Tag: Statele Unite

  • La Feteşti a fost inaugurat Centrul European de Instruire pentru avioanele F-16

    La Feteşti a fost inaugurat Centrul European de Instruire pentru avioanele F-16

    La Baza 86 Aeriană Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniţă din Feteşti a fost inaugurat, luni, Centrul European de Instruire pentru avioanele F-16. Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa unor autorităţi şi diplomaţi ai Statelor Unite, Olanda şi România.


    EFTC a fost realizat în baza unui acord de colaborare: Ministerul român al Apărării (MApN) a pus la dispoziţie baza aeriană şi facilităţile de instruire; avioanele provin de la Forţele Aeriene din Olanda, în timp ce instructorii şi mentenanţa sunt asiguraţi de compania americană Lockheed Martin.


    Noua unitate va fi un centru internaţional pentru pregătirea piloţilor de pe avioanele F-16, atât piloţi români, cât şi din statele partenere, inclusiv Ucraina. Vrem, de asemenea, să antrenăm piloţi ucraineni, deoarece Olanda şi celelalte state partenere, Danemarca şi Norvegia, se pregătesc să livreze aparate F-16 Ucrainei. E nevoie să urgentăm întărirea forţelor aeriene, iar antrenamentele au început în Danemarca, în SUA şi mă bucur foarte mult că acum avem acest centru european, a declarat, la finalul ceremonialului de inaugurare, ministrul olandez al Apărării, Kajsa Ollongren.


    La rândul său, ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a subliniat că Lucrurile s-au derulat foarte repede. Există un tempo, o cadenţă a sosirii echipamentelor, a aparatelor F-16. Totul e planificat. Piloţii ucraineni vor începe de îndată ce au satisfăcute cerinţele de pre-antrenament care se referă la deprinderea elementelor de abilităţi lingvistice şi, în funcţie de fiecare pilot, pregătirea va fi adaptată. EFTC este o formă de recunoaştere a încrederii statelor NATO în România, a mai spus oficialul român.


    Forţele Aeriene Române operează, în prezent, o escadrilă completă de F-16 Fighting Falcon şi în curând vor mai primi încă 32 de aeronave F-16 din Norvegia.

    În condiţiile în care urmează să primim 32 de aparate, pentru noi era extrem de important ca cerinţa de pregătire a piloţilor români să fie satisfăcută. Aparatele de tip F-16 vor mai fi prezente în Europa cel puţin 20 de ani. Sunt importante şi ne dorim să avem piloţi cât mai bine pregătiţi. Prezenţa acestui centru în România este, dacă vreţi, şi o formă de a recunoaşte faptul că Armata României şi militarii români sunt de încredere şi pot contribui la apărarea flancului estic, a mai afirmat Angel Tîlvăr.

    Coordonatorul noului centru de instrucţie, a declarat că Unicat în România este faptul că aici sunt cel puţin trei ţări, mă refer la România, SUA şi la partenerul olandez care pune navele la dispoziţie. În acelaşi timp, între instructori este posibil să fie alte naţii, toate membre NATO, foşti piloţi militari care vor fi parte a acestui centru. Este important în contextul actual pentru că dăm un semnal că suntem uniţi.

    EFTC va facilita creşterea interoperabilităţii dintre aliaţi şi va contribui la crearea unor standarde operaţionale comune şi la întărirea capacităţii Alianţei Nord-Atlantice de a face faţă provocărilor complexe din regiunea Mării Negre şi din Europa de Est, se arată în comunicatul MApN.

  • România sprijină Ucraina

    România sprijină Ucraina

    România s-a
    plasat, din primul moment, în prima linie a coaliţiei democratice, având ca
    piloni Statele Unite, Uniunea Europeană şi NATO, care a condamnat războiul
    ilegal şi nejustificat declanşat de Rusia împotriva Ucrainei şi a acţionat
    prompt în sprijinul autorităţilor de la Kiev. Bucureştiul a furnizat ajutor
    umanitar, rezervat în principal refugiaţilor din ţara vecină agresată, dar şi
    sprijin militar şi a jucat un rol major în facilitarea tranzitului cerearelor
    ucrainene spre piaţa vest-europeană, după ce ruta maritimă a devenit nesigură
    din cauza războiului.


    Pe plan militar, România va găzdui, la baza aeriană de la
    Feteşti, în sud, Centrul European de Instruire F-16, înfiinţat ca urmare a
    colaborării dintre Ministerul Apărării Naţionale, prin Forţele Aeriene Române,
    şi Ministerul Apărării din Ţările de Jos, prin Forţele Aeriene Regale, în
    parteneriat cu Compania Lockheed Martin şi cu sprijinul Danemarcei, stat
    coordonator, alături de Ţările de Jos, a Coaliţiei internaţionale F-16.

    Cinci
    aeronave de acest tip ale Forţelor Aeriene Regale Olandeze au aterizat, marţi, în
    Baza Aeriană din Feteşti. Ministerul Apărării de la Bucureşti aminteşte că
    acest centru va fi un hub internaţional pentru instruirea piloţilor de aeronave
    F-16 şi va facilita creşterea interoperabilităţii dintre aliaţi.

    Prin
    înfiinţarea Centrului European de Instruire F-16, România se angajează să ofere
    un mediu de pregătire de înaltă calitate, cu acces la resurse tehnice şi
    know-how de ultimă generaţie, nu doar pentru piloţii români, ci şi pentru cei
    din statele aliate şi partenere, inclusiv Ucraina.

    România se alătură, astfel,
    altor naţiuni aliate, cum ar fi Belgia, Canada, Danemarca, Luxemburg, Norvegia,
    Olanda, Polonia, Portugalia, Suedia şi Marea Britanie, în susţinerea pregătirii
    piloţilor ucraineni pentru utilizarea, în viitor, a aeronavelor F-16.

    Centrul
    va contribui la crearea unor standarde operaţionale comune şi la întărirea
    capacităţii Alianţei Nord-Atlantice de a face faţă provocărilor complexe din
    regiunea Mării Negre şi din Europa de Est. Conform acordului de colaborare,
    ministerul român al apărării pune la dispoziţie Baza 86 Aeriană de la Feteşti,
    facilităţile de instruire şi sprijinul naţiunii-gazdă, Forţele Aeriene Regale
    ale Ţărilor de Jos pun la dispoziţie aeronave F-16, iar Compania Lockheed
    Martin asigură instructorii şi mentenanţa. El va contribui, totodată, la
    accelerarea procesului de formare a piloţilor români, în contextul în care
    Armata României se pregăteşte să primească 32 de aeronave F-16, achiziţionate
    recent din Norvegia.

    Având în vedere contextul geopolitic actual şi poziţia
    strategică a României în regiunea Mării Negre, acest centru devine esenţial
    pentru colaborarea transfrontalieră, întărirea securităţii şi consolidarea
    solidarităţii în cadrul NATO, a subliniat Ministerul Apărării.




  • Coordonare diplomatică pentru eliberarea ostaticilor

    Coordonare diplomatică pentru eliberarea ostaticilor

    Ministrul român de Externe,
    Luminiţa Odobescu anunță că şefii diplomaţiilor din Uniunea Europeană se
    coordonează strâns, ca să găsească soluţii pentru eliberarea tuturor
    ostaticilor luaţi de gruparea teroristă palestiniană Hamas, după operațiunea de
    comando declanșată pe 7 octombrie în sudul Israelului.

    Ea a participat,
    luni, la Luxemburg, la Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii și a
    declarat, pentru presa de acasă, că, în dosarul ostaticilor,
    informaţiile sunt
    extrem de sensibile şi trebuie gestionate cu maximă atenţie. Este vorba de viaţa
    unor oameni, de aceea suntem foarte prudenţi, inclusiv în ceea ce priveşte
    comunicarea publică, dar suntem în dialog cu toate autorităţile statelor din
    regiune şi nu numai cu autorităţile din regiune (și) ne coordonăm strâns pentru
    a solicita şi pentru a găsi soluţii pentru eliberarea tuturor ostaticilor,
    inclusiv a (celui) care are şi cetăţenie română
    – unul dintre numeroșii
    israelieni originari din România sau descendenți ai acestora.


    Islamiștii
    palestinieni au răpit, în total, circa 220 de oameni – israelieni, străini sau
    cu duble cetățenii -, pe care i-au transferat în Fășia Gaza și care riscă să
    fie transformați în scuturi umane, în fața bombardamentelor continue ale
    armatei israeliene. Mai mult, în primele zile ale războiului, islamiștii au
    amenințat că vor începe să ucidă ostatici, dacă inamicul mai lovește ținte
    civile.


    Aproape simultan cu reuniunea diplomatică de la Luxemburg, președintele
    Statelor Unite, Joe Biden, a cerut, de la Washington, Hamasului să-i pună în
    libertate pe toți oamenii răpiți. Ostaticii trebuie eliberați, apoi putem
    discuta
    – a punctat liderul de la Casa Albă.


    Pe de altă parte, ministrul
    Odobescu a amintit că România a condamnat cu toată fermitatea atacul atroce
    asupra Israelului şi a subliniat dreptul legitim al (acestuia) de a se apăra.
    Autoritățile de la București rămân, însă, preocupate și de soarta
    conaționalilor rămași în Gaza, unde războiul e, deja, dublat de criza
    umanitară. Circa 260 de persoane cu cetăţenie română şi membri de familie ai
    acestora au solicitat evacuarea din Fâşie – a precizat Luminiţa Odobescu.


    Recent, amintește ea, punctul de trecere a frontierei dintre Fâşia Gaza şi
    Egipt a fost deschis pentru accesul camioanelor care transportă ajutoare
    umanitare, dar este foarte important ca acest ajutor umanitar să continue. La
    fel de important pentru noi, mai spune șefa diplomației de la București, este
    să li se permită celor care doresc să părăsească Fâşia Gaza s-o facă în
    siguranţă. Ea susține că se fac demersuri în acest sens, atât prin coordonarea
    la nivelul Uniunii Europene, cât şi cu autorităţile israeliene şi cu cele din
    Egipt.


  • Jurnal Românesc – 08.06.2023

    Jurnal Românesc – 08.06.2023

    Ambasadorul
    României în SUA, Andrei Muraru, a vizitat, în perioada 1-5 iunie, comunitățile
    românești din statele Colorado și Nebraska, în cadrul turneului 50 de state, o
    comunitate
    . În Colorado, el a avut întâlniri cu membrii comunităților reunite
    în jurul bisericilor românești, dar și o întrevedere cu oameni de afaceri
    români și americani, găzduită de un start-up cu leadership românesc (Cyber
    Qubits).

    Agenda politică a cuprins o întrevedere cu guvernatorul statului Colorado,
    Jared Polis, care i-a înmânat ambasadorului român o proclamație care recunoaște
    și onorează rolul comunității românești la dezvoltarea statului, dar și cu
    primarul orașului Denver, Michael Hancock. Principalele teme de discuție le-au
    constituit posibilitățile de cooperare în domeniul agriculturii, al energiei
    regenerabile, dar și al ecosistemului de start-up-uri.

    În Nebraska, Andrei
    Muraru a cunoscut comunitățile de români formate în jurul orașelor Omaha și
    Lincoln, activi în domeniile juridic, academic, al securității cibernetice sau
    în serviciile locale. La nivel politic, întâlnirea cu guvernatorul statului
    Nebraska, Jim Pillen, a vizat interesul comun pe care statul american și
    România îl au în dezvoltarea unor soluții inovatoare în domeniul agricol, dar
    și în diversificarea mix-ului energetic, cu accent pe energia eoliană. De
    asemenea, ambasadorul român s-a întâlnit cu Don Bacon, membru republican al
    Camerei Reprezentanților la nivel federal, dar și cu reprezentanți ai
    Departamentului de Dezvoltare Economică și ai Departamentului Agriculturii.




    Colocviul
    internaţional cu titlul « Memorie și istorie în opera lui Emil Cioran »,
    organizat de Universitatea de la Strasbourg, în partenariat cu ICR Paris, se va
    desfășura în zilele de 20 și 21 iunie.
    Specialişti veniţi de pe toate
    continentele se vor întâlni, la Strasbourg, pentru a dezbate şi comunica pe
    tema mai sus-menţionată. Evenimentul nu întâmplator are loc în acele zile! Data
    de 20 iunie 2023 coincide cu comemorarea a 28 de ani de la trecerea în nefiinţă
    a marelui filosofof român şi scriitor de limbă franceză. Emil Cioran (1911-1995)
    s-a stabilit definitiv în Franța în 1945. După retragerea cetățeniei române de
    către autoritățile comuniste de la București, el a trăit la Paris ca apatrid.
    În anul 2009 a fost declarat membru post-mortem al Academiei Române.




    Institutul
    Cultural Român de la Viena organizează, în colaborare cu Muzeul Național
    Brukenthal, în perioada 15 iunie – 14 iulie, expoziţia Artiști români pe
    mapamond.
    Potrivit organizatorilor, expoziția este unul dintre cele mai mari
    evenimente de acest fel dedicate artei contemporane românești și cuprinde
    lucrări din colecția avocatului George Șerban, realizate de peste 50 de artiști
    români care s-au stabilit în țări din întreaga lume unde au activat sau încă
    activează. Sunt prezentate lucrări de pictură, desen, acuarelă, litografie și
    sculptură. Expoziția este o pledoarie pentru artă, cu scopul de a contribui la
    promovarea artiștilor și creatorilor români de cultură din diaspora și de a
    surprinde publicul cu o varietate de culori, forme, stiluri şi tehnici.
    Înființat acum mai bine de 200 de ani, Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu
    este cel mai vechi din România, unul din primele înfiinţate în Europa şi cel
    mai mare din sud-estul Europei. Totodată, este şi primul muzeu din România
    distins cu Premiul UE pentru Patrimoniu Cultural Europa Nostra în anul 2010.




    Cea de-a
    XXI-a ediție a Expoziției internaționale de artă contemporană Spazi Aperti se
    desfășoară, în aceste zile, la Accademia di Romania din Roma, cu susținerea
    Institutului Cultural Român și sub patronajul Ambasadei României în Italia.

    Ediția din acest an a expoziției colective a artiștilor rezidenți ai
    academiilor și institutelor străine din Roma se desfășoară până pe data de 20
    iunie. Proiecte de pictură, grafică, video, sunet, instalație și fotografie
    aduc în fața publicului o amplă diversitate a limbajului artistic și oferă o
    viziune curajoasă și inovativă asupra contextului contemporan. Spazi Aperti
    este un eveniment unic și este bazat pe un concept original creat de artiștii
    bursierii Vasile Pârvan în anul 2003. Expoziția este unul dintre reperele
    artei contemporane în realitatea multiculturală din capitala Italiei, fiecare
    ediție funcționând ca un pilon de susținere a tinerilor artiști străini.


  • SUA – condiții meteo severe – uraganul IAN

    SUA – condiții meteo severe – uraganul IAN

    Centrul Național pentru Uragane din Statele Unite ale Americii (SUA) anunță că, între 28 septembrie – 1 octombrie 2022, teritoriile aflate în Oceanul Atlantic din apropierea SUA și statele federale americane Florida, Georgia și South Carolina se vor confrunta cu unele condiții meteorologice severe, din cauza deplasării uraganului IAN, format în Marea Caraibilor, informează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).

    Există premise ca uraganul să crească în intensitate până la gradul 3 la momentul atingerii teritoriului american. Este posibil ca aeroporturi, poduri, viaducte, carosabil rutier etc. din zonele indicate să fie închise circulației călătorilor, transportului de mărfuri etc.

    Cetățenii români care au planificată călătoria spre sau din zonele menționate sunt sfătuiți să ia legătură cu companiile aeriene pentru verificarea situației zborului programat.

    Informații actualizate cu privire la traiectoria furtunii tropicale/uraganului pot fi accesate pe site-ul Centrului National de Uragane www.nhc.noaa.gov, dar și la https://www.state.gov/links-resources/. Românii aflaţi în zonele ce vor fi afectate de aceste condiţii meteorologice sunt rugaţi să urmărească anunţurile făcute de autorităţile americane şi să urmeze recomandările şi instrucţiunile acestora.

    În cazul unor situații urgente legate de fenomenele meteorologice actuale se pot adresa Consulatului General al României la Miami la numerele de telefon +1.305.763.8714 și +1.305.763.8874, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de permanență al oficiului consular al României din Miami, SUA: +1-202-515-8953.


    De asemenea, MAE recomandă și consultarea paginilor de Internet

    www.mae.ro, www.miamidade.gov/oem

    și reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îți poate salva viața!.

  • SUA – sancțiuni împotriva lui Putin și Lavrov

    SUA – sancțiuni împotriva lui Putin și Lavrov

    Statele Unite le vor interzice președintetlui rus Vladimir Putin și ministrului său de externe, Serghei Lavrov , intrarea pe teritoriul lor, o decizie extrem de rară împotriva unor lideri străini, a anunţat vineri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe Jen Psaki, notează AFP.

    Interdicţia de a călători în Statele Unite va face parte din aceste măsuri, luate ca represalii la invazia Ucrainei, a spus ea.

    Este un element obişnuit al sancţiunilor împotriva unor personalităţi străine, a adăugat Jen Psaki, care a subliniat că detaliile acestor sancţiuni istorice contra preşedintelui rus vor fi dezvăluite mai târziu.

    Cei doi se alătură unei liste de lideri sancţionaţi direct de Statele Unite, printre care liderul iranian Ali Khamenei, preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, dictatorul nord-coreean Kim Jong Un şi preşedintele sirian Bashar Al-Assad.

    A-l avea ca ţintă pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi un act atroce din partea ruşilor, a mai afirmat Jen Psaki.

    Vladimir Putin şi Serghei Lavrov sunt deja ţinta unor sancţiuni financiare din partea Uniunii Europene şi a Regatului Unit, ceea ce înseamnă în principal că activele lor vor fi îngheţate.

    Sancţiunile împotriva preşedintelui şi ministrului de externe al ţării sunt un exemplu şi o demonstraţie a neputinţei absolute a propriei voastre politici externe, a fost replica purtătoarei de cuvânt a diplomaţiei de la Moscova, Maria Zaharova, la televiziunea rusă.

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID-19. Sâmbătă fură raportate tru România 19.371 di cazuri năi di Covid și 48 di decese asociate. Numirlu a deceselor easti di peasti 10 ori ma ñic andicra di kipita a dalgăllei precedentă a pandemiillei, ama rata di infectare continuă s’crească, agiungânda la 8,77 la ñille tru București. Nai ma mare rată di infectare cu SARS-CoV-2 ditu capitală (16,54 la mie) fu tu 22 di sumedru anlu ţi tricu. Nai ma arău scenariu acăţatu tu isapi di autorităț pruveadi până la 70.000 di cazuri năi ndzuuă tru prima giumitate a meslui şcurtu. Ministrul a Sănătatillei, Alexandru Rafila, spuni că 173 di centre di evaluare a Covid-19 tru ambulatoriu sunt operaţionale tru tută văsilia, ditu ateali 230 planificate.



    SĂRBĂTURISEARI. Guvernul a Româniillei a sărbăturisi sâmbătă 160 di ani di la formarea a primlui guvernu ali Românie, după ţi fu pricunoscută oficial unirea principatelor Moldovei și Țării Românești. Cu aestă ucazi, pi mururli di la Pălatea Victoria ditu capitala București, iu easti scamnulu a guvernului ali României, seara eara proiectate imagini yilipsitoari tră aestă keatră di sinuru tru istoria a Româniillei, cum hlambura a Româniillei, data la cari s-thimilliusi primul guvern ali Românie, respectiv 22 di yinaru 1862 si numa a primlui prim-ministru a văsiliillei, Barbu Catargiu. Luni, anda easti sărbătoare națională tru România, va s’yiurtusească 163 di ani di la unirea Principatelor Române. La 24 di yinaru 1859, Alexandru Ioan Cuza, aleptu domnitor ali Moldovă tru săptămâna precedentă, fu aleptu tru unanimitate și suveran tu Țara Românească și proclamat domnitor a Principatelor Unite. Tru kirolu a domniillei a lui s-băgară thimeallili instituționale tră România modernă.



    GREVA. Capitala a Româniillei, București, armasi și sâmbătă fără hălăţli di transport tru comun supraterane. Fu a 3-a dzuuă arada di grevă tră Corporația di Transport București, acă ună instanță lugursi că protestul easti paranomu. Sindicatele ndrupăscu căftărli a lor, cari pruvedu creastiri tră tiñia di cafi mesu și demisia a directorului general ali corporație. Șoferlli cari nu aproaki s’lucreadză riscă s’lă si curmă contractili di lucru, spusi primarlu general a Bucureștiului, Nicușor Dan. El nica spusi că Primăria băgă la dispoziția a șoferilor un numir gratuit tra să spună desi suntu nkidicaţ di colegi să s’ducă la lucru și adăvgă că fu dişcllisu un dosar penal tru aestă noimă. Tu aestu kiro, guvernul s’ampuliseaşti cu căftări di partea a sindicatelor și tru domeniul ali educație publică și a sănătatillei.



    NATO. NATO nu apruke viniri cftarea ali Rusie ti ritrădzeari a askeriloru Alianţăllei ditu Bulgaria şi România şi denunţă conceptul di sferie di influenţă, declară purtătorlu di zboru al NATO, Oana Lungescu. Rusia căftă garanții di la SUA și NATO că Alianța nu va s’tindă ma multu tu apirită și căftă ritrădzearea a askeriloru și echipamentelor arădăpsiti tru statili cari aderară la organizație tu 1997. Tut viniri, Pentagonlu dimăndă al NATO la scară largă ti un exercițiu naval tru Marea Mediterană, tu hăvaia a mintireaşiloru cu Rusia, cari dimăndă și manevre navale majore, dimăndă AFP. Premierlu polonez Mateusz Morawiecki căftă a liderlor europeni s’adoptă ună poziție fermă și unită contra ali Rusie, tru contextul ali asparizmă că Moscova ari căbilea ti ună aputruseari ali Ucraină. Membrilli NATO Estonia, Letonia și Lituania va s’da ali Ucraină rachete antiblindati și antiaeriene favricati ditu SUA, dimăndară miniștrilli ali apărari ditu aţeali trei stati tru ună declarație comună. Tru România, prezidentulu Klaus Iohannis gri ti ñiercuri la ună andamasi a Consiliului Suprem di Apărare. Andamasea va s’aibă tu amprotusa situația di securitate di la Marea Neagră și di pi arădărikea estică al NATO, cum și misurle di dizvoltare a capacitățlor di reziliență și di apandisi ligate di năili provocări di securitate.



    TENIS. Agiucătoarea română di tenis Simona Halep s-califică tru optimile di finală di la Australian Open, după ţi sâmbătă u azvimsi Danka Kovinic ditu Muntenegru, scor 6-2, 6-1, tru turul 3 a turneului di Melbourne. Halep (15 WTA și a 14-a cap di serie), amintă meciul tru 64 di minute. Fu a 8-a victorie arada ti agiucătoarea româncă tru aestu sezon. Tru turlu yinitoru, Simona Halep va s’alumtă cu Alizé Cornet ditu Franța (61 WTA). Tut sâmbătă, ună altă româncă, Sorana Cîrstea, amintă tu turul 3 contra ali Anastasiei Pavlyuchenkova, Rusia, cap di serie nr. 10. Tru turul yinitoru, Sorana Cîrstea va s’alumtă cu Iga Swiatek ditu Polonia.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Diplomație — Ministerlu ti Externi ali Românie nu aproaki declarațiile a Ministerlui Afacerlor Externe ali Fedearație Rusă tu ţi mutreaşti prezența militară aliată pi Arădărikea ditu Apirită alu NATO, ţi li lugurseaşti ca hiindalui intempestivi și fără niţi unu thimelliu”. Ministerlu Afacerlor Externe di București năpoi aduţi aminti, tru un comunicatu di presă, că prezența NATO tru statili Aliati, cari easti rezultatlu a apofasiloru adoptati la summit di liderlli aliaț și implementati di structurli politiţi și militari aliati responsabili tru aestă noimă, easti ună reacție maş defensivă ti purtaticlu tutu cama fuvirosu ali Fedearație Rusă tru Viţinătatea ditu Apirită. Ș-aesta maxusu ditu 2014, cându Crimeea, teritoriu ucraineanu, fu aputrusită paranomu di Rusia. Aestu purtaticu s’faţi ş-tu aestu kiro, acă NATO cilăstăseaşti ti unu dialog hăirlăticu”, adăvgă Ministerlu di Externi di București. Rusia căftă viniri al NATO ta ş’tragă askerili ditu Românie și Vărgărie, ca parti ași-dzăsiloru garanții di securitati ţi li caftă a Occidentului. Ministerlu ti Externi a Moscovăllei caftă s’hibă trapti askerili xeani, echipamentlu militar și armamentlu ditu aţeali di ma ninti craturi comunisti cari nu eara membri a Suţatăllei Nordu-Atlantică tru 1997. Easti cazlu a Româniillei și ali Vărgărie — spuni diplomația arusă, acă, simfunu cu minduita analiștilor, ahtări spuneri pot s’hibă și tră Polonia ică statili baltiţi.



    Statele Uniti vs Rusia – Secretarlu di statu a Statiloru Uniti Antony Blinken declară viniri că dialoglu cu Moscova ma largu va s’ducă ninti, ama căftă ali Rusie tra ş-tragă askerili arădăpsiti tu sinurlu cu Ucraina. După muabeţli ti cari spusi că suntu sincere și substanțiale”, cari eara ţănuti Geneva cu ministurlu arusescu di externi Serghei Lavrov, Antony Blinken spusi că stămâna yinitoari Washingtonlu va s’părăstisească a Moscovăllei idei” sumu turlia di apandasi ngrăpsisti. Tu arada a lui, Lavrov apruke că Statele Unite tăxiră ună apandisi ngrăpsită ti căftărli a Moscovăllei mutrinda arhitectura evrupeană di securitati. Dupu aesta, va s’aibă ună nauă andamusi tu idyiulu livelu. Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, salută, gioi, hăbarea faptă di omologlu a lui american, Joe Biden, tu ligătură cu prezența militară americană tru România, tu Ardărikea ditu Apirită al NATO, ma s’hibă di s’aspardzi catandisea a securitatillei. Năsu nica spusi ş-aţea că Parteneriatlu Strateghicu Româno-Frănţescu va s’hibă anvărtuşitu tru reghiunea ali Amarea Lae, dupu hăbarea ţi u feaţi omologlu a lui, Emmanuel Macron, că Franța easti etimă s’pitreacă askeri tru România tru cadurlu a misiuñilor Alianțăllei. Rusia ari arădăpsită cama di 100.000 di askirladz tu sinurlu cu Ucraina, ama nu aproaki că ari naeti ti ună aputresari aluştui cratu.



    Covid – România dimăndă viniri 19.649 di năi cazuri di coronavirus detectati tru 24 săhăţ ditu soni, un nău recordu istoric. Isapea-a pandemiillei criscu, tutunăoară, cu 49 di morţă. Rata di ocupari apaturli ahărdziti ti paciențălli cu Covid easti de 22%, aşi că școlliurli pot s’ducă ma largu nveţlu pi turlia fizică. S’cundillemu că, simfunu cu năili standardi ţi suntu tu practico, cursurli ahurhescu s’hibă ţănuti online tru oara anda cama di 70% ditu apaturli ti lăndziţlli di Covid suntu acăţati tu ună secție. Tu arada-a lui, ministurlu a Sănătatillei, Alexandru Rafila, spuni că rata a morţăloru easti tora di dzaţi ori ma ñică andicra di meslu sumedru, cându avea unu numiru idyealui di cazuri ndzuuă. Un tratamentu antiviral inovatoru va s’hibă disponibilu tru şcurtu kiro, spusi oficialu românu ditu domeniulu a sănătatillei. Cama multu, numirlu a româñilor cari feaţiră naima pţănu ună doză di vaccinu easti cama di 8 miliuñi, ditu aeşţă cama multu di giumitati, dimi 56%, suntu cu ilikia anamisa di 50 și 59 di añi. Tru aestu kiro, anvălearea vaccinală spusă di România easti di 47,5% ditu populația eligibilă, cu ilikia di 12 di añi ş-cama. Ditu 26 di yinaru, văsilia va s’ahurhească și vaccinarea-a cilimeañiloru cu ilikia anamisa di 5 și 11 di añi.



    Grevi – Greva dimăndată di sindicaliştilli di la Compania di Transportu Publicu Bucureşti (STB) ahurhită gioi s’duţi ninti ş’tu dzuua di adză. Acă Tribunalu București u curmă greva ahurhinda cu dzuua di gioi, autobuzili, troleibuzili și tramvaili nu urdină nica tru capitala a Româniillei. Giudicătorlli va s’apufusească viniri desi protestul easti tu nomu ică nu. Liderlu a sindicaliștilor ditu transportul publicu di suprafață di București, Vasile Petrariu, spuni că greva va s’ducă ninti până cându directorlu a companiillei va ş-da demisia și până cându a lucărtorloru va lă crească tiñiili di cafi mesu cu 10%. Tru apandisi, directorlu a Societatillei di Transportu Public Bucureşti, Adrian Criţă, declară că lu-ari călisită sindicatlu ta s’păzărăpsească Contractulu Colectivu di Lucru tu ahurhita-a anlui, ama elli ici nu apăndăsiră. Reacția a dimarhului a Capitalăllei, Nicușor Dan, iruşi vini. Năsu lygurseaşti că aestă grevă easti di turlie politică și caftă s’hibă tiñisitu nomlu.


    Năpoi ti dzuua di viniri, sindicaliștilli ditu industria aluminiului ndregu ună manifestație di protestu dinintea-a scamnului a guvernului di București. Aeșţă cutugursescu greaua catandisi ditu sectorlu a loru, maxutarcu dupu ţi criscură păhadzlli la energie electrică și gazi. Nicurarea a producțiillei di aluminiu va s’ducă la scutearea di pi lucru a personalui ditu dumeniu și la șomajlu tehnici ti ñilli di lucărtori ditu sectoru, ama și ti dzăţli di ñilli di oamiñi cari lucreadză tru companii cari ţănu directu ică indirectu di aestă industrie, facu timbihi protestatarlli.



    Tenisu – Diplolu românescu adratu ditu românca Jacqueline Cristian și ghirmana Andrea Petkovic s’califică viniri tru etapa a 2-a a probăllei di dublu feminin di la Australian Open, după ţi u azvimsi preacllea adrată ditu românţili Simona Halep și Gabriela Ruse. Idyealui, preacllea Raluca Olaru (România) – Anna Lena Friedsman (Ghirmănia) kiru dinintea a chinezilor Yifan Xu-Zhaoxuan Yang. Tru antriţearea di simplu femininu, armasiră la Australian Open maş Simona Halep și Sorana Cîrstea.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala









  • Discuţii diplomatiţi româno – americani

    Discuţii diplomatiţi româno – americani



    România ma largu va s’hibă un parteneru strateghicu vărtosu shi di pistipseari a Statilor Uniti, ama şi un soţu NATO ascumbusitu, deadi asiguripseri, marță, ministurlu ti lucre xeani, Bogdan Aurescu, tu ună muabeti ţi u avu pritu tilefunu cu omologlu a lui american Antony Blinken. Di Washington, năulu secretaru di statu u alăvdă România că easti un membru NATO rvărtosu şi tră angajamentul andicra di anvărtuşearea a securitatillei tu regiunea ali Amarea Lae. Fu cundilleată, tru arada-a moeabetillei, simasia-a coordonarillei cu partenerlli cari ambărţiteadză idyili valori şi priorităţ strateghiţi, cum şi ananghea ti promovarea-a democraţiillei şi a statlui di dreptu, nica şi pritu anvărtuşeari rezilienţa strateghică pi nivel internaţionalu, să spuni tu unu comunicat MAE di București.



    Aţelli doi diplomaț tricură pi arada şi dizvoltărli nu di multu kiro ditu ligătura bilatearală tru domenii strateghiţi, nica spusiră şi sinferlu ti băgarea tu practico iniţiativili mutrinda anvărtuşearea-a securitatillei energhetiţi. Tru contextu, fu acăţată tu moeabeti coopeararea bilatearală ţi easti tu mplină dizvultari tru domeniulu nuclear ţivilu şi gaereţli di diversificari a izvurloru di aprovizionari cu gaz tru Europa, hiinda yilipsită simasia-a izvuriloru strateghiţi di gaz ditu platoulu continental ali Amarea Lae.



    Antony Blinken scoasi tu migdani haristusearea ali SUA ti progresili ţi li feaţi România tru aţea ţi mutreaşti statlu di dreptu, reforma ali justiţie şi combaterea ali aruşfeti, di mari simasie şi tu planu reghionalu. El cundille că aesti meatri agiută pănu di mardzină ti thimilliusearea-a unlui medi di emburlăchi şi investiţionalu atractiv tră partenerlli economiţ americani, scuţănda tu videală că dizvoltarea a ligăturăllei economiţi cu România armâne ună prioritate. Di altă parti, ama, raportul pi 2020 a Departamentului di Stat, aleptu di corespondentul Radio România la Washington, faţi timbihi, ntră altili, că tru văsilia a noastră ari ună aruşfeti cabaia arăspândită la nivelu ufiţialu. Raportul nica spuni că sistemlu judiciar lo meatri tră condamnari şi tră sancţionari ufiţiali cari feaţiră ilegalităţ, ama autorităţli nu avură mecanismi hăirlătiţi ti b4gari tu practico pideapsili şi amânară proţedurli ligate di abuzuri ali poliţie şi fapte di aruşfeti, lucru ţi dusi tu multi cazuri la achitări.



    Na turnămu la moeabetea telefonică, ta să spunemu că șeflu ali diplomaţie di Bucureşti cundille ti implicarea financiară a SUA tră realizarea a născăntoru proiecti ditu România, cundillindalui că, pi ningă ună prezenţă militară criscută a SUA tru văsilia-a noastră și tru reghiune, easti ananghi şi anvărtuşearea prezenţăllei economiţi şi di investiţii. Tutunăoară, el scoasi tu migdani sinferlu ti intrareantrăoară tu programlu Visa Waiver şi tră ahăndusearea-a cooperarillei tră combaterea a născăntoru fenomeni cu impact negativ, cata cumu traficlu di persoane. Minișţărlli di externi zburără şi tră umplearea dzaţi añi di la băgarea tru lucru a Acordului mutrinda amplasarea a sistemlui di apărari contra a rachetelor balistiţi a Statelor Unite tru România, cum şi ţinţi añi di la opearaţionalizarea facilitatillei anti-rachetă di Diveselu.




    Autor: Eugen Coroianu

    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Discuţii diplomatice româno – americane

    Discuţii diplomatice româno – americane

    România va continua să fie un partener strategic puternic şi de încredere al Statelor
    Unite, precum şi un aliat NATO dedicat, a dat asigurări, marți, ministrul de
    externe, Bogdan Aurescu, într-o convorbire prin telefon cu omologul său
    american Antony Blinken. De la Washington, noul secretar de stat a transmis
    laude României pentru că este un membru NATO robust şi pentru angajamentul faţă
    de consolidarea securităţii în regiunea Mării Negre. A fost accentuată, în
    cadrul discuţiei, importanţa coordonării cu partenerii care împărtăşesc
    aceleaşi valori şi priorităţi strategice, precum şi necesitatea promovării
    democraţiei şi a statului de drept, inclusiv prin întărirea rezilienţei
    strategice la nivel internaţional, arătă un comunicat MAE de la București.


    Cei
    doi diplomați au trecut în revistă şi dezvoltările recente din relaţia
    bilaterală din domenii strategice, exprimând interesul pentru concretizarea
    iniţiativelor vizând consolidarea securităţii energetice. În context, a fost
    discutată cooperarea bilaterală aflată în dezvoltare în domeniul nuclear civil
    şi eforturile de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaz în Europa,
    fiind evocată importanţa resurselor strategice de gaz din platoul continental
    al Mării Negre.


    Antony Blinken a exprimat aprecierea SUA pentru progresele
    României în ceea ce priveşte statul de drept, reforma justiţiei şi combaterea
    corupţiei, relevante inclusiv la nivel regional. El a accentuat că aceste
    măsuri contribuie în mod hotărâtor la crearea unui mediu de afaceri şi
    investiţional atractiv pentru partenerii economici americani, evidenţiind că
    dezvoltarea relaţiei economice cu România rămâne o prioritate. Pe de altă
    parte, însă, raportul pe 2020 al Departamentului de Stat, citat de
    corespondentul Radio România la Washington, atrage atenția, între altele, că în
    țară noastră există o corupţie larg răspândită la nivel oficial. Raportul mai
    afirmă că sistemul judiciar a luat măsuri de a condamna şi pedepsi oficiali
    care au comis ilegalităţi, dar autorităţile nu au avut mecanisme eficiente de
    aplicare a pedepselor şi au amânat procedurile legate de abuzuri ale poliţiei
    şi fapte de corupţie, ceea ce a condus în multe cazuri la achitări.


    Revenind la
    convorbirea telefonică, șeful diplomaţiei de la Bucureşti a pledat pentru implicarea financiară a
    SUA în realizarea unor proiecte din România, subliniind că, pe lângă o prezenţă
    militară crescută a SUA în țară noastră și în regiune, este necesară şi
    consolidarea prezenţei economice şi de investiţii. De asemenea, el a evidenţiat
    interesul pentru accederea rapidă în programul Visa Waiver şi pentru
    aprofundarea cooperării în combaterea unor fenomene cu impact negativ, precum
    traficul de persoane. Miniștrii de externe s-au referit și la împlinirea a zece
    ani de la intrarea în vigoare a Acordului privind amplasarea sistemului de
    apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România, precum şi
    a cinci ani de la operaţionalizarea facilităţii anti-rachetă de la Deveselu.



  • SUA – alertă de conditii meteorologie severe

    SUA – alertă de conditii meteorologie severe

    Statelor Unite ale Americii au emis o alertă de condiții meteorologice severe – viscol și ninsori abundente, pentru perioada 16 – 18 decembrie 2020, pentru zonele: New York, New Jersey, Philadelphia, Boston, New England, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

    Cetățenilor români care intenționează să se deplaseze în zonele respective, MAE le recomandă să amâne călătoria planificată, să urmărească anunțurile autorităților locale și să urmeze cu strictețe recomandările și instrucțiunile acestora.

    Asistență consulară poate fi obținută contactând Consulatul General al României la New York: +1 212 682-9120; +1 212 682-9121, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

    Cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, cu caracter de urgență, au la dispoziție telefonul de permanență al Consulatului General al României la New York: +1 917 679-9874.


    MAE recomandă consultarea paginilor de internet https://www.weather.gov., http://newyork.mae.ro/ și www.mae.ro şi reaminteşte cetăţenilor români care călătoresc în străinătate că au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!.

  • Ministrul Bogdan Aurescu, l-a primit, vineri, pe ambasadorul SUA la Bucureşti, Adrian Zuckerman

    Ministrul Bogdan Aurescu, l-a primit, vineri, pe ambasadorul SUA la Bucureşti, Adrian Zuckerman

    Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, l-a primit, vineri, pe ambasadorul SUA la Bucureşti, Adrian Zuckerman. Cei doi oficiali au discutat despre cooperarea bilaterală în contextul pandemiei de COVID-19, despre anunţul privind retragerea Statelor Unite din Tratatul Cer Deschis, evoluţiile din Republica Moldova, programul Visa Waiver, aderarea României la OECD şi perspectivele Iniţiativei celor Trei Mări.

    Ambasadorul Zuckerman a înmânat ministrului Aurescu informarea oficială prin care Statele Unite anunţă decizia de retragere din Tratatul Cer Deschis, care va intra în vigoare la şase luni după data anunţului, se precizează într-un comunicat de presă al MAE.

    Şeful diplomaţiei române a exprimat apreciere pentru consultările bilaterale frecvente pe tema aplicării Tratatului Cer Deschis şi a subliniat că acesta îşi menţine valoarea, România susţinând ferm Tratatul şi contribuind la acesta cu echipamente omologate la nivel aliat şi nu numai pentru misiuni de observare. A evidenţiat că România împărtăşeşte preocuparea Statelor Unite, partener strategic şi aliat extrem de important în cadrul NATO, cu privire la implementarea selectivă pe care Federaţia Rusă a avut-o în ceea ce priveşte prevederile Tratatului Cer Deschis, în special prin impunerea unor limite artificiale de aplicare, care nu corespund spiritului Tratatului, precizează comunicatul MAE.

    Ministrul Aurescu a spus că România înţelege poziţia SUA de a se retrage din acest tratat, iar ţara noastră va depune în continuare eforturi pentru ca la nivelul Alianţei să existe o abordare unitară şi fermă, care să determine Rusia ca în următoarele şase luni, la finalul cărora notificarea ieşirii SUA din Tratat îşi va produce efectele juridice, să revină la implementarea deplină a acestuia.

    Ambasadorul Adrian Zuckerman a transmis mulţumirile SUA pentru reacţia şi abordarea României şi a propus ca Bucureştiul şi Washingtonul să menţină un dialog apropiat pe această temă în următoarea perioadă, a arătat MAE.

    Cei doi oficiali au discutat şi despre perspectivele aprofundării Parteneriatului Strategic România-SUA în ansamblul său şi au exprimat satisfacţie pentru cooperarea foarte bună, inclusiv în contextul pandemiei de COVID-19, în ceea ce priveşte sprijinul reciproc în vederea repatrierii cetăţenilor, sprijinul SUA pentru transportul şi achiziţia de echipament medical pentru România, ajutorul de 800 de mii de dolari pentru combaterea pandemiei. Ministrul Bogdan Aurescu a reamintit că România va trimite în perioada următoare o delegaţie militară formată inclusiv din personal medical în SUA, în contextul pandemiei.

    În ceea ce priveşte accesul României în Programul Visa Waiver, ambasadorul Zuckerman a asigurat că acordă o atenţie deosebită acestui obiectiv comun şi analizează în profunzime modalităţile prin care autorităţile celor două ţări pot colabora pentru obţinerea unor rezultate concrete, a informat MAE.

    Ministrul Bogdan Aurescu, care a ridicat subiectul vizelor pe agenda discuţiilor, a subliniat că acesta are impact deosebit pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte contactele people-to-people, oportunităţile investiţionale şi economice, schimburile educaţionale şi nu numai.



    Ministrul de Externe a evidenţiat că aderarea României la OCDE rămâne un obiectiv prioritar al Guvernului de la Bucureşti, ambasadorul Zuckerman asigurând că SUA susţine deplin acest obiectiv, se mai arată în comunicat.

    Totodată, au fost trecute în revistă evoluţiile pozitive înregistrate pe palierul Iniţiativei celor Trei Mări, inclusiv în contextul anunţului recent făcut de SUA cu privire la alocarea a sumei de 1 miliard de dolari pentru investiţii în proiecte energetice în cadrul Iniţiativei, precum şi a deciziei recente a unor ţări precum Estonia, Letonia şi Ungaria de a se alătura Fondului de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări, la care România participă deja. A fost agreată continuarea coordonării apropiate dintre România şi SUA în pregătirea eficientă a rezultatelor Summit-ului Iniţiativei celor Trei Mări de la Tallinn, din octombrie, inclusiv în ceea ce priveşte dezvoltarea Fondului de Investiţii şi implementarea proiectelor prioritare de interconectivitate ale Iniţiativei, precizează MAE.

    Ministrul Bogdan Aurescu şi ambasadorul Adrian Zuckerman au avut un schimb de opinii şi în privința evoluțiilor din Republica Moldova şi au agreat ca SUA şi România să continue coordonarea pe linia încurajării autorităţilor de la Chişinău pentru intensificarea, în mod consecvent şi credibil, a reformelor necesare apropierii de UE şi respectarea, pe deplin, a principiilor democratice şi ale statului de drept.

    Şeful diplomaţiei române a arătat că România va continua să urmărească cu prioritate respectarea intereselor şi aşteptărilor legitime ale cetăţenilor din Republica Moldova, parcursul european fiind singurul în măsură să asigure dezvoltarea economică şi socială a Republicii Moldova în beneficiul direct al cetăţenilor săi, a mai informat MAE.

    sursa: agerpres

  • Mary Claire Heffron, o psiholoagă americană aflată la Cluj cu o bursă Fulbright

    Mary Claire Heffron, o psiholoagă americană aflată la Cluj cu o bursă Fulbright

    Mary Claire Heffron sosea pentru prima oară în România în 2017 alături
    de soţul ei, care este istoric şi care era invitat la Constanţa cu ocazia unei
    conferinţe în cadrul Asociaţiei Europene pentru Studii Americane. Este psiholog
    practician şi predă tehnici de abordare psihologică şi comunicare terapeutică
    pentru persoanele care lucrează cu publicul – asistente, medici, asistenţi
    sociali. Soţul lui Mary Claire cunoştea deja ţara noastră încă din timpul comunismului,
    când a existat o deschidere politică a autorităţilor româneşti de atunci faţă
    de Statele Unite şi îşi dorea să se întoarcă aici.

    În 2018, cei doi au revenit
    în România, la Timişoara, unde soţul lui
    Mary Claire a predat un curs de istorie la Facultatea de Vest. Atunci Mary
    Claire a cunoscut mai multe grupuri de cercetători în domeniul psihologiei şi
    lucrători din sistemul asistenţei sociale şi protecţiei copilului, a legat
    relaţii strânse cu ei şi a început o colaborare. Un an mai târziu a obţinut o
    bursă Fulbright, care îi permite acum să predea şi să facă cercetare la
    Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai
    din Cluj.


    Sunt aici pentru două scopuri: pe de o
    parte, predau cursuri la Universitate şi fac cercetare în domeniul capacităţii
    oamenilor de a-i ajuta pe ceilalţi şi de a învăţa şi internaliza anumite metode
    care să-i facă să nu depăşească o limită sănătoasă atunci când empatizează cu
    cineva care e deprimat sau a suferit o traumă. Uneori, cei care lucrează cu
    astfel de persoane aflate în situaţii de mare risc nu reuşesc să păstreze o
    distanţă emoţională, sau dimpotrivă, se detaşează în totalitate. Eu le predau
    metode care îi ajută să fie prezenţi, să-şi adapteze emoţiile şi să empatizeze
    corect cu cei aflaţi în nevoie şi să îi ajute cu adevărat.

    Pe de altă parte,
    fac şi muncă de teren şi intru în comunitate. Desigur, sunt conştientă de
    istoria voastră şi de ceea ce s-a întâmplat în România în trecut, încerc să mă
    adaptez cât pot la realitate. Din câte am înţeles de la cei cu care am vorbit,
    copilăria în comunism a avut un impact foarte puternic în multe direcţii şi a
    fost traumatizantă pentru mulţi români. Am reţinut în special povestea unei
    tinere femei a cărei mamă era medic rezident şi primise repartiţie într-un oraş
    îndepărtat de cel în care locuiau. Aşa încât ea a fost în grija bunicilor de la
    vârsta de două luni, iar mama ei o vedea doar câteva zile, în weekend, când
    putea veni acasă.

    Astfel de separări au un impact foarte mare asupra vieţii de
    familie, iar tipul de relaţionare cu părinţii în primii ani de viaţă ne
    modelează conceptul de siguranţă în relaţie pentru tot restul vieţii. Desigur,
    bunicii au avut mare grijă de ea, însă am observat acest vid sufletesc, această
    nevoie de apropiere de mamă pe care spune că nu a cunoscut-o cu adevărat
    niciodată. Cu astfel de traume şi cicatrici sufleteşti se confruntă mulţi
    adulţi ca ea care îşi pun întrebarea dacă vor sau nu copii. Cred că aceste
    lucruri încă sunt prezente şi ştiu că sunt şi alte poveşti triste care au
    influenţat societatea, că acelea au fost timpuri foarte dificile din toate
    punctele de vedere şi că au lăsat urme mult timp după revoluţie.


    Mary Claire
    se află în România din vara lui 2019 şi urmează să mai petreacă aici alte cinci
    luni pe durata bursei Fulbright. A călătorit între timp în zona Transilvaniei,
    la Sighişoara, Mediaş şi Sibiu, a ajuns şi la Bucureşti, dar a mers mult şi în
    natură şi a urcat pe munţi, pasionată fiind de drumeţii. A locuit în special la
    Cluj, care îi place pentru că e un oraş cosmopolit şi universitar care îi
    aminteşte puţin de Berkley, oraşul în care trăieşte în Statele Unite. A avut o
    mulţime de întâlniri speciale în toată România, a legat prietenii şi am
    întrebat-o dacă s-a ataşat profund de locurile noastre.







    Desigur! Am fost foarte surprinsă de
    România, de deschiderea oamenilor de aici. Există la început un fel de
    reţinere, însă, după ce încep să te cunoască, oamenii devin foarte primitori,
    sunt calzi şi se poartă foarte frumos cu tine, ceea ce e foarte agreabil. Mi-a plăcut
    mult să-i cunosc pe români, să aflu despre diferenţele dintre regiuni, dintre
    sate şi oraşe. Sunt o mare iubitoare de ieşit în natură şi mă simt de parcă am
    ajuns într-un rai al excursiilor în Munţii Apuseni şi în celelalte locuri pe
    care le-am vizitat. M-am simţit excelent aici.

    Probabil că îmi trebuie o viaţă
    de om să înţeleg cu adevărat ce s-a întâmplat de-a lungul istoriei în acest
    spaţiu aflat la răscruce de drumuri europene. Viaţa aici este surprinzătoare şi
    foarte diferită faţă de cea din Statele Unite. Aici e o atmosferă în care
    trecutul e chiar în faţa ta, în diverse clădiri şi poveşti de viaţă, iar acest
    lucru are un fel de profunzime care m-a făcut să mă simt foarte bine aici.


    În iulie
    anul acesta Mary Claire se va întoarce în Statele Unite, unde o aşteaptă
    familia şi casa cu grădină, în care îşi petrece mare parte din timp. La finalul
    discuţiei noastre, mi-a spus ce va lua cu ea la plecarea din România.


    Cu siguranţă voi lua cu mine multe amintiri
    cu nişte oameni speciali pe care i-am cunoscut mai bine şi de care m-am ataşat.
    Voi lua o mulţime de stări şi locuri şi amintirea unui fel de a fi. Unul din
    lucrurile remarcabile din România este acela că, deşi românii sunt ocupaţi şi
    muncesc foarte mult, există o anumită relaxare în ce priveşte întâlnirile şi
    discuţiile. Dacă ieşi cu o prietenă la o cafea, rezervă-ţi trei ore.

    Un alt
    lucru pe care l-aş lua cu mine ar fi întâlnirea cu proprietara casei vechi
    bănăţene în care am locuit în Timişoara. Era o doamnă în vârstă, fostă
    farmacistă cu o carieră strălucită şi o viaţă împlinită. Acum îşi dedica tot
    timpul lucrului în grădina ei, care era imensă. Pentru mine era în acelaşi timp
    profesoara de română care mă învăţa toate denumirile de plante şi arbori pe
    care îi cultiva, dar şi o prietenă bună. A rămas pentru mine imaginea femeii
    române cu o carieră de farmacistă şi o familie frumoasă, care a îmbrăţişat
    lucrul în grădină şi care era fericită. Cu siguranţă, voi lua cu mine şi câteva
    frumoase lucruri româneşti, îmi plac materialele, lucrurile împletite şi voi
    lua ceva să-mi amintească de timpul petrecut aici. Îmi vor lipsi cel mai mult
    oamenii, prietenii şi cunoştinţele pe care mi le-am făcut aici şi felul acesta
    relaxat de a fi al românilor.

  • Alexandru Deian Varanic din Statele Unite ale Americii

    Alexandru Deian Varanic din Statele Unite ale Americii

    Alexandru-Deian Varanic are 22 de ani, s-a născut în Statele Unite ale
    Americii, la Chicago. În America a urmat şi liceul, iar în prezent e student în
    anul II la secţia cu predare în limba engleză a Facultăţii de Automatică şi
    Calculatoare de la Universitatea Politehnică din Timişoara.

    Majoritatea americanilor trăiesc pe datorii, cam
    70 %, iar o facultate medie, nu una bună, costă vreo 30 000 de dolari pe an,
    fără cazare, mâncare, bani de buzunar, doar facultatea. Şi am ţinut cont de
    acest aspect, în plus, sistemul de educaţie e foarte bun aici.






    Alexandru-Deian Varanic e foarte strâns legat de România prin familia sa
    care provine din Timişoara.

    Primul meu nume e Alexandru, iar al doilea nume,
    Deian, e sârbesc, pentru că tata e şi sârb. La fel e şi la fratele meu, primul
    nume e Andrei, al doilea e Nenad. Tata e sârb român, iar mama e româncă din
    Timişoara, mă simt american şi român, sârb nu prea, când sunt în România
    oamenii mă consideră american, iar când sunt în America oamenii mă consideră
    român.

    Pentru mine nu contează, mă consider şi român, şi american, am cetăţenie
    dublă. Pentru mine, acolo unde-s liniştit la suflet, acolo-i acasă, mă simt
    liniştit şi în România, dar şi în Chicago, am două case. Părinţii mei, ambii
    sunt din Timişoara. După comunism ei au emigrat în Chicago, unde era deja
    unchiul tatei, şi au luat-o de la zero, au trăit în nişte condiţii foarte grele
    până au ajuns unde au ajuns.

    Tata a avut două-trei joburi, mama, două joburi,
    m-am născut şi eu la trei-patru ani după ce au emigrat şi apoi a început să le
    fie mai bine, s-au mutat într-o suburbie, unde-i mai linişte, şi de acolo au tot
    progresat. Mama e acum manager pe finanţe la o companie, iar tata şi-a deschis
    propria afacere în construcţii, montează parchet.

    Admir perseverenţa lor, că au
    tras de ei şi când le-a fost foarte greu, s-au ţinut de treabă, admir că suntem
    o familie foarte unită, admir iubirea pe care o oferă, respectul pe care m-au
    învăţat să-l am pentru toţi oamenii, mama m-a învăţat să am răbdare cu toată
    lumea şi să iubesc cu toată inima.



    Alexandru-Deian Varanic locuieşte deocamdată la Timişoara, într-un
    apartament al părinţilor săi, care au de gând să se întoarcă la un moment dat
    în România. În Statele Unite el a fost chiar iarna aceasta, pentru a-şi mai
    potoli dorul de casă.


    Mi-e dor de părinţii mei, de prietenii mei de
    acolo şi mi-e dor şi să fiu stăpân pe mine, pentru că de acolo sunt, zona mi-e
    cunoscută şi mi-e dor să ştiu pe unde sunt şi ce fac. În Chicago e mult mai
    modern, sunt clădiri mari cu o sută de etaje, străzile sunt mai mari, mai
    înguste, autostrada are patru, cinci, şase benzi pe o parte, totul e foarte
    mare acolo. Timişoara s-a mai modernizat, în Timişoara e mai multă cultură şi
    mai multă istorie.



    Alexandru-Deian Varanic s-a adaptat destul de bine la Timişoara. Ori de
    câte ori pleacă în Statele Unite, i se face dor şi de România.


    Mi-e dor de prietenii mei pe care mi i-am făcut
    aici, ţin foarte mult la ei şi de homies ai mei o să-mi fie dor, aşa ne
    spunem noi, homies, un termen american pentru prieten. Le urez numai bine,
    rău la nimeni tuturor homies ai mei din Timişoara şi din Chicago.



    Împreună cu prietenii săi din Timişoara, Alexandru-Deian Varanic a
    călătorit deja prin ţară, a ajuns chiar la munte, iar în toamnă are de gând să
    meargă cu ei în insula indoneziană Bali.


    Da, în septembrie vreau să ajung în Bali, acesta
    era visul meu, să ajung în Bali cu grupul de prieteni din Timişoara. Voi merge
    acasă şi în vară, să muncesc, să îmi strâng bani, sper să strâng destui cât să
    pun şi de-o parte, şi să merg în vacanţă. Primul meu job l-am avut la 16-17
    ani, am fost chelner într-un azil de bătrâni. Şi apoi, cu experienţa avută,
    m-au acceptat la un restaurant de lux din Chicago, acolo mi-am făcut bani mai
    frumoşi, era mai lejer şi am lucrat acolo, şi încă lucrez acolo când vin
    acasă.



    În 2022 Alexandru-Deian Varanic îşi va încheia studiile la Facultatea de Automatică şi
    Calculatoare de la Universitatea Politehnică din Timişoara. Ce are de gând în
    viitor?

    Îmi caut încă drumul, nu ştiu ce voi face după
    facultate, am o vorbă, unde mă duce soarta, să fie bine, deci nu am niciun
    plan, nu spun de pe acum că mă duc înapoi în America, nu spun că rămân în România.
    Unde mă duce soarta, acesta e planul meu.








  • Românii, opinii despre aliaţi

    Românii, opinii despre aliaţi

    Dacă, în plan intern, preferinţele politice ale românilor
    basculează, uneori, dramatic de la un ciclu electoral la altul, opţiunile lor de
    politică externă sunt mult mai statornice. Astfel, opinia publică românească
    rămâne ferm ataşată alianţelor şi parteneriatelor cu principalii promotori ai
    valorilor democratice în Europa şi pe glob. Trei sferturi dintre români
    consideră că Statele Unite ar trebui să rămână principalul partener strategic
    al ţării – relevă un sondaj, realizat, luna aceasta, de Grupul de Studii
    Socio-Comportamentale Avangarde, cu o marjă de eroare de 3,2%.


    După
    americani, în topul preferinţelor figurează alte trei democraţii occidentale,
    partenere în Uniunea Europeană şi aliate în NATO. 45% aleg Germania, 29%
    Franţa, iar 16% Marea Britanie. De asemenea, mai bine de o treime dintre cei
    chestionaţi, respectiv 37 de procente, doresc ca România să aibă relaţii mai
    strânse cu Statele Unite, 25% cu Germania şi 11% cu Franţa. Studiul sociologic mai arată
    că aproape 60% dintre români consideră că scutul american antirachetă de la
    Deveselu este un lucru bun pentru ţară şi doar 20% cred contrariul.


    În
    privinţa prezenţei militare în România, 33% dintre cei chestionaţi au indicat
    că NATO ar trebui să mărească numărul de militari desfăşuraţi aici, peste
    jumătate au spus că ar trebui să rămână la fel ca acum, iar 14% consideră că
    numărul de militari aliaţi ar trebui să scadă. Conform sondajului, deşi 47%
    dintre respondenţi sunt pentru îmbunătăţirea relaţiilor Bucureştiului cu
    Moscova, 24% consideră că România ar trebui să se distanţeze cât mai mult de
    Rusia, iar 31 de procente cataloghează această ţară drept cel mai mare duşman
    din lume al României.


    Explicaţiile acestei idiosincrazii durabile sunt,
    apreciază analiştii, deopotrivă istorice şi actuale. Pe de o parte, e vorba de tezaurul românesc evacuat în Rusia ţaristă
    aliată în timpul primului război mondial şi niciodată returnat de regimurile
    ulterioare, de anexarea, în 1940, de către URSS, în urma unui ultimatum, a
    teritoriilor româneşti răsăritene şi de instalarea, în 1945, de către trupele
    sovietice de ocupaţie a longevivei dictaturi comuniste de la Bucureşti. Pe de
    alta, românii sunt neliniştiţi, în prezent, de redeşteptatul apetit teritorial
    al Rusiei şi de retorica ei belicoasă.


    Studiul sociologic mai relevă că 87% dintre
    respondenţi vor ca noul ambasador american, care va veni la Bucureşti în locul
    lui Hans Klemm, să susţină, în continuare lupta împotriva corupţiei
    politicienilor declanşată de DNA.
    Românii se centrează pe corupția omului politic și lupta împotriva
    acesteia rămâne principala temă în agenda publică a oamenilor. Sprijnul
    american este bine văzut de români
    – conchide sociologul Marius Pieleanu,
    directorul grupului de studii care a realizat sondajul.