Radio România Internațional

Tag: SRR

  • Colaborare Radio România – Teleradio-Moldova

    Colaborare Radio România – Teleradio-Moldova

    Georgică Severin – Director General Interimar al Societăţii Române de Radiodifuziune, a avut astăzi o întrevedere cu Olga Bordeianu, Preşedinte Teleradio-Moldova, la sediul companiei din Chişinău.

    În cadrul întrevederii s-au discutat probleme cu care se confruntă audiovizualul din cele două ţări, identificându-se noi direcţii de colaborare viitoare între cele două instituţii.

    Menţionăm că, în prezent, între Societatea Română de Radiodifuziune şi IPNA Compania Teleradio-Moldova se derulează un acord bilateral de colaborare, în cadrul căruia sunt sprijinite schimburile de experienţă, precum şi consultările în domeniul studiilor de audienţă şi ale relaţiilor cu ascultătorii, realizarea de programe comune, participarea la evenimente culturale organizate de cele două instituţii, schimburi de artişti şi formaţii muzicale.

  • Colaborare româno-mexicană în domeniul radiodifuziunii

    Colaborare româno-mexicană în domeniul radiodifuziunii

    Miercuri, 24 mai, E.S. José Arturo Trejo Nava, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Statelor Unite Mexicane la Bucureşti, a avut o întrevedere cu Georgică Severin – Director General Interimar şi cu alţi reprezentanţi ai postului public de radio la sediul Societăţii Române de Radiodifuziune.

    În cadrul întâlnirii, au avut loc discuţii privind relansarea relaţiilor româno-mexicane în domeniul radiodifuziunii în baza Acordului de Colaborare încheiat între Radio România şi Ministerul Culturii al Statelor Unite Mexicane, prin Radio Educación.

  • Despre taxa radio-TV și serviciile publice de radio și televiziune

    Despre taxa radio-TV și serviciile publice de radio și televiziune

    Președintele Klaus Iohannis a declarat joi, la o dezbatere cu privire la eliminarea taxei radio-tv, că ar fi promulgat legea prin care sunt anulate 102 taxe nefiscale, recent adoptată, dacă nu ar fi cuprins și eliminarea taxei radio-tv, șeful statului criticând Parlamentul pentru că nu a dezbătut această din urmă chestiune.



    Iohannis a amintit că eliminarea unor taxe a fost una dintre temele sale de campanie electorală: “Această inițiativă care a propus eliminarea unor taxe ar fi avut poate un impact foarte pozitiv dacă s-ar fi respectat câteva condiții minimale, lucru care în esență nu ar fi rău, și pot să spun foarte deschis că despre eliminarea unor taxe am scris și eu în programul meu electoral, spun și eu ca și mulți români că avem prea multe taxe, trebuie să reducem dintre ele, să fie mai ușor de aplicat, să eliminăm o anumită birocrație. Dar, din păcate, Parlamentul, dintr-un motiv pe care nu-l cunosc, bănuiesc că din cauza unui puseu, a intrat într-un procedeu de urgență. În două săptămâni, legea a trecut prin ambele Camere și a primit și vot final”, a afirmat Iohannis.



    Președintele Iohannis a apreciat că “întreg demersul are o problemă majoră”, întrucât taxa a fost eliminată fără discuții publice, fără a pune ceva în loc. Această dezbatere, normal, ar fi trebuit să aibă loc înainte de a fi adoptată legea de Parlament. Dacă Parlamentul a considerat că le știe pe toate, eu am considerat că nu le știu pe toate”, a subliniat Iohannis.



    Președintele a apreciat că, deși chestiunea eliminării taxei radio-tv pare a fi una “tehnică”, de fapt face diferența între “radio și televiziune publice”, ale publicului, și “radio și televiziune de stat”.



    Pe de altă parte, liderul PSD Liviu Dragnea i-a trimis joi o scrisoare deschisă președintelui Klaus Iohannis în care evidențiază necesitatea unei discuții care să plece în primul rând de la stabilirea unei proceduri transparente și obiective pentru numirea în conducerea SRTv și a SRR a unor persoane neutre din punct de vedere politic, dar și cu o foarte bună pregătire în managementul media.



    “S-a înțeles greșit că în modelul actual posturile publice de radio și televiziune ar fi independente pentru că, încasând taxe direct de la cetățeni, nu ar depinde de decidenții politici pentru alocarea unor fonduri de la bugetul de stat. În realitate, taxele radio-tv nu asigură decât o parte din cheltuielile acestor două instituții. (…) În propunerea PSD, procedura de alocare a fondurilor pentru cele două societăți va fi stabilită prin lege, ceea ce înseamnă că fondurile necesare pentru buna lor funcționare vor fi suficiente și predictibile, indiferent de conjuncturile politice și fără a mai depinde de negocieri arbitrare cum s-a întâmplat până în prezent pentru obținerea alocărilor suplimentare de la bugetul de stat în vederea completării veniturilor insuficiente din taxele radio-tv”, se arată în scrisoarea liderului PSD.



    În context, preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a cerut finanţarea corespunzătoare a posturilor publice de radio şi de televiziune şi garantarea independenţei lor editoriale. Într-un mesaj adresat participanţilor la Conferinţa Serviciile media publice şi democraţia”, organizată de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) şi de Consiliul Europei, el a atras atenţia că există cazuri în care posturile publice sunt supuse presiunilor deoarece subvenţiile le sunt tăiate în mod considerabil, iar guvernele intervin în politica lor editorială. Preşedintele Paralmemntului European a mai subliniat că garantarea independenţei editoriale a posturilor publice este un obiectiv al Uniunii Europene.

  • Poziţia CA al SRR faţă de propunerea legislativă de eliminare a taxei radio-tv

    Poziţia CA al SRR faţă de propunerea legislativă de eliminare a taxei radio-tv

    În şedinţa de astăzi, 19 octombrie 2016, membrii Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune au analizat impactul Propunerii legislative privind eliminarea unor taxe precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (Legea 570/2016).

    Membrii Consiliului de Administraţie, desemnaţi şi votaţi de Parlamentul României, reprezentând partidele parlamentare, Preşedinţia României, Guvernul şi salariaţii Societăţii Române de Radiodifuziune, au hotărât în unanimitate elaborarea unui document care exprimă poziţia acestora faţă de eliminarea taxei radio-tv prin propunerea legislativă menţionată.

    Documentul a fost transmis către Preşedinţia României, Parlament, Guvern, partidele politice, Avocatul Poporului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Naţional al Audiovizualului, ambasadele ţărilor Uniunii Europene şi SUA şi Academia Română.

    Citiţi aici documentul elaborat de membrii Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.

  • Le festival international des orchestres de la radio

    Le festival international des orchestres de la radio

    A compter de ce vendredi, Bucarest est le rendez-vous des meilleurs orchestres de radio du monde entier. Arrivé à sa 3e édition, le festival RadiRo accueille pendant 9 jours 6 orchestres symphoniques d’Europe et d’Asie, 19 chefs d’orchestres et de nombreux solistes de renommée mondiale. Présent pour la première fois à cette manifestation, l’Orchestre Symphonique de Shenzen a été choisi pour ouvrir le festival par la « Rhapsodie roumaine » composée par le grand musicien roumain George Enescu.

    L’orchestre chinois sera suivi par celui de Norvège, puis par les orchestres de Leipzig et de Vienne. Pour le concert final du 1er octobre, qui est aussi la Journée internationale de la Musique, le BBC Concert Orchestra montera sur scène.

    Pour leur part, les représentants de la Roumanie, à savoir l’Orchestre national de la Radiodiffusion roumaine, la Chorale Académique et la Chorale d’enfants de la Radio, dirigés par Cristian Macelaru, présenteront au public, le 26 septembre, un des morceaux musicaux les plus spectaculaires jamais composés, « Carmina Burana ».

    Leur soliste sera le violoncelliste Razvan Suma, qui est aussi le directeur des orchestres et des chorales de Radio Roumanie. Voici ce qu’il nous a déclaré: « De notre point de vue, celui des musiciens, des organisateurs, du public, le fait que ce festival existe est vraiment fantastique. Il vient combler le vide entre les éditions du Festival George Enescu et il est extrêmement important parce qu’il fait monter sur la scène roumaine des orchestres étrangers. Ce festival nécessite une logistique extraordinaire, un travail extraordinaire, il est impossible de l’organiser sans effort. Je pense que tout le monde en profite, y compris les orchestres venus de l’extérieur.»

    Le 29 septembre, le public du 7e concert du festival RadiRo aura l’occasion de voir sur scène le célèbre violoniste Gidon Kremer et le chef d’orchestre Cornelius Meister. Ils seront accompagnés par l’Orchestre Symphonique de la Radiodiffusion de Vienne et joueront des morceaux célèbres de la musique du 19e siècle mais aussi des créations contemporaines.

    Écoutons le chef d’orchestre Cornelius Meister: « J’ai beaucoup de chance de pouvoir revenir en Roumanie, parce que je garde de très beaux souvenirs de la manière dont la Symphonie n° 8 de Mahler a été reçue par le public d’ici. Ce fut une expérience tout à fait à part et j’ai de la chance de pouvoir revenir ici aux côtés de l’Orchestre Symphonique de la Radiodiffusion de Vienne qui joue pour la première fois à Bucarest.» Il faut dire aussi que le festival RadiRo sera transmis en direct par le réseau de l’Union Européenne des Radios, ce qui lui apportera un public potentiel immense. (Trad. Valentina Beleavski)

  • Precizări privind noi atacuri la adresa Societăţii Române de Radiodifuziune

    Precizări privind noi atacuri la adresa Societăţii Române de Radiodifuziune

    Referitor la scrisoarea deschisă prin care unele ONG-uri aduc acuzaţii grave privind implicarea conducerii Societăţii Române de Radiodifuziune în activitatea unui organism independent — Consiliul de Onoare al jurnaliştilor din Radio România, facem următoarele precizări.



    Conform documentelor identitare ale Societăţii Române de Radiodifuziune, publicate pe site-ul SRR (www.radioromania.ro), cităm din Statutul Jurnalistului de Radiodifuziune, cap. VI. Consiliul de Onoare, VI.1. Rol şi atribuţiuni:


    Consiliul de Onoare este o instanţă internă de arbitraj. Consiliul de Onoare audiază, analizează şi mediază situaţiile conflictuale, dând şanse egale părţilor implicate să-şi susţină punctele de vedere. În egală măsură, Consiliul de Onoare urmăreşte respectarea normelor editoriale şi etice, cuprinse în Legea de funcţionare a Societăţii Române de Radiodifuziune, în reglementările CNA, în prevederile Statutului jurnalistului de radiodifuziune şi în reglementările interne ale Radio România.”



    Subliniem că rolul şi atribuţiunile Consiliului de Onoare, ca instanţă de arbitraj, sunt în concordanţă cu prevederile Art. 10, (lit. e) din Legea nr. 41/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.



    Prin urmare, nu intră în atribuţiile Consiliului de Onoare efectuarea de cercetări disciplinare şi nici luarea / propunerea de măsuri administrative care ar putea fi interpretate ca presiuni, acesta acţionând doar ca un mecanism intern de arbitraj.



    Mai mult decât atât, Consiliul de Onoare este un organism profesional, complet independent, constituit din 7 jurnalişti, care nu pot fi membri ai Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.



    În consecinţă, precizăm că nu există nicio dependenţă / subordonare / interferenţă între conducerea SRR şi Consiliul de Onoare.


    Considerăm că această scrisoare deschisă face parte din seria acţiunilor de denigrare a SRR şi de manipulare a opiniei publice, cu grave consecinţe şi prejudicii de imagine aduse instituţiei noastre.

  • Medienpluralismus-Monitor: Rumäniens Medienlandschaft weist gemäßigte Risiken auf

    Medienpluralismus-Monitor: Rumäniens Medienlandschaft weist gemäßigte Risiken auf

    Jedes Jahr wird Anfang Mai der Internationale Tag der Pressefreiheit begangen. Das Ereignis wird gewöhnlich von Studien zum Stand der Ausdrucksfreiheit und der Rechte von Journalisten begleitet. Darunter der sogenannte Medienpluralismus-Monitor“, der von der Europäischen Kommission und dem Europäischen Parlament geführt und finanziert wird. Der Medienpluralismus-Monitor ist ein Bericht mit 19 Fallstudien zu den untersuchten Mitgliedsstaaten der EU. Sein Ziel ist es, mögliche Risikobereiche für die Pressefreiheit innerhalb der Staatengemeinschaft zu identifizieren. Es wurden insgesamt vier gro‎ße Risikobereiche analysiert: der Grundschutz, der Pluralismus des Medienmarktes, die politische Unabhängigkeit und die soziale Inklusion.



    Bei der Untersuchung der Gefahren für den Grundschutz“ wurden die Meinungsfreiheit, das Recht auf Informationen öffentlichen Interesses, die journalistischen Standards und die Unabhängigkeit von nationalen Behörden berücksichtigt. Bei der Untersuchung der politischen Unabhängigkeit“ wurden das Ausma‎ß der politischen Kontrolle über die Medienanstalten und die Vertriebskanäle sowie die finanzielle Unabhängigkeit der Presse ermittelt.



    Lediglich der Bereich Grundschutz der Medien weise ein niedriges Risiko auf, lautet die allgemeine Schlussfolgerung des Berichts. Bei den anderen Bereichen gehe man auch auf europäischer Ebene von gemä‎ßigten Risiken aus. Trotzdem wurde für Rumänien ein gemä‎ßigtes Risiko für alle vier Analysebereiche ausgerechnet. Die Kennzahlen für den Bereich Grundschutz würden zudem Rumänien als Einzelfall erscheinen lassen, sagt Adina Marincea, Forscherin am Median Research Center, das für den Länderbericht zu Rumänien verantwortlich war.



    Rumänien ist das einzige Land von den 19, das ein gemä‎ßigtes Risiko im Bereich Grundschutz des Journalismus und Einhaltung der Branchenstandards aufweist. Zu den dringendsten Problemen der rumänischen Journalisten, die wir vor allem in der gedruckten Presse identifizieren konnten, zählt die prekäre wirtschaftliche Lage. Das spiegelt sich in der unregelmä‎ßigen und verzögerten Auszahlung der Gehälter wider oder in der Ungewissheit über den eigenen Arbeitsplatz, aber auch in Einsparungen und kurzfristigen Arbeitsverträgen, die sicherlich einen geringen sozialen Schutz in Sachen Arbeitslosengeld und Rente bieten. Darüber hinaus ist es mit diesen Verträgen viel einfacher, einem Journalisten zu kündigen.“




    Die prekäre wirtschaftliche Lage ist oftmals eng mit den Interessen der Medienunternehmer verflochten — deren Interessen stimmten nicht mit dem Auftrag der Berufsgruppe überein, glaubt der Journalist Petrişor Obae, Betreiber der Internetseite paginademedia.ro”.



    Die Probleme der rumänischen Presse sind in zwei Hauptbereichen zu suchen. Da ist zum einen der Makrobereich, also der Unternehmer, der irgendwann entdeckt hat, wie man mit den Medien spielen kann und diese zum eigenen Zwecke nutzt. Und hier entsteht auch der ökonomische Druck. Es gibt Journalisten, die nicht schreiben und recherchieren können, die die Grundregeln der Branche nicht kennen. Die sozialen Probleme spielen hier eine wichtige Rolle, an diesem Hebel sitzt der Medienunternehmer. Wenn man die eigenen Grundbedürfnisse nicht befriedigen kann, wenn man sich wortwörtlich um das Brot von morgen Sorgen machen muss, dann ist es klar, dass die Grundnormen des Berufs in den Hintergrund geraten und dass die Deontologie sich veraltet anhört.“




    Überhaupt sei die Einhaltung beruflicher Standards vor allem bei privaten Medienunternehmen problematisch, fasst Adina Marincea ein weiteres Kapitel des Medienpluralismus-Berichts zusammen.



    Oftmals fehlen die journalistischen Standards oder der Kodex, bzw. sie werden entweder nicht angewendet oder von der Unternehmensleitung und nicht von den Berufsverbänden der Journalisten bestimmt. All diese Faktoren führen zu Einmischungen in die Redaktionsarbeit. Es hat viele Fälle gegeben, in denen Medienunternehmen illegale Finanzierung durch unterschiedliche Wirtschaftsvertreter oder Politiker und sogar Zensur vorgeworfen wurde.“




    Über Einmischungen und Zensur wird ein weiterer Problembereich erreicht, und zwar die politische Unabhängigkeit. Adina Marincea wei‎ß, welche Gefahren hier lauern.



    Im Risikobereich der politischen Unabhängigkeit gibt es zwei Kennzahlen, die Alarmzeichen senden. Ähnliche Fälle gibt es in der Slowakei, Slowenien und Litauen.“




    Die übermä‎ßige Politisierung mehrerer Medienunternehmen, vor allem privater Medienkonzerne, wird auch in dem Bericht der NGO ActiveWatch“ erwähnt. Dargestellt sind dabei mehrere Fälle, in denen Medienunternehmer Druck ausgeübt haben, um die negative Berichterstattung über bestimmte Politiker und deren Missbräuche zu vermeiden. Auch werden Beispiele von Journalisten genannt, denen infolge der Veröffentlichung kritischer Artikel der Vertrag aufgekündigt wurde. Nicht zuletzt beschreibt der Bericht die Fälle mehrerer Bürgermeister, die die lokale Presse zur Erpressung politischer Gegner instrumentalisierten. Für Răzvan Martin von ActiveWatch ist die politische und wirtschaftliche Abhängigkeit auch auf die schlechte Finanzlage zurückzuführen, die sich für bestimmte Medienanstalten nach Ende der Wirtschaftskrise nicht verbessert habe.



    Da sie aus wirtschaftlicher Sicht sehr verwundbar sind, ist ihre Haltung gegenüber Politikern oder Geldgebern auch recht fragil. Gleichzeitig bin ich mir nicht ganz sicher, dass eine verbesserte Finanzlage die Presseanstalten weniger anfällig für externe Einflüsse machen würde. Ich befürchte, sie haben es zu ihrem Existenzziel gemacht, politische Spielchen zu treiben und nicht die Öffentlichkeit zu informieren oder einen legitimen wirtschaftlichen Gewinn zu erzielen. Und hier meine ich die präsentesten Presseanstalten, die Mainstream-Konzerne, die Nachrichtensender, die die öffentliche Agenda gestalten. Ich will aber nicht verallgemeinern, denn es gibt nach wie vor sehr viele aufrichtige Journalisten und absolut ordentliche Medienanstalten. Vor allem im Online-Bereich findet man Medienportale, die Qualitätsjournalismus machen.“




    Die beiden öffentlich-rechtlichen Rundfunkanstalten, die Fernsehanstalt TVR und die Hörfunkgesellschaft SRR, haben entgegengesetzte wirtschaftliche und redaktionelle Situationen aufzuweisen. Auch ihnen blieben die Probleme im vergangenen Jahr nicht erspart, berichtet Răzvan Martin von ActiveWatch.



    Dem öffentlichen Hörfunk geht es wirtschaftlich gesehen gut, es hat aber hier Probleme gegeben, als eine Kampagne gegen eine absolut logische Gesetzesänderung betreffend den öffentlichen Dienst gestartet wurde. Es gibt auch eine Rüge seitens des Medienrates CNA, weil die Sendezeit für Kritik gegen den Gesetzentwurf missbraucht wurde. Die Fernsehanstalt TVR steht vor dem Abgrund, dort haben sich riesige Schulden angehäuft und die Politik hat sich noch nicht für die Verbesserung der Lage eingesetzt.“




    Unlängst hat das Parlament infolge einer Abstimmung im Plenum die Ernennung eines neuen Intendanten der Fernsehanstalt TVR bestätigt.

  • Libertatea şi pluralismul în mass-media

    Libertatea şi pluralismul în mass-media

    Anual, la începutul lunii mai, este celebrată Ziua
    Mondială a Libertăţii Presei. Şi, de obicei, acest eveniment este marcat prin
    analize despre gradul de respectare a dreptului la liberă exprimare şi a
    drepturilor jurnaliştilor. Una dintre aceste cercetări este şi Monitorul
    Pluralismului în Media, girat şi finanţat de către Comisia şi Parlamentul
    European. Raportul include studii de caz ale celor 19 state-membre incluse în
    analiză şi şi-a propus să identifice posibilele riscuri care ameninţă, în
    prezent, libertatea presei din UE. Au fost cercetate patru mari arii de risc:
    protecţie de bază, pluralismul pieţii media, independenţa politică şi
    incluziunea socială. Indicatorii prin care s-a măsurat riscul protecţiei de
    bază au vizat libertatea de
    exprimare, respectarea dreptului la informaţii de interes public, standardele
    jurnalismului şi independenţa faţă de autorităţile naţionale. În ceea ce
    priveşte independenţa politică, au fost măsurate gradul de politizare a
    controlului asupra canalelor mass-media precum şi a reţelelor de distribuţie
    precum şi independenţa finanţării instituţiilor publice de presă. Concluzia
    generală este că singurul domeniu în care
    riscurile sunt apreciate ca fiind reduse este cel alprotecţiei de bază în sectorul mass-media, pentru celelalte
    înregistrându-se şi la nivel european riscuri medii. Totuşi, în acest tablou, România prezintă un
    grad de risc mediu în toate cele patru arii principale. În plus, indicatorii privind protecţia de
    bază situează România pe o poziţie unică, după cum am aflat de la Adina
    Marincea, cercetătoare în cadrul Median Research Center, instituţia care a
    elaborat raportul de ţară pentru România.

    Adina Marincea: România este singura ţara, din cele 19,
    care prezintă un potenţial risc mediu privind protecţia de bază a jurnalismului
    şi de respectarea standardelor profesiei. Printre problemele cele mai presante pe care le-am identificat şi cu
    care se confruntă jurnaliştii în România se numără, mai ales în presa scrisă,
    situaţia economică precară. Ea este exemplificată prin cazurile de
    neregularitate şi întârziere a plăţii salariilor, nesiguranţa locului de muncă,
    tăieri de salarii, încheierea unor contracte pe termen scurt care oferă o
    protecţie socială redusă în privinţa şomajului şi a pensiilor. În acelaşi timp,
    aceste contracte fac mai uşoară concedierea jurnaliştilor.



    Această situaţie economică precară este strâns
    legată, deseori, de interesele patronatului care nu coincid cu scopurile
    profesiei, după cum observă şi jurnalistul Petrişor Obae, coordonatorul
    siteului paginademedia.ro. Problema presei româneşti se regăseşte
    în două zone principale. Una este zona macro, cea de la nivelul patronatului
    care a descoperit, la un moment dat, ce înseamnă jucăria reprezentată de
    mass-media şi a folosit-o în scop personal. Aici se află şi presiunea
    economică. Şi cea de la nivel micro, adică de la nivelul exercitării profesiei.
    Sunt jurnalişti care nu au habar să scrie şi să se documenteze, care nu cunosc
    regulile de bază ale meseriei. Problemele sociale contează foarte mult, căci
    sunt pârghiile pe care le manevrează patronatul. În momentul în care nu ai
    nevoile de bază satisfăcute, în momentul în care-ţi pui problema ce mănânc
    mâine, la modul cel mai propriu, evident că începi să laşi deoparte normele de
    bază ale meseriei, iar deontologia e un cuvânt depăşit.



    De altfel, o altă problemă identificată de
    raportul privind pluralismul media în Europa se referă la respectarea şi
    standardelor profesionale, mai ales, în organizaţiile private de media, care
    acoperă cea mai mare parte a sectorului. Adina Marincea: De multe ori, standardele ori codurile jurnalistice
    lipsesc sau nu sunt aplicate sau sunt realizate aproape exclusiv de
    managementul organizaţiilor de media şi nu de către jurnalişti sau de asociaţii
    profesionale de jurnalism. Toţi aceşti factori duc la interferenţe în
    conţinutul editorial şi au existat mai multe cazuri de acuzaţii cu privire la
    finanţarea ilegală a presei de către diverşi actori economici şi politici sau
    chiar de cenzură jurnalistică.



    Vorbind despre
    interferenţe şi cenzură atingem un alt domeniu şi anume independenţa politică.
    Adina Marincea, revine cu detalii: În aria de risc cu privire la independenţa politică, sunt doi indicatori
    care înregistrează semnale de alarmă. Cazuri similare sunt în Slovacia,
    Slovenia şi Lituania.


    Politizarea excesivă a
    unei părţi a presei, mai ales a celei particulare, în vederea protejării unor
    interese, inclusiv, economice a patronatului, reprezintă una din concluziile
    altui studiu şi anume raportul FreeEx, elaborat de organizaţia
    non-guvernamentală ActiveWatch. Aici sunt prezentate cazuri de presiuni exercitate de patroni pentru
    ca anumite materiale care şifonau imaginea unor demnitari sau evidenţiau
    abuzurile lor să nu fie publicate. Sunt exemple de jurnalişti care, îndrăznind
    să facă acest lucru, au fost pedepsiţi prin suspendarea contractelor de colaborare.
    De asemenea, sunt descrise şi cazurile unor primari locali care se foloseau de
    presa din oraşul lor pentru a-şi şantaja rivalii politici. Pentru Răzvan
    Martin, dependenţa politică şi economică este cauzată şi de starea financiară
    proastă care nu s-a îmbunătăţit de la ieşirea din criza economică pentru
    anumite companii de mass-media.

    Răzvan Martin: Fiind foarte
    vulnerabile din punct de vedere economic şi poziţia lor devine foarte fragilă
    în faţa unor oameni politici sau diverşi finanţatori. În acelaşi timp, nu sunt
    convins că o situaţie economică mai bună a unor instituţii de presă sau
    publicaţii le-ar face mai puţin permeabile la anumite influenţe. Mi-e teamă că
    raţiunea lor de a exista este de a face astfel de jocuri politice şi nu de a
    informa public sau de a obţine un profit economic legitim. Mă refer la
    instituţiile de presă cele mai vizibile,
    mainstream, televiziunile de ştiri, cele care fac agenda publică. Dar
    nu vreau să generalizez pentru că există în continuare foarte mulţi jurnalişti
    oneşti şi instituţii de presă absolut onorabile. Mai ales în spaţiul online,
    există platforme media care produc jurnalism de calitate.



    Având situaţii economice şi editoriale total opuse
    între ele, cele două instituţii publice din domeniul audio-vizualului – TVR şi
    SRR – nu au fost nici ele scutite de probleme în ultimul an, potrivit
    raportului FreeEx privind libertatea presei în România. Răzvan Martin: Radioul public merge bine din punct de vedere economic, dar au existat
    probleme şi aici odată cu declanşarea unei campanii împotriva unui proiect
    absolut firesc de modificare a legii de funcţionare a serviciilor publice.
    Există şi o somaţie a CNA-ului pentru că s-a folosit abuziv spaţiul de emisie
    pentru a ataca acest proiect de lege. TVR este în pragul colapsului, a acumulat
    datorii imense, iar mediul politic nu manifestă niciun interes pentru a remedia
    situaţia.



    Recent, plenul Parlamentului a numit,
    prin vot, un nou Preşedinte-Director General al TVR.



  • Radio Iaşi: Dezbatere pe tema proiectului de modificare a Legii 41/1994

    Radio Iaşi: Dezbatere pe tema proiectului de modificare a Legii 41/1994

    Reporter: Televiziunea şi Radioul publice sunt două instituţii importante într-un stat democratic, civilizat şi modern. Radioul public demonstrează prin audienţa pe care o are că, fără să facă rabat de la rolul pe care trebuie să-l îndeplinească, reuşeşte să transmită mesajele către o parte importantă din societate. Aceasta prin emisiuni culturale, muzicale, sociale sau politice. Dincolo de problemele financiare pe care le întâmpină, Televiziunea publică oferă programe mai ales în zona culturală greu de găsit la alte televiziuni şi căutate de un anumit public. Şi totuşi aceste probleme financiare trebuie rezolvate, şi asta cât mai repede cu putinţă, şi soluţia trebuie să vină de la Parlament. Astfel au apărut modificările la Legea 41 de funcţionare a TVR şi SRR, iniţiate de senatorul PSD Georgică Severin. Principalele modificări se referă la separarea acelor două funcţii, cea de preşedinte al Consiliului de Adminsitraţie de cea de director general, criterii profesionale şi incompatibilităţi pentru membri ai consiliilor de administraţie ale Societăţii Române de Televiziune şi Societăţii Române de Radiodifuziune. Modificările la Legea 41 iniţiate de senatorul Georgică Severin au fost respinse de Comisia pentru cultură a Camerei Deputaţilor, proiectul urmând să fie dezbătut în plen. Acesta este subiectul dezbaterii de astăzi. Sunt Ioana Soreanu şi îi am invitaţi în studio pe doamna senator Gabriela Creţu, PSD, membru în Comisia de cultură, şi pe deputatul PMP Petru Movilă. Bine aţi venit! Televiziunea şi Radioul publice funcţionează conform prevederilor aceleiaşi legi, Legea 41, aşa cum am spus. Televiziunea este acum într-o situaţie foarte dificilă, în timp ce Radioul realizează profit, ceea ce înseamnă că nu legea, ci managementul defectuos a adus Televiziunea în situaţia de astăzi. În ce fel aceste modificări gândite de senatorul Georgică Severin ar putea rezolva situaţia Televiziunii fără să afecteze Radioul, doamnă senator?


    Gabriela Creţu: Permiteţi-mi întâi să fac un scurt comentariu mai general. Sunt, cred, unul dintre membrii Parlamentului care susţin prin toate mijloacele existenţa posturilor publice, atât de Radio, cât şi de Televiziune, pentru că ele asigură, atunci când funcţionează corect, o anumită independenţă faţă de două puteri, faţă de puterea economică, cea a pieţei, care poate să cumpere spaţiile, să aibă influenţa banilor şi a publicităţii şi să abată mesajul de la ceea ce înseamnă interesul public, şi de puterea executivului, care, în orice ţară şi în orice timp, a încercat mai mult sau mai puţin să-şi atragă mijloacele de comunicare în masă de partea sa. Or, dacă bugetul vine de la guvern, bineînţeles că va exista şi o anumită complicitate care va abate Televiziunea sau Radioul, după caz, de la misiunea stabilită prin lege. Din acest motiv, la noi oamenii plătesc taxa din care se asigură cea mai mare parte a finanţării atât pentru Radio, cât şi pentru TVR. Spun asta pentru ascultătorii dvs, pentru că ei trebuie să înţeleagă că sunt Radioul lor şi Televiziunea lor şi că e foarte important ca ele să funcţioneze bine şi să-şi îndeplinească acele obiective care, în cazul celor două instituţii, sunt stabilite prin legea lor de funcţionare. Dar aici există şi o mică contradicţie în ceea ce aţi spus: pe de o parte, că Parlamentul trebuie să soluţioneze. Or, aşa cum aţi spus mai departe, problemele nu vin din lege, întrucât pe aceeaşi lege funcţionează Radioul mai bine, Televiziunea mai puţin bine. Dar aici trebuie să discutăm foarte serios, pentru că în această comparaţie permanentă eu cred că noi cădem într-o capcană. E ca aia în care România se bate toată vremea cu Bulgaria, care e ultima în clasamentul european. Nu este OK şi cred că Radioul ar trebui să fie mai solidar cu Televiziunea, eventual chiar să împărtăşească din experienţa de manageament inclusiv pe care Radioul o are, pentru că eu recunosc Radioului o mare calitate, şi anume că îndeplineşte mai bine misiunea stabilită de lege. Adică prin toate emisiunile sale se adresează tuturor, prin emisiunile sale online, dar şi prin cele offline, prin toate evenimentele pe care le organizează.


    Reporter: Două precizări vreau să fac. Am spus că Parlamentul trebuie să rezolve această situaţie, pentru că vorbim de o instituţie subordonantă Parlamentului, parlamentarii, deci reprezentanţii cetăţenilor care plătesc această taxă, sunt cei care trebuie să rezolve această problemă. În al doilea rând să ştiţi că suntem solidari cu jurnaliştii /dursache/schelaru/, cu angajaţii de la TVR, care sunt colegii noştri, Televiziunea are jurnalişti valoroşi, oameni deosebiţi, nu numai jurnalişti. De altfel, o să ajungem şi acolo, nu angajaţii sunt vinovaţi pentru situaţia în care se află TVR în acest moment. Domnule deputat Petru Movilă, care este poziţia PMP vizavi de această propunere legislativă?


    Petru Movilă: Această propunere nu aş putea să o cataloghez nici măcar ca exerciţiu de imagine, pentru că în esenţă nu aduce nimic bun în schimbarea activităţii societăţilor de Radiodifuziune şi Televiziune. Problema de funcţionare aici cred că revine în esenţă Parlamentului, pentru că cele două instituţii sunt sub control parlamentar şi faptul că Parlamentul de-a lungul timpului nu şi-a exercitat corect responsabilitatea, în sensul că, atunci când s-a constatat şi de-a lungul timpului s-a constatat, şi nu în cazul SRR, în cazul TVR, că s-au acumulat datorii, au fost multe, multe derapaje de la funcţionarea normală, deci Parlamentul nu a funcţionat corect, iar această lege nu vine în esenţa ei să sprijine cele două societăţi, ci cred că mai degrabă le încurcă. Nu este problema de separare a celor două funcţii, preşedinte şi director general, cred că esenţa este modul de finanţare în activitatea celor două instituţii publice cărora trebuie să le creăm un cadru legislativ stabil, trebuie să le creăm condiţii pentru o concurenţă în piaţă corectă, pentru că nu sunt posturi publice comerciale, şi, de asemenea, trebuie să vedem că ele prezintă ca şi responsabilităţi decizii ale instituţiilor statului, prezintă politici publice, au emisiuni care nu sunt finanţate – viaţa partidelor politice, minorităţi naţionale, emisiuni culturale, avem emisiuni despre românii din diasporă şi urmăresc cu mare plăcere emisiunile RADIO IAŞI în primul rând, pe care îl am la maşină pe butonul numărul 1 întotdeauna. Gândiţi-vă că menirea din 2 noiembrie 1941 a postului regional – se numea RADIO MOLDOVA – a fost tocmai pentru a reprezenta şi a prezenta mesajele statului român.


    Gabriela Creţu: Sunt posturi ale cetăţenilor…


    Petru Movilă: Şi suntem de acord…


    Gabriela Creţu: …şi trebuie, bineînţeles, să asigure şi acoperirea întregului teritoriu, ăsta este un interes şi strategic. Din acest motiv şi plăteşte guvernul…


    Reporter: Iar Radioul se achită inclusiv de misiunea aceasta de a transmite mesajele, având o audienţă foarte bună Radioul… De ce să schimbăm un lucru care funcţionează?


    Gabriela Creţu: Spre deosebire de colegul meu, eu sunt membră a Comisiei de cultură şi eu cred că Parlamentul şi-a făcut, cel puţin în măsura în care îl priveşte, datoria. Problema este că situaţia de la TVR este complicată şi este cauzată de cel puţin trei factori: unul este guvernamental. Suntem într-o situaţie în care taxa nu este indexată de 13 ani, ceea ce, în condiţiile evoluţiilor economice, dacă vreţi, a schimbării situaţiei de pe piaţă, când ei trebuie, de exemplu, pentru a transmite Campionatul European de Fotbal, să negocieze pe piaţa liberă la nişte preţuri foarte mari şi…


    Petru Movilă: La preţurile pieţei de fapt, despre asta vorbim, nu cu limită de buget.


    Gabriela Creţu: Sigur. Da, ei merg pe preţurile pieţei. Trebuie să asigure ceea ce foarte mulţi români îşi doresc. Or aceste lucruri îi costă. Doi, o parte din datorie este din o disfuncţie legată de nişte plăţi care au fost într-un an când nu aveau consiliu de administraţie, nu aveau manager, director general, nu au reuşit să facă o plată care se face şi eu aş schimba-o prin bugetul lor, deşi nu ar trebui, cea pentru transmisie, care ar trebui să se ducă de la guvern direct la societatea care asigură transmisia şi să nu mai treacă prin bugetul TVR, unde este purtătoare de TVA şi de alte lucruri. Deci sunt mult mai multe lucruri decât cele care ar ţine de partea care revine Parlamentului. Acestea le poate face guvernul dacă îşi asumă responsabilitatea şi noi facem presiune în acest sens şi nu suntem singurii care facem. Asta nu exclude bineînţeles faptul că suntem înainte de alegeri şi unele partide încearcă tot felul de jocuri politice, de exemplu, situaţia actuală, deşi noi am dorit să deblocăm situaţia, mă iertaţi de formularea incorectă, este din nou blocată, pentru că nu există preşedinte al consiliului de administraţie director general, din mici jocuri sau mari jocuri cu miză mică mai curând, aş putea spune. Dar există şi alte…/apuscasu/schelaru


    Reporter: Eu vreau să revin asupra unei întrebări, pentru că nu am înţeles cum anume separarea funcţiei de preşedinte de cea de director general poate să aducă o îmbunătăţire în privinţa situaţiei TVR.


    Gabriela Creţu: Consiliul de Administraţie trebuie să exercite controlul. S-a creat un fel de complicitate. Deci, chiar dacă nu va trece această lege, chiar dacă vom cădea cu toţii de acord că nu va fi o soluţie, aa a fost gândită cu bună-credinţă pe un model pe care îl aplicăm în multe domenii. Aşa cum Parlamentul controlează Guvernul, un consiliu de administraţie ar fi trebuit să aibă un interes cumva independent de cel al directorului general şi să poată, cu mai mare libertate, să exercite controlul asupra acţiunilor acestora, pentru că – nu m-aţi lăsat să continui, era lung într-adevăr – problemele sunt multe, nu depind numai de guvern. Au fost şi probleme interne de management: contracte, externalizări, bani…


    Petru Movilă: Angajări.


    Gabriela Creţu: Angajări cu nişte niveluri salariale foarte ridicate, neutilizarea propriului personal, deşi el era angajat cu contract de muncă şi folosirea externă de tot felul de colaboratori plătiţi cu nişte preţuri spectaculoase. Este şi acest aspect care-i priveşte pe ei. Există şi nişte responsabilităţi care revin Parlamentului, uneori prin amânări ale discutării rapoartelor anuale, ale numirii consiliilor de administraţie, cum, din păcate, s-a întâmplat şi de data asta. Există şi aceste lucruri. Deci, nu încerc să fac niciun fel de populisme sau să trag doar pe turta noastră.


    Reporter: Cine ar trebui să răspundă de ceea ce se întâmplă la Televiziune?


    Petru Movilă: Încă o dată, revin, Parlamentul şi care ar trebui să facă bianual evaluarea activităţii celor două instituţii, pentru că, dacă am fi făcut acest lucru bianual, nu am fi ajuns în situaţia asta. Al doilea lucru foarte important – trebuie să discutăm. O funcţie în plus nu vine decât să satisfacă anumite orgolii politice personale. Nu ştiu. Există şi alte instituţii care au preşedinte director general, dar, atât timp cât nu avem explicaţia logică a actului managerial, de ce este nevoie de încă o altă funcţie, aceasta este concluzia mea. Iar, trei, cred că cel mai corect ar fi ca cele două societăţi să fie separate, fiecare prin legea societăţii respective, pentru că funcţionează în condiţii şi în medii diferite. Piaţa, concurenţa sunt diferite, aşteptările sunt diferite, şi atunci o lege separată, doar pentru SRR, este clar, ar proteja această societate, care funcţionează mult mai bine decât SRTV, iar pe SRTV trebuie să avem o lege clară şi Parlamentul să stabilească de /…/ lungă, printr-un /…/ naţional, cum vrem, pentru că am auzit tot soiul de minuni: să introducem o societate în insolvenţă, să tranferăm…


    Reporter: Ar fi insolvenţa o soluţie pentru TVR?


    Gabriela Creţu: Nu este soluţie şi nu poate tehnic să fie.


    Petru Movilă: Nu este, pentru că, indiferent ce se întâmplă, la fel cum statul îşi ţine spitalele de stat, cum ţine sistemul de urgenţă, pentru că, prin Constituţie, este obligat să asigure asistenţă medicală de urgenţă, la fel şi cele două societăţi trebuie să rămână la stat. Statul este obligat să aibă întotdeauna pârghii, să transmită mesaje, comunicate…


    Reporter: Vorbeaţi despre un control. Nu are Parlamentul control asupra Televiziunii?


    Gabriela Creţu: Noi nu ne putem exercita controlul continuu, permanent, zi de zi, pentru fiecare dintre…


    Reporter: Păi, este suficient să nu treacă raportul de activitate dacă el nu este în regulă, cum s-a întâmplat cu Televiziunea.


    Gabriela Creţu:… măsuri.


    Reporter: Ani la rând.


    Gabriela Creţu: Deci, încă o dată. Eu nu cred în ideea managementului externalizat, concursurilor de tehnocraţi. O spun dinainte. Mai ales după întâmplarea cu Tarom-ul, nefericită, în care, din neştiinţă şi rea-voinţă, după trei ani în care a fost plătit cu sume exorbitante, între noi fie vorba, a trebui să fie dat afară managerul selectat prin selecţie internaţională de oferte…


    Petru Movilă: Dar e tot vina statului, îmi cer scuze, încă o dată…


    Gabriela Creţu: Dar cine-i statul ăsta, dle Movilă?


    Petru Movilă: Statul, în cazul Tarom, a fost Ministerul Transporturilor, care trebuia să verifice periodic contractul de management, nu la trei ani. La şase luni, dacă ai ieşit din parametrii pe care i-ai negociat în contractul de management, aveai o avertizare. La a doua ieşire din parametri, mulţumim. Nu stau trei ani. La fel şi în cazul de faţă. Comisia de cultură îşi face treaba, dar mai avem o Comisie de buget-finanţe, care, periodic, poate să facă evaluarea execuţiei bugetare la Televiziune./csimion/schelaru


    Gabriela Creţu: Am ridicat problema şi la audierile de săptămâna cealaltă. În măsura în care unele persoane sunt recunoscute ca performante timp de 20 de ani în mediul privat şi sunt conexate prin toate conexiunile posibile de acest mediu, care este argumentul pentru care eu să cred că de a doua zi, în momentul în care ele vor deveni membre ale Consiliului de Administraţie sau directori generali la o instituţie publică, din acel moment singurul lor interes va fi cel public? Prefer din punctul ăsta de vedere oameni care să fi avut o legătură, dacă vreţi, de profesie şi chiar şi sentimentală cu instituţia respectivă, pentru că le pasă în mai mare măsură şi ştiu în mai mare măsură cum se poate gestiona instituţia în interior.


    Petru Movilă: Dar, reîntorcându-mă, încă o dată vreau să vă spun şi foarte responsabil, politicieni, partidele la guvernare, indiferent care au fost ele, au avut interesul ca tot timpul să aibă un supliment de procente în prezentările acestor instituţii. E afirmaţia mea…


    Gabriela Creţu: În măsura în care nu mai au audienţă, la ce le serveşte prezentarea la o televiziune care nu mai are audienţă?


    Reporter: Nu am reuşit să înţeleg cum separarea celor două funcţii ar reuşi să salveze Televiziunea…


    Petru Movilă: Eu cred că putem să închidem subiectul…


    Reporter: …şi, mai ales, fără să destabilieze Radioul.


    Gabriela Creţu: Eu nu înţeleg cum această campanie va reuşi să salveze Radioul, pentru că insistăm prea mult pentru o miză foarte mică.


    Petru Movilă: Dar Radioul nu trebuie salvat.


    Reporter: Exact, Radioul nu trebuie salvat. Radioul n-are nevoie să fie salvat.


    Gabriela Creţu: Eu cred că funcţionează pentru că are oameni care funcţionează în echipă extraordinari, inclusiv la nivelul conducerii. Mie mi se pare sugestiv faptul că ultimii trei preşedinţi directori generali ai Radioului sunt membri şi acum ai Consiliului de Administraţie şi lucrează împreună, deci problemele sunt mult mai complicate şi depind de mult mai mulţi factori. Eu n-aş vrea să cred că depinde de un om funcţionarea Radioului. Eu cred în funcţia Radioului. Sunt o mare susţinătoare…


    Reporter: Cu siguranţă că nu, dar depinde de o lege.


    Petru Movilă: Două lucruri importante. Propunerea legislativă nu rezolvă absolut nimic. Creează consum de energie inutil. Al doilea lucru, şi pe viitor, Societatea Română de Radio trebuie extrasă din aceeaşi lege în care se află cu Societatea Română de Televiziune, pentru că funcţionează 80% pe piaţă, pe reguli diferite. Diferenţa este că Societatea de Radio a avut echilibru în angajări, în salarii, însă trebuie extrasă de acolo, pentru că noi acum discutăm de Societatea de Radio prin ricoşeu de la prostiile care s-au întâmplat în Societatea de Televiziune, şi nu vorbesc de angajaţi. Vorbesc de cei care au condus-o, de politicieni. Trebuie o lege clară şi o finanţare clară, transparentă, pe care statul s-o asigure prin lege, o lege pe care trebuie s-o discutăm.


    Reporter: N-a avut loc o dezbatere publică. Dezbaterea am iniţiat-o noi.


    Petru Movilă: Da, şi aţi iniţiat-o pe bună dreptate, îngrijoraţi că s-ar putea dintr-un lucru care merge bine să facem un lucru care merge prost sau nu mai merge.


    Reporter: Exact.


    Petru Movilă: Dar ne trebuie finalul, pe lângă legea clar făcută, ne trebuie, încă o dată spun, şi soluţii corecte de finanţare, care trebuie să fie o soluţie mixtă.


    Reporter: Mai este un aspect pe care vreau neapărat să-l discutăm: depolitizarea. Este vorba despre Consiliul de Administraţie. Se propune ca membrii de partid, odată ajunşi în Consiliul de Administraţei, să renunţe la calitatea lor de membru de partid, pentru a servi interesul public.


    Gabriela Creţu: Aici nu sunt de acord, colegul meu, nici eu, deşi iniţial, v-am mai spus, căzuserăm de acord să promovăm nişte modificări pentru a ieşi din această complicitate permanentă. Salariul membrilor Consiliului de Administraţie se calculează în funcţie de cel al preşedintelui director general etc., etc., toate astea creau o dependenţă unii de alţii şi o înclinaţie mai mică a Consiliului de a controla deciziile. Orice instituţie subordonată Parlamentului trebuie să reflecte structura Parlamentului. Cred că, în afară de acele lucruri care trebuie rezolvate de Guvern, de contractele dintre Televiziune şi cei care colectează taxa, pentru că actualmente există societăţi de distribuţie a electricităţii care colectează taxa şi care iau 17-18% din sumă, deci, din cei 4 lei, 17% o ia distribuitorul.


    Petru Movilă: Dar cine a decis să nu mai încaseze Poşta suma respectivă?


    Reporter: Acolo sunt nişte angajaţi, foarte mulţi angajaţi care vor suferi în perioada următoare foarte mult, şi nu din vina lor. Iar cei care au greşit în ceea ce priveşte Televiziunea nu vor plăti pentru greşelile pe care le-au făcut./cpodea/schelaru/ Ceea ce este foarte trist. Şi n-am vrea să mai plătească şi Radioul.


    Gabriela Creţu: Radioul nu are de ce plăti atât timp cât îşi îndeplineşte misiunea şi cât, inclusiv din punct de vedere financiar, stă mult, mult mai bine, incomparabil mai bine. Există nişte măsuri pe termen scurt pe care le poate adopta doar guvernul. Din păcate, doar guvernul, că sunt de natura guvernului, respectiv să facă nişte demersuri care să permită ştergerea unei părţi din datorii, acelea care vin din calculul unor penalităţi către ANAF, pentru că acelea nu sunt din vina TVR-ului; a fost o perioadă în care era blocat, ca acum, nu aveau preşedinte director general, n-au putut semna cecul, n-au putut face tranzacţii, au rămas cu datorii pentru anul următor, s-au calculat penalităţi şi s-a umflat datoria. Unu. Se poate creşte cu un leu, atât, taxa, astfel încât pentru viitor…


    Reporter: Taxa TVR. Vă referiţi la taxa TVR, pentru că sunt taxe diferite, ca să nu se facă confuzie.


    Gabriela Creţu: Repet, nu mai intrăm în această comparaţie, cu riscul că vă supăr. Noi vrem să dăm drumul CA ca, având capacitate de lucru, să renegocieze nişte contracte de la colectarea taxei, astfel încât acele sume enorme pe care le reţin societăţile din distribuţia de energie, care colectează taxa şi care afectează foarte mult suma generală, că e vorba de sumă mare, trebuie să discutăm, dacă este cazul sau nu este cazul ca o instituţie ca TVR-ul să plătească TVA, pentru că şi asta le încarcă foarte mult bugetul. În plus, este suma directă. Bugetul de stat plăteşte la TVR o singură sumă, cea de transmisie, care nu le revine lor, celor de la TVR, ci societăţii care asigură acoperirea întregului teritoriu. Transmisia terestră.


    Reporter: Şi aţi propus dvs să meargă direct…


    Gabriela Creţu: Să meargă direct, pentru că altfel cele 40 de milioane se adaugă cifrei de afaceri şi, când se calculează toate celelalte lucruri care se calculează la orice societate, ele devin mult mai mari. Deci, aceste lucruri ne sunt foarte clare. Şi, bineînţeles, de acolo revine sarcina CA şi noii conduceri de a face o restructurare internă care să privească viitorul. Cred că trebuie ieşit din ambiguitate. Atunci când au fost create ambele societăţi, a fost această ambiguitate: nu este nici instituţie publică, nici societate comerială. E o struţocămilă. Eu, repet, aş vrea ca Televiziunea să ia modelul Radioului pe regula aceea generală a instituţiei publice mass-media. Să acopere toate categoriile de public, pentru că în ultima vreme Radioul a făcut acest lucru şi prin programele sale, dar şi prin alte tipuri de activităţi în afară. Apreciez foarte mult şi “Duelul viorilor” şi Târgul de carte, inclusiv premiile Radio care încearcă să promoveze noi tendinţe, noi curente, noi valori sau să recunoască personalităţi care deja au confirmat.


    Reporter: Este dorinţa noastră de a merge către ascultător, de a ne întâlni cu ei, de a…


    Gabriela Creţu: Repet, eu sunt de partea Radioului. Eu ştiu ce se întâmplă acolo.


    Reporter:… comunica şi în alte moduri.


    Gabriela Creţu: Acest lucru ar trebui să-l facă şi TVR-ul.


    Reporter: Radioul este pe profit. Radioul are o audienţă foarte bună, ceea ce înseamnă că reuşeşte să-şi transmită mesajul.


    Petru Movilă: Pe aceeaşi lege ca şi TVR.


    Reporter: Nu ne lăudăm. Acestea sunt nişte argumente. Nu sunt laude. Ceea ce ne dorim noi este ca situaţia de la Televiziune să nu ne afecteze. Acesta este rolul acestei campanii şi al acestor dezbateri pe care noi le-am desfăşurat în toată această perioadă. Vă mulţumesc.


    Gabriela Creţu: Avem toată încrederea că sunteţi o instituţie publică serioasă, care funcţionează prin echipa ei în întregime, care va funcţiona şi în continuare. Nu aveţi nicio problemă.


    Petru Movilă: Aici Radio Iaşi. Suntem acasă în toată Moldova.


    Reporter: Vă asigurăm că suntem. Mulţumesc invitaţilor mei de astăzi./

  • Este sau nu necesară modificarea Legii 41/1994 a SRR şi SRTV?

    Este sau nu necesară modificarea Legii 41/1994 a SRR şi SRTV?

    Toate partidele parlamentare, dar şi Guvernul, trebuie să se implice pentru modificarea cadrului legal şi, în acest context, pentru rezolvarea situatiei de la TVR, afirma la RRA, în emisiunea “Probleme la Zi”, deputatul PSD Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor: “Toate partidele politice îşi doresc să găsim rezolvarea problemelor TVR. Toată lumea îşi doreşte să avem o televiziune naţională, toata lumea îşi doreşte o modificare a legii. Cred că săptămâna viitoare, acea propunere cu privire la preşedintele-director general al TVR să fie votată de Parlament şi probabil că luni, la prânz, va fi un vot pe propunerea făcută de Consiliul de Administraţie”.



    În opinia deputatului PNL Cristian Dan Popescu prioritară este acum identificarea cauzelor care au dus la actuala situaţie a TVR, dar şi la acumularea datoriilor instituţiei, respectiv la scăderea audienţei SRTV. Deputatul PNL, membru în Comisia pentru Cultură, Arte, Mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor, explica de unde vine, în opinia, situaţia TVR: “Contractele suspecte, achiziţiile ciudate, dar şi altele, au dus la datoriile de acum ale TVR, precum şi la scăderea audienţei postului public de televiziune”.



    Deputatul Eugen Tomac, preşedinte executiv al Partidului Mişcarea Populară, afirma, în schimb, în dezbaterea de la RRA: “Sigur că trebuie să vorbim despre audienţă şi la un post public de televiziune. Câtă vreme acest post public de televiziune are un rol educativ şi informativ, câtă vreme trebuie să educe publicul, el nu trebuie să aibă o audienţă la nivelul unui post de desene animate, de exemplu!”



    La rândul său, deputatul UDMR Marton Arpad, vicepreşedintele Comisiei pentru Cultură, Arte, Mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor, punea punctul pe I: “Totdeauna există această boală în această ţară: când ceva nu merge, legea este de vină!”.

  • Dezbatere RRI despre propunerea de modificare a legii 41/1994

    Dezbatere RRI despre propunerea de modificare a legii 41/1994

    Noua formă a legii nr. 41/1994 va aduce un plus şi la Societatea Română de Radiodifuziune, care deşi este pe profit, mai are multe de făcut, pentru că performanţa stă şi în calitatea dotărilor tehnice, susţine senatorul PSD Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.



    Într-o dezbatere Radio România Internaţional difuzată astăzi, despre propunerea de modificare a legii nr. 41/1994, moderată de Nicoleta Stoica, dna Andronescu şi-a exprimat convingerea că modificările propuse reprezintă o soluţie bună, pentru că vor duce la stabilirea responsabilităţilor celor două entităţi de conducere, respectiv Consiliul de Administraţie şi directorul general, astfel încât să se poată determina cine se face vinovat de o eventuală decizie greşită.



    Legea este o încercare de a ameliora situaţia financiară a TVR, dar şi de a stimula performanţa celor două instituţii atât de importante, SRR şi SRTV, adăuga senatorul Ecaterina Andronescu.



    Pe de altă parte, modificarea legii nr. 41/1994, a Radioului şi Televiziunii publice, este o mişcare politică, nu sunt prevăzute măsuri financiare concrete, iar depolitizarea insituţiilor nu poate fi făcută prin separarea funcţiilor de conducere, susţine deputatul independent Aurelian Mihai, membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.



    În dezbaterea Radio România Internaţional moderată de Nicoleta Stoica, deputatul a declarat că legea funcţionează aşa cum este în acest moment, dovadă fiind diferenţa dintre cele două instituţii, Radio România, respectiv Televiziunea Română. În plus, susţine Aurelian Mihai, proiectul de modificare a legii 41/1994 nu aduce o soluţionare rapidă a situaţiei financiare în care se află Televiziunea. Important este un bun management, consideră deputatul independent Aurelian Mihai.



    Puteţi asculta, de altfel, întreaga dezbatere accesând linkul de mai jos.



  • Modificarea legii 41, în dezbatere la Radio Timișoara

    Modificarea legii 41, în dezbatere la Radio Timișoara

    Situaţia gravă în care se află TVR nu poate fi rezolvată prin modificarea Legii de funcţionare a serviciilor publice de radio şi televiziune, afirmă senatorul ALDE, Petre Ehegartner.



    El a declarat, într-o dezbatere la Radio Timişoara, că propunerea înaintată de Partidul Social-Democrat, care prevede, între altele, separarea funcţiilor de preşedinte şi de director general nu este o soluţie pentru TVR şi ar destabiliza şi Radioul Public: “Nu identifică cauzele neajunsurilor din Televiziune. Doar simpla aplicare a aceleiaşi legi, fără a schimba managementul care a dus la această situaţie, nu o va rezolva. Pseudoamalgam într-o societate care era profitabilă şi una care nu era profitabilă s-a dovedit că mărul putred va avea efect asupra întregului coş”.



    La aceeaşi dezbatere, deputatul PSD, Cătălin Tiuch, semnatar al propunerii legislative înaintate de senatorul PSD Georgică Severin, a declarat că Televiziunea publică şi Radioul public sunt în situaţii diferite şi, în aceste condiţii, ar trebui tratate diferenţiat: “Eu nu cred că soluţia care va fi adoptată la TVR va avea vreo legătură cu Radioul, pentru că situaţiile sunt total diferite şi nu este firesc să aibă legătură cu Radioul. Nu aş vota un proiect în care cele două să fie amestecate”.



    Propunerea legislativă formulată de senatorul PSD Georgică Severin a primit raport de respingere de la Comisia de cultură a Camerei Deputaţilor şi de la Consiliul economic şi Social, respectiv raport favorabil de la Consiliul Legislativ, Comisia Juridică şi Comisia pentru muncă şo protecţie socială din Camera Deputaţilor. Camera Inferioară a Parlamentului este primul for sesizat în acest caz, decizia finală aparţinând Senatului.

  • Consiliul Economic şi Social: aviz negativ pentru modificarea Legii 41

    Consiliul Economic şi Social: aviz negativ pentru modificarea Legii 41

    Consiliul Economic şi Social a dat aviz negativ proiectului de modificare a legii de funcţionare a societăţilor publice de radio şi televiziune. Raportul Consiliului arată că propunerea legislativă nu identifică o soluţie economică, financiară sau organizatorică menită să rezolve situaţia financiară critică a TVR.



    Sursa citată susţine că iniţiativa vizează atât funcţionarea TVR, cât şi a Societăţii Române de Radiodifuziune, instituţii care se află în situaţii fundamental diferite din punct de vedere al echilibrului financiar şi al performanţei editoriale. Astfel, modificările propuse pot afecta activitatea Radioului public, lider de piaţă, cu o activitate profitabilă, echilibrat funcţional şi financiar.



    Pe de altă parte, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor a formulat un aviz favorabil asupra propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. Avizul va fi înaintat Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masa, care va dezbate pe fond iniţiativa legislativă.



    În context, copreşedintele PNL, Vasile Blaga, crede că situaţia Televiziunii Române trebuie rezolvată în condiţiile actualei legi de funcţionare. El crede că Guvernul, Parlamentul şi sindicatele trebuie să colaboreze, pentru a găsi o soluţie în cazul TVR:



    “Pe actuala lege să fie numit un consiliu de administraţie care, într-o lună de zile, să vină cu propuneri pe care să le discutăm pentru a găsi soluţii şi să ajungem la concluzia – sigur, printr-o nouă lege – ca politicul să nu mai intervină în această instituţie. Dar teorii am auzit, de închis, reînchis. Astea nu pot fi luate în considerare, pentru că situaţia va fi şi mai complicată, pentru că sunt contracte colective de muncă, trebuie discutat şi cu sindicatele. Tocmai asta este. Parlamentul nu are dreptul să stea deoparte, să fie laş”.

  • PNL cere PSD să retragă iniţiativa legislativă de modificare a Legii 41

    PNL cere PSD să retragă iniţiativa legislativă de modificare a Legii 41

    PNL cere social-democraţilor să retragă iniţiativa legislativă care modifică legea de funcţionare a SRR şi SRTV, considerând că aceasta nu rezolvă în niciun fel situaţia financiară a televiziunii publice. Liberalii susţin că viitorul Consiliu de Administraţie al TVR trebuie să găsească soluţiile pentru redresarea financiară a instituţiei, iar insolvenţa trebuie să fie ultima variantă la care să se apeleze.



    Conducerea PNL a adoptat miercuri o rezoluţie în care afirmă că prioritatea în momentul de faţă o reprezintă alegerea unui nou Consiliu de Administraţie la TVR, procedură care a fost deja demarată în Parlament şi care trebuie să se încheie pe 23 martie. Copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, a precizat că viitorul Consiliu de Administraţie trebuie să găsească soluţii pentru rezolvarea crizei financiare în care se află televiziunea publică. Alina Gorghiu a mai cerut PSD-ului să retragă iniţiativa legislativă care modifică legea de funcţionare a SRR şi SRTV:



    “Iniţiativă care este doar o aventură născută din orgolii pe care nu le pot înţelege la acest moment, ale unor colegi din PSD. Evident că amendamentele din această iniţiativă nu aduc niciun fel de soluţie pentru salvarea televiziunii publice, ci doar mai creează funcţii de conducere şi, pe lângă acest lucru, mai distruge şi radioul public”.



    Alina Gorghiu a mai precizat că PNL nu exclude insolvenţa TVR, dar consideră că aceasta nu este o soluţie în acest moment.

  • Opinii privind modificarea Legii Radioului şi a Televiziunii publice

    Opinii privind modificarea Legii Radioului şi a Televiziunii publice

    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea condideră că Guvernul ar trebui să se implice mai mult în rezolvarea situaţiei financiare a Televiziunii Publice. El spune că din punctul de vedere al Partidului Social Democrat, iniţiativa legislativă de modificare a legii de organizare şi funcţionare a SRTV şi SRR ar trebui să fie adoptată cât mai curând de Parlament, ceea ce ar putea oferi o soluţie pentru TVR:



    “Noi modificăm legea, în sensul că vrem să depolitizăm, este un angajament luat de noi anul trecut. Sper să iasă rapid legea, să fie adoptată. Consiliul de Administraţie va fi desemnat ca şi până acum, prin propunerile venite de la partide dar managerul va fi desemnat de către Consiliul de Administraţie apolitic. (…) Nu e înregulă faptul că Guvernul nu vrea să se implice în salvarea TVR. Am vorbit cu colegii mei, încercăm să căutăm aici, în Parlament, o soluţie dar nu e corect ca guvernul să stea de-o prate, având toate instrumentele financiare şi administrative. Până la urmă soluţia va fi cea posibilă. Obiectivul principal este să salvăm TVR-ul. Ar fi o ruşine naţională ca TVR să se închidă”.



    Pe de altă parte, deputatul PNL Dan Cristian Popescu afirma miercuri în emisiunea Radio România Actualităţi “Probleme la zi” că proiectul de lege care modifică Legea de funcţionare a Societăţilor Române de Radiodifuziune şi de Televiziune nu va rezolva actuala situaţie a TVR. În opinia sa e necesară o analiză rapidă a tuturor contractelor încheiate la nivelul acestei instituţii.



    Senatorul PSD Alexandru Cordoş, afirma în aceeaşi emisiune că elementele de politizare nu ar trebui să aiba loc în Consiliul de Administraţie al TVR. El preciza că susţine, cu anumite modificări, proiectul de lege care modifică Legea de funcţionare a Societăţilor Române de Radiodifuziune şi de Televiziune.



    Situaţia bună a Radiodifuziunii este şi un bun exemplu pentru modul în care trebuie rezolvată situaţia de la TVR, afirma vicepreşedintele ALDE Graţiela Gavrilescu. În opinia sa, cele două instuţii media vor obţine rezultate doar sub conducerea unor foarte buni profesionişti, indiferent dacă aceştia provin sau nu din mediul politic.



    UNPR este de acord cu o parte dintre modificările propuse pentru Legea de funcţionare a Radiodifuziunii şi Televiziunii publice. Senatorul Haralambie Vochiţoiu, liderul grupului UNPR din Senat, preciza că trebuie consultaţi specialiştii din administraşia şi sindicatele celor două instituţii, pentru ca Parlamentul să poata apoi lua o decizie în deplină cunoştinţă de cauza. În opinia sa, funcţionarea celor două instituii asigură dreptul de informare al cetăenilor români şi libertatea de exprimare, cu accent deosebit pe respectarea criteriilor de performanţă.



    Deputatul Szabó Ödön – vicelider al grupului UDMR din Camera Deputaţilor preciza că activitatea Radioului şi Televiziunii publice trebuie evaluată în mod separat, iar activitatea celor două instituţii nu trebuie amestecată, problemele specifice TVR fiind cele care necesită o atentie deosebita. În opinia sa este necesar un consens politic parlamentar pentru a se regândi structura Televiziunii publice şi pentru a reseta activitatea acestei instituţii. În caz contrar, spune deputatul UDMR, nicio echipă managerială nouă nu va putea rezolva problemele existente, precizând că, fără o decizie urgentă în sensul rezolvării acestora, actuala situaţie din TVR s-ar putea prelungi mult timp.



    Liderul sindical Gabriel Chifu, de la Federaţia Publisind, a apreciat în emisiunea “Probleme la Zi” că aplicarea iniţiativei legislative ar putea avea consecinţe grave pentru Radioul public. El a ţinut să atragă atenţia că rezolvarea problemelor cu care se confruntă Televiziunea Română nu ar trebui să afecteze stabilitatea Societăţii Române de Radiodifuziune, unde managementul s-a dovedit eficient. Ca variantă de lucru, Chifu a propus verificarea modului în care s-au cheltuit banii la Televiziunea publică şi identificarea celor responsabili pentru pierderile şi datoriile înregistrate.