, pentru că ne e tare drag de ei! Ne e tare drag de cei care muncesc ca să îşi atingă obiectivele, iar copilaşii ce vor fi premiaţi merg la şcoală, merg la repetiţii, merg la concursuri, şi noi ne bucurăm că putem să fim parteneri cu ei şi cu profesorii lor.”



    Florentina Baloş, preşedintele Asociaţiei Butoiaşul cu zâmbete”, ne-a spus că dacă, în urmă cu câţiva ani îşi căutau ei zonele în care trebuie să ajungă sau cazurile pe care să le vegheze, acum solicitările vin direct către asociaţie:


    Acum nu mai aflăm noi, vin ei către noi. Într-adevăr, toate cazurile sunt verificate, pentru că e o chestie de încredere reciprocă. Cazuri sunt, vin, noi în momentul acesta suntem la limită! Noi mergem pe calitate, nu luăm mai mulţi copii decât putem susţine, copii la care Moşul să poată ajunge cu siguranţă.



    Sărbătorile trec, bucuria lor se stinge în timp, nevoia de ajutor rămâne, însă, precum se poate menţine şi bucuria că oferi sprijin, după cum ne-a împărtăşit, plină de speranţe, Florentina Baloş, preşedintele Asociaţiei Butoiaşul cu zâmbete:


    Mi-aş dori cât mai multă lume să înţeleagă că nu contează cât oferi şi nu contează ce oferi. Poţi să oferi bani, dar poţi să oferi timp, sau poţi să oferi idei. Sau, cel mai simplu, poţi să oferi zâmbete! Şi o să ţi se întoarcă înmiit de cele mai multe ori!



    Lansăm şi noi un mesaj către toţi cei ce îşi doresc să facă lumea mai bună, de a-şi propune mereu să contribuie, măcar cu zâmbete către cei ce au nevoie, şi nu numai de sărbători!



  • Protecția locurilor de muncă și a lucrătorilor: SURE, un rol esențial

    Protecția locurilor de muncă și a lucrătorilor: SURE, un rol esențial

    SURE – instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență — s-a încheiat la 31 decembrie 2022.



    În 2020, instrumentul în valoare de aproape 100 de miliarde de euro, destinat să protejeze locurile de muncă și veniturile afectate de pandemia de COVID-19, a sprijinit aproximativ 31,5 milioane de angajați și lucrători independenți și peste 2,5 milioane de întreprinderi. SURE a încurajat în mod eficient statele membre să instituie programe ample și ambițioase de muncă cu program redus și măsuri similare la nivel național, care au permis întreprinderilor să păstreze angajații și competențele și au sprijinit lucrătorii independenți.



    În ultimul raport semestrial privind punerea în aplicare a instrumentului SURE arată că acesta a fost esențial atât pentru atenuarea impactului pandemiei în 2020, cât și pentru facilitarea redresării economice rapide în 2021.



    19 state membre au beneficiat de asistența financiară SURE. Între acestea, România a beneficiat de al 8-lea cel mai mare sprijin prin acest instrument, după Italia, Spania, Polonia, Belgia, Grecia, Portugalia și Cehia.



    Ajutorul a inclus asistența financiară suplimentară ”complementară” de 5 miliarde de euro, care a fost acordată unui număr de opt state membre în toamna anului 2022. Monitorizarea atentă a continuat în primele luni ale anului 2023 pentru a asigura absorbția întregii asistențe financiare SURE, care este acum confirmată.



    Pentru a finanța acest instrument, Comisia a emis obligațiuni sociale în numele UE, devenind cel mai mare emitent de obligațiuni sociale din lume.



    Statele membre au economisit aproximativ 9 miliarde de euro din plata dobânzilor prin utilizarea SURE, datorită ratingului de credit ridicat al UE.



    Instrumentul a oferit sprijin financiar sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase de către UE statelor membre pentru a finanța programele naționale de reducere a timpului de lucru și alte măsuri similare, în special pentru lucrătorii independenți, precum și măsuri de sănătate.



  • Cooperare parlamentară România – Republica Moldova

    Cooperare parlamentară România – Republica Moldova

    România și Republica Moldova au ună ligătură multu streasă, di itia a comunitatillei di limbă, istorie, cultură, tradiții. Aţeali dauă văsilii viţini va s’ndreagă, tră prota oară, ună sesiune comună a Parlamentelor a lor, tru yinitorlu aprukeatu, dimăndă prezidentulu a Legislativlui ditu Ripublica Moldova, Igor Grosu, după ună andamasi, Chişinău, cu Marcel Ciolacu, prezidentulu a Camerăllei a Deputaţlor di București. Igor Grosu cundille că s’hărseaşti maca prima andamasi comună a parlamentelor aţiloru dauă văsilii va s’ţănă Chişinău, aestu hiinda un semnu limbidu di andrupari tră actuala guvernare. El declară că ligăturli bilaterale sunt excelente, iara România easti nai ma bunlu partener economic şi soţlu nai ma aprukeatu tu ţi mutreaşti agiutorlu dat tră aderarea a Ripublicăllei Moldova la Uniunea Europeană.



    Tu arada a lui, Marcel Ciolacu declară că Bucureștiul fu, daima, cu andrupari ti Chișinău şi năpoi lu spusi angajamentul a Româniillei ta s’agiută integrarea tru pareia comunitară. “Loclu a Ripublic4llei Moldova easti tru Uniunea Europeană. Nu ari altă cale di dizvoltare tră Republica Moldova neise maş intrarea tru Uniunea Europeanăˮ, spusi Marcel Ciolacu.



    Tu ahurhita a meslui marţu, prezidinta aliştei văsilie, Maia Sandu, simnă căftarea di adirare, ună nkisită lugursită istoric, di itia că vini tru un contextu regional greu, di itia a aputrusearillei arusă tru Ucraina viţină și di criza arifugațlor ucraineni agiumţă și pi teritoriul a Ripublicăllei Moldova. Idyili căftări li feaţiră ma ninti, și Georgia și Ucraina.


    “Pari că avem dininti un polimu pi lungu kiro, cari van ă zñiipsească la tuţ” spusi Marcel Ciolacu. El nica spusi că easti cadialihea că București și Chișinău lipseaşti să s’agiută ta s’năstreacă aesti crize economiţi şi cetăţeañillii lipseaşti s’hibă agiutaţ s’treacă aesttu kiro cât cama ayoñea şi lipseaşti s’hibă andrupăţ di ateali dauă guverne. Tru idyiulu kiro Camera a Diputaţlor di la București mindueaşti că statlu viţinu nu ari ananghi di agiutoru militar.


    “Minduescu că Republica Moldova nu ari ananghi di un agiutoru militar, alliumtrea easti ananghi di securizarea a sinurloru, lucru hăirlăticu ti tută Europă şi, aoa, minduesc că easti ună zonă tru care România lipseaşti s’cil4stăsească nica ma multu diadunu cu Republica Moldova. Cadialihea, România easti un scut tră Republica Moldova şi aşi lipseaşti s’hibăˮ.



    Marcel Ciolacu avu andamasi şi cu şefa a statlui, Maia Sandu, cari haristusi tră agiutorlu ţi lu da România, inclusiv tră agiutorul nirambursabil di 100.000.000 di euro, akicăsitu tru arada a andamasillei comuni a guvernelor di la Chişinău şi Bucureşti ditu şcurtu şi ateali 10.000.000 di euro dim4ndati la conferinţa di la Berlin ditu meslu apriiuru. Tutunăoară, după andamusea cu premierul Natalia Gavriliţa, Marcel Ciolacu dimăndă că România andrupaşti susto extindirea a asistenţăllei financiară a Uniunillei Europeană tră Republica Moldova.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Vizită-fulger la Kiev a unor înalţi demnitari români

    Vizită-fulger la Kiev a unor înalţi demnitari români

    Premierul României, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, şi ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, au efectuat o vizită-fulger la Kiev. Prim-ministru a declarat că fost onorat să îl întâlnească pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. L-am asigurat de sprijinul deplin al Românei în eforturile de a opri agresiunea ilegală și imorală a Rusiei, atrocitățile umane și distrugerile materiale suferite de această țară, a spus Ciucă.



    L-am asigurat pe președintele Zelenski că România sprijină, în aceste momente dificile, derularea unei investigații internaționale care să tragă la răspundere pe cei vinovați de comiterea de crime internaționale, inclusiv prin contribuția financiară voluntară recentă, decisă de Guvernul României, către Fondul fiduciar al Curții Penale Internaționale.



    Comunitatea română din Ucraina și cea ucraineană din România sunt veritabile punți de legătură între societățile noastre. Etnicii români sunt buni cetățeni ai Ucrainei. Asigurarea deplină a respectării drepturilor identitare ale etnicilor români, inclusiv a celor lingvistice, va face ca societatea ucraineană să devină mai puternică, a adăugat Nicolae Ciucă. Am transmis președintelui Zelenski că sprijinim aspirațiile Ucrainei de integrare în Uniunea Europeană și l-am felicitat pentru transmiterea răspunsului la prima parte a chestionarului de aderare, a mai spus premierul.



    Nicolae Ciucă a declarat că a răspuns invitației omologului său Denys Shmyhal de a vizita Ucraina în această perioadă de luptă eroică a poporului ucrainean împotriva agresiunii ilegale, nejustificată, neprovocată și declanșată în mod deliberat împotriva unui stat suveran și împotriva populației civile. Am vrut ca prin această vizită să transmit un mesaj puternic de susținere a independenței, suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei, dar și un mesaj de solidaritate din partea Președintelui României, Guvernului, Parlamentului și a fiecărui român, a afirmat premierul.



    Cetățenii ucraineni care au fugit din calea atrocităților comise de Rusia vor găsi sprijin în România, până când vor avea condiții prielnice să se întoarcă acasă, în țara lor. Au fost și sunt bineveniți în casele, bisericile, școlile, adăposturile din România, iar prin măsurile pe care le-am adoptat la nivelul Guvernului, le facilităm tranzitul către și prin România, acces gratuit la servicii medicale și educaționale, precum și la piața muncii. Suntem alături de Ucraina în aceste vremuri dificile, pentru că securitatea Ucrainei înseamnă securitatea europeană și euroatlantică. Lupta Ucrainei este lupta pentru apărarea valorilor și a libertăților noastre comune. Solidaritatea și compasiunea poporului român față de vecinii noștri ucraineni ne oferă un mandat puternic pentru avansa relațiile bilaterale la un nou nivel, a mai spus Nicolae Ciucă.



    I-am transmis omologului Denys Shmyhal că România este profund interesată și angajată să contribuie la eforturile orientate către reconstrucția completă a Ucrainei și suntem pregătiți pentru a discuta în termeni concreți despre acest proces. România condamnă în cei mai duri termeni încălcarea flagrantă de către Rusia a suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei, precum și a obligațiilor sale internaționale, conform dreptului internațional. I-am asigurat pe partenerii noștri din Ucraina că România va continua să depună toate eforturile în plan bilateral și multilateral, în cadrul tuturor organizațiilor internaționale și la toate nivelurile — politic, umanitar, economic și juridic — pentru a se asigura că dreptul internațional și principiile morale sunt din nou respectate, pe deplin, în regiunea noastră greu încercată, a conchis premierul român.



    Vizită-fulger

  • Un tren spre o altă viaţă

    Un tren spre o altă viaţă

    Demarată la sfârşitul lui februarie, invazia rusă din Ucraina a provocat exodul masiv al populaţiei locale, nevoită să fugă din calea bombelor. In clipa de faţă, Europa se confruntă cu cel mai mare val de refugiaţi de după al Doilea Război Mondial.



    Puşi în faţa dramelor acestor oameni, europeeni, mai ales cei din vecinătatea frontierelor Ucrainei, s-au mobilizat pentru a-şi ajuta semeni. Este şi cazul românilor care au devenit de o lună de zile, un adevărat exemplu de mobilizare şi de solidaritate. Cine sunt aceşti români inimoşi, cum fac faţă fluxul masiv de refugiaţi, cum se implică autorităţile şi care sunt dramele refugiaţilor, iată întrebările la care Ioana Maria Stăncescu, de la RRI, a încercat să afle răspuns.



    Reportajul poate fi ascultat în diferite limbi pe paginile de Internet ale Radio România Internaţional, ca şi pe SoundCloud.




  • România sprijină integritatea teritorială a Ucrainei

    România sprijină integritatea teritorială a Ucrainei

    Decizia
    liderului de la Kremlin de a semna decretul de recunoaştere a independenţei
    regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei, a fost condamnată
    cu fermitate de România. Acest act reprezintă o încălcare flagrantă a
    dreptului internaţional, a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale
    Ucrainei. De asemenea, prin această decizie, Rusia încalcă obligaţiile care îi
    revin în calitate de semnatar al Acordurilor de la Minsk, care devin astfel
    golite de conţinut
    , afirmă, într-o declarație
    de presă, președintele Klaus Iohannis. Bucureștiul consideră că Rusia, membru
    permanent al Consiliului de Securitate ONU, ameninţă, prin acţiunile sale,
    pacea şi securitatea globale garantate de însuşi Consiliul de Securitate,
    încălcând deliberat principiile de drept internaţional prevăzute de Carta ONU
    şi de Actul final de la Helsinki. Comunitatea internaţională trebuie să
    sancţioneze ferm, imediat şi fără echivoc această decizie lipsită de
    responsabilitate a Rusiei, mai spune şeful statului, subliniind că România
    reafirmă susţinerea puternică pentru suveranitatea şi integritatea teritorială
    ale Ucrainei şi va acţiona în coordonare cu partenerii şi aliaţii săi pentru
    aplicarea măsurilor de răspuns potrivite.

    Și Executivul român condamnă orice
    tentativă de a pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei
    și consideră că punerea la îndoială a statalităţii unui membru ONU reprezintă o
    abordare revizionistă, care ameninţă pacea în Europa şi în lume. Decizia
    Federației Ruse de a recunoaşte independenţa celor două regiuni separatiste şi
    de a trimite trupe de menţinere a păcii în Donbas a generat un val de
    condamnări internaționale, iar Consiliul de Securitate al ONU a convocat o
    reuniune de urgenţă pentru a analiza ultimele evoluţii în Ucraina. Ordinul
    Rusiei de a desfăşura trupe de menţinere a păcii în estul Ucrainei
    este un nonsens, a declarat în cadrul reuniunii Linda
    Thomas-Greenfield, ambasadorul Statelor Unite la ONU, potrivit căreia,
    recunoaşterea de către Moscova a independenţei regiunilor separatiste din estul
    Ucrainei este parte a planului Rusiei de a crea un pretext pentru o invazie la
    scară largă a Ucrainei.

    Statele Unite şi Marea Britanie au anunţat, deja, că
    vor impune sancţiuni împotriva Rusiei, iar Germania a declarat, la rândul său,
    că acţiunile Moscovei nu vor rămâne fără răspuns. Și Bruxellesul a anunţat, la
    scurt timp după semnarea decretelor de către Putin, că UE va reacţiona cu
    sancţiuni împotriva celor implicaţi în această acţiune ilegală. Moscova
    continuă să alimenteze conflictul din estul Ucrainei oferind sprijin financiar
    şi militar separatiştilor. De asemenea, încearcă
    să pună în scenă un pretext pentru a invada din nou Ucraina. Acest lucru
    subminează suveranitatea Ucrainei şi integritatea teritorială a acestei țări,
    erodează eforturile de soluţionare a conflictului şi încalcă Acordurile de la
    Minsk, la care Rusia este parte
    – a arătat și secretarul general al NATO,
    Jens Stoltenberg.


  • România ndrupaşti integritatea teritorială a Ucrainei

    România ndrupaşti integritatea teritorială a Ucrainei

    Apofasea-a liderului di Kremlin ti semnă dicretul di pricunoaştere a indipendinţei regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei, fu condamnată cu fermitate di România. “Aestu act reprezintă ună călcare flagrantă a ndreptului internaţional, a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei. Tutunăoară, pritu aestă dicizie, Rusia calcă obligaţiile care îlli si cadu tu calitate di semnatar al Acordurilor di la Minsk, care divin astfel golite di conţinut”, afirmă, trutr-o diclarație di presă, președintele Klaus Iohannis. Bucureștiul ligurseaşti că Rusia, membru permanent al Consiliului di Securitate ONU, fuvirseaşti, pritu acţiunile a llei, irinea şi securitatea globală garantată di işişi Consiliul di Securitate, ancălcânda diliberat principiile di drept internaţional pruvidzute di Carta ONU şi di Actul final di la Helsinki. Comunitatea internaţională lipseaşti să u sancţioneadză sertu, ună ş-ună şi fără echivoc aestă dicizie lipsită di responsabilitate a Rusiei, nica spune şeful statului, subliniinda că România reafirmă sandruparea vărtoasă ti suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucraină şi va s’cil4stăsească tu coordonare cu partenerii şi aliaţii a llei ti băgarea tu practico a misurlor di apandisi uidisiti.



    Și Executivul român condamnă iţi tentativă ta s’bagă sumu semnul antribarillei integritatea teritorială a Ucrainei și lugurseaşti că minduita ta s’hibă pi dauă statalitatea a unui membru ONU reprezintă ună abordare revizionistă, care fuvirseaşti irinea tru Europa şi tru lume. Dicizia Fedirației Ruse ta s’precunoască indipendinţa aţiloru două regiuni separatiste şi ta s’pitreacă trupe di menţăneare a irinillei tru Donbas scoasi tu migdani ună dalgă di condamnări internaționale, iar Consiliul di Securitate al ONU a convocat ună reuniune di urgenţă ta s’facă isapi ateali ditu soni evoluţii tru Ucraina. Ordinul Rusiei ta s’dizvărtească “trupe di menţinere a păcii” tru estul Ucrainei este “un nonsens”, diclară tru cadrul a reuniunillei Linda Thomas-Greenfield, ambasadorul Statelor Unite la ONU, ţi spusi că, pricunoaşterea di către Moscova a indipendinţăllei regiunilor separatiste din estul Ucrainei easte parte a planului Rusiei ta s’aibă unu pretext tră ună aputruseari la scară largă a Ucrainei.



    Statele Unite şi Marea Britanie dimăndară că va s’bagă sancţiuni contra a Rusiillei, iara Germania diclară, tu arada a llei, că acţiunile Moscovei nu va s’armănă fără apandisi. Și Bruxellesul dimanda, tu scurt kiro după simnarea a dicretelor di către Putin, că UE va s’reacţioneadza cu sancţiuni contra a aţiloru mintiţ tru aestă acţiune ilegală. “Moscova continuă s’hărnească conflictul din estul Ucrainei oferinda agiutoru financiar şi militar separatiştilor. Tutunăoară, mindueaşti s’bagă tu practico un pretext tra s’aputrusească diznău Ucraina. Aestu lucru submineadză suveranitatea Ucrainei şi integritatea teritorială a alistei văssilii, erodiază eforturile di ceareipseari a conflictului şi calcă Acordurile di Minsk, la care Rusia easte parte” – spusi și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.



    Autor: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala
































































  • Strategii pentru redresarea culturii post-COVID-19

    Strategii pentru redresarea culturii post-COVID-19

    Pe durata pandemiei cu noul tip de coronavirus, dacă nu ar fi existat un acces facil la cărți, filme, spectacole înregistrate și alte tipuri de activități creative, starea de spirit a europenilor ar fi fost mult mai afectată, arată sondajele recente. De aceea, un pas foarte important pentru ieșirea din această criză ar fi promovarea și finanțarea tuturor politicilor menite să sprijine domeniul cultural.



    Cei mai mulți dintre europenii care activează în zona cultural-creativă nu și-au putut desfășura activitatea obișnuită, iar mulți dintre ei au intrat în șomaj sau chiar și-au pierdut locurile de muncă. Așadar, viitorul culturii europene în post-pandemie este pus sub semnul întrebării, iar Uniunea Europeană își propune să susțină în continuare acest domeniu extrem de afectat. Cu detalii, Eliza Vaș, expert în cadrul Institutului European din România:



    În ceea ce privește strategiile propuse de către Uniunea Europeană, ar fi de menționat faptul că, fiind o competență comună între Uniunea Europeană și statele membre, nu se iau decizii care să fie mai apoi implementate la nivelul statelor membre, ci Uniunea vine în sprijinul acestora. De aceea, ce s-a întâmplat până acum a fost ca Uniunea Europeană să vină cu un set de recomandări pentru statele membre și cu niște finanțări care să fie disponibile atât pentru a sprijini locurile de muncă ale celor care sunt activi în sectoarele cultural-creative, cât și pentru a continua cu diverse producții.



    Cele mai afectate paliere culturale au fost, la nivel european, cele care necesită interacțiunea directă dintre instituții și vizitatori sau dintre artiști și public. Este vorba, în primul rând, despre muzee și biblioteci, dar și despre teatre și producțiile cinematografice care nu au mai putut fi continuate. Executivul european a oferit însă o soluție inedită pentru toți operatorii culturali. Eliza Vaș:



    De asemenea, un alt lucru pe care l-a făcut Comisia Europeană a fost crearea platformei Creatives Unite, care a fost realizată special pentru a pune în contact artiști și alte persoane care își desfășoară activitatea în acest sector, astfel încât aceștia să facă schimb de informații și să discute posibile măsuri care au fost luate sau care vor fi luate în perioada următoare și să vadă care este situația în fiecare stat membru în parte.



    La fel de afectați au fost și freelancerii din domeniul cultural-creativ, iar Uniunea Europeană a propus ca, la nivel național, să fie sprijinite și continuate politicile menite să finanțeze zonele cele mai afectate din cultură. Comisia pentru cultură și educație din Parlamentul European propune două strategii-cheie pentru perioada imediat următoare, acestea fiind sprijinirea artiștilor europeni prin programul Europa Creativă, respectiv crearea ad-hoc a unui instrument financiar care să canalizeze fonduri către cultură, prin intermediul Fondului European de Investiții.




  • Măsuri pentru persoanele defavorizate, afectate și de pandemie

    Măsuri pentru persoanele defavorizate, afectate și de pandemie

    Persoanele în risc de sărăcie reprezintă o categorie vulnerabilă în criza
    provocată de epidemia de noul coronavirus. Uniunea Europeană a decis ca sumele
    oferite prin Fondul de ajutor european pentru persoanele cele mai defavorizate
    să poată fi folosite pentru a acoperi nevoile acestora în criza COVID-19. Autorităților de la București au luat deja
    măsuri și trimit pachete cu alimente de bază și produse sanitare către această
    categorie de cetățeni.


    Dragoș Pîslaru, eurodeputat român, membru al grupului Renew
    Europe, consideră că o metodă bună de a veni în ajutorul persoanelor
    defavorizate, dar și în pentru producătorii locali ar fi emiterea unor tichete
    valorice pentru cumpărături:



    O soluție mult mai bună, în condițiile în care
    producători locali de alimente sunt afectați de această criză, ar fi fost ca în
    loc să faci achiziție centralizată de produse alimentare neperisabile unde ceea
    ce înseamnă că poți ajunge să imporți conserve și alte produse alimentare din
    alte țări, să faci o schemă prin care să oferi tichete valorice categoriilor
    defavorizate cu care să poată să cumpere produse de la asociațiile de
    producători locali. Astfel, să stimulezi lanțurile scurte care să permită
    producătorilor locali să transmită alimente sau orice este nevoie către aceste
    peroane întâmpină dificultăți în a-și asigura nutriția corespunzătoare.


    Iar această măsură a tichetelor valorice care să
    înlocuiască gradual sumele de bani acordate este un lucru care mi se pare
    foarte util și o măsură ce poate fi impusă nu doar acum, în timpul crizei, ci
    să fie o reformă a sistemului de asistență socială. Bonurile valorice,
    asemănătoare tichetelor de masă, ar putea avea niște condiționalități ca să nu
    fie cheltuite deodată sau pe alte produse, precum cele alcoolice.



    Europarlamentarul propune și o formă de ajutor printr-un credit bancar
    garantat de stat pentru persoanele care nu au un loc de muncă sau se află în
    șomaj tehnic.


    În contextul în care Uniunea Europeană a permis niște
    măsuri excepționale de sprijin, ar fi fost acum momentul pentru a oferi posibilitatea
    de a credita persoanele care au veniturile afectate, fie celor care au venitul
    de 75% din salariul mediu brut pe economie, fie cei care nu au alt tip de
    venituri, inclusiv sezonierii, toate
    aceste persoane pot fi ajutate cu un credit doar cu buletinul care să le
    permită în numele și contul statului să depășească perioada dificilă prin care
    trec.


  • Aflăm pentru tine 02.06.2017

    Aflăm pentru tine 02.06.2017

    Românii din Italia, aflaţi
    in situaţii dificile pot găsi întelegere, îndrumare, dar mai ales sprijin în
    bisericile ortodoxe româneşti din această ţara. Interviu cu Mihai Ichim,
    preot ortodox roman din Catania.


  • România, Republica Moldova şi integrarea europeană

    România, Republica Moldova şi integrarea europeană

    Recenta victorie în alegerile prezidenţiale din Republica.Moldova a socialistului filorus Igor Dodon în faţa Maiei Sandu, o pro-europeană convinsă, riscă să şteargă cu buretele toţi paşii, chiar dacă timizi, pe care republica ex-sovietică i-a făcut în ultimii ani pe calea europeană. Fiindcă Dodon a declarat, explicit, că îşi doreşte o redimensionare a politicii externe, prin care Republica Moldova să reintre sub tutela Rusiei, aidoma perioadei 2001 — 2009, în care au guvernat comuniştii.



    Chiar şi aşa, pentru România vecină, devenită o portavoce a aspiraţiilor europene ale Chişinăului, un furnizor constant de expertiză în multe domenii şi un sponsor al muribundei economii a Rep.Moldova, schimbarea de macaz anunţată de Dodon nu îi alterează planurile. A lăsat-o să se înţeleagă şeful statului, Klaus Iohannis, cu ocazia participării, la Cluj (nord-vestul României), la dezbaterea “Uniunea Europeană între dezintegrare şi reformare. Contribuţia României la consolidarea construcţiei europene“.



    Klaus Iohannis, despre relaţia specială a României cu Rep.Moldova: “Această relaţie specială însă, în secolul XXI, trebuie să aibă şi un fundament solid. Acest fundament solid, după părerea mea, şi părerea a fost împărtăşită de toţi cei din Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, trebuie să fie un fundament instituţional. România trebuie şi vrea să sprijine Moldova. Aceasta înseamnă că trebuie să sprijinim instituţiile din Republica Moldova să devină mai performate, mai puternice, mai reprezentative şi să lucreze mai transparent”.



    Contribuţia României la investiţiile din economia Republicii Moldova şi sprijinul pentru încercarea Chişinăului de a scăpa de dependenţa de gazele ruseşti rămân, şi ele, angajamente ferme: “România trebuie să se implice în economia Moldovei, dar nu într-un fel în care încercăm să dirijăm noi ceva acolo, ci trimiţând investiţii în Moldova, realizând, de exemplu, conexiuni energetice cu Moldova pentru a le uşura un pic dependenţa de unicul furnizor pe care-l au acum”.



    Pentru Republica Moldova, în noul context politic intern, se anunţă vremuri tulburi, în care marile probleme riscă să se acutizeze. Printre ele, sărăcia, de altfel, potrivit statisticilor, Rep.Moldova este cel mai pauper stat european, labilul sistem bancar, din care a dispărut un miliard de dolari, ori fragila justiţie, incapabilă să ţină în frâu corupţia, în special pe cea la nivel înalt.

  • Susţinerea UE pentru Republica Moldova

    Susţinerea UE pentru Republica Moldova

    În 2014,
    Republica Moldova era unanim cotata drept premianta Parteneriatului Estic,
    pachetul de programe prin care Bruxellesul încearcă să apropie de standardele
    occidentale de democraţie, legalitate şi prosperitate fostele state sovietice.
    Reformele convingător promovate de Guvernul de coaliţie de la Chişinău, condus
    de Iurie Leancă, au fost, atunci, validate prin încheierea Acordurilor de
    asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană. La sfârşitul aceluiaşi an,
    partidele din arcul guvernamental – Liberal-Democrat, Democrat şi Liberal – îşi
    adjudecau alegerile legislative cu un avans sensibil asupra socialiştilor şi
    comuniştilor filoruşi. Dar învingătorii au fost
    incapabili să-şi gestioneze succesul.

    Într-un an şi jumătate, nu mai puţin de
    şapte personaje politice au fost fie nevoite să demisioneze din funcţia de
    premier, fie n-au obţinut votul de învestitură, fie au renunţat să se mai
    prezinte în faţa deputaţilor cu virtualele lor echipe executive.

    Între timp, opoziţia nu obosea să acuze corupţia unei administraţii în
    mandatul căreia din sistemul bancar a dispărut un miliard de dolari, adică în
    jur de 15 procente din produsul intern brut. Acestei lungi agonii i-a
    pus capăt învestirea, abia pe 20 ianuarie anul
    acesta, a Guvernului, declarat pro-european, condus de Pavel Filip, cu voturile
    unei majorităţi eterogene, care merge de la liberali, promotori ai reunificării
    cu România, la foşti comunişti convertiţi peste noapte la social-democraţie.

    Joi, Bruxellesul s-a declarat, din nou,
    decis să sprijine Republica Moldova, cu condiţia ca aceasta să continue
    reformele. Europa aşteaptă fapte, şi nu vorbe – au avertizat membrii
    Comitetului Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova, la întrevederea de
    la Chişinău avute cu premierul Filip.

    Potrivit corespondeţilor Radio România,
    ei au insistat pentru realizarea, până pe 31 iulie, a foii de parcurs convenite
    la Consiliul de Asociere din luna martie şi au pus accent pe calitatea
    reformelor. Copreşedintele Comitetului, europarlamentarul român Andi Cristea,
    apreciază că: Guvernul Republicii Moldova este într-un
    proces de recâştigare a încrederii. Cred că Republica Moldova are în sfârşit un
    guvern stabil, şi Uniunea Europeană aştepta acest lucru. Noi ne dorim aici să
    avem un interlocutor serios, un interlocutor cu multă voinţă politică, şi cred
    că la acest moment toate aceste lucruri sunt reale.

    La rându-i,
    premierul Filip afirmă că: O parte dintre rezultatele acestei voinţe
    deja se văd. În timpul apropiat se vor vedea şi celelalte. Ministerele sunt
    turate puternic pentru a îndeplini reformele propuse, la fel şi majoritatea
    parlamentară.

    Altminteri, însă, potrivit sintezei realizate de un grup
    de ONG-uri de la Chişinău, deşi au fost lichidate restanţe rămase din 2015,
    rata generală de realizare a planului de reformă este de sub 50%. Astfel că
    multe din angajamentele asumate de autorităţi riscă să nu fie realizate
    integral nici anul acesta – avertizează organizaţiile semnatare.

  • România şi NATO

    România şi NATO

    România speră ca
    NATO să îşi întărească prezenţa pe flancul estic şi în zona Mării Negre – a
    declarat premierul Dacian Cioloş, după întrevederea de marţi, de la Bruxelles,
    cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

    Bucureştiul
    va avea iniţiativa de a întări cooperarea cu ţările vecine membre ale NATO -
    Bulgaria şi Turcia, sperând ca această colaborare zonală să se transforme într-una
    internaţională, concretizată prin prezenţa şi a altor membri ai NATO, prin
    rotaţie.

    În plus, premierul Cioloş a exprimat intenţia fermă a Guvernului român
    de a aloca încă de anul viitor 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare,
    pentru că, dacă România cere protecţie, atunci trebuie să fie capabilă să şi
    ofere protecţie atunci când NATO îi va solicita aceasta. O recomandare în acest
    sens a venit, de altfel, din partea secretarului general Jens Stoltenberg,
    potrivit căruia majorarea bugetului destinat apărării se impune în contextul în
    care provocările în materie de securitate sunt tot mai mari în această lume în
    schimbare.

    Anul trecut, pe 1 decembrie, la
    Bucureşti a fost activat Comandamentul Diviziei Multinaţionale de
    Sud-Est. Activarea acestei structuri a NATO de comandă şi control a survenit
    celei din septembrie, tot de la Bucureşti, a Unităţii de Integrare a Forţelor
    NATO.

    Anul acesta, în luna mai,
    scutul american antirachetă de la Deveselu, din sudul României, va fi
    inaugurat, moment la care secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a
    fost invitat să participe.

    Premierul Dacian Cioloş: Am
    reiterat invitaţia către domnul secretar general de a vizita din nou România şi
    sperăm ca în luna mai, la inaugurarea scutului de apărare antirachetă de la
    Deveselu, să fie prezent şi domnia sa.

    Referindu-se la criza migraţiei,
    Dacian Cioloş a exprimat disponibilitatea României de a participa la acţiunile
    NATO de sprijinire a Uniunii Europene în a controla fluxurile de refugiaţi din
    Marea Egee.

    De asemenea, şeful Executivului de la Bucureşti i-a precizat
    secretarului general al NATO că România este implicată în mod activ în
    spijinirea Republicii Moldova, inclusiv în relaţia cu NATO. Această politică de
    sprijinire a ţării vecine, majoritar românofone, nu este împotriva Rusiei, ci
    face parte din strategia României legată de politica de vecinătate – a punctat
    premierul Cioloş. NATO nu caută un conflict cu Rusia, ci, dimpotrivă, lucrează
    pentru a restaura previzibilitatea în relaţiile şi activităţile cu ea – a spus
    şi Jens Stoltenberg. În viziunea NATO, nu există nicio contradicţie între o apărare puternică şi dialogul cu Rusia, cu atât
    mai mult în actualul context internaţional extrem de dificil.

  • Criză politică la Chişinău

    Criză politică la Chişinău

    Epilog
    deja previzibil de câteva zile, moţiunea de cenzură depusă de opoziţia de
    stânga, pro-rusă, în Parlamentul de la Chişinău s-a soldat cu căderea
    guvernului tripartit, declarat pro-european. 65 de deputaţi, dintr-un total de
    101, au votat pentru demiterea Cabinetului format de partidele
    Liberal-Democrat, Democrat şi Liberal şi condus de proapătul lider al celui
    dintâi, Valeriu Streleţ. Iniţiatorii, socialiştii şi comuniştii, dispun de
    numai 44 de mandate, dar alături de ei au votat şi democraţii, deşi sunt parte a arcului guvernamental.

    Acuzat
    de incompetenţă şi corupţie, premierul a parat susţinând că, prin iniţierea
    moţiunii, stânga încearcă să destabilizeze republica şi să o deturneze de pe
    traseul integrării europene. Dar nu şi-a convins nici măcar partenerii de
    coaliţie. Astfel iese din scenă la Chişinău al treilea Guvern în mai puţin de
    un an. La rându-le mînate din interior, cariate de corupţie şi virulent
    contestate de opoziţie, mass-media şi societatea civilă, cabinetele conduse de
    Iurie Leancă şi Chiril Gaburici i-au lăsat lui Streleţ, învestit pe 30 iulie,
    un stat în pragul imploziei.

    După ce, anul trecut, era cotată drept premiantul
    Parteneriatului Estic şi semnase acorduri de asociere şi liber-schimb cu
    Uniunea Euroipeană, a cărei membră spera să devină în 2020, Republica Moldova
    nu mai primeşte acum asistenţă financiară din partea Bruxellesului şi nu mai e
    legată prin vreun acord de FMI.

    Pentru partenerii externi, picătura care a
    umplut paharul a fost dispariţia din sistemul bancar al republicii a unui
    miliard de dolari. Acuzat de implicare directă în această afacere halucinantă
    şi încă neclarificată, fostul premier liberal-democrat Vlad Filat a fost
    arestat. Odată cu el, întreaga clasă politică pare iremediabil compromisă.

    În
    România, care tocmai acordase statului vecin un împrumut de 150 de milioane de
    euro, lunga criză politică din Republica Moldova e recepţionată cu consternare
    şi amărăciune.

    Preşedintele Klaus Iohannis a spus, imediat după demiterea
    guvernului, că parcursul european al Republicii Moldova trebuie să continue şi
    că România va acorda întregul său sprijin pentru acest obiectiv. Ministerul de
    Externe de la Bucureşti menţionează, la rândul său, că stabilitatea politică în
    Republica Moldova este esenţială, în contextul complex din estul Europei.

    Conform Constituţiei, după demitere, Guvernul Streleţ îndeplineşte doar funcţii
    de administrare a treburilor curente, iar termenul limită de formare a unui nou
    Executiv este de trei luni. Dacă în acest interval nu este votat alt Cabinet,
    preşedintele Nicolae Timofti poate dizolva parlamentul şi convoca alegeri
    parlamentare anticipate. Coaliţia dezbinată a anunţat, deja, că e gata să
    negocieze formarea unui nou guvern. Dar niciun analist de la Chişinău nu acordă
    prea multe şanse unei astfel de formule, după ce coeziunea şi încrederea
    reciprocă dintre partidele implicate s-au făcut ţăndări.