Radio România Internațional

Tag: sprijin

  • Sprijin pentru Rep. Moldova

    Sprijin pentru Rep. Moldova

    România continuă şirul de acţiuni prin care sprijină
    Republica Moldova – fostul stat sovietic, majoritar românofon de care o leagă
    istoria, limba şi cultura comune – printr-un împrumut rambursabil de 150 de
    milioane de euro. Deputaţii români au ratificat, marţi, Acordul privind
    asistenţa financiară între Bucureşti şi Chişinău, banii urmând să fie trimişi
    în trei tranşe, prima dintre acestea, în valoare de 60 de milioane de euro,
    luna viitoare. Scadenţa este de cinci ani, cu posibilitatea de rambursare
    anticipată fără plata vreunui comision.

    Prezent la Bucureşti în momentul
    ratificării, premierul moldovean, Valeriu Streleţ, a declarat că împrumutul pe
    care România a decis să-l acorde Republicii Moldova reprezintă un gest pentru
    care Chişinăul îşi exprimă întreaga recunoştinţă şi a adăugat că autorităţile
    moldovene se vor strădui ca banii să fie cheltuiţi pentru promovarea reformelor
    şi modernizarea ţării. Valeriu Streleţ: Avem foarte multe fapte
    concrete de făcut înainte, avem de asigurat interconexiuni pentru sistemul
    nostru energetic, pe sistemul de alimentare cu gaze şi energie electrică, în
    aşa fel încât energia europeană şi implicit românească să ajungă la fiecare
    cetăţean al Republicii Moldova.

    Premierul român, Victor Ponta, a explicat
    că situaţia dificilă în care se află acum Republica Moldova este urmarea
    reacţiei Rusiei la afirmarea aspiraţiilor europene ale Chişinăului: Republica
    Moldova are azi, acum nevoie de un sprijin financiar pe care nu îl poate primi
    din altă parte decât din partea noastră pentru a trece peste o perioadă
    dificilă, pe care, eu v-o spun, o au în special din cauza sancţiunilor
    economice pe care Federaţia Rusă le-a impus Republicii Moldova pentru un singur
    gest: anul trecut Republica Moldova a semnat Acordul de asociere la Uniunea
    Europeană.

    Realizarea gazoductului Iaşi-Ungheni, programul privind
    microbuzele şcolare, investiţiile româneşti de 20 de milioane de euro în
    reabilitarea şi construcţia de grădiniţe, precum şi proiectul privind
    dezvoltarea sistemului SMURD şi în Republica Moldova sunt alte repere ale
    ajutorului pe care Bucureştiul l-a acordat de-a lungul timpului Chişinăului.
    Urmează să facem şi alţi paşi comuni care vor aduce Republica Moldova mai
    aproape de România şi, implicit, mai aproape de Europa, a declarat premierul
    moldovean.

    Valeriu Streleţ a fost primit şi de preşedintele Klaus Iohannis,
    care l-a asigurat că ţara vecină se poate baza în continuare pe ajutorul României.

  • Europa noastră – 25.07.2015

    Europa noastră – 25.07.2015

    Parteneriatul estic, sprijinul acordat Greciei şi Fondul European de Ajustare la Globalizare, pe agenda europeană săptămâna aceasta.


  • România reconfirmă sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova

    România reconfirmă sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova

    Susţinător
    ferm al procesului de integrare a Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar
    românofonă) în Uniunea Europeană, Bucureştiul dă asigurări Chişinăului că poate
    conta oricând pe sprijinul său.

    Cred cu tărie că Republica Moldova îşi poate
    împlini destinul doar în Uniunea Europeană. Vom fi alături de cetăţenii
    Republicii Moldova oricât de mult efort va trebui să depunem şi oricât va
    dura, a declarat preşedintele Klaus Iohannis la Suceava, în nordul-estul
    României, unde omologului său moldovean, Nicolae Timofti, i-a fost acordat,
    marţi, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Ştefan cel Mare.

    Klaus
    Iohannis: România susţine, în continuare, ferm, parcursul european
    al Republicii Moldova şi acordă un sprijin continuu în acest complex proces de
    integrare. Am satisfacţia că am putut discuta împreună cu preşedintele Nicolae
    Timofti câteva teme prioritare pentru relaţia noastră bilaterală şi pentru
    Republica Moldova.

    Şeful statului român a salutat, de asemenea, opţiunea
    proeuropeană exprimată de cetăţenii moldoveni la recentele alegeri locale: Este un mandat reînnoit, acordat de cetăţeni pentru transformarea
    în spirit european a Republicii Moldova. Sperăm că la Chişinău se va forma, cât
    mai curând, o nouă coaliţie solidă, stabilă, capabilă să consolideze parcursul
    european al Republicii Moldova şi să continue în ritm accelerat procesele de
    reformă. În actualul context intern şi regional, întârzierile sau ezitările nu
    sunt benefice. În opinia noastră, acestea nu sunt doar aşteptări ale României
    sau ale celorlalţi parteneri europeni, ci, în primul rând, sunt aşteptări ale
    cetăţenilor Republicii Moldova.

    La rândul său, preşedintele Nicolae
    Timofti a apreciat că dialogul politic cu România este în continuare consistent
    şi constructiv şi a subliniat că discuţiile cu omologul său român au vizat atât
    problemele de securitate regională, cât şi numeroasele proiecte comune, aflate
    în diferite faze de aplicare: Avem în prezent un bilanţ pozitiv al
    cooperării bilaterale, în prim-plan fiind procesul de integrare europeană şi
    proiectele energetice, educaţionale şi sociale. Aceste proiecte vor contribui
    la aprofundarea reformelor democratice în Republica Moldova: consolidarea
    statului de drept şi a unei justiţii independente, combaterea corupţiei,
    modernizarea instituţiilor statului şi edificarea unui mediu economic echitabil
    şi competitiv.

    Urmează ca, prin eforturi comune, aria de cooperare să fie
    extinsă, în special în dezvoltarea proiectelor de infrastructură care ar
    asigura conectarea deplină a Republicii Moldova la piaţa energetică europeană.

  • Radio România declară sprijin total pentru Radio Chişinău

    Radio România declară sprijin total pentru Radio Chişinău

    Membrii Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune s-au întrunit în şedinţă ordinară la Chişinău, în zilele de 14 şi 15 mai. În cadrul şedinţei Consiliului de Administraţie s-a discutat despre consolidarea prezenţei Radio România în Republica Moldova prin Radio Chişinău, despre diversificarea programelor şi despre oportunităţile de dezvoltare ale acestui post de radio.



    Membrii Consiliului de Administraţie au avut întrevederi cu oficialităţi din Republica Moldova. O delegaţie a Consiliului a fost primită de preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti. În cadrul dialogului au fost prezentate activitatea postului Radio Chişinău, obiectivele SRR de dezvoltare a prezenţei sale în Republica Moldova, pe fondul importanţei deosebite şi a rolului pe care îl are astăzi mass media.



    Consiliul de Administraţie al SRR apreciază că Radio Chişinău, cel mai tânăr membru al familiei Radio România, s-a impus în cei trei ani de la lansare ca o voce puternică, echidistantă şi obiectivă în peisajul mediatic al Republicii Moldova, respectând valorile proprii Radio România. Radio Chişinău promovează în emisiunile sale istoria, cultura, valorile comune naţionale şi europene, precum şi limba română.



    Conducerea SRR adresează felicitări echipei de la Radio Chişinău şi reafirmă susţinerea pe care o acordă acestui proiect important.




  • Sprijin pentru agricultura românească

    La începutul anilor ’70, la Băneasa, o zonă limitrofă Bucureştiului, apărea primul combinat apicol din lume. Era dovada scarei largi la care se practica apicultura în România, într-o perioadă în care, ce-i drept, agricultura, alături de industrie, era motorul economiei, una centralizată, de tip comunist. Apicultura, ce, în vremea aceea, era considerată o ramură de prim rang a agriculturii, producea mai mult pentru export, care, în viziunea regimului, contribuia enorm la buna imagine externă a ţării.



    După apusul regimului, în 1989, apicultura, ca întreg domeniul agricol, a cunoscut un declin accentuat, în special din cauza dispariţiei celebrelor cooperative agricole de productie (CAP), structuri locale în care regimul împărţise activitatea în domeniu, după colectivizarea forţată pe care comuniştii o făcuseră de la sfârşitul anilor ’40 până la începutul anilor ’60. După alţi 25 de ani, apicultura românească se află într-un moment bun, în care producţia, locul patru în Europa, şi calitatea, susţin specialiştii, îi conferă o bună carte de vizită.



    Totuşi, la fel ca-n perioada comunistă, mierea românească ia drumul străinătăţii, în condiţiile în care consumul intern pe cap de locuitor este aproape incomparabil cu cel din alte state europene — 500 de grame, pe an, în România, faţă de 2 kilograme, în Germania, cel mai mare consumator de pe continent. Totuşi, din cauza vremii nefavorabile, producţia internă a avut mult de suferit. Este motivul pentru care Guvernul de la Bucureşti, prin ministrul agriculturii, Daniel Constantin, a promis că, săptămâna aceasta, va aproba un ajutor, de aproape un milion de euro, destinat crescătorilor de albine.



    Pe de altă parte, a anunţat acelaşi oficial, executivul caută soluţii şi pentru contracararea pierderilor crescătorilor de vite şi oi care nu mai pot exporta animale vii din cauza bolii limbii albastre. Daniel Constantin, despre posibilele soluţii: ”Dacă exporturile de animale vii vor fi restricţionate, să încercăm să exportăm carcasă, să încercăm să dezvoltăm abatoarele şi probabil că vom face o strategie în acest sens pentru perioada următoare”.



    La rându-le, producătorii nu şi-au pierdut speranţa. Dumitru Andreşoiu, vicepreşedintele Federaţiei Pro Ovis: ”Sperăm să o localizăm, să nu se extindă în toată ţara. Exportul putem spune că a stagnat, nu putem spune chiar s-a blocat”. Problemele au apărut odată cu anunţul Iordaniei că interzice importurile de carne din Romania – al doilea exportator, după Australia, pentru ţara din Orientul Mijlociu.








  • România nu va trimite trupe împotriva Statului Islamic

    România nu va trimite trupe împotriva Statului Islamic

    România va asigura sprijin logistic şi nu va trimite trupe pentru acţiunea împotriva Statului Islamic. Anunţul a fost făcut de premierul Victor Ponta în cadrul Adunării Generale a ONU de la New York:


    În ceea ce priveşte coaliţia internaţională de combatere a organizaţiei teroriste Statul Islamic, am anunţat foarte clar după ce m-am sfătuit cu ministrul de Externe, cu ministrul Apărării, că România va participa la coaliţia internaţională, nu cu trupe de teren, dar cu tot ce înseamnă sprijin logistic, operaţional şi umanitar”



    Şeful executivului de la Bucureşti a adăugat că România va sprijini lupta împotriva terorismului, oriunde apare acesta şi că mişcările extermiste ale ISIS au in impact asupra tuturor statelor:


    Proliferarea mişcărilor islamice radicale şi apariţia unor grupuri noi precum ISIS conduc la ameninţări teroriste. Ele reprezintă un nou tip de terorism care ameninţă sa destabilizeze întreg Orientul Mijlociu şi lumea întreagă”, a spus Victor Ponta.

  • România şi situaţia din Ucraina

    Comunitatea românească din Ucraina — circa jumătate de milion de persoane — e concentrată în partea de vest a ţării, pe teritoriile româneşti pe care fosta Uniune Sovietică le-a anexat în 1940 şi care au revenit, în 1991, Ucrainei, ca stat succesor. Pentru această comunitate, a treia ca mărime după cea a ucrainenilor şi ruşilor, în luna septembrie va fi redeschis punctul românesc de frontieră de la Vicov, închis în 2010.



    Demersul este benefic pentru etnicii români din ţara vecină, deoarece în acest mod traseul dintre localităţile ucraineană Cernăuţi şi românească Putna se va scurta cu 100 de kilometri. Pe lângă vorbe frumoase, e nevoie şi de lucruri mici, dar concrete şi importante — spunea premierul social-democrat Victor Ponta, care, referindu-se la situaţia din ţara vecină, a reafirmat, luni, sprijinul total şi necondiţionat al Bucureştiului pentru suveranitatea şi integritatea ei teritorială.



    Amintind că România a susţinut toate deciziile legate de sancţiunile economice la adresa Rusiei, premierul Ponta a precizat: Important este un singur lucru: că poziţia României, de altfel, poziţia Uniunii Europene şi a Statelor Unite ale Americii, este foarte clară şi neechivoc legată de integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei. România consideră că încetarea imediată a oricărui sprijin pentru separatiştii din estul Ucrainei, sprijin venit din Federaţia Rusă, este obiectivul fundamental şi pe termen scurt.”



    Lansată la Moscova, ipoteza unei eventuale federalizări a Ucrainei nu este bine primită la Bucureşti. Legat de acest subiect, şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, a punctat: Poate fi o mai mare descentralizare. Pot fi mai multe competenţe acordate autorităţilor locale regionale, dar este atributul forţelor politice interne ale Ucrainei. Nu credem că sugestii sau solicitări din exterior ar ajuta acest proces politic. Nu. Procesul politic ţine de suveranitatea internă a Ucrainei.”



    O veritabilă lansare a procesului politic intern nu se poate, însă, face — reiterează România — decât dacă Rusia îşi opreşte imediat orice formă de sprijin, politic şi militar, pentru separatiştii rusofoni. Între timp, pe teren, în estul Ucrainei, armata ucraineană a făcut progrese semnificative în ultimele săptămâni împotriva rebelilor. La rândul lor, aceştia au anunţat că au declanşat o contraofensivă. Statele Unite au denunţat o intensificare a amestecului militar rus.



    În tot acest context, preşedintele Petro Poroşenko a dizolvat Parlamentul de la Kiev, populat, în parte, de deputaţi care susţin mai mult sau mai puţin pe faţă rebeliunea separatistă, şi a convocat alegeri anticipate pe 26 octombrie. Poroşenko speră ca, până atunci, situaţia din estul ţării să fie suficient de stabilă, astfel încât scrutinul să legitimeze politicile pro-europene şi campania împotriva separatiştilor. În patru luni de conflict, peste 2.200 de oameni au murit, mii au fost răniţi şi sute de mii şi-au părăsit casele din cauza violenţelor.

  • Jurnal românesc – 30.07.2014

    Jurnal românesc – 30.07.2014

    Pentru românii care trăiesc astăzi departe de ţară, această zi deosebită trebuie să reprezinte un moment de reculegere şi de simbolică întoarcere acasă — afirmă, într-un mesaj difuzat, luni, de ziua Imnului Naţional, ministrul de Externe, Titus Corlăţean. El apreciază că acordurile Imnului reverberează în mod special pentru compatrioţii noştri aflaţi departe de casă, iar pentru diplomaţia românească acesta este un moment cu profundă încărcătură emoţională, dedicat coeziunii şi unităţii comunităţilor româneşti din străinătate, pentru conservarea şi consolidarea identităţii naţionale a tuturor românilor, oriunde s-ar afla.



    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, i-a asigurat pe tinerii participanţi la proiectul “Tabără de cultură şi civilizaţie românească” că autorităţile de la Bucureşti nu i-au uitat şi că sunt în permanentă legătură cu consulatele şi ambasadele din ţările în care există comunităţi istorice româneşti. “Aici sau acolo sunteţi, de fapt, acasă” – le-a spus ministrul celor 27 de elevi, studenţi şi profesori din nordul Croaţiei – comunitatea românilor băieşi – şi din Ucraina — regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia, veniţi la Bucureşti.



    Etnicii români din nordul Bucovinei au avertizat ca vor bloca din nou şoselele din jurul Cernăuţiului şi că vor rămâne in stradă până vor primi garanţii scrise ca nu vor fi trimişi să lupte contra secesioniştilor pro-rusi din estul Ucrainei. Declanşate săptămâna trecută, protestele survin după ce sute de tineri români din regiune au primit ordine de încorporare, care vizează nu doar bărbaţi, ci şi fete care au studii medicale. La Bucuresti, ministerul de Externe a anunţat că urmăreşte îndeaproape situaţia, despre care a spus ca generează îngrijorarea opiniei publice din România. Aşteptarea părţii române, precizeaza ministerul, este ca procedurile de încorporare să nu aibă un caracter selectiv, care să introducă o abordare discriminatorie pe criterii etnice.



    Comisia Europeană a anunţat pachetul anual de sprijin pentru Republica Moldova, în valoare de 101 milioane de euro. Potrivit corespondentului Radio România la Bruxelles, banii vor fi folosiţi pentru a ajuta instituţiile publice, cetăţenii şi mediul de afaceri să profite de beneficiile şi oportunităţile pe care le oferă recent semnatele Acorduri de asociere şi liber schimb dintre Chişinău şi Uniunea Europeană. Banii vor fi alocaţi pentru sprijinirea reformei în domeniul finanţelor publice şi, respective, pentru agricultură şi dezvoltare rurală.



    Ministerul de Externe de la Bucureşti informează cetăţenii români care se află sau care intenţionează să călătorească în vestul Africii cu privire la riscul de infestare cu febră virală hemoragică (produsă de virusul Ebola). Cele mai multe cazuri, confirmate prin analize de laborator, au fost înregistrate în Guineea-Conakry, Liberia şi Sierra Leone. Ministerul avertizează că nu există nici vaccin, nici tratament eficient împotriva virusului Ebola, iar majoritatea cazurilor de infestare se soldează cu decese. De aceea, li se recomandă cetăţenilor români să evite, pe cât posibil, călătoriile în zonele afectate de epidemie, iar celor aflaţi deja pe teritoriul statelor afectate să urmărească mesajele emise de autorităţile locale şi să respecte regulile de conduită şi de igienă recomandate.



    Tot ministerul de Externe informează cetăţenii români care doresc să călătorească în Portugalia că piloţii companiei aeriene portugheze TAP au anunţat declanşarea unei greve pentru data de 9 august 2014. Ministerul recomandă cetăţenilor români care au programate zboruri la acea dată să contacteze reprezentanţii companiilor de turism sau companiile aeriene pentru reprogramarea călătoriei sau pentru identificarea unei alternative de deplasare.

  • Relaţiile Bucureşti – Chişinău

    A doua reuniune a Comisiei interguvernamentale România – Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) pentru integrare europeană, desfăşurată la începutul acestei săptămâni la Chişinău, a fost una oportună, consistentă şi cu rezultate pragmatice. Este aprecierea comună a co-preşedinţilor Comisiei interguvernamentale, miniştrii de externe ai României, Titus Corlăţean, respectiv Republicii Moldova, Natalia Gherman.



    Mai multe acorduri şi protocoale de colaborare bilaterală au fost semnate, iar şefii celor două diplomaţii spun că acestea sprijină concret reformele necesare parcursului european al Chişinăului, care are nevoie de expertiza specialiştilor români. Documentele vizează afacerile interne, justiţia, lupta împotriva corupţiei, drepturile omului şi armonizarea legislaţiei la normele Uniunii Europene.



    Un alt important acord interguvernamental se referă la retransmiterea programelor publice de media. În legătură cu acesta, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a precizat: Am semnat un acord interguvernamental important privind colaborarea în domeniul retransmiterii serviciilor de programe ale radiodifuzorilor publici prin cablu. Este o bază legislativă de ambele părţi pentru că şi noi suntem interesaţi în România să preluăm pe cablu, de exemplu, programele publice TV Moldova, aşa cum TVR are acces din nou în Republica Moldova.”



    Şi, pentru că siguranţa alimentară e un domeniu extrem de important pentru fiecare societate europeană, spune Titus Corlăţean, a fost semnat şi un protocol de cooperare instituţională în domeniul sanitar, veterinar şi al siguranţei alimentelor. Autorităţile moldovene au mulţumit, pe de altă parte, pentru asistenţa materială şi logistică consistentă acordată de autorităţile de la Bucureşti în procesul de integrare europeană a Chişinăului.



    În timpul discuţiilor cu oficiali de la Chişinău, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a exprimat susţinerea României pentru integritatea, suveranitatea şi unitatea teritorială ale Republicii Moldova, apreciind că evoluţia situaţiei din Crimeea prezintă un pericol pentru securitatea din această regiune a Europei. Autorităţile anticonstituţionale din Transnistria separatistă întreprind deliberat acţiuni provocatoare cu scopul de a bloca parcursul european al Republicii Moldova, spune, pe de altă parte, preşedintele moldovean, Nicolae Timofti, cu care şeful diplomaţiei române a avut convorbiri.



    În opinia sa, diferendul transnistrean poate fi soluţionat doar pe cale paşnică, respectând suveranitatea şi integritatea teritorială ale ţării, iar legea cu privire la statutul special al regiunii în cadrul Republicii Moldova oferă populaţiei din stânga Nistrului un nivel garantat de autoguvernare în diferite domenii ale vieţii publice.


  • Dialog româno-ucrainean

    Teritorial şi demografic, Ucraina este cel mai mare dintre vecinii României. Strategic, e, spun specialiştii, cel mai important, fiindcă sutele de kilometri ai frontierei comune despart nu doar două ţări, ci şi spaţiul NATO şi UE, din care face parte România, de universul ex-sovietic, din care noua putere pro-occidentală de la Kiev încearcă să evadeze. De aceea, Bucureştiul a monitorizat cu maximă atenţie evoluţiile din ultimele luni de la Kiev, de la protestele care au condus la căderea fostului preşedinte pro-rus Viktor Ianukovici la invazia trupelor ruseşti în Crimeea.



    Luni, întâmpinându-l pe omologul său român, Titus Corlăţean, la Kiev, ministrul ucrainean de Externe, Andri Deşciţa, i-a mulţumit pentru sprijinul Bucurestiului faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Ei au semnat un acord privind creşterea măsurilor de încredere şi securitate între cele două ţări. Corlăţean a mai fost primit de preşedintele interimar, Olexandr Turcinov, şi de premierul Arseni Iaţeniuk.



    Şeful diplomaţiei române i-a declarat trimisului nostru la Kiev că mesajul pe care a dorit să-l transmită este că România susţine deplin aspiraţiile europene ale Ucrainei: “Ucraina are nevoie de spirjinul ferm, coordonat, al comunităţii internaţionale democratice, al familiei europene şi euroatlantice, deci şi de sprijinul României, pentru ceea ce înseamnă integritatea teritorială, suveranitatea, indepedenţa, dar şi pentru dreptul legitim suveran de a-şi decide viitorul european. Sperăm ca, printr-un proces politic intern, firesc, democratic, lucrurile să se aşeze, să putem să acţionăm rapid pentru aprofundarea unei cooperări bilaterale, care include importante elemente economice în domeniul securităţii energetice, infrastructurii investiţiilor.”



    Corlăţean a anunţat şi repatrierea unora dintre cetăţenii ucraineni spitalizaţi la Bucureşti după ce au fost răniţi în luptele de stradă de luna trecută de la Kiev. El a mai afirmat că sprijinul României pentru Ucraina s-a exprimat şi prin participarea a doi observatori în misiunea OSCE din Crimeea. Pe agenda discuţiilor dintre Corlăţean si Deşciţa a fost inclusă şi situatia comunităţii româneşti din Ucraina, care numără peste 400 de mii de persoane.



    Punctul de vedere al Bucureştiului e clar: “Noi aşteptăm, ca, în baza expertizei europene, a Consiliului Europei, dar în primul rând cu consultarea minorităţilor naţionale din Ucraina, deci inclusiv a reprezentanţilor minorităţii române, să fie adoptată în perioada următoare o legislaţie de tip european.” De respectarea drepturilor minorităţilor, a subliniat ministrul român, depind, finalmente, si stabilitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

  • SUA şi democraţia în spaţiul ex-sovietic

    SUA şi democraţia în spaţiul ex-sovietic

    În toamnă, când fosta administraţie pro-rusă de la Kiev a refuzat, în ultima clipă, să semneze acordurile de asociere şi de liber schimb cu Uniunea Europeană, privilegiind, în schimb, relaţiile cu Moscova, au fost analişti care afirmau că premiile de consolare ale Occidentului sunt Georgia şi Republica Moldova. În cheie strategică, sigur că Ucraina este, teritorial, demografic, geopolitic, cea mai importantă dintre fostele republici sovietice cooptate de Bruxelles în Parteneriatul Estic.



    Dar faptul că guvernele pro-occidentale de la Tbilisi şi Chişinău nu s-au lăsat nici intimidate de presiunile Rusiei, nici descurajate de exemplul Ucrainei şi, la summitul de la Vilnius, au parafat acordurile cu UE a fost dovada că scara de valori occidentale rămâne o sursă de atracţie pentru popoarele din est. Eforturile şi curajul celor două mici republici de la marginea fostului imperiu sovietic au primit şi recunoaşterea Americii.



    Luni, preşedintele american, Barack Obama, l-a asigurat pe premierul georgian Irakli Garibaşvili, aflat în vizită la Washington, de sprijinul Statelor Unite pe drumul spre Uniunea Europeană. Amfitrionii americani au insistat şi asupra sprijinului puternic pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei, în cadrul graniţelor recunoscute la nivel internaţional. Ceea ce, potrivit analiştilor, e o aluzie clară la Osetia de Sud şi Abhazia, regiunile separatiste georgiene pe care sunt staţionaţi mii de militari ruşi. Moscova a recunoscut independenţa acestora după conflictul armat cu Georgia din august 2008, ceea ce a provocat o criză în relaţiile ruso-americane.



    La câteva zile după Garibaşvili, la Washington e aşteptat şi premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă. El va avea cu vicepreşedintele Joe Biden o întâlnire care, potrivit ambasadei americane la Chişinău, va servi drept oportunitate de a afirma sprijinul puternic al Statelor Unite pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova”, ea însăşi minată de separatismul pro-rus din Transnistria (est) şi Găgăuzia (sud). Biden a vizitat, deja, Chişinăul în martie 2011, în cadrul unui turneu european. Iar în decembrie 2013, imediat după Vilnius, secretarul american de stat american John Kerry a venit să confirme sprijinul Statelor Unite pentru parcursul european al Republicii Moldova.



    Surse din Congresul american, citate de media, afirmă că toate aceste contacte sunt menite să demonstreze sprijinul Americii pentru vecinii Rusiei, pe fondul crizei politice din Ucraina. În primii ani 2000, analiştii speculau că, încurajate de reuşita Europei de Est ex-comuniste, devenită, de la Marea Baltică la Marea Neagră, parte a UE şi NATO, Statele Unite vor promova un al doilea val al democratizarii în spaţiul ex-sovietic. La un deceniu distanţă, după eforturi şi jertfe neaşteptat de mari, proiectul începe să prindă contur.

  • Sprijin pentru învăţământul şi justiţia din Rep. Moldova

    România susţine fără rezerve, în continuare, drumul pro-european al Moldovei vecine. Mesajul a fost transmis de premierul Victor Ponta omologului său de la Chişinău, Iurie Leancă, invitat să participe la ultima şedinta din acest an a cabinetului de la Bucureşti. Pe lângă sprijinul politic va exista unul economic şi financiar concret. Dovada o reprezintă cele 20 de milioane de euro acordate Republicii Moldova pentru dezvoltarea infrastructurii şcolare.



    Suma face parte dintr-un împrumut nerambursabil cifrat la 100 de milioane de euro. Premierul Ponta a mai anunţat că, începând din februarie, cetăţenii moldoveni care au viză pentru un stat membru al spaţiului Schengen de liberă circulaţie vor putea intra în România fără nici o altă viză suplimentară. 2013 a fost unul foarte productiv pentru relaţia bilaterală Chişinău-Bucureşti, declara premierul Iurie Leancă, în opinia căruia sprijinul autorităţilor române se înscrie în spiritul agendei europene de modernizare a societăţii şi instituţiilor statului moldovean. Iurie Leancă este optimist şi spune că Moldova va reuşi, având alături Bucureştiul, să aprofundeze procesul integrării europene. Iurie Leancă:



    “Faptul că la Vilnius am reuşit să avansăm deocamdată cu parafarea acestor documente, dar oricum, este un pas foarte important; nu am dubii că vom reuşi la anul să semnăm acordul de asociere, acordul de liber-schimb, astfel încât vom construi aranjamente comerciale, economice, cadrul juridic, care vor face astfel încât integrarea noastră economică şi, sper, ulterior politică în spaţiul european, împreună cu România şi prin România, să devină un proces absolut firesc”.



    În vreme ce, la Bucureşti, primii miniştri din România şi Republica Moldova confirmau relaţia frăţească dintre ţările lor, la Chişinău era anunţat ajutorul de 15 milioane de euro acordat de Comisia Europeană pentru implementarea strategiei de reformare a justiţiei până în 2016. Banii reprezintă o prima tranşă din cele 60 de milioane promise. Este un sprijin fără precedent acordat unei ţări non-comunitare, a subliniat ministrul moldovean al justiţiei, Oleg Efrim, la conferinţa de presă comună cu Pirkka Tapiola, şeful delegaţiei Uniunii Europene.



    UE va acoperi mai mult de jumătate din costurile implementării strategiei de reformare a sistemului judiciar, reforma fiind o condiţie esenţială impusă de Comisie pentru ca Moldova să beneficieze de asistenţă din partea acesteia. Ajutorul venit din partea Bruxellesului este urmarea voinţei politice demonstrate de autorităţile de la Chişinău, care au parafat, recent, acordurile de asociere şi de liber schimb cu Uniunea, a precizat Pirkka Tapiola. UE condiţionează următoarele tranşe de implementarea satisfăcătoare a reformelor, în special în ce priveşte lupta cu corupţia.

  • Sprijin pentru Rep. Moldova

    Sprijin pentru Rep. Moldova

    Prin vocea premierului Victor Ponta, România a anunţat că va acorda Rep.Moldova aproape 20 de milioane de euro pentru dezvoltarea sistemului de învăţământ. Aceşti bani fac parte dintr-un pachet financiar mai amplu, nerambursabil, de 100 de milioane de euro.



    Până acum, Bucureştiul nu şi-a onorat integral angajamentul luat cu ceva ani în urmă, în 2010, an în care, ca o coincidenţă nefericită, economia românească a intrat în vârtejul crizei globale. 8 milioane de euro în vara lui 2010, când Rep.Moldova a fost dată peste cap de inundaţii catastrofale, şi aproape 10 milioane de euro, pentru realizarea unui gazoduct, într-un proiect bilateral nefinalizat încă, sunt paşii pe care România i-a făcut, până acum, pe calea respectării propriilor promisiuni. Trăgând linie şi adunând, Bucureştiul a oferit sau urmează să ofere în viitorul apropiat aproape 40 de milioane de euro – o sumă ce poate părea mică la nivel inter-ţări, dar binevenită pentru Rep. Moldova, care rămâne cea mai pauperă între ţările de pe Vechiul Continent.



    În ciuda marilor şi vizibilelor probleme economice pe care le are Rep.Moldova, actuala coaliţie pro-europeană aflată la guvernare are, totuşi, voinţa politică de a redresa corabia, la cârma căreia, până în 2009, s-au aflat comuniştii filoruşi, cei care aveau o privire unidirecţională, spre Est. În ultimii ani, alianţa pro-europeană a reuşit, în ciuda convulsiilor interne, să schimbe macazul, în special în politica externă, şi să îndrepte Rep.Moldova, cu paşi mici, dar siguri, spre Uniunea Europeană.



    De altfel, Rep.Moldova a parafat, la sfarşitul lunii noiembrie, acordurile de asociere şi de liber schimb cu UE, într-un context regional delicat, în care Rusia, cu ale sale reflexe imperialiste netocite, nu se dezminte. Parafarea acordurilor a fost, deopotrivă, un succes şi pentru Bucureşti, care şi-a luat în serios rolul de avocat al Chişinăului în relaţia acestuia cu Bruxelles-ul.



    Totuşi, pentru Rep. Moldova urmează, după cum aprecia, joi, preşedintele Senatului României, Crin Antonescu, un 2014 complicat, în care alegerile legislative sunt decisive.



    Pentru analiştii politici de la Bucureşti lucrurile sunt clare: în cazul unei nedorite reveniri la putere a comuniştilor, cei care continuă să stea cocoţaţi în vârful sondajelor, Rep.Moldova riscă să fie deviată de pe traiectoria ideală spre UE, pe care a înscris-o actuala guvernare, iar viitorul său va fi amanetat, din nou, Rusiei.