Radio România Internațional

Tag: SRR

  • TVR se poate redresa doar printr-un efort comun Guvern-Parlament

    TVR se poate redresa doar printr-un efort comun Guvern-Parlament

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, copreşedinte al ALDE, apreciază că actuala situaţie de la Televiziunea Română nu se rezolvă prin separarea funcţiilor de director general şi de preşedinte al consiliului de administraţie (CA) şi consideră că TVR se poate redresa doar printr-un efort comun al Guvernului şi al Parlamentului.



    Dl. Popescu Tăriceanu crede că Radio România a avut o evoluţie total diferită de cea a TVR, deşi funcţionează în baza aceleaşi legi şi cu aceeaşi structură de organizare: Analizez în comparaţie situaţia de la Radiodifuziune şi de la Televiziunea Publică. Văd că acolo formula de preşedinte director general-consiliu de administraţie funcţionează cu rezultate bune, şi anume audienţa e primul criteriu, şi al doilea, situaţia financiară. La ambele capitole, Radioul stă bine. La Televiziune, la ambele capitole stăm prost. Nu e problema cumulului acestei poziţii, de preşedinte, cu cea de director general, deci eu nu favorizez găsirea unei soluţii prin separarea celor două funcţii; aceasta nu rezolvă, după părerea mea, problema serioasă care este la televiziune. Cred că revine Parlamentului, dar şi Guvernului obligaţia comună de a găsi împreună o soluţie cât mai rapidă, care înseamnă, printre altele, refacerea veniturilor cu care televiziunea poate să funcţioneze”.



    Luni, 29.02, este data limită până la care proiectul de modificare a legii de organizare şi funcţionare a Societăţilor Române de Radio şi Televiziune iniţiat de senatorul PSD Georgică Severin este în dezbatere publică. Iniţiatorul propune separarea funcţiei de preşedinte al consiliului de administraţie de cea de director general la cele două instituţii media.

  • Noi opinii despre situaţia TVR şi a Radioului public

    Noi opinii despre situaţia TVR şi a Radioului public

    Situaţia în care se află Televiziunea Română reclamă măsuri urgente de redresare economică şi organizatorică, afirmă preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Valeriu Zgonea. El susţine că este nevoie de o regândire a legislaţiei care să separe conducerile administrative şi executive ale Televiziunii şi Radioului public:



    Eu cred că Consiliul de Administraţie al Televiziunii publice şi al Radioului trebuie să fie depolitizat, astfel încât să propunem omeni capabili să găsească soluţii în managementul acestor instituţii, păstrând fundamentul şi raţiunile pe care cele două instituţii le-au avut. Este dificil să spun care sunt soluţiile. Eu cred că Guvernul trebuie să ia nişte decizii, pentru că sunt foarte multe datorii care sunt istorice şi care trebuie să fie într-un fel eliminate, asta pe termen scurt, cu un plan de management. Înseamnă până la urmă şi un ajutor de stat”.



    Pe de altă parte, senatorul ALDE Dumitru Pelican consideră că proiectul de modificare a legii de funcţionare a SRR şi SRTV propus de social-democratul Georgică Severin este alcătuit în pripă şi fără o dezbatere reală. Dumitru Pelican a atras atenţia că un astfel de proiect de lege nu este binevenit într-un an electoral:



    Probabil că se caută acum o soluţie rapidă, este şi an electoral şi este o greşală incomensurabilă, iar în momentul în care desparţi funcţia de preşedinte de cea de director general şi acest director general este repede demis de Consiliul de Administraţie înseamnă că nu-l vrei decât o păpuşă pe care îl pui acolo să asculte tot, până la urma urmei, de politic. Nu! Nu trebuie făcut aşa ceva. Este doar o iniţiativă, repet, de fugă care nu schimbă cu nimic datele problemei”.



    Dumitru Pelican a mai arătat că situaţia financiară dificilă în care se află Televiziunea Română a fost provocată de un management defectuos.



    Proiectul de modificare a legii de funcţionare a Societăţilor Române de Radiodifuziune şi de Televiziune, propus de social-democratul Georgică Severin, nu rezolvă situaţia în care se află televiziunea publică, afirmă deputatul liberal şi preşedinte al comisiei de cultură din Camera Inferioară a Parlamentului, Gigel Ştirbu. El a atras atenţia că propunerea legislativă nu face decât să creeze o nouă funcţie de conducere la cele două instituţii:



    Un articol din această proiecţie legislativă spune faptul că preşedintele Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune nu mai deţine funcţia şi de director general, ceea ce mă poate duce cu gândul că directorul unei instituţii de media poate fi schimbat de către consiliul de administraţie, care are o mare componentă politică, o dată la două luni. Păi, un om care este schimbat din două în două luni nu mai poate face performanţă”.

  • Opinii privind propunerea legislativă de modificare a legii SRR şi TVR

    Opinii privind propunerea legislativă de modificare a legii SRR şi TVR

    Mişcarea Populară nu susţine propunerea legislativă de modificare a legii de organizare şi funcţionare a Radioului şi Televiziunii publice, iniţiată de senatorul PSD Georgică Severin. Preşedintele executiv al MP, Eugen Tomac, susţine că noile prevederi pun în pericol buna funcţionare şi independenţa editorială a postului public de radio fără să aducă soluţii de redresare a situaţiei în care se află TVR.



    Într-o declaraţie pentru Radio România, Eugen Tomac a afirmat: Se încearcă, pur şi simplu, o forţare de rezolvare a situaţiei. Pe de-o parte, avem o companie, cum este SRR, care a reuşit să facă performanţă şi să rămână în topul încrederii în ceea ce priveşte şi transparenţa, şi politica editorială şi avem, de partea cealaltă, Televiziunea Română care, cu foarte mici excepţii, în ultimii 20 de ai, a fost prost gestionată şi cred că această propunere forţată riscă să transforme o problemă cu care se confruntă Televiziunea Română într-o problemă comună a celor două entităţi. Nu cred că această abordare este cea mai fericită în clipa de faţă şi cea mai sigură pentru a evita un dezastru”.



    Eugen Tomac consideră că modificarea legii de organizare şi funcţionare a Radioului şi Televiziunii publice nu este deloc justificată într-un an electoral şi în lipsa unei dezbateri publice.



    Pe de altă parte, Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, ieri, că soluţia în cazul TVR este ca, după consultări cu specialiştii, Parlamentul să modifice legislaţia astfel încât TVR să poată fi pusă în insolvenţă şi să se revină la timpul de 12 minute de publicitate: Soluţia în cazul TVR nu este decât una combinată. Este o responsabilitate pe care eu cred că Parlamentul trebuie să şi-o asume, şi anume: după o consultare cu specialiştii în insolvenţă, fuziuni, achiziţii de societăţi comerciale, deci şi o casă de avocatură, să vedem care sunt modificările legislative pe care trebuie să le facem în aşa fel încât societatea de televiziune publică – TVR să poată fi pusă în insolvenţă, să fie protejată de acţiunea diverşilor creditori o perioadă, să-şi ia măsurile de reorganizare, restructurare, ca să poată să iasă din această situaţie critică”.



    Dl. Tăriceanu a adăugat că şi Guvernul trebuie să ia anumite măsuri pentru a reface veniturile TVR În primul rând, există obligaţia societăţilor de distribuţie a energiei electrice de a factura costurile abonamentului de televiziune. Sunt societăţi noi de furnizare a energiei electrice care nu fac acest lucru şi care doresc să-şi atragă clienţi spunând că nu facturează taxa. Nu este în regulă, este o taxă cea mai mică din Europa şi trebuie ca Guvernul să reglementeze acest lucru. Trebuie să se reanalizeze costurile retransmisiilor, utilizării releelor de la societatea naţională de comunicaţii. Mie mi se par costuri exagerate”. Preşedintele Senatului consideră că TVR trebuie să se revină la timpul de publicitate de 12 minute pe oră, de la cele 9 minute permise acum.



    În altă ordine de idei, Adam Burakowski este istoric şi cercetător ştiinţific, care lucrează la Institutul de Studii Politice al Academiei de Ştiinţe a Poloniei, ştie limba română, are un doctorat în istorie despre dictatura lui Ceauşescu, dar este şi un prieten al Radio România. El declara pentru RRI, în exclusivitate:



  • Schimbarea legii nu se face pentru a distruge ceva ce funcţionează bine (UPDATE)

    Schimbarea legii nu se face pentru a distruge ceva ce funcţionează bine (UPDATE)

    Vice-preşedintele comisiei de cultură din Camera Deputaţilor, Marton Arpad, a afirmat la Radio România Actualităţi că iniţiativa privind modificarea şi completarea Legii de organizare şi funcţionare a Societăţilor publice de Radio şi Televiziune, iniţiată de senatorul PSD Georgică Severin, nu va rezolva situaţia financiară a TVR. Marton Arpad propune numirea de către Parlament a unui Consiliu de Administraţie care să poată lua decizii pentru a scoate Televiziunea publică din situaţia în care se află. Propunerea legislativă se află în dezbatere publică până pe 29 februarie.



    Anterior, copreşedintele PNL Alina Gorghiu a anunţat că liberalii nu susţin iniţiativa legislativă care pune la un loc Radioul şi Televiziunea publice, ale căror situaţii sunt diferite. De asemenea, spune liderul liberal, proiectul inventează o nouă funcţie pentru a fi plătită din bani publici şi ignoră problemele grave ale Televiziunii naţionale.



    Javad Mottaghi, Secretar general ABU (Asia-Pacific Broadcasting Union), cea mai mare asociaţie media din lume, a declarat că ABU este preocupată de viitorul Radio România ca instituţie mass-media puternică şi respectată la nivel internaţional. ABU este cu adevărat preocupată de efectele unor eventuale schimbări care s-ar putea produce şi care ar pune în pericol independenţa Radio România, cu un impact negativ asupra rolului său de lider recunoscut pe plan internaţional. Schimbarea legislaţiei se face, de obicei, în scopul de a îmbunătăţi activtatea unei instituţii, nu pentru a distruge ceva ce funcţionează bine. Fac apel la raţiunea dumneavoastră în vederea susţinerii Radio România, dându-i posibilitatea acestei platforme media influente să-şi contiune rolul său important în întreaga lume, afirma într-un mesaj dl. Mottaghi.



    În context, Preşedintele director general al SRR, Ovidiu Miculescu, apreciază că nu legea a împins TVR în situaţia în care se află, ci modul în care a fost condusă până în prezent, iar modificările propuse riscă să producă grave şi ireversibile perturbări în stabilitatea editorială şi financiară a Radioului public.



    La rândul său, Sindicatul Liber din SRR, sindicatul reprezentativ, consideră total inadecvate propunerile de amendare care vor afecta independenţa editorială a jurnaliştilor şi dreptul cetăţenilor de a avea acces la o presă publică liberă în afara ariei de influenţă a oricărui tip de comandă politică.



    Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), explică de ce nu trebuie amestecate lucrurile în ce priveşte TVR şi Radio România:



  • De la TVR la SRR – trebuie schimbată Legea 41/1994?

    De la TVR la SRR – trebuie schimbată Legea 41/1994?

    Comisiile de cultură ale Parlamentului, reprezentanţi ai ministerelor, reprezentanţi ai Preşedinţiei şi premierul Dacian Cioloş au discutat marţi cu membri ai conducerii interimare a televiziunii publice, TVR, despre salvarea financiară a instituţiei.



    O propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, iniţiată de senatorul PSD Georgică Severin, președintele Comisiei pentru cultură din Senat, se află în dezbatere publică până pe 29 februarie.



    Să găsim o soluţie în asa fel încât TVR să poată să funcţioneze nestingherit. N-am să ezit să mă refer la necesitatea unei instituţii puternice, care să aibă un rol educativ. Când în politică se amână deciziile, ele vin peste noi (…). Sper ca până la sfârşitul acestei zile să găsim măcar o parte dintre soluţiile care să facă televiziunea să funcţioneze. Dar acest lucru nu se poate face numai cerând bani, ci şi evaluând managementul”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu. Despre Radio România, preşedintele Senatului a precizat: Stau și mă uit la radioul public, care a reușit să reînvie și regret că nu se întâmplă același lucru cu televiziunea”.



    Premierul Dacian Cioloş a declarat că, în pesajul media actual, o televiziune publică care să servească într-adevăr interesul general cu un serviciu public atractiv şi performant va fi un câştig nu numai pentru societatea românească, cât şi pentru piaţa media. Prim-ministrul a subliniat că ștergerea datoriilor printr-un sprijin de la bugetul de stat nu este posibilă pentru că ar fi considerat ajutor de stat. Executivul consideră că este nevoie de soluții pe termen foarte scurt în ceea ce privește TVR. La sfârșitul lunii martie va trebui să numiți și un Consiliu de Administrație nou. Ar fi bine ca acest nou Consiliu de Administrație să aibă și un mandat”, a declarat premierul. El a adăugat că măsurile pe termen mediu sau lung vor presupune modificări legislative.



    Senatorul PNL Mihaela Popa a subliniat, pentru Radio Iaşi, că discuţiile pe marginea gestionării situaţiei TVR trebuie să aibă la bază şi modelul de succes al radioului public. Ea a afirmat că Radio România rămâne un reper datorită modului în care îşi onorează misiunea publică, aspect completat şi de cifrele de audienţă şi de situaţia financiară. Mihaela Popa a reiterat că liberalii nu susţin iniţiativa legislativă, care pune la un loc radioul şi televiziunea publice, ale căror situaţii sunt diferite.



    Preşedintele UDMR Kelemen Hunor a declarat că rezolvarea situaţiei financiare a TVR trebuie privită independent de SRR: Trebuie să discutăm filosofia finanţării Televiziunii Române şi eu aici nu aş discuta de Radio. Radioul merge bine. Haideţi să nu încercăm să facem dintr-un singur mort încă un alt bolnav, care va muri încet-încet. Comasarea cu Radioul nu este o soluţie. Eu cred că o finanţare de la bugetul de stat ar fi o variantă şi atunci nu mai vorbim de taxe, nu mai vorbim de alte astfel de soluţii financiare, fiindcă există state unde finanţarea serviciului public de televiziune este asigurată de la bugetul de stat. (…) Nu spun că asta este o soluţie, dar trebuie discutată. Dacă nu mergem pe această variantă, atunci scutirile trebuie oprite. Nu se poate să mergem cu aceste scutiri până la infinit, fiindcă, într-adevăr, există foarte-foarte multe argumente. Se pot discuta multe, multe alte probleme, dar dacă nu găsim o rezolvare pentru Consiliul de Administraţie şi pentru datoria către bugetul de stat, eu cred că degeaba discutăm variante pe termen lung, pe termen foarte lung”.



    Președintele Comisiei pentru cultură din Camera Deputaților, liberalul Gigel Știrbu, consideră că Parlamentul poate să rezolve problema financiară a Societății Române de Televiziune prin modificarea legislației în domeniu, astfel încât serviciul public de televiziune să poată intra în insolvență. La rândul său, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a susținut ideea intrării în insolvență a TVR.



    Pe de altă parte, Preşedintele Director general al SRR, Ovidiu Miculescu, afirma într-o scrisoare deschisă că nu legea nr.41/1994 a împins TVR în situația dramatică în care se află, ci modul în care a fost condusă până în prezent. Cum poate susține cineva că legea e vinovată când bilanțurile activității celor două societăți pe care le guvernează, SRR și TVR, sunt atât de diferite? — se întreba Ovidiu Miculescu. Nu numai că nu va produce salvarea televiziunii publice, dar modificarea legii în forma propusăde iniţiatori riscă să producă grave și ireversibile perturbări în stabilitatea editorială şi financiară a SRR, consideră PDG al SRR, care adaugă că orice comparaţie între cele două societăți demonstrează că succesul şi stabilitatea sunt posibile sub actualul cadru legislativ.



    Schimbarea legii de dragul schimbării va afecta nu doar calitatea actului editorial, cu influenţe directe asupra dreptului la informare pentru milioanele de ascultători şi useri, dar va avea efecte şi asupra SRR ca organizație: amestecarea atribuţiilor de conducere, perturbarea lanţului de decizie, demotivarea salariaţilor şi a managerilor, măcar prin prisma faptului că această iniţiativă legislativă superficială ar induce ideea că politicul ar premia incompetenţa managerilor TVR şi ar sancționa rezultatele foarte bune, palpabile, ale managementului şi ale personalului de execuţie din SRR, se arată în scrisoarea PDG al SRR.



    Radio România Cultural şi Radio România Muzical au iniţiat o petiţie online cu titlul “Nu distrugeți cultura la Radio România!”. Petiţia este disponibilă la http://www.petitieonline.com/nu_distrugeti_cultura_la_radio_romania

  • 10000 de persoane la un marș dedicat victimelor din clubul Colectiv

    10000 de persoane la un marș dedicat victimelor din clubul Colectiv

    Aproximativ zece mii de persoane au participat, duminică, la Bucureşti, la un marș dedicat victimelor din clubul Colectiv. Participanții au fost în mare parte tineri, purtând haine negre. Mulți aveau flori sau candele, pe care le-au depus ulterior în fața Clubului.



    Numărul deceselor în urma incendiului de la clubul Colectiv va crește semnificativ în următoarea perioadă, existând posibilitatea ca acesta să se dubleze – aceasta este concluzia grupului de lucru convocat de premierul Victor Ponta duminică. Din grup fac parte premierul Ponta, vicepremierul Gabriel Oprea, Ministrul Apărării, Mircea Dușa, comandantul Spitalului Militar, Florentina Ioniță Radu, prof. dr. Ioan Lascăr, ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat. Acestei comisii i se vor alătura doi medici francezi, considerați a fi cei mai buni specialiști în arsuri.



    Guvernul a anunţat că va decide până la finalul anului înființarea sau funcționarea unui program special destinat recuperării de care au nevoie persoanele rănite. În ceea ce privește cetățenii străini răniți în incendiu, autoritățile și-au exprimat disponibilitatea de a le pune la dispoziție celor care doresc să fie tratați în afara țării toate mijloacele necesare pentru a se deplasa, dar numai după acordul medicilor români care îi tratează.



    În urma tragicului eveniment, și-au pierdut viața 29 de persoane, iar un număr de 140 de răniți sunt internați în spitalele din București, din care 80-90 în stare gravă și critică, potrivit ultimelor informații.



    Societatea Română de Radiodifuziune îşi exprimă sentimentele de compasiune şi solidaritate faţă de familiile şi prietenii victimelor incendiului din Clubul Colectiv din Bucureşti. Suntem profund îndureraţi şi permanent aproape de toţi cei care au avut de suferit în urma tragicului accident, se spune într-un comunicat al instituţiei.

  • Documentar RRA Conferinţa “Media 2020 – Bringing Media to the Future”

    Documentar RRA Conferinţa “Media 2020 – Bringing Media to the Future”

    În perioada 30 iunie — 2 iulie 2015 s-au desfăşurat la Bucureşti lucrările Conferinţei “Media 2020 — Bringing Media to the Future”, organizată în parteneriat de către Asia Pacific Broadcasting Union (ABU) şi Societatea Română de Radiodifuziune (SRR).



    Evenimentul a reprezentat o premieră absolută din mai multe puncte de vedere: a fost pentru prima dată când ABU a acceptat să organizeze o reuniune în afara spaţiului geografic Asia — Pacific, a fost pentru prima oară când reprezentanţii celor mai importante corporaţii media de pe patru continente se întâlnesc la Bucureşti. După cum vă este cunoscut, evenimentul a avut loc la iniţiativa Radio România, conducerea ABU îmbrăţişând cu căldură această oportunitate de a organiza un forum privind viitorul media având ca partener o instituţie care a demonstrat deja în trecutul recent capacitatea de a organiza evenimente de amploare (de exemplu turneul Orchestrei Naţionale Radio la Kuala Lumpur). “Media 2020” s-a bucurat de o largă participare din partea celor mai semnificative organisme media din Europa şi Asia.



    Programul conferinţei a avut în vedere atât tendinţele generale ale evoluţiei media, distribuţia de conţinut, legislaţie, cât şi chestiuni specifice legate de conţinut şi tehnologie, atât în domeniul radio cât şi în cel tv: Peisajul media al anului 2020: Tendinţe în dezvoltarea media, Implicarea publicului de radio al anului 2020 prin muzică bună, Perspectivă asupra producţiei UHDTV în 2020, Schimbare de paradigmă în Programele TV Digital, Internet TV, Platforme Interactive şi Audienţă Globală, Experienţă Interactivă Multi-screen în 2020, Teatrul radiofonic: Ieşind în evidenţă, 2020: Jurnalismul cetăţenesc şi reţelele sociale, Rolul serviciilor de radio şi televiziune în caz de dezastru, Gestionarea şi difuzarea de conţinut pe pieţele 2020 — perspective europene şi asiatice.



    Simina Botar, de la Radio România Actualităţi, a realizat un documentar despre Conferinţă, pe care vă invităm să-l ascultaţi.



  • Aviz favorabil raportului de execuţie bugetară al SRR pentru anul 2014

    Aviz favorabil raportului de execuţie bugetară al SRR pentru anul 2014

    În şedinţa de ieri, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor a dat în unanimitate aviz favorabil raportului de execuţie bugetară al SRR pentru anul 2014.

    Preşedintele Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, a ţinut să precizeze că anul 2014 a fost cel mai bun din punct de vedere financiar, începând din decembrie 1989.

    Perioada 2013 – 2014 a adus creşteri în toate sectoarele, iar Radio România a devenit, astfel, lider de piaţă la nivel naţional, urban şi în municipiul Bucureşti.

    Profitul pe anul 2014 a fost de 7,7 milioane lei, iar instituţia nu are credite şi nu înregistrează întârzieri la plata facturilor, a mai afirmat Ovidiu Miculescu.

    Totodată, Radioul public este parte a mai multor organizaţii internaţionale de profil şi în contextul instituţiilor similare din alte ţări, reprezintă un exemplu de bune practici.

    Parlamentarii din Comisia buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor au felicitat Societatea Română de Radiodifuziune pentru echidistanţa politică, dar şi pentru calitatea emisiunilor culturale.

    Raportul SRR primise anterior aviz favorabil şi de la Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului României.

  • Preşedintele SRR a semnat în cartea de condoleanţe în memoria victimelor de la ‘Charlie Hebdo’

    Preşedintele SRR a semnat în cartea de condoleanţe în memoria victimelor de la ‘Charlie Hebdo’

    Preşedintele Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR), Ovidiu Miculescu, a semnat joi în cartea de condoleanţe deschisă la Ambasada Franţei în memoria victimelor atentatului de la Charlie Hebdo.





    Cred că este un gest absolut firesc şi normal de a ne exprima suportul pentru colegii noştri jurnalişti francezi, e normal şi omenesc să le transmitem condoleanţe familiilor victimelor şi cred că este necesară o reacţie a jurnaliştilor români – şi radioul public este un serviciu public – cu atât mai mult este o reacţie în care să ne exprimăm determinarea de a ne continua misiunea şi de a nu ceda sub nicio formă acestui tip de acte abominabile, a precizat cu acest prilej preşedintele SRR.




    Întrebat despre poziţia sa faţă de recrudescenţa acestui tip de evenimente, preşedintele radio România a opinat că există un pericol global faţă de aceste excese şi de acest duşman pe care nu-l vezi. Nu poţi lupta cu ceva ce e în capul unor oameni, dar este extrem de important ca, indiferent ce se întâmplă, să nu cedăm, pentru că e o luptă până la urmă. Cine rezistă cel mai bine şi cine nu cedează, pentru că aceste acţiuni au şi o doză foarte mare de intenţie de intimidare, or cred că aici presa trebuie să fie deloc defensivă. Cred că trebuie să avem poziţii extrem de serioase, de tranşante şi extrem de clar exprimate, fără niciun fel de echivoc, a afirmat Ovidiu Miculescu.




    În opinia sa, armele jurnaliştilor în acest context sunt aceleaşi dintotdeauna: onestitatea, viteza de reacţie, adevărul, slujirea publicului, informaţia profesionistă, verificată şi solidaritatea românilor.

  • 24.11.2014

    24.11.2014

    Justice — Le conseil supérieur de la magistrature a décidé de suspendre Alina Bica, ex-procureur en chef de la Direction d’investigation des délits de crime organisé et de terrorisme. Elle avait présenté sa démission après avoir été mise en détention provisoire pour 30 jours dans un dossier de corruption. Bica est accusée d’avoir approuvé le paiement de dédommagements surévalués en 2011, lorsqu’elle était sous-secrétaire d’Etat au Ministère de la Justice et membre d’une commission chargée de la restitution de terrains. Le préjudice est estimé à 60 millions d’euros. Dans le même dossier, le Parquet anti-corruption a demandé à la Chambré des députés d’autoriser le placement en détention provisoire du parlementaire Marko Attila Gabor, ex-membre de la même commission qu’Alina Bica.



    Président — La popularité du président élu de la Roumanie, Klaus Iohannis a connu un progrès spectaculaire, et l’optimisme des Roumains a doublé après le scrutin présidentiel, selon un sondage réalisé par l’Institut roumain d’évaluation et de stratégie (IRES). La confiance des Roumains en Klaus Iohannis est passée de 25%, avant le scrutin présidentiel, à 61%, ce qui fait de Klaus Iohannis l’homme politique dont la popularité a connu la plus importante évolution ces dernières années. Par ailleurs, 61% des personnes questionnées affirment que le cabinet de Bucarest devrait rester inchangé puisqu’à leur avis, un seul et unique parti ne devrait pas détenir tout le pouvoir politique. Si avant la campagne électorale, 24% des Roumains affirmaient que le pays allait dans la bonne direction, à l’heure actuelle, le pourcentage est de 55%, ce qui fait état d’une progression du taux d’optimisme des Roumains. Le sondage a été réalisé le 20 novembre sur un échantillon d’environ 1400 personnes, âgées de plus de 18 ans. La marge d’erreur a été de ±2,7%.



    GAUDEAMUS — Les prix et trophées du Salon international du livre Gaudeamus, organisé par la Radiodiffusion roumaine ont été accordés ce dimanche à Bucarest. Cette 21e édition de Gaudeamus a réuni plus de 300 maisons d’édition roumaines et étrangères, typographies, institutions d’enseignements et instituts culturels. Plus de 117 mille visiteurs ont été recensés durant les cinq jours de la foire. Ils ont participé à pas moins de 750 événements, un autre record dans l’histoire du salon Gaudeamus.



    Hélicoptère — Les huit militaires qui ont perdu la vie dans le crash d’un hélicoptère de l’armée roumaine dans le compté de Sibiu (centre du pays) ont été commémorés aujourd’hui au Ministère de la Défense. Des cérémonies ont été organisées dans toutes les unités militaires de Roumanie et sur les théâtres d’opérations à l’étranger. Huit militaires ont été tués et deux autres sont blessés suite au crash dans des conditions météo difficiles d’un hélicoptère IAR 330 PUMA. Celui-ci était en train de participer à un exercice aux côtés des forces américaines. Des appareils similaires appartenant au Ministère roumain de la défense ont été impliqués dans des accidents mortels ces dernières années.



    METEO — Il fait plutôt froid pour cette période de l’année. Les températures vont de — 1 à 9 degrés. Des flocons de neige ont été signalés sur le centre, le sud et le sud-est. 3 degrés en ce moment à Bucarest.

  • Le rideau est tombé sur la Foire du Livre GAUDEAMUS

    Le rideau est tombé sur la Foire du Livre GAUDEAMUS

    La 21-ème édition de la Foire Internationale GAUDEAMUS- Livre d’apprentissage organisée chaque année à Bucarest par Radio Roumanie a pris fin ce dimanche dernier. L’édition a été celle des records : presque 117 milliers de visiteurs et 750 d’événements (lancements et présentations de livre, débats, conférences, moments artistiques) étalés sur 5 jours. Y étaient présentes 320 maisons d’édition roumaines et étrangères, typographies, institutions d’enseignement et instituts culturels qui ont présenté des livres satisfaisant tous les goûts.



    L’invité d’honneur en 2014 a été la Fédération de Russie qui a organisé plus de 30 événements au sein de la foire et dans d’autres locations de Bucarest. 17 écrivains, critiques littéraires, éditeurs et journalistes russes ont été présents aux lancements et présentations de livres, aux sessions d’autographes et débats. Le dernier jour de la foire a eu pour corollaire la remise des trophées GAUDEAMUS. Les Editions HUMANITAS ont été , cette année aussi, les préférées du public. Le plus convoité livre de la foire voté par le public a été le volume « Pas à pas » signé par Klaus Iohannis , président élu de Roumanie qui a été vendu en plus de 8 milliers de copies. Le prix de traduction « Antoaneta Ralian » a été accordé à Virgil Stanciu pour sa traduction de l’anglais du roman « La trop-aimée » de Tony Morrison et à Letitia Ilea pour sa traduction en français du volume de vers « Escargots aborigènes » de Ioan Pintea.



    La traductrice Antoaneta Ralian a remporté à l’âge de 90 ans le prix d’excellence pour la traduction du 120-ème livre de sa carrière : »Portrait de Dorian Gray » de Oscar Wilde occasion avec laquelle elle a dit : “Je suis émue et heureuse par ce prix et j’estime que c’est un merveilleux corollaire de ma carrière de 60 ans de traduction. Ceci signifie toute ma jeunesse que j’ai dédiée à la traduction — ma passion. C’est un couronnement de ces 60 ans ce qui ne veut pas dire point mais, pour imiter quelqu’un qui m’est très sympathique : « point à la ligne ».”



    Un deuxième prix d’excellence a été accordé aux éditions « Trei » pour le succès de construction d’un programme autour de la psychologie et de la psychanalyse élargi ensuite par d’autres titres vers le littérature et vers d’autres domaines à vocation généraliste. Le projet »Les livres rentrent chez eux » a joui d’un succès réel cette année aussi, 25 000 volumes donnés par les exposants seront envoyés à des bibliothèques publiques de la R. de Moldova voisine( ex-soviétique, majoritairement roumanophone).



    Le directeur honorifique de la Foire GAUDEAMUS, Vladimir Epstein a apprécié la manifestation comme étant « une sorte de paradoxe » dans le contexte où le niveau du marché du livre en Roumanie se trouve au plus bas des 24 dernières années. Selon Epstein, GADEAMUS a été un succès de caisse pour une bonne partie des exposants, injection financière extrêmement utile. (trad. Costin Grigore)

  • La foire du livre Gaudeamus

    La foire du livre Gaudeamus


    A Bucarest, la capitale roumaine vient d’être ouverte la 21-ème édition de la Foire Internationale GAUDEAMUS-Livre d’Apprentissage –2014, principale constituante du programme « Lectura- la lecture) initié par Radio Roumanie en 1994 afin de soutenir la culture roumaine à travers des événements et expositions . Du 19 au 23 novembre, les visiteurs se voient offrir 750 événements des maisons d’édition, un nombre record dans l’histoire de cette foire. Plus de 300 maisons d’édition de Roumanie et de l’étranger, des typographies, des institutions d’enseignement et des instituts culturels y présentent des livres pour tous les goûts.



    L’invité d’honneur de la présente édition est la Fédération de Russie. 17 écrivains, critiques littéraires et journalistes russes participeront aux lancements et présentations de livres, aux sessions d’autographes et débats. Le palmarès des 20 ans d’existence de la foire totalise plus de 2 300 000 visiteurs et presque 8700 manifestations ce qui fait que Radio Roumanie soit le leader de l’industrie nationale des événements du genre.



    A cette occasion on va mettre en valeur une série de projets tel celui intitulé « Les livres rentrent chez eux » – donations au bénéfice des bibliothèques publiques de Roumanie et on va décerner des prix : d’excellence, accordé par Radio Roumanie à une maison d’édition et destiné à financer un projet d’envergure nationale ayant des rayonnements internationaux.



    La tombola GAUDEAMUS active pendant toute la durée de la foire offre aux visiteurs l’opportunité de gagner le Grand Prix — une voiture DACIA LOGAN. Les organisateurs disent que cette manifestation représente un geste culturel et d’éducation de la plus haute importance à travers lequel le livre écrit renforce sa position au sein de la société tandis que Radio Roumanie s’avère la seule des médias publiques en Europe offrant un tel acte de culture et d’éducation.



    Il faut aussi mentionner le lancement , jeudi, du volume bilingue « Depàrtàrile nu ne vor despàrti niciodatà – Distance will never come between us » ( en français’’ Les distances ne nous sépareront jamais’’) formé par les interviews , déclarations et photos des auditeurs de RRI de presque 20 pays qui ont remporté les Grands Prix des concours de culture générale organisés par Radio Roumanie Internationale(RRI) depuis 1995. Le volume sera distribué aux représentants de marque de l’Etat roumain, aux ambassadeurs et aux filiales des Instituts Culturels Roumains de l’étranger et aux auditeurs de RRI ayant gagné des séjours en Roumanie ainsi qu’aux autres auditeurs de RRI des différents Etats du monde. (trad. Costin Grigore)

  • Un serviciu public face performanță

    Un serviciu public face performanță

    Interviu realizat de Jurnalul Naţional cu dl Ovidiu Miculescu, Președinte-Director General al Societății Române de Radio.


    Jurnalul Național: Domnule Președinte-Director General Ovidiu Miculescu, o regulă în radio și televiziune spune că informația cea mai proaspătă trece înaintea comentariilor și pentru că azi (23 septembrie — n.r.) se închid listele pentru candidaturile la funcția de șef al statului, aș vrea să ne referim la ceea ce va face Societatea Română de Radiodifuziune în campania electorală. Media vor fi implicate în campanie. Ce loc va ocupa SRR în spatele acestui câmp de bătălie care va avea învingători și învinși? Să sperăm că nu poporul va ieși învins…



    Ovidiu Miculescu: Da, poporul trebuie să iasă învingător. Radio România este un serviciu public credibil. De aici aș dori să pornesc dialogul nostru. Prin toate posturile sale — în primul rând prin Radio România Actualități, care performează în piață –, ca și prin răspunsul pe care posturile noastre îl au din partea publicului, se probează această credibilitate. Este încurajator: atâta timp cât în fiecare zi te ascultă 5 milioane de oameni, este clar că, ceea ce faci, faci bine. Personal, nu cred că această campanie electorală este mai complicată sau mai simplă decât alte campanii pe care le-am văzut până acum. De fiecare dată, cea care urmează pare cea mai complexă, mai încrâncenată ori mai dificilă. Radio România este pregătit pentru această campanie. Am făcut planurile în ceea ce privește conținutul editorial pe canalele cu care vom intra în campania electorală, ca suport și teren de dezbatere pentrucandidați, și facem acest lucru cu aceeași onestitate dintotdeauna. O vom face cu echilibru, cu echidistanță, cu imparțialitate. În emisiunile de dezbatere vom încerca să aducem în discuție problemele serioase cu care se confruntă România în această perioadă. Cu siguranță, Radio România va fi un jucător important și în această campanie. Radio România va aborda această campanie extrem de serios și de profesionist. Pentru noi lucrul acesta este important, pentru că de fapt acest serviciu public se raportează exclusiv, dar exclusiv, la publicul care ne ascultă sau care poate să ne asculte la un anumit moment dat. Suntem pregătiți pentru campanie atât din punctul de vedere al tehnicii și al structurii, pe care inclusiv parlamentul va trebui s-o confirme zilele acestea, cât și în ce privește recomandările CNA-ului ș.a.m.d. Deci suntem pregătiți și, așa cum am trecut cu fruntea sus și absolut onorabil prin toate campaniile de până acum, așa se va întâmpla și de data aceasta.



    Jurnalul Național: Toți cei care urmăresc fenomenul media din țara noastră știu că Radio România este un post public echilibrat. Și nu pentru că azi suntem în ziua echinocțiului de toamnă, când toate sunt egale lor, ci pentru că activitatea radioului, mai ales în ultimii 25 de ani, reflectă această dorință de echidistanță. Bineînțeles că în campania electorală vom fi din nou martorii profesionalismului celor din Radio România. Dincolo de echidistanță, imparțialitate, neimplicare politcă – pentru că și acest lucru e important -, ce alte trăsături credeți că sunt specifice radioului public? Ce vă deosebește de posturile comerciale, de televiziunile de știri, de presa scrisă serioasă, care abordează fenomenul social, cultural politic și economic?



    Ovidiu Miculescu: Posturile corporației, începând cu Radio România Actualități, dar cu siguranță trecând și prin celelalte — Radio România Cultural, Antena Satelor, studiourile regionale, Radio România Internațional — cred că trăsături comune. Sunt câteva lucruri, nu multe, dar fundamentale, care fac diferența. În primul rând este vorba despre o seriozitate extrem de mare. E vorba despre un respect față de meserie, de profesiune și de public. Informațiile sunt verificate, tratate absolut serios. Este vorba despre o onestitate pe care jurnalistul din Radio România o are atât față de el însuși, față de postul la care lucrează, cât și față de public. Este vorba, în același timp, de o trăsătură a radioului public, de o caracteristică, un atribut care i-a intrat în fibră, pentru că de când a început, din 1928, Radio România așa a fost construit: serios, onest, fără frivolități, fără speculații, fără chestiuni facile. Prin misiunea lui publică, dar și prin rolul activ pe care l-a avut și-l are în societate, Radio România nu poate fi altfel. Imaginați-vă ce ar fi ca, într-o situație complicată pentru România — și astfel de situații au fost de-a lungul timpului — Radio România să nu trateze serios anumite lucruri sau să fie, știu eu, înclinat într-o parte sau alta… Acest mesaj s-ar duce alterat către întreaga țară, pentru că încrederea extraordinară pe care românii o au în Radio România, în postul public, se bazează tocmai pe aceste atribute. Rețeta nu e complicată, dar aceste lucruri pe care vi le-am spus reprezintă o constantă a Radio România. Cred că de aici vine forța radioului public. Sunt oameni buni, oameni bine pregătiți, cu experienta, oameni extrem de responsabili, oameni care verifică lucrurile din punct de vedere jurnalistic, dedicați profesiei. Cum să vă spun? — acestea sunt reguli nescrise în Radio România, pentru că fără ele nu se poate, altfel se derapează și nu ne putem permite asta. Profilul jurnalistului din Radio România se înscrie în aceste caracteristici; asta este legea care ne guvernează. Nu ne jucam… De aceea v-am spus și repet: postul public se raportează exclusiv la români. Pe ei îi servim și cu ei nu putem să ne jucăm niciodată.



    Jurnalul Național: Ați creionat un profil al jurnalistului de radio, mai alea al aceluia care lucrează la postul național de radio. Aș remarca faptul că azi (23 septembrie — n.r.), la București, a debutat Conferința pentru libertatea presei organizată de SEEMO. Lucrul acestea se întâmplă în contextul închiderii, azi, a listei de candidați la președinție, în contextul viitoarei campanii elctorale, dar și al unor evenimente mai puțin plăcute care au loc în media românești. Se vorbește mult de spionită, de decosnspirări, de situații în care sunt puși colegi de breaslă de-ai noștri sau în care s-au pus singuri. V-aș sugera să vorbim despre libertatea presei, ținând cont și de faptul că ne aflăm în locul în care în urma cu aproape 25 de ani a început una dintre bătăliile importante pentru libertatea de exprimare și pentru libertatea presei.



    Ovidiu Miculescu: Din punctul meu de vedere, în România presa e liberă. Asta e chestiunea pe care eu n-o contest. Sigur, întotdeauna sunt și excepții punctuale, unele abuzuri, incercari de control, care se întâmplă în special în media locale, pentru că acolo situația e mult mai complicată decât la Bucuresti; dar dacă sunt locuri în care această libertate a presei nu e dusă până la capat, eu cred că de multe ori se întâmplă cu acceptul unor jurnaliști. Și nu neapărat din cauza lor, ci din cauza mediului extrem de dificil economic, în primul rând, prin care trece media din România și nu numai din România. Pot să vă spun cu siguranță că media din întreaga Europă, și aici vorbesc inclusiv despre posturile publice, trec printr-un moment destul de complicat. Radio România este un exemplu pozitiv. Noi, în momentul aceste, suntem printre cele mai puternice media publice din Europa. Suntem stabili financiar, facem proiecte, avem audiență… în puține țări se întâmplă lucrul acesta. Revenind la libertatea presei: sunt convins ca aceasta a fost câștigată și ea există. N-aș pune la îndoială acest lucru. Faptul că apar accidente, faptul că factori externi minați de miza ba politică, ba economică, se interferează în activitate, încearcă nu să destabilizeze neaparat, dar să folosească jurnaliștii în alte meciuri decât cele de pe terenul jurnalismului de calitate, al informarii oneste a publicului, aceasta este o chestiune pe care n-aș imputa-o așa de tare jurnaliștilor. Nu mai cred în coincidențe de mult. Întotdeauna, înaintea unor momente complicate sau posibil complicate — vorbim concret acum despre aceste alegeri –, lumea e agitată, taberele folosesc mijloace de tot felul, intră în joc personaje sau entități care n-ar avea ce căuta în zona aceasta. Dar eu nu cred că, pe fond, aceste încercări, ba de destabilizare, ba de manipulare, ba de influențare, vor atinge o masă critică și vor influența într-o bună măsură, procesul de vot și mai ales felul în care fiecare cetățean al acestei țări va vota. De multe ori suntem tentați să judecăm o chestiune care se întâmplă în lumea noastră, a jurnaliștilor, a jurnalismului, ca având un impact foarte mare la nivelul întregii societăți. Am mari îndoieli că medicul de la Suceava, profesorul de la Turnu Severin sau de la Timișoara… inginerul de la Galați sau de la Brăila au insomnii sau tulburări din cauza faptului că un jurnalist sau altul intră într-o fibrilație proprie sau comandată. Nu cred lucrul acesta. Și sunt convins că marea majoritate a corpului serios și dedicat acestei profesii de jurnalist știe exact ce are de făcut a-și împlini profesia cu credință. Nu cred că cineva poate să-i scoată de pe șină sau să-i devieze, poate doar, eventual, să-i mai încetinească. Nu pot și nu vreau să cred altfel. Ar fi dramatic. Nu. Nu. Sunt un drept și o libertate câștigate… Uitați-vă la tot ce înseamnă dezvăluiri, informație, lucruri grave, serioase transmise poporului — totul se face prin aceste vehicul extrem de important care este presa liberă. Că unii se interferează, da. Dar ei au încercat asta și în trecut și probabil că vor încerca și în următorii 500 de ani, însă jurnaliștii vor rezista, cu siguranță. Nu cred că o breaslă se emoționează mai mult decât e cazul la excesele unor politicieni sau personaje trecătoare și care trăiesc doar pe un anumit moment dat. Sau la dovezi de slugarnicie urat mirositoare sau goluri de caracter mascate sub vorbe mestesugite ale unor ratati…pentru ca ei exista si in breasla noastra. Nu cred acest lucru.



    Jurnalul Național: Multumesc pentru această opinie. Să ne întoarcem la Radio România. Sunt deja 2 ani de când ați preluat conducerea SRR și aș vrea să vorbim despre ce s-a întâmplat în acești 2 ani de mandat, pentru că sunt convins că ați avut niște proiecte, niște ținte pe care le-ați atins, poate și altele pe care nu le-ați atins și aș dori să vorbim despre reușite, dar și despre lucruri care încă mai așteaptă.



    Ovidiu Miculescu: Când nu am îndeplinit un obiectiv 100 la sută, eu îl consider neîndeplinit. 90 la sută nu mă mulțumește. Așa am funcționat și așa funcționez. N-o să mă auziți spunând: “Da, știți, am reușit, dar n-am închis proiectul repspectiv” — el intră, de fapt, în mintea mea, la minusuri. Plusurile mari, din punctul meu de vedere, sunt nu multe, dar importante pentru SRR. În primul rând, vorbim despre audiență. Audiența posturilor Radio România este pe un trend ascendent și acest lucru bun, e o chestiune care continuă. Audiența crește, răspunsul publicului e din ce în ce mai bun, schimbările pe care noi le-am făcut în grilă funcționează, este un proces lung, complicat, care necesită multă muncă, multe nopți nedormite, mulți nervi, dar lucrul acesta se întâmplă. În al doilea rând, SRR este în acest moment extrem de stabilă financiar. Nu avem credite, nu avem datorii, nu avem nici măcar întârzieri la plată, suntem pe profit, putem să ne desfășurăm și o facem, dezvoltăm toate proiectele pe care ni le-am propus și ni le propunem — și la un nivel foarte bun — și aici pot să vă dau multe exemple. În al treilea rând, un lucru important pe care cred că am reușit să-l realizam a fost construirea echipei, pentru că în momentul acesta echipa managerială a SRR a întinerit, sunt oameni buni, oameni cu experiența necesară, oameni dinamici, sunt oameni care sunt adaptați la momentul pe care-l trăim și capabili de perfornmanță. În al patrulea rând, în acești doi ani Radio România și-a întărit vocea în mediul internațional al radiourilor, al mediilor publice din Europa și din lume. Avem un cuvânt important, lumea ne ascultă, pentru că ne recunoaște performanța, și noi am demoanstrat-o pentru că se vede ceea ce facem toți. În al cincilea dar nu în ultimul rând, un lucru foarte important pe care cred că l-am făcut a fost să întărim această încredere a publicului în posturile noastre. Răspunsul pozitiv al romanilor vine nu numai din faptul că ne ascultă, pentru că Radio România dezvoltă o serie de proiecte care nu sunt doar în on air, sunt proiecte care se intampla off air, sunt acțiuni, unde mergem, lumea ne primește foarte bine, pentru că, repet — și lucrul acesta l-am spus colegilor mei — în slujba lor suntem, trebuie să fim extrem de onești cu ei și să fim foarte atenți permanent la semnele pe care publicul ni le dă. Și aceste semne nu vin numai din zona audiențelor. Sunt multe alte chestiuni care țin de partea administrativă, faptul că structural și organizatoric am reușit să modernizăm și să adaptăm la prezent mecanismul de funcționare a instituției — pentru că e un serviciu public mare, răspândit în toată țara și nu numai –, erau chestiuni de construcție care trebuiau remediate și lucrul acesta s-a făcut și funcționează. Deci, iată că inițiativele și redesenările și-au găsit aplicabilitatea în activitatea de zi cu zi. Ce-aș trece la minusuri? Cred în primul rând că eu puteam să dau și mai mult acestei echipe, cred că cele 4 ore pe care le dorm pe noapte sunt multe, cred că lupta extrem de complicată cu mentalități încă existente în SRR nu este câștigată, pentru că sunt oameni care nu înțeleg că vremurile se schimbă și această chestiune este, din punctul meu de vedere, foarte gravă. Unii încă mai cred că este emisiunea lor, că este postul lor, ei nu se raportează la audiențe, la public, se raportează doar la propria părere despre ceea ce fac, încă în SRR sunt zone în care se poate munci mult mai performant. Un alt minus cred că ține de faptul că nu am reușit să generăm un al doilea post destinat românilor din afara granițelor; un minus pe care nu mi-l asum, dar el există, e faptul că din ceea ce se întâmplă la televiziunea publică pe noi sar scântei și nu suntem vinovați pentru lucrul acesta, pentru că e o singură lege și multă lume spune: « Nu este taxă radio-tv, sunt două taxe diferite»; a noastră este cea mai mică din Europa. Și nu-mi convine că de foarte multe ori se face această asociere cu televiziunea, pentru că nu suntem deloc într-o situație apropiată de a lor, dar ce se întâmplă cu televiziunea aduce uneori prejudicii de imagine și radioului public.



    Jurnalul Național: Vă rog, în acest context, să faceți o paralelă între Radio România și TVR. Amândouă sunt posturi publice…



    Ovidiu Miculescu:…. Guvernate de aceeași lege….



    Jurnalul Național: De ce într-un loc există plus și în altul minus? Ce credeți, dvs., ca manager, care e secretul? De ce nu poate fi aplicată și televiziunii formula succesului?



    Ovidiu Miculescu: Sunt convins că există o soluție pentru televiziunea publică. E vorba despre oameni și depre management. E vorba și despre politică, aici; dar nu cred că în primul rând. Probabil că politicul, de-a lungul anilor – pentru că acest dezastru economic în care se află TVR a început mai demult, deci a fost o serie de erori care a dus la această situație –, politicul ori s-a implicat prea mult, ori nu s-a implicat atunci când trebuia să ia o decizie. Sau a luat decizii proaste. Dar, până la urmă, un președinte director general și un Consiliu de Administrație sunt trimiși în aceste servicii publice să administreze un business public. Cred că televiziunea a avut o serie de manageri slab pregătiți, oameni care nu au înțeles industria, oameni care nu au venit din industrie, oameni care nu și-au propus și nu au luptat până la capat să rezolve probleme și să așeze instituția pe drumul ei normal, oameni care nu au administrat nimic deci o serie de erori de management majore combinate cu incapacitatea, probabil, de a comunica cu cei din interior. Convingerea mea este că în interiorul TVR încă sunt mulți oameni de calitate, dar pe care din păcate acești manageri trecători nu au reușit să-i adune sub același steag, nu au reușit să le dea argumente, să le prezinte sau să construiască un plan, un proiect; au fost oameni fără viziune (cu mici exceptii) și iată că fiecare și-a adus partea lui de contribuție la acest dezastru. Pentru că e un dezastru. Eu cred că TVR nu mai are, în această formă, mult de trăit, pentru că ea merge din rău în mai rău, iar minunile nu se întâmplă. Solutia trebuie să vină tot de la oameni. Pe partea cealaltă, la Radio România se muncește mult, se muncește profesionist, foarte serios, avem grija de fiecare segment, ca și cum ar fi al nostru. Or, lucrurile acestea se văd. Sigur, sunt oameni cu experiență. Și probabil că mai este un avantaj: eu nu sunt membru de partid. N-am avut parte de presiuni politice, au fost unii, mai mici, care au încercat să asalteze cetatea, dar n-au reușit, dar chiar și atunci când au fost, eu n-am cedat. Sunt convins că aceasta este calea. Dar cred că la Radio România s-a conturat un proiect, știm ce avem de făcut, avem obiective, le măsurăm, nu dormim multe nopți, suntem dedicați și iată că lucrurile merg. Repet, diferențele sunt, în proporție de peste 90 la sută, din punctul meu de vedere, de abordare manageriala și de știință în a construi lucrurile, de expertiză, viziune si determinare.



    Jurnalul Național: Și pentru că ați început un nou mandat în această poziție de președinte-director general privilegiată….



    Ovidiu Miculescu: Din afară pare privilegiată. Dar nu este…



    Jurnalul Național: … Dar dificilă, aș vrea să știu care sunt prioritățile dvs. și ale Consiliului de Administrație în acest nou mandat, început în iulie 2014.



    Ovidiu Miculescu: În primul rând, continuarea lucrurilor bune pe care noi le-am făcut: creșterea de audiență, menținerea credibilității și a încrederii publicului, respectarea misiunii publice, întărirea zonei de educație și cultură, pentru că, vedeți, lucrurile s-au schimbat puțin. În acest moment, Radio România este cel mai puternic jucător din piața media culturală. Da, lucrurile pe care le facem atât prin Radio România Cultural, Radio România Muzical, Gaudeamus, Festivalul Internațional de Teatru Radiofonic, Festivalul Internațional al Orchestrelor Radio, Vioara lui Enescu la Sate, Pianul Călător, Ora de educație Teatrală, 5 Minute de Muzică Clasică în Școli, Ora de Educație Muzicală, Revista Literară Radio, proiectele Editurii Casa Radio, angajații din zona culturală pe care noi îi plătim în piață – toate acestea ne așază în față. Toate aceste exemple conduc spre acest rezultat care, din punctul meu de vedere, este evident pozitiv: că Radio România joacă, în acest moment, în zona culturală, extrem de puternic și cel mai bine. Mai mult chiar, Radio România duce în exterior această performanță și valoare culturală româneastă și vreau să vă asigur că suntem în rând cu toată lumea, nu plecăm capul deloc, dimpotrivă, de multe ori stârnim nu doar aplauze, ci și invidii.



    Jurnalul Național: Ultima ieșire culturală a Radio România în lume a fost la Kuala Lumpur…



    Ovidiu Miculescu:… Cu ocazia celui de-al 7-lea summit mondial dedicat educației media destinat copiilor și, pe lângă participarea noastră extrem de activă în interiorul summitului — vă amintesc că la Kuala Lumpur au participat peste 1000 de broadcasteri, a fost pentru prima dată când s-a întâmplat în Asia acest eveniment — au existat cele două concerte ale orchestrei naționale Radio și un masterclass susținut de Gabriel Croitoru, Tiberiu Soare și Horia Mihail, cu muzicienii de acolo. Aceste două concerte au avut loc la sala Filarmonicii din Turnurile Petronas.



    Jurnalul Național: Turnuri proiectate de un român…



    Ovidiu Miculescu: Exact! Un loc celebru în Asia. Ambele concerte au avut un succes care mi-a generat un sentiment de mândrie națională, nu doar unul …radiofonic. Un concert a fost filmat și preluat și transmis de televiziunea națională malaeziană, preluat ulterior de zeci de televiziuni și aici nu vorbesc de platformele online. Audiența la care a ajuns acest concert depășește cu mult un miliard de ascultători sau telespectatori. Deci, facem lucruri bune, continuăm proiectele bune, continuăm lupta la Chișinău, în Republica Moldova — și e o lupta grea și extrem de complicată, dar nu ne lăsăm. Avem, între obiective, menținerea acestei stabilități financiare. Avem în continuare, ca țintă importantă, mărirea rețelei de acoperire, pentru că noi, în acești doi ani, ne-am extins rețeaua cu încă 14 frecvențe împărțite între Radio România Actualități, Radio România Cultural și posturile regionale, trebuie să întărim posturile regionale mai mult și, până la urmă, să dezvoltăm competiția în interiorul SRR, pentru că doar competiția generează performanță. Și eu de performanță am nevoie.



    Jurnalul Național: Care credeți că e obiectivul cel mai geru de atins și care vă va crea cele mai mari probleme, pe care vă doresc să le surmontați…



    Ovidiu Miculescu: Completarea acoperirii teritoriului cu semnal radio. Pentru că, încă, posturile Radio România nu acoperă populația și suprafața României așa cum ar trebui. Noi nu putem decât să solicităm, să demonstrăm, să argumentăm, să ne batem, dar acesta este un obiectiv fundamental, pentru că această rețea de frecvențe pe care SRR o are, a fost ciuntită mereu. A fost și vina SRR, pentru că au fost manageri care nu au păzit această valoare importantă, fundamentală pentru media. Și-au construit unii rețele de radio pe frecvențe utilizate cândva de Radio România și acum am rămas cu găuri. Deci acesta este unul din obiective majore, probabil cel mai important pentru perioada următoare, plus o dezvoltare în zona de online mult mai puternică, pentru că această lume online ne guvernează și ea nu mai e ceva ce ține de viitor, suntem în prezent demult, nu exiști bine în online, nu exiști deloc.



    Jurnalul Național: Cum va arăta, din punctul de vedere al răspândirii informației, al felului în care poate fi ascultat cuvântul care pleacă de aici, din inima Radio România, cum va arăta SRR peste 5 ani? Mai mult în online, pe FM, pe UM?



    Ovidiu Miculescu: În 5 ani, eu o văd în FM și în digital, și prezentă în tot ceea ce face în online. Acesta esta este un «must», pentru că online-ul nu mai are frontiere. Văd SRR ca pe o corporație extrem de mobilă și mai dedicată publicului, o societate mult mai interactivă, inventivă în a găsi noi căi și mijloace de a promova lucrurile importante ale culturii acestei țări, ale istoriei, limbii române, ale valorilor românești și europene… Chestiuni precum echidistanța și echilibrul nu cred că mai trebuie discutate, pentru că sunt convins că se vor menține. Văd SRR ca pe o conglomarare de posturi, de canale radio foarte puternice în FM și digital, în online, in video și, practic, în orice, ca să domine piața media din România mult mai serios decât acum. Dar aș vrea să fie mai inventivă, mai inovativă, mai activa si reactivă la provocarile tehnologice și, în general, generatoare de proiecte de maximă performanță. Și mă refer aici la plierea pe specificul publicului românec, cât și la nevoile milioanelor de români răspaândiți în lume. Radio România Internațional a început să conteze în online. E foarte important! Deci partea de undă începe să scadă. Au înțeles și au făcut pasul. E o chestiune de mentalitate. Dacă mentalitățile se rezolvă, porțile se deschid.



    Jurnalul Național: Ați vorbit despre Radio România Internațional, dar să facem o trecere în revistă, cu atuuri, strategii, minusuri, poate, a mai multor segmente ale SRR. Mi se pare importantă informația nealterată, în direct. Transmitem, iată, încă de la Revoluția Română, totul în direct, la Radio România Actualități. Care sunt strategiile pentru evoluția postului?



    Ovidiu Miculescu: Radio România Actualități este, categoric, cel mai puternic post din corporație. Strategia ține de mărirea acoperirii, are în vedere o îmbunătățire și mai mare a produsului editorial, deși în momentul acesta este bun în toate componentele sale, atât partea vorbită, cât și partea muzicală, partea de interactivitate, de proiecte pe care RRA singură trebuie să le dezvolte, iar eu cred ca online-ul, pentru RRA, rămâne o provocare. Oricum, în partea de strategie, o campanie și mai puternică de comunicare spre public este absolut necesară, pentru că fără asta nu se poate. De asemenea, întărirea în ceea ce privește cercetarea de piață, nu doar pentru RRA, dar poate în primul rând pentru RRA. Trebuie să știm permanent ce așteaptă publicul de la noi, cum ne vede, ce percepție are despre noi. E fundamental. E o echipă bună la RRA, în acst moment, dar încă nu evoluează la standardul pe care mi-l doresc, mai sunt de făcut pași, dar suntem poe drumul bun și RRA joaca foarte serios în piața media din România.



    Jurnalul Național: Există două concepte în lume: de a dezvolta o «voce a radioului» și de a susține «voci ale radioului». Dumneavostră ce concept susțineți?



    Ovidiu Miculescu: Mai multe voci, categoric, sunt pentru mai multe voci, dar sunt pentru acel set de voci bune pentru radio, voci cultivate, educate, bune… știu eu… nativ, voci vii, și, oricum, voci care să se înscrie în ceea ce se cheamă amprenta de sound pe care Radio România trebuie s-o aibă. Adică, în momentul când cineva deschide radioul, pe internet, pe unde, trebuie să recunoască faptul că ascultă Radio România Actualități. Este unul dintre elementele de recognoscibilitate foarte importante. Vocea. Cu vocea operăm, pentru că nu avem imagine, cel putin deocamdata. Dar vom dezvolta și partea de video foarte mult în perioada următoare. E un proces greu, lung, ne luptăm cu mentalități, dar suntem pe drumul bun. Mai multe voci bune, dar un anumit tip de voci.



    Jurnalul Național: Cele mai interesante, mai plăcute, mai pătrunzătoare voci sunt cele din emisiunile cultuale. Radio România Muzical, Radio România Cultural… Acolo sunt vocile care ajung în suflet. Cele de la Actualități ajung la minte… sau așa ar trebui.



    Ovidiu Miculescu: E o alchimie in a găsi aceste lucruri, de a le identifica și a le pune în valoare. E știință, dar nu e simplu. Și acest lucru nu e scris în cărți. E o chestiune pe care experiența, expertiza, sigur, ți-o dau. E un amalgam. E un laborator extrem de sofisticat care prepară această compoziție finală care sa aducă pe post acea voce credibilă pentru un anumit tip de subiect. Nu-mi cereți secretele.



    Jurnalul Național: Dați-mi trei voci ale Radio România pe care le considerați emblematice…



    Ovidiu Miculescu: Nu pot să vă spun pentru că ele sunt mai multe, dar vă dați seama că aș crea… invidii. În momentul în care — și aceasta e o promisiune — acest proces de stabilizare a vocilor se va finaliza, am să vă spun direct care sunt vocile Radio România. În toate domeniile. Ele există și acum, dar încă nu sunt ceea ce trebuie.



    Jurnalul Național: Le calibrați…



    Ovidiu Miculescu: E un proces continuu, care ține de multe lucruri.



    Jurnalul Național: Așa se întâmplă întotdeauna când vrem să armonizăm funcționarea unei mașini sau a unui instrument muzical…



    Ovidiu Miculescu: Nu știu dacă și colegii din TVR se gândesc la asta. Chimia e complicată…



    Jurnalul Național: Rămânând la cultură, să vorbim despre evenimentele culturale pe care le generează Radio România. Zilele aceste s-a desfășurat Festivalul Orchestrelor. Cehia, astă seară, e prezentă cu orchestra sa pe scenă…



    Ovidiu Miculescu: Suntem la a doua ediție RadiRo. Este un eveniment unic în lume și lucrul acesta țin să-l subliniez, acest festival, alături de Gaudeamus, ne face unici. Doar Radio România, pe acest glob mic sau mare, susține, promovează și face să se întâmple aceste tipuri de evenimente. Categoric, Bucureștiul, săptămâna aceasta, este capitala muzicii clasice europene. Este un regal de performanță artistică, pentru că sunt orchestre mari, instrumentiști, soliști, dirijori de foarte bună calitate și care ridică săli în picioare, pe tot mapamondul. Radio România este constant în dezvoltarea unor asemenea proiecte. Multă lume credea că n-o să facem ediția a doua și o vom face și pe a treia. Este încă o dovadă că avem forță și știință de a genera proiecte cultulale de maximă performanță. Lucrul acesta se vede și din reacțiiile pe care le au atât cei care vin, care ascultă, care ne urmăresc și, de multe ori, sunt oameni sau medii extrem de… zgârciți în aprecieri. Parcimonioși. Centrul Cultural Media performează foarte bine. Suntem mândri, facem evenimentul în parteneriat cu EBU, concertele din festival sunt preluate pe platformele EBU și ABU, e un lucru pe care îl trecem la cele mai bune reușite culturale. Urmează Gaudeamus, zilele acestea este în desfășurare Gaudeamus Carte Scolara, dar vine Gaudeamus-ul mare, în noiembrie. Să știți că toată aceste evenimente culturale se întâmplă în online, off air și on air pe toate posturile. Antena Satelor, care e un post extrem de dinamic, extrem de puternic și de performant, are această zonă de cultură tradițională, dar valoroasă, pe care o transmite și o multiplică, zi de zi, pe frecvențele lui.



    Jurnalul Național: Înainte de a vorbi depre Antena Satelor, să aducem în discuție și deschiderea stagiunii. E rar, de asemenea, în lume, ca un paost de radio să aibă propria sa stagiune de muzică clasică, iar anul acesta deschiderea se face cu o voce extraordinară care revine, după multă vreme, pe scenă Viorica Cortez — la nu mai puțin de 80 de ani, o mare voce a scenei internaționale…



    Ovidiu Miculescu: Este un alt exemplu că Radio România face lucruri importante, serioase, solide, performante. Da, asta facem. Pe acest tărâm secătuit sau foarte arid al exprimării culturii în media, iată că ținem ștacheta foarte sus. Sălile sunt pline, orchestrele și corurile nostre performează indiferent că ele cântă în sălile noastre sau în afară, e bătaie pe bilete la concertele noastre, aducem artiști de o valoare internațională absolut confirmată și reconfirmată. Pentru noi au devenit aproape obișnuite. Oricum, ștacheta o vom ridica, în jos n-o vom da. Acesta este un efort comun și o dovadă că un un serviciu public, de la care nu te-ai aștepta să facă lucruri din astea, le face și le face bine, neîndatorându-se, administrând bine banii, răspunzând atât misiunii publice, cât și dorințelor publicului, a celor care ne finanțează. Aici cred că este performanța și frumusețea jocului, până la urmă.



    Jurnalul Național: Revenind la subiectul deschis de dvs., Antena Satelor, un post pentru țărani. În contextul în care România are 46 la sută populație rurală. Un post care este foarte ascultat și, cumva, în concurență, ca audiență, cu posturi comerciale, chiar și în București.



    Ovidiu Miculescu: Din păcate, nu se ascultă în FM. Se ascultă pe AM și, imaginați-vă, pe unde lungi. În aceste condiții strânge totuși aproape 1 milion de ascultători zilnic, naeavând din păcate o acoperire națională.



    Jurnalul Național: Exista cândva un proiect pentru o campanie de a se împărți fiecărei locuințe din mediul rural un aparat de radio. Sunt premise să se împlinească un astfel de proiect ?



    Ovidiu Miculescu: Cu orice efort, trebuie să scoatem Antena Satelor din zona undelor lungi, să aducem postul în cel mai bun caz în AM și FM, dar cu siguranță îl vom duce în digital. Pentru că Antena Satelor e unul dintre cele mai bune posturi din SRR.



    Jurnalul Național:Asta nu înseamnă că nu va mai fi ascultat în mediul rural?



    Ovidiu Miculescu: Dacă produsul editorial e unul bun, el va fi ascultat. Oriunde. Cheia întregii povești ține de programe. Acolo e succesul sau dezastrul. N-aș vrea, în același timp, să uit regionalele, Radio România Muzical — care este extraordinar, Culturalul — care e un post foarte, foarte bun. Apoi, Radio 3Net, care joacă foarte bine în zona de online — sunt tineri, vii, de 20 de ani, care performează, aduc cultură, educație, e absolut extraordinar că aceste lucruri se întâmplă. E important ca această Societate Română de Radio să funcționeze oarecum în același ritm. Diferențele mari nu sunt bune — să ai vârfuri și găuri, pentru corporație e rău. Or, le-am adus oarecum pe aceeași linie și ridicăm, dar ridicăm peste tot, nu avem grija doar de unii sau de alții.



    Jurnalul Național: Asta se intâmplă între granițele țării. Vorbeam anul trecut despre acel pas curajos al deschiderii unui post românesc la Chișinău. S-au împlinit 3 ani. Anul trecut, vorbeam despre dorința dvs. de a deschide un post și la sud de Dunăre sau la vest. Nu s-a facut acest pas. De ce?



    Ovidiu Miculescu: Vreau să vă spun că este o chestiune cu care nu sunt de acord, dar ține de alte resorturi. Emitem emisiuni destinate minorităților, cele 17. Marea majoritate în limbile minorităților, altele în limba română dar cu problematica acelor minorități. Nu există însă reciprocitate. România are niște acorduri în urma cărora, normal, ar trebui să existe o atitudine pozitivă vizavi de aceste chestiuni. Sigur că și vecinii noștri au emisiuni în limba română, dar eu aș vrea mai mult. Nu am renunțat, dar în momentul ăsta este un context geopolitic destul de complicat. Or, știu eu, orice gest făcut cu bună credință ar putea fi interpretat ca fiind altceva. Ne batem pentru Chișinău în continuare, Chișinăul funcționează bine într-o piață foarte complicată, colegii de acolo sunt buni profesioniști, dedicați, fac lucruri foarte bune, mediul însă nu este cel mai prietenos. Dar nu facem nici un pas înapoi, dimpotrivă, mergem doar înainte. În ceeea ce privește constructia unor posturi românești în exteriorul granițelor după modelul Chișinau, acesta este o chestiune la care lucrăm premanent și nu vom renunța. Dar nu este deloc simplu. Încă ceva: n-aș putea să vă dau sursele concrete de unde se generează această atitudine, dar de multe ori am senzația că succesul deranjează. Faci ceva bine și imediat se ridică întrebarea: “Cum, serviciul public performează?”… Da, zic eu, un seviciu public nu e destinat falimentului, dezastrului, incapacității de a genera lucruri de valoare… Unora nu le place chestia asta. Si atunci injura, ataca si scuipa… De obicei la comandă.



    Jurnalul Național: Până la posibilitatea de a deschide posturi românești în afara granițelor, există Radio România Internațional, instrument important pentru întreaga diasporă românească. În ce direcție vedeți dezvoltarea acestui post?



    Ovidiu Miculescu: Dezvoltarea în online. Acolo e cheia. Emitem în 10 limbi plus română și RRI este, practic, puntea noastră către românii răspândiți prin toate colțurile lumii. Editorial, RRI si-a îmbunătățit oferta, a devenit mult mai focusat pe problematici importante și pe informația relevantă pe care o duce către ascultătorii de pe alte meridiane și a reușit să își creioneze și să înceapă să-și construiască acea politică internă de program care este ușor diferită față de cea destinată publicului din țara. Or, tocmai a conta pe lucrurile importante, a le spune pe cele relevante cu prioritate, a menține valorile românești în mințile unor oameniu care se rup ușor de România sau sunt departe, nu-i o misiune simplă, iar RRI performează.



    Jurnalul Național:Nu ne ajunge niciodată o oră de dialog…



    Ovidiu Miculescu: Povestea cu Radio România este complicată, dar frumoasă, întotdeauna E o profesie și o parte a industriei media pentru care merită făcut orice efort.



    Jurnalul Național:O întrebare personală. Pentru că multă lume se întreabă cine este omul din spatele unui post important, omul cu mână de fier sau omul vizionar, în stare să reconstruiască imaginea unei insituții valoroase — aș vrea să vă întreb: Cine este Ovidiu Miculescu soțul, tatăl, fiul, omul obișnuit din afara Radio România, cel care doarme 4 ore pe noapte?



    Ovidiu Miculescu: Și încă e mult… De 2 ani, radioul mi-a ocupat viața într-o mare proporție. Faptul că soția mea, copiii mei, mânați de valurile vieții, de locurile lor de muncă, de profesiile lor, nu sunt în țară – dar cu siguranță pot să vă spun, performează acolo unde sunt și țin steagul României extrem de vertical si de sus — m-a ajutat într-un fel să mă dedic total SRR. Sunt un om care muncește mult. Am și eu hobbyuri, multe, dar din păcate lupta mea cea mai mare este cu timpul. Și, din păcate, am tot mai putin timp să intru regulat într-o sală de teatru, intr-un muzeu, am tot mai puțin timp să mă văd cu oamenii dragi mie, cu prietenii mei, chiar și cu mama mea, care trăiește la Arad. Ajung la ea foarte rar, vine ea mai des la Bucuresti. Bateriile care alimentează energia necesară pentru a duce un asemenea tip de activitate se alimentează astfel greu, pentru că această energie vine din lucruri care nu au legătură cu locul de muncă. Sigur că performanța aduce mulțumire, dar vine și cu foarte mulți nervi, cu dezamăgiri șamd, iar bateriile trebuie reîncarcate, or, pe priza de alimentare cu această energie necesară, din păcate, vine foarte puțin curent. Deci, îmi văd familia rar. Fiica mea s-a măritat și am putut să stau cu ea doar câteva zile. Cu băiatul, care lucrează la Londra, mă văd o dată la câteva luni. Cu Simona, soția mea, de 2-3 ori pe an. Ea are același profil de foarte bun român, de profesionist în ceea ce face, este extrem de dedicată profesiei și o persoană care, în domeniul ei, al diplomației, performează – și n-o spun doar eu — cu rezultate absolut remarcabile. E de admirat!… Amândoi avem timp puțin pentru familie. Iar prietenii mei, mulți, sunt supărați pe mine că nu mai am vreme pentru ei, or, aici este un minus… al vieții mele. Radioul mi-a ocupat viața, într-un mod destul de brutal și de agresiv. Dar întotdeauna o performanță se plătește cu un sacrificiu. Dar e greu…



    Jurnalul Național: Ați vorbit despre audiență, continuitate, eficiență. Sunt trei stâlpi pe care se sprijina Radio România…



    Ovidiu Miculescu: Și despre echipă, e al patrulea stâlp…



    Jurnalul Național: Să încheiem cu o propoziție sau o frază, poate două, despre Societatea Română de Radio care se pregătește să împlinească 86 de ani, la 1 noiembrie.



    Ovidiu Miculescu: Din punctul meu de vedere, cheia succesului stă în capacitatea de efort, în cunoașterea foarte bună a domeniului în care activezi, în expertiză, în capacitatea de a coagula echipe și de a le convinge că viziunea și proiectul tău vor duce la victorie. Și, în același timp, cred că fără sacrificii majore și fără enorm de multă muncă performantă victoria nu poate să apară. Vreau să le mulțumesc colegilor mei, pentru că fără ei nimic nu se poate. Sunt oameni seriosi și extrem de performanți. Eu nefiind un personaj comod. Dar înving mereu…



    Jurnalul Național: Vă doresc să aveți alături o echipa cu care să vă puteți împlini proiectele. E foarte important să știi pe cine te bazezi și aș vrea ca peste un an sau peste doi, când vom avea prilejul să facem încă un interviu, să trecem la plusuri o serie de lucruri pe care azi le-am trecut la minusuri și să trecem la superlative lucrurile bune pe care le-ați împlinit într-o marjă mai mică decât v-ați fi dorit.



    Ovidiu Miculescu: Vă mulțumesc și aș dori să mulțumesc și eu Jurnalului Național, nu neaparat pentru posibilitatea de a avea această discuție, ci pentru faptul că Jurnalul Național este una din mediile extrem de serioase din Româna, cu care Radio România dezvoltă în parteneriat proiecte importante. Faptul că entități de media puternice, serioase, coagulează și se adună în a construi lucruri de valoare, pentru mine reprezintă un lucru fenomenal și întotdeauna apreciez la colegii mei din media capacitatea de a se adune la construcție, nu la demolare.



    Interviul din Jurnalul naţional poate fi accesat aici.

  • Parlamentul European felicită Radio România

    Societatea Română de Radiodifuziune a primit din partea Biroului Parlamentului European în România un mesaj de mulţumire pentru sprijinul acordat de toate posturile radioului public pentru informarea cetăţenilor din România cu privire la alegerile pentru Parlamentul European.



    În mesaj este scos în evidenţă faptul că, prin sprijinul acordat, Radio România a contribuit semnificativ la creşterea gradului de conştientizare a cetăţenilor din România cu privire la alegerile pentru Parlamentul European. Radioul public şi-a informat constant ascultătorii cu privire la Uniunea Europeană, parcursul european al României, rolul Parlamentului European în construcţia europeană, dar a difuzat pe posturile de radio naţionale şi regionale şi alte informaţii de interes european.



    Parlamentul European a apreciat şi iniţiativa SRR de a realiza şi difuza interviuri şi materiale despre Parlamentul European, importanţa alegerilor europene, precum şi interesul manifestat cu privire la difuzarea live în mediul online a dezbaterii între candidaţii pentru Preşedinţia Comisiei Europene, în 15 mai.



    Toate aceste acţiuni au contribuit la o informare corectă şi completă a publicului din România cu privire la procesul electoral european. Cu o participare la vot de 32,44% în 2014, România a fost una din ţările care a înregistrat o creştere de aproape 5 puncte procentuale în raport cu alegerile din 2009. Doar 7 ţări din Uniunea Europeană (în afara ţărilor în care votul e obligatoriu) au avut o rată de participare mai mare decât în 2009 (Germania, Franţa, Suedia, Marea Britanie, Finlanda, România şi Lituania). Buna informare a cetăţenilor români, în această campanie, şi de către radioul public, a avut un rol important.

  • Parlamentul European felicită Radio România

    Societatea Română de Radiodifuziune a primit din partea Biroului Parlamentului European în România un mesaj de mulţumire pentru sprijinul acordat de toate posturile radioului public pentru informarea cetăţenilor din România cu privire la alegerile pentru Parlamentul European.



    În mesaj este scos în evidenţă faptul că, prin sprijinul acordat, Radio România a contribuit semnificativ la creşterea gradului de conştientizare a cetăţenilor din România cu privire la alegerile pentru Parlamentul European. Radioul public şi-a informat constant ascultătorii cu privire la Uniunea Europeană, parcursul european al României, rolul Parlamentului European în construcţia europeană, dar a difuzat pe posturile de radio naţionale şi regionale şi alte informaţii de interes european.



    Parlamentul European a apreciat şi iniţiativa SRR de a realiza şi difuza interviuri şi materiale despre Parlamentul European, importanţa alegerilor europene, precum şi interesul manifestat cu privire la difuzarea live în mediul online a dezbaterii între candidaţii pentru Preşedinţia Comisiei Europene, în 15 mai.



    Toate aceste acţiuni au contribuit la o informare corectă şi completă a publicului din România cu privire la procesul electoral european. Cu o participare la vot de 32,44% în 2014, România a fost una din ţările care a înregistrat o creştere de aproape 5 puncte procentuale în raport cu alegerile din 2009. Doar 7 ţări din Uniunea Europeană (în afara ţărilor în care votul e obligatoriu) au avut o rată de participare mai mare decât în 2009 (Germania, Franţa, Suedia, Marea Britanie, Finlanda, România şi Lituania). Buna informare a cetăţenilor români, în această campanie, şi de către radioul public, a avut un rol important.