Radio România Internațional

Tag: Statele Unite

  • Uniunea Europeană strânge rândurile

    Uniunea Europeană strânge rândurile


    Comisia
    Europeană are datoria să protejeze companiile europene. Acum trebuie să
    acţionăm    , a declarat preşedintele forului european, Jean-Claude Juncker,
    înainte de lansarea procesului legii de blocaj, blocking status, care
    urmăreşte să neutralizeze efectele extrateritoriale ale sancţiunilor americane
    pentru companiile europene care vor să investească în Iran. Este vorba despre un
    regulament european datând din 1996, creat atunci pentru a contracara embargoul
    asupra Cubei şi până la urmă neutilizat deoarece dezacordul a fost rezolvat la
    nivel politic. Acum, legea amintită revine în atenţie în urma deciziei SUA de a
    se retrage din acordul nuclear cu Iranul şi trebuie adaptată până la 6 august,
    când vor intra în vigoare primele sancţiuni decise recent de Washington.

    Aşa-numita lege de blocaj permite companiilor şi instanţelor europene să nu se
    supună reglementărilor privind sancţiunile adoptate de ţări terţe şi stipulează
    că nici un verdict decis de tribunale străine pe baza acestor reglementări nu
    s-ar aplica în UE. Este vorba despre protejarea companiilor internaţionale unde
    există şi implicare europeană în faţa deciziilor Administraţiei americane, a
    explicat europarlamentarul Iuliu Winkler: Statele Unite părăsesc multilateralismul. Statele Unite sunt într-un
    proces de a ataca Organizaţia Mondială a Comerţului. Ele sunt nemulţumite de
    OMC, ele sunt nemulţumite de acordurile de comerţ multilaterale în care Statele
    Unite au fost, zice preşedintele Trump, păcălite de către partenerii de pe
    piaţa globală. Acum Statele Unite se retrag dintr-un acord multilateral
    crucial, după părerea mea, în zona Orientului Mijlociu. Deci tot acest asalt
    asupra multilateralismului înseamnă de fapt, cum spuneau analiştii americani,
    tactica cawboy-ului singuratic pe care preşedintele Trump o urmează.
    Multilateralismul este o chestiune esenţială pentru Europa şi pentru Uniunea
    Europeană atât în ceea ce priveşte comerţul şi economia, cât şi în ceea ce
    priveşte relaţiile internaţionale geopolitice sau strategice. Gândiţi-vă ce a
    însemnat în secolul trecut Europa individualismelor. Evident că nu dorim să ne
    întoarcem acolo şi evident că vrem în Europa, sigur, cu un accent puţin diferit
    din partea cancelarului Merkel, cu un accent mai săltăreţ, mai tineresc din
    partea preşedintelui Macron, dorim să învăţăm pe plan global şi să luptăm în
    toate condiţiile şi cu toate mijloacele pe care le avem pentru păstrarea
    multilateralismului.

    Bruxelles-ul a decis, de asemenea, să permită Băncii
    Europene de Investiţii să faciliteze investiţiile companiilor europene în Iran,
    Comisia menţinându-şi, în acelaşi timp, cooperarea cu acesta. Nu există soluţie alternativă la
    acordul cu Iranul,     a declarat şi şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini,
    în replică la discursul omologului său american, Mike Pompeo, care a evocat 12
    condiţii drastice pentru a încheia un nou acord cu Teheranul în locul celui
    încheiat în 2015, care prevede limitarea programului nuclear iranian în
    schimbul ridicării sancţiunilor. Toţi cei din Uniunea Europeană împărtăşesc
    ideea că acordul nu este perfect, însă trebuie să rămânem în acest acord şi să
    continuăm negocierile cu Iranul pe alte teme, precum programul de rachete
    balistice    , a declarat pentru presă şi cancelarul german Angela Merkel.

    Analizând decizia Uniunii Europene în raport cu cea a liderului de la Casa
    Albă, Adrian Mitroi, profesor de Relaţii Internaţionale la ASE, apreciază că balansul
    Europei între instinctul comercial şi cel geostrategic este foarte complicat. Intrăm
    într-o zonă foarte interesantă şi, probabil, critică economic, consideră
    profesorul Mitroi, o zonă în care presiunea merge cel mai evident asupra
    preţului barilului de petrol, cu consecinţa imediată – uşoară încetinire
    economică. Nu trebuie uitată în această ecuaţie dependenţa Europei de gazul
    rusesc şi faptul că Washingtonul este în defavoarea acestor relaţii comerciale.
    Poate spera Uniunea Europeană să ajungă unul din polii de putere ai planetei
    alături de SUA, Rusia, China? Profesorul Adrian Mitroi este mai degrabă
    sceptic: Sincer cred că nu,
    pentru că a pierdut foarte mult în tăria politicii externe. Europa nu prea
    joacă în jocurile de politică externă. Economic este încă fragilă. Continentul
    american a reuşit foarte bine, Uniunea Europeană nu are o trezorerie comună şi
    atunci politicile sunt uşor defazate. Suntem sensibili aici la un dolar mai
    puternic sau la dobânzi mai mari pe dolar. Faptul că noi suntem în plin proces
    de reformatare a UE şi am pus secundar acum şi partea economică, trezoreria
    comună, toate aceste lucruri bune care ne-ar fi dat mai multă tărie şi
    economică, pierdem un pic de viteză.     Dar, mai spune profesorul Mitroi, există
    şi marele plus al faptului că Europa recunoaşte că sunt mult mai multe lucruri
    care ne leagă, decât cele care ne dezleagă    .

  • Război sau pace

    Război sau pace

    Cu o săptămână în urmă credeam că a început războiul, unul de dimensiuni pe
    care ne temem să le pronunţăm. Bombardamentele americano-franco-britanice
    împotriva unor ţinte ale regimului sirian oficial au fost precedate de
    degradări fără precedent. Relaţiile Rusiei cu SUA şi ţările occidentale s-au
    degradat grav şi constant, Rusia se află sub un regim de sancţiuni din partea
    Uniunii Europene şi a Statelor Unite, Rusia se consideră persecutată de
    Occident. În acest contex, a neînţelegerii generalizate, confruntarea se poartă
    deasupra Siriei, a oamenilor şi pământurilor acestei ţări arabe şi levantine,
    cu o istorie fabuloasă şi o civilizaţie incredibilă.

    Siria a fost ultima ţară lovită
    de valul primăvăratic al schimbărilor în lumea arabă. În urmă cu 7 ani, în
    martie 2011, revolta împotriva puterii oficiale a izbucnit şi în Siria, ca o
    răbufnire împotriva abuzurilor la care populaţia a fost supusă în timpul
    regimului celor doi preşedinţi Al Assad. În acelaşi timp, însă, Siria a fost
    lovită, ca un val negru, de insurecţia islamică fundamentalistă. Incredibil de
    repede, o mare parte a teritoriului sirian a căzut sub ocupaţia malefică a
    organizaţiei ce se intitula singură Statul Islamic. A început un cumplit
    proces de atrocităţi comise împotriva sirienilor, omorâţi în cele mai teribile
    şi greu de imaginat feluri. Valorile culturale şi istorice ale Siriei au fost
    şi ele greu lovite în tot acest timp, fiind distruse sistematic şi programatic.

    Cu toată mobilizarea internațională, înfrângerea organizației teroriste, pe
    care nimeni nu declara că o susține și toată lumea lupta împotriva ei, s-a
    dovedit o sarcină complicată și de lungă durată. Mai mult, prin intermediul
    mijloacelor moderne de comunicare, terorismul fundamentalist a fost exportat și
    a ieșit la suprafață în capitalele vieții occidentale. A merge în Siria, țara
    unde turismul avea un viitor pe măsura istoriei acelor pământuri, a devenit
    sinonim cu aderarea la teroarea organizației care își spunea și se comporta ca
    Stat Islamic. În timp ce tinerii occidentali veneau în Siria, într-o aventură
    care i-a costa viața pe mulți dintre ei, sirienii erau obligați să-și
    părăsească țara și casa. Pentru a-și salva viața, sirienii au fost obligați să
    plece într-un exil pentru care, foarte mulți dintre ei, au plătit cu viața.
    Este deja mult timp de când sirienii fac aceste plăți supreme, deși nimeni nu
    are dreptul să le ceară așa ceva.

    Înfrângerea declarată a Statului Islamic, acestui
    pericol mortal pentru lumea civilizată, este una dintre puținele vești bune
    primite de comunitatea internațională în ultimul timp. Cu toate acestea, puțini
    sunt cei care se așteptau ca pacea să revină în Siria. Dimpotrivă, peisajul momentului
    este complicat acum cu o implicare internațională care face din Siria, țară a
    culturii și a civilizației de mii de ani, butoiul cu pulbere al omenirii. Rusia
    se implică masiv în Siria, cu o prezență militară ce amintește de alte momente
    de acest fel din istoria sovietică. Vecina de la nord, Turcia, a ezitat mult
    timp să participe semnificativ la efortul de luptă împotriva Statului Islamic,
    deși acesta era condus de aliatul strategic american. Ankara a realizat, însă,
    o masivă schimbare de orientare, fiind mult mai apropiată de Rusia decât de
    americani și ceilalți aliați din NATO. Iar implicarea militară în Siria vecină nu
    s-a mai împiedicat de nimic.

    După dispariția sau transformarea Statului
    Islamic, luptele continuă în Siria de parcă nimic nu s-a fi schimbat. În linii
    mari, regimul Al Assad se confruntă cu forțele opoziției, fiecare parte are o
    serie de mari puteri în spate și cu toții bombardează. Miza nu este prea clară,
    cum nesigur este și numărul victimelor acestor confruntări, civili în cea mai
    mare parte. În Siria nu se mai construiește ci se bombradează cu temeinicie, de
    parcă toată lumea vrea să își testeze armele pe acest colț de lume. Doar că,
    acolo, pe pământ sau sub pământ, în adăposturi disperate, sunt oameni ai căror
    copii aflați la vârsta primelor clase de școală nu au cunoscut pacea, ci doar războiul.

  • Relații româno-americane după 1945

    Relații româno-americane după 1945

    După 1945, România și SUA s-au găsit de-o parte și
    de alta a Cortinei de Fier, fără voia lor. Mersul războiului le aruncase în
    tabere opuse, cu toate că sprijinul SUA de la sfârșitul primului război
    mondial, prin enunțarea principiilor președintelui Wilson, fusese decisiv în
    formarea României Mari. Din cauza ideologiei comuniste România și SUA s-au
    aflat chiar în adversitate, deși cele două țări nu avuseseră nicio divergență istorică.
    Înființarea celor două blocuri militare opuse, NATO și Tratatul de la Varșovia,
    a dusa la o tensionare suplimentară a relațiilor bilaterale, mai ales în anii
    1950, anii stalinismului în expansiune în țările Europei Centrale și de Est.
    Însă autoritățile de la București și Washington au considerat ca după anul
    1953, când politica Moscovei se schimbă în urma morții lui Stalin, să-și
    îmbunătățească relațiile.


    Diplomatul Anton
    Moisescu a fost numit ambasador în SUA din partea României în anul 1954. În urma
    unui interviu realizat în 1995, Centrul de Istorie Orală din Radiodifuziunea
    Română a aflat de la Moisescu care era climatul general al încercărilor timide
    de reapropiere dintre România și SUA. Ţin să menţionez că în momentul când eu am fost acreditat în SUA ca ministru
    plenipotenţiar era o atmosferă politică internaţională destul de grea. Erau
    foarte încordate relaţiile între cele două centru mari de putere: pe de o parte
    NATO în frunte cu SUA şi pe de altă parte Tratatul de la Varşovia în frunte cu
    Uniune Sovietică. Din această cauză în SUA am găsit o situaţie deosebit de grea
    pentru misiunile diplomatice ale ţărilor din lagărul socialist. În primul rând
    erau impuse restricţii foarte drastice diplomaţilor din aceste misiuni, nu
    aveau voie să iasă din capitală fără o aprobare specială de la Departamentul de
    Stat. Noi, spre exemplu, aveam singura facilitate de-a ieşi la New York,
    întrucât eram şi observator la sediul Naţiunii Unite unde noi încă nu fuseserăm
    primiţi ca membri cu drepturi depline.


    Activitățile misiunii
    române în SUA era foarte restrânsă, comparativ cu ceea ce fusese înainte de
    război. Destinderea era primul obiectiv pe care și-l propuneau părțile, iar ea
    a venit mai ales din partea americană. Anton Moisescu povestea despre deschiderea
    cu care a fost primit de președintele Eisenhower la prezentarea scrisorilor
    sale de acreditare. Personalul
    diplomatic era compus din 7-8 persoane, în afară de mine, plus soţiile.
    Personalul militar era format din trei persoane: un colonel, un maior şi un
    căpitan, de-asemenea cu soţiile. Restul era personalul administrativ necesar
    ambasadei. Toţi aceşti oameni deveniserăm o familie. Am organizat unele
    excursii comune, duminicile la un pescuit, la week-end. În condiţiile acelea a
    venit timpul să depun scrisorile de acreditare. Când am depus scrisorile de
    acreditare am avut o surpriză foarte plăcută, spre deosebire de atmosfera
    generală, primirea la preşedintele SUA Dwight Eisenhower, fostul comandant
    suprem al debarcării din timpul războiului şi al ofensivei aliate împotriva
    hitlerismului. A avut o atitudine excepţional de amabilă, de amicală, în
    discuţiile dintre noi. Ne-am exprimat dorinţa şi unul şi altul pentru
    dezvoltarea relaţiilor dintre SUA şi România şi despre o mai bună cunoaştere.
    În final, preşedintele mi-a făcut invitaţia să vizitez oricând și oriunde SUA,
    să cunosc mai bine America. Şi asta era oarecum în contrapunere cu regulile
    generale care se impuneau diplomaţilor din ţările noastre.


    Un alt obiectiv al ambasadei române în SUA a fost
    infiltrarea în rândul comunității românești. Diaspora română din SUA era
    covârșitor anticomunistă și se manifestase critic împotriva regimului de la
    București. Dar strategia emoțională a ambasadei, descrisă de Moisescu, a reușit
    să-i facă pe unii să se apropie de politica Bucureștiului. Am căutat să facem legături cu cât mai mulţi români
    americani întrucât şi de ei eram izolaţi. O legătură mai strânsă am avut-o cu
    redacţia ziarului Românul american. Redacţia era la Detroit, o regiune cu mai
    mulţi români, o mare parte erau emigranţi înainte de război acolo şi care lucraseră
    mai ales la uzinele Ford. Redactorul-şef al ziarului Românul american cu
    soţia mi-au făcut o invitaţie să mergem în vizită la Detroit cu ocazia zilei
    femeii din America, unde era ca invitată soţia mea. Am vizitat mai multe oraşe
    cu această ocazie şi am făcut popasul principal al Detroit. La Detroit am găsit
    într-o sală vreo 250 de persoane, familii, majoritatea erau oameni în vârstă
    care plecaseră mai demult din România, dar şi o parte tineri. Le-am prezentat
    un film cu unele aspecte din România care se numea România în culori, cu
    aspecte folclorice în special din Transilvania, Moldova dar şi din alte părţi.
    În perioada când a rulat filmul se pare că a făcut o impresie atât de puternică
    încât când s-a aprins lumina am observat că aproape toţi plângeau de emoţie. A
    fost un moment foarte impresionant şi s-a creat o legătură foarte puternică
    între ei şi noi. Am mai făcut nişte vizite pe la ei pe-acasă, pe la fabrici. Mi-au
    făcut legătura cu administraţia fabricii, am putut să vizitez tot procesul de
    producţie al fabricii și mi-am făcut o impresie despre această tehnologie a
    construcţiei de automobile pe care am folosit-o pentru experienţa
    întreprinderii noastre de automobile când m-am întors în ţară.


    Relațiile româno-americane au revenit cu adevărat
    la normalitate abia după 1989. Până atunci, ele au evoluat sinuos de la
    cooperarea limitată la revenirea la dispute de la sfârșitul anilor 1980.

  • Jurnal românesc – 23.01.2018

    Jurnal românesc – 23.01.2018

    Pilonii politicii externe a României sunt
    parteneriatul strategic cu SUA şi apartenenţa la UE şi NATO, a declarat marţi,
    preşedintele Klaus Iohannis, la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor
    diplomatice acreditaţi la Bucureşti. El a mai spus că România poate fi pilonul
    estic al UE şi a reafirmat decizia Bucureştiului de a râmane lânga nucleul dur
    al Uniunii. Seful statului     a subliniat că
    aderarea României la Spaţiul Schengen rămâne o tema importantă deoarece
    este esenţială pentru întărirea securităţii Uniunii. România va continua să se
    implice activ în dezbaterea privind consolidarea Uniunii economice şi monetare,
    a mai spus Iohannis, adăugând că, fără aderarea la zona euro, ţara noastră nu
    va beneficia de toate oportunităţile integrării în UE. El a mai spus că România
    pledează ‘ferm’ pentru întărirea relaţiei transatlantice.




    Un turist român rănit, duminică,
    la New York, în apropiere de Empire State Building, după ce un individ înarmat
    a deschis focul în urma unei dispute cu alte persoane, a fost internat la un
    spital din apropiere, iar starea lui este stabilă, a anunţat Ministerul de
    Externe de la Bucureşti. În incident au
    fost răniţi încă doi bărbaţi, respectiv ţinta atacatorului şi un alt trecător.
    Potrivit poliţiei, atacatorul şi un prieten care-l însoţeau au avut o
    altercaţie verbală cu altcineva în faţa unui magazin de băuturi alcoolice. Atunci persoana înarmată a tras la
    întâmplare, rănind una din persoanele cu care intrase în dispută şi alţi doi
    bărbaţi, printre care şi turistul român care ieşea din magazin. Românul rănit
    se nume;te Adrian Burduja, în vârstă de 29 de ani, şi a fost împuşcat în spate.




    Italia este al doilea partener comercial al
    României după Germania, iar valoarea schimburilor comerciale din ultimul an
    este estimată la 14 miliarde de euro, a declarat ]ntr-un interviu pentru
    corespondenta Radio România la Roma, consilierul
    economic Norina Boru, specialist la Biroul de Promovare Comercială şi Economică
    din cadrul Ambasadei României în Italia. Potrivit acesteia, în 2017, conform
    datelor Unioncamere şi Cerved, s-a înregistrat un număr record de companii sau
    întreprinderi înfiinţate de rezidenţi români în Italia. Vorbim de 24.000 de
    companii de capital şi de persoane şi de 47.000 de întreprinderi individuale.
    Această tendinţă de creştere a antreprenoriatului român este în strânsă
    legătură cu creşterea numărului de rezidenti români înregistraţi în Italia.
    Principalele domenii în care activează SRL-urile înregistrate de români în
    peninsulă sunt: construcţii edilitare, design, proiectare, comerţ, reparaţii,
    sector manufacturier, confecţii metalice, precum şi industria alimentară. Norina Boru a mai
    anunţat că în primâvara     acestui an va avea loc un forum
    economic la Bari, organizat de Biroul de promovare comercială a României de
    la Roma, cu sprijinul Consulatului României de la Bari şi Camera de
    Comerţ Bari.




    Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni
    organizează, pe 28 ianuarie, la Filarmonica de Stat din Cernăuţi, Ucraina, un
    spectacol de muzică românească sub genericul Hora mare-n gara mică, avându-i
    invitaţi pe renumiţii interpreţi Elena Merişoreanu, Gabriel Dorobanţu, Adriana
    Trandafir, Ilie Caraş, Nicolae Datcu, Alexandra Dan, Alexandru Tărăşeanu şi
    Ansamblul Alunelul. Timp de trei ore, românii din regiunea Cernăuţi vor asculta
    melodii tradiţionale româneşti. Spectacolul este organizat în parteneriat cu
    Liga Tineretului Român Junimea din regiunea Cernăuţi şi cu sprijinul
    Consulatului General al României la Cernăuţi. Proiectul se încadrează în Programul
    Strategic – Spaţiul Cultural Românesc Comun – Centenar Marea Unire 1918 – 2018
    al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni pe anul
    2018.

  • UE susţine Acordul nuclear cu Iranul

    UE susţine Acordul nuclear cu Iranul

    Uniunea Europeană
    cere Statelor Unite ale Americii să nu întrerupă Acordul nuclear cu Iranul,
    semnat în 2015. Cele trei ţări europene semnatare ale acordului, Marea
    Britanie, Franţa şi Germania, consideră că respectarea acestei înţelegeri face
    lumea în care trăim mai sigură, prevenind o potenţială cursă pentru înarmarea
    nucleară. Joi a avut loc, la Bruxelles, întâlnirea dintre reprezentanţi ai
    statelor europene semnatare ale acordului şi şeful diplomaţiei iraniene, Mohammad Javad Zarif.


    Federica
    Mogherini, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi
    politică de securitate: Punctul central al întâlnirii noastre îl
    constituie o activitate în desfăşurare, aceea de a asigura implementarea
    deplină şi permanentă a planului comun de acţiune, Acordul nuclear cu Iranul,
    şi susţinerea acestui acord de către toate părţile implicate. Uniunea Europeană
    şi-a exprimat în mod clar poziţia în ceea ce priveşte Acordul nuclear, aşa cum
    a fost afirmat deja în luna octombrie a anului trecut de către miniştrii
    tuturor celor 28 de state membre. O repetăm şi astăzi. Acordul funcţionează şi îşi
    îndeplineşte obiectivul principal, ceea ce înseamnă păstrarea sub observaţie a
    programului nuclear al Iranului, păstrarea acestui program sub atenta noastră
    supraveghere. Iranul îşi îndeplineşte toate obligaţiile pe care şi le-a asumat
    în urma acordului. Implementarea de un real succes a acordului asigură că
    programul nuclear iranian rămâne unul pacifist. Acordul nuclear cu Iranul este
    un acord multilateral, aprobat de Consiliul de Securitate al ONU printr-o
    rezoluţie, şi reprezintă un element cheie al arhitecturii globale de
    neproliferare a înarmării nucleare. Este crucial pentru siguranţa regională,
    dar şi pentru siguranţa Europei. Este un element cheie în ceea ce priveşte
    strategia noastră de securitate, a europenilor. Într-o vreme a ameninţărilor nucleare
    tot mai acute, Uniunea Europeană rămâne angajată în susţinerea implementării
    complete şi eficiente a acordului.



    Acordul nuclear încheiat în iulie 2015 între Iran şi Grupul celor şase mari
    puteri – Statele Unite ale Americii, China, Rusia, Marea Britanie, Franţa şi
    Germania — a permis ridicarea câtorva dintre sancţiunile internaţionale impuse
    Iranului în schimbul unor garanţii oferite de către conducerea de la Teheran
    referitoare la caracterul exclusiv civil al programului nuclear al ţării. Preşedintele actual al Statelor Unite ale Americii, Donald
    Trump, contestă Acordul nuclear cu Iranul, negociat de către administraţia
    Obama, şi le dă europenilor un ultimatum pentru consolidarea sa.


  • Poziţia UE privind statutul Ierusalimului

    Poziţia UE privind statutul Ierusalimului

    Poziţia Bruxellesului privind statutul Ierusalimului rămâne neschimbată după decizia preşedintelui american Donald Trump de a recunoaşte oraşul sfânt drept capitală a Israelului – liderii UE rămân consecvenţi angajamentului lor ferm în favoarea soluţiei a două state, israelian şi palestinian. Este poziţia reiterată de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, pe Twitter, în cursul recentului summit de la Bruxelles, în marja căruia, chestiunea extrem de sensibilă a statutului Ierusalimului a fost abordată în timpul unui dineu al şefilor de stat şi de guvern, la solicitarea Belgiei.



    Vorbind în numele blocului comunitar, şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, făcuse, deja, aceste precizări în timpul unei conferinţe de presă comune cu premierul isarelian Benjamin Netanyahu, care a pledat la Bruxelles ca europenii să urmeze exemplul liderului de la Casa Albă. Înaintea unei întâlniri cu miniştrii de externe ai statelor Uniunii Europene, Netanyahu a apreciat că decizia lui Donald Trump, condamnată de palestinieni şi de guverne europene, va contribui la pacea din Orientul Mijlociu. În opinia sa, anunţul preşedintelui american a reprezentat o recunoaştere a istoriei evreilor.



    Condamnând puternic atacurile asupra acestora, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate a subliniat, însă, că UE continuă să respecte acordul internaţional privind Ierusalimul: “Vocea Uniunii Europene a fost auzită foarte clar în toate colţurile lumii după ce preşedintele Trump a făcut anunţul privind Ierusalimul. Considerăm că Ierusalimul trebuie să fie capitala a două state – Ierusalimul de Vest pentru Israel şi Ierusalimul de Est pentru Palestina. Considerăm că singurul mod prin care putem să realizăm acest lucru este prin negocieri directe între părţi, pe baza frontierelor din 1967. Nu există nicio soluţie alternativă care să fie viabilă şi sustenabilă, care să indeplinească aspiraţiile celor două părţi şi să conducă la un consens legitim.”



    Federica Mogherini şi-a exprimat, în acelaşi timp, speranţa ca tensiunile din Orientul Mijlociu să nu escaladeze în continuare, după protestele care au urmat recunoaşterii de către Statele Unite a Ierusalimului drept capitală a Israelului.



  • Avertismente ale experţilor în climă

    Avertismente ale experţilor în climă

    Oamenii de
    ştiinţă aflaţi la recenta conferinţa ONU pe teme climatice de la Bonn, care a
    reunit 19 mii de participanţi, au anunţat că se prefigurează ca emisiile
    globale de dioxid de carbon să crească în 2017, pentru prima dată în ultimii
    patru ani. Principala cauză pentru această creştere, estimată la aproximativ
    două procente – folosirea mai intensă a cărbunelui în China. Pe de altă parte, un rol important l-au jucat secetele înregistrate, soldate cu scăderea nivelului râurilor şi, implicit, a producţiei de hidroenergie.
    Dar şi Statele Unite (unde consumul de cărbune a crescut pentru prima dată în
    cinci ani din cauza scumpirii gazelor naturale) şi UE s-au descurcat mai puţin
    bine în 2017 în comparaţie cu anii precedenţi, spun experţii în domeniu. Această creştere survine după trei ani de nivel constant al emisiilor la nivel
    global, precedaţi de un deceniu, până în 2014, în care emisiile de dioxid de
    carbon crescuseră cu 3 procente pe an.

    În strânsă legătură cu emisiile de
    dioxid de carbon, creşterea temperaturilor îşi pune şi ea amprenta. Potrivit
    unui raport făcut public de Organizaţia Meteorologică Mondială în deschiderea
    conferinţei de la Bonn, este probabil ca 2017 să fie unul dintre anii cu cele
    mai ridicate temperaturi din istorie. Statisticile meteorologice arată că
    ultimii zece ani au fost cei mai calzi în istoria măsurătorilor ştiinţifice internaţionale,
    iar numărul dezastrelor naturale a crescut de cinci ori faţă de acum 40 de ani.
    Veştile negative pun presiune pe comunitatea internaţională, nevoită să
    acţioneze împreună pentru a reduce emisiile, în încercarea de a tempera
    schimbările climatice. Invitat la Radio România, profesorul Mircea Duţu,
    preşedintele Universităţii Ecologice din Bucureşti, a făcut câteva precizări în
    legătură cu ceea ce trebuie să înţelegem prin schimbări climatice: Acestea ar
    reprezenta schimbări de climat care sunt atribuite direct sau
    indirect unei activităţi omeneşti care alterează compoziţia atmosferei la nivel
    global şi care se adaugă variabilităţii naturale a climatului observat în
    cursul unor perioade comparabile. Există şi variabilitatea naturală, aceasta
    înseamnă că sunt şi modificări de climă care sunt generate de evoluţia normală,
    naturală, de pildă, activitatea solară, activitatea polilor ş.a.m.d. Dar atunci
    când vorbim de schimbări climatice avem în vedere aceste modificări cauzate de
    activitatea umană. Ce înseamnă asta? Ca urmare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum
    dioxidul de carbon, metanul, vaporii de apă ş.a.m.d., efectul de seră, care
    este un fenomen natural şi în absenţa căruia suprafaţa Terrei ar putea să aibă
    o temperatură medie de -18 grade Celsius – ceea ce ar face imposibilă viaţa pe
    Terra, este amplificat ca urmare a acestei poluări. Şi se produc aceste
    schimbări climatice.

    Părerea
    unanimă este căun plan comun de
    acţiune în efortul de stopare a fenomenului de încâlzire globală este
    indispensabil. Se poate ajunge uşor la un astfel de plan? Şefa secţiei de
    Climatologice din cadrul ANM, doctor Roxana Bojariu: Aş spune
    că nu e uşor, dar există totuşi căi şi e practic absolut necesar să reducem
    emisiile. Şi e vorba de a cumpăra timp, pentru că noi am modificat deja
    sistemul climatic şi deja trăim schimbările – 2017 va fi printre cei mai
    călduroşi ani, probabil pe locul III, şi avem recorduri peste recorduri nu doar
    în încălzirea graduală la nivel global, ci şi în statistica fenomenelor
    extreme. Aceste înţelegeri la nivelul global pentru reducerea emisiilor ne
    ajută să cumpărăm timp, adică să putem să ne adaptăm în ritmul în care reuşim
    să ţinem lucrurile sub control. Pentru că altfel, dacă schimbarea va deveni şi
    mai rapidă, cu emisii care depăşesc ceea ce ne-am planificat, atunci nu am mai
    putea ţine ritmul cu această schimbare care oricum e foarte rapidă dacă o
    comparăm cu ce s-a întâmplat în trecutul geologic al Pământului. Practic, în
    200 şi ceva de ani s-ar putea să ajungem la o creştere a temperaturii de câteva
    grade Celsius, atât cât am avut şi între ultimul maxim glaciar şi perioada
    interglaciară, adică o perioadă de mai mult de zece mii de ani. Or, asta arată
    că am ieşit din scara geologică şi trebuie să revenim cumva, să ajungem cu
    emisiile mult mai reduse.

    Vestea
    bună este că emisiile s-au plafonat în ultimii ani, ceea ce arată că se poate
    dezvoltare economică, chiar şi cu emisii mai reduse. Problema schimbărilor
    climatice se pune şi din perspectiva impactului asupra sănătăţii oamenilor. Din
    nou, Mircea Duţu: Un raport publicat la 31 octombrie 2017 de Organizaţia
    Mondială a Sănătăţii arăta că schimbările climatice au deja un impact concret
    asupra sănătăţii. Valurile de căldură provoacă stres termic şi agravează
    insuficienţa cardiacă, crescând, în acelaşi timp, riscul de insuficienţă
    renală, legată de deshidratare. Documentul are următoarea concluzie -
    simptomele provocate de creşterea temperaturilor medii şi miultiplicarea
    evenimentelor meteo extreme sunt clare de câţiva ani, iar impactul lor asupra
    sănătăţii e mult mai grav decât s-a crezut.     Conferinţa de la Bonn este prima
    reuniune majoră pe teme climatice după ce preşedintele american Donald Trump a
    anunţat planurile de a retrage SUA din Pactul de la Paris.

  • Jurnal românesc – 06.11.2017

    Jurnal românesc – 06.11.2017

    Câteva zeci de persoane au ieşit în stradă, duminică, la
    Londra, Zurich, Berlin sau Paris în semn de susţinere faţă de protestele din
    ţară – informează
    o parte din presa de la Bucureşti. Peste 20 de mii de oameni au mărşăluit în
    Capitală şi în alte mari oraşe din România faţă de intenţia coaliţiei la
    putere, PSD-ALDE, de a modifica Legile Justiţiei şi cadrul fiscal. Iniţiat de
    ministrul de resort, Tudorel Toader, şi ajuns, deja, în dezbaterea
    Parlamentului, proiectul Legilor Justiţiei prevede, între altele, trecerea
    Inspecţiei Judiciare de sub umbrela CSM în subordinea Ministerului şi
    excluderea şefului statului din procedurile de numire a şefilor parchetelor.




    România este pregătită să informeze, să îndrume şi să sprijine cetăţenii şi
    companiile româneşti pe tot parcursul procesului ieşirii Marii Britanii din Uniunea
    Europeană -
    a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, care a
    făcut, în 3-4 noiembrie, o vizită de lucru în Regatul Unit al Marii Britanii şi
    Irlandei de Nord. Oficialul a subliniat importanţa consultării directe cu
    cetăţenii români din Marea Britanie în privinţa Brexit-ului, în scopul
    cunoaşterii şi gestionării eficiente a problemelor cu care aceştia se confruntă.
    Românii din Marea Britanie – a spus Victor Negrescu – reprezintă o comunitate
    foarte importantă, a treia ca mărime din rândul statelor membre ale Uniunii
    Europene, după cea poloneză şi irlandeză, fiind în general bine integrată în
    societatea britanică şi contribuind la bunăstarea acesteia. Or, potrivit
    oficialului de la Bucureşti, românii care locuiesc, lucrează sau studiază în
    Marea Britanie trebuie să ştie că statul român depune toate eforturile pentru ca drepturile şi
    interesele lor să fie menţinute şi protejate. Biroul Brexit din cadrul Ministerului de
    Externe răspunde tuturor solicitărilor de informaţii transmise de cei
    interesaţi la adresa de mail: consultare.brexit@mae.ro.




    Guvernul de la Madrid finanţează cel mai complet studiu
    despre diaspora românească din Spania realizat vreodată la nivelul Uniunii
    Europene – informează publicaţia Gazeta Românească. Proiectul se derulează prin
    intermediul Ministerului Economiei, Industriei şi Competitivităţii şi va dura
    până în 2020. Studiul, care a debutat pe 2 noiembrie, este realizat de un grup
    de cercetare din cadrul Universităţii Autonome din Barcelona, în colaborare cu
    cercetători din alte şapte universităţi din Spania, România, Germania, Elveţia
    şi SUA. Proiectul va analiza diaspora românească din Spania concentrată în două
    enclave demografice, adică unde românii reprezintă peste 10% din totalul
    populaţiei – Castellon de la Plana şi Roquetas de Mar. Proiectul îşi propune să
    analizeze conexiunile românilor plecaţi cu cei rămaşi acasă, dar şi cu alţi
    români care trăiesc în alte state ale lumii. Această ţesătură de relaţii îi
    ajută pe cercetători să înţeleagă strategiile lor de supravieţuire, cum îşi
    conservă identitatea naţională, dar şi modul în care circulă între ei
    informaţiile, bunurile materiale, banii, ideile şi valorile. Proiectul va
    studia, totodată, reţeaua de instituţii, firme şi organizaţii care facilitează
    migraţia românilor. Rezultatele obţinute în urma acestui studiu sunt utile atât
    din perspectiva cercetării ştiinţifice, cât şi din cea a politicilor publice.




    O delegaţie a PNL condusă de preşedintele
    formaţiunii, Ludovic Orban, va efectua, în perioada 10-19 noiembrie, o vizită în Statele
    Unite ale Americii, unde va avea, între altele, întâlniri cu membri ai comunităţii româneşti. Într-un comunicat se arată că
    PNL consideră extrem de importantă relaţia cu diaspora românească din SUA, o
    resursă vitalăîn dezvoltarea şi aprofundarea relaţiilor bilaterală şi, deopotrivă, o resursă esenţialăîn dezvoltarea
    României.

  • Jurnal românesc – 05.10.2017

    Jurnal românesc – 05.10.2017

    Parlamentul European a votat, miercuri,
    în favoarea propunerii Consiliului UE de a acorda României şi Bulgariei accesul
    parţial la Sistemul de Informaţii privind Vizele (VIS) din spaţiul de liberă
    circulaţie europeană. Cele două state vor putea consulta şi verifica datele din
    sistemul Schengen, fără a avea dreptul să introducă informaţii noi, să le
    modifice sau să le şteargă pe cele existente. Bulgaria şi România trebuie
    să adere la Schengen cât mai curând posibil. Votul de azi privind accesul la
    Sistemul de Informaţii privind Vizele este un pas înainte în privinţa întăririi
    controlului frontierelor externe ale UE,     a declarat după vot preşedintele
    Parlamentului European, Antonio Tajani. Sistemul de Informaţii privind Vizele le
    permite statelor din zona Schengen să facă schimb de date, sprijinind punerea
    în aplicare a politicii comune privind vizele UE. Decizia politică finală
    privind posibilitatea ca România şi Bulgaria să devină parte a spaţiului de
    liberă circulaţie şi privind oprirea controalelor sistematice la frontierele cu
    ţările vecine ale UE trebuie luată în unanimitate de către toţi membrii
    Consiliului European. Încă din iunie 2011, Parlamentul European a adoptat o
    rezoluţie legislativă potrivit căreia Bulgaria şi România sunt pregătite să se
    alăture zonei Schengen, iar Consiliul a concluzionat că aceste două ţări au
    îndeplinit toate condiţiile legislaţiei privind frontierele aeriene şi
    terestre, cooperarea poliţiei, protecţia datelor, sistemul de informaţii
    Schengen, frontierele maritime şi vizele.


    57% dintre românii emigraţi vor să se întoarcă în ţară,
    conform rezultatelor celui mai recent studiu despre diaspora românească,
    comandat de RePatriot şi realizat de Open-I Research. În funcţie de ţara de
    emigraţie, cele mai mari procente se înregistrează în Italia (68%) şi Marea
    Britanie (63%), iar cele mai mici în Germania şi Statele Unite (43%). Studiul a
    fost realizat în contextul Summit-ului de business Investim în România din
    Bucureşti şi Poiana Braşov, unde participă, zilele acestea, peste 250 de oameni de afaceri români din
    toată lumea. Obiectivele majore ale Summit-ului sunt fructificarea
    oportunităţilor de investiţii oferite de România în acest moment, facilitarea
    dialogului dintre antreprenorii din ţară şi cei din Diaspora, lansarea de
    parteneriate strategice şi de noi afaceri. Astfel, 56% dintre românii emigraţi
    vor să investească în România, considerând că cele mai atractive domenii sunt
    turismul şi agricultura, însă principala lor barieră este corupţia din România
    şi clasa politică – mai arată studiul. Pe de altă parte, 43% dintre românii din
    diaspora estimează că în următorii ani lucrurile se vor îmbunătăţi în România,
    iar 26% cred că lucrurile se vor înrăutăţi.


    Înregistrarea electronică în Programul Diversity Visa al
    Statelor Unite, cunoscut şi ca Loteria Vizelor, a inceput în această săptămână
    şi se va încheia pe 7 noiembrie. Cei interesaţi trebuie să acceseze pagina de
    internet a Departamentului de Stat www.dvlottery.state.gov
    în cursul perioadei de înregistrare. Acolo vor găsi formularul de participare
    (E-DV) şi informaţiile complete pentru a trimite cererea de înregistrare.
    Departamentul de Stat acceptă cereri de înregistrare numai pe pagina de
    internet. Este foarte important ca participanţii la program să îşi tipărească
    pagina de confirmare generată online şi să o păstreze până pe 30 septembrie
    2019. Dacă cererea a fost selecţionată, doar cu numărul unic de confirmare se
    poate verifica dacă o cerere de participare a fost selecţionată şi se pot
    obţine informaţii despre solicitarea de viză şi despre programarea la interviu.
    În total, 50.000 de participanţi vor fi selecţionaţi aleatoriu, iar începând cu
    1 mai 2018 participanţii vor putea folosi numerele unice de confirmare pentru a
    verifica online dacă au câştigat.

  • Sport Club RRI – Canotaj

    Sport Club RRI – Canotaj

    Statul american Florida găzduieşte,
    anul acesta, Campionatele Mondiale de canotaj. Concursurile au loc pe lacul din
    parcul Nathan Benderson, din apropierea localităţii Sarasota. Competiţia a
    început sâmbăta trecută şi urmează a se încheia duminică, întâi octombrie.


    România a deplasat în Statele Unite
    şase echipaje. În primele zile ale competiţiei au avut loc seriile de
    calificare. Echipajul feminin de dublu vâsle (categorie uşoară), format din
    Ionela-Livia Lehaci şi Gianina-Elena Beleagă, s-a calificat în semifinale, după
    ce a terminat pe locul al doilea în prima serie. În concursul masculin de doi
    rame, Vlad-Dragoş Aicoboae şi Cosmin Pascari au ocupat locul al treilea în
    seria a treia, ajungând în recalificări. Marţi, cei doi au câştigat seria a
    doua a recalificărilor, astfel că merg şi ei către semifinale.


    La patru rame feminin,
    Cristina-Georgiana Popescu, Alina Ligia Pop, Beatrice-Mădălina Parfenie şi
    Roxana Paraşcanu au ocupat, luni, locul al patrulea în seria a doua. În proba
    de dublu vâsle masculin, Ioan Prundeanu şi Marian-Florian Enache s-au clasat pe
    locul al treilea în prima serie. Ambele echipaje merg în recalificări.


    Printre cele mai aşteptate
    confruntări s-au aflat cele de la 8+1. La masculin, în seria a doua, echipajul
    românesc a ocupat locul 3, astfel că merge tot spre recalificări. La feminin
    însă, ambarcaţiunea română s-a autodepăşit. Evoluând în seria a doua, echipajul
    nostru s-a impus clar în faţa bărcilor din Canada, Olanda şi China, calificându‑se
    direct în finală. Mai mult, timpul înregistrat de românce, şi anume 6 minute, 7
    secunde şi 32 de sutimi, a fost cu peste o secundă sub cel înregistrat de Noua
    Zeelandă, câştigătoarea primei serii.


    În aceste condiţii, echipajul
    român, compus din Ioana Vrînceanu, Viviana-Iuliana Bejinariu, Mihaela Petrilă,
    Denisa Tîlvescu, Mădălina Bereş, Iuliana Popa, Adelina Boguş, Laura Oprea, cu
    Daniela Druncea la cârmă, este favorit
    în lupta pentru medalii.

  • Statele Unite ale Americii – Condiții meteorologice severe pentru statul Florida -uraganul IRMA

    Peste un milion şi jumătate de persoane au rămas fără curent electric, iar numărul acestora este aşteptat să crească în următoarele ore. Nici comunicaţiile nu vor fi ocolite, deja constatându-se întreruperi în furnizarea serviciilor telefonice. Pe lângă pericolele generate direct de forţa uraganului, au fost lansate şi câteva avertizări de tornade în zona Fort Lauderdale.

    Totodată, autorităţile americane repetă insistent pe canale media că nu vor putea oferi ajutor în timpul trecerii uraganului, echipele de prim-ajutor intervenind numai după ce condiţiile meteorologice vor permite acest lucru. Solicitarea echipelor de intervenţie se va face numai la numărul unic de urgenţă 991, apelabil de pe orice telefon.

    La nivelul misiunii diplomatice şi al oficiilor consulare de carieră şi onorifice de pe teritoriul SUA, au fost luate măsuri pentru preluarea apelurilor de la cetăţenii români sau familiile lor, urmând ca soluţionarea acestora să se realizeze cu sprijinul autorităţilor americane, care intervin la faţa locului. În mod particular, consulul onorific la Fort Meyers, aflat în centrul evenimentelor, este în permanentă legătură cu autorităţile locale, el însuşi aflându-se într-un adăpost, aşa cum s-a solicitat în mod repetat de către autorităţile americane.

    Reamintim că în cazul declanşării alarmei locale (prin posturi locale de radio sau telefoane mobile), este obligatorie adăpostirea de urgenţă în adăposturile amenajate sau locuri înalte şi rezistente la vânt.

    Solicitările de asistență consulară se pot face la numerele de telefon ale Ambasadei României în SUA, secţia consulară: +1202332392, +12023322935 sau +1202332858, precum și la telefonul de urgență al Secţiei Consulare a misiunii diplomatice a României la Washington: +12024208350. La nivelul misiunii a fost activat planul de criză, iar personalul misiunii urmăreşte îndeaproape evenimentele, oferind informaţiile necesare şi păstrând contactul cu autorităţile americane competente, atât pe durata manifestărilor de vreme extremă a uraganului Irma, dar şi în perioada următoare, de înlăturare a efectelor cauzate.

    Evoluţia uraganului Irma poate fi urmărită pe site-urile autorităţilor americane http://www.nhc.noaa.gov (Centrul de Urmărire al Uraganelor) şi https://www.accuweather.com (Centrul de Meteorologie).

    Comunicat MAE

  • Vize pentru SUA?

    Vize pentru SUA?

    Ca o dovadă în plus că, după ce republicanul Donald Trump s-a instalat la Casa Albă, relaţiile UE cu SUA au devenit complicate, Parlamentul European (PE) a adoptat o rezoluţie prin care cere Comisiei Europene să reintroducă obligativitatea vizelor pentru cetătenii americani care călătoresc în spaţiul comunitar. Motivul, unul mai vechi, dar trecut cu vederea în timpul fostei administraţii americane, cea a democratului Barack Obama, este că SUA încă menţin vize pentru cinci state membre – România, Bulgaria, Croaţia, Polonia si Cipru. Rezoluţia, pregătită de Comisia pentru Libertăti Civile a PE, prevede că Executivul comunitar de la Bruxelles are termen două luni să aplice măsurile care se impun.



    Potrivit legislaţiei UE, în cazul în care aşa-numitul principiu al reciprocităţii nu este respectat, Comisia Europeană trebuie să adopte un “act delegat” prin care să suspende pentru 12 luni regimul fără vize oferit cetăţenilor statului în cauză.



    Pe de altă parte, eliminarea vizelor pentru toţi cetăţenii Uniunii a fost o temă majoră în discuţiile pe care comisarul european pentru Migratie, Afaceri Interne si Cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, le-a avut, recent, la Washington. El a amintit că, potrivit unei analize a Executivului comunitar, introducerea vizelor pentru cetăţenii americani ar avea efecte nefaste asupra economiei europene, în principal în turism şi comerţ. Totuşi, comisarul a declarat că dosarul poate fi rezolvat în cheie diplomatică, aşa cum s-a întâmplat, într-o situaţie oarecum similară, cu Canada. Intrarea în vigoare a Acordul economic şi comercial cuprinzător între UE şi Canada (CETA) a fost precedat, între altele, de îndelungi discutii privind eliminarea vizelor pentru cetăţenii români şi bulgari, singurii din blocul comunitar care au nevoie de vize pentru a călători în ţara nord-americană. Măsura vizei obligatorii pentru români şi bulgari va fi eliminată de autorităţile canadiene pe 1 decembrie, anul acesta.



    Pe măsură ce CETA va intra în vigoare, se estimează că volumul relaţiilor comerciale dintre Canada si Uniunea Europeană va creşte simţitor: exporturile din Uniune către Canada vor creşte, anual, până la 17 miliarde de euro, iar creşterea produsului intern brut la nivelul Uniunii va fi, în fiecare an, de peste 11 miliarde. Că o întelegere de asemenea anvergură a fost, realmente, condiţionată de problema vizelor, pe de-o parte, dă măsura importanţei pe care Uniunea, în ansamblu, o acordă acestui capitol. Pe de alta, este un precedent demn de luat în seamă în perspectiva negocierii uriaşului acord comercial între UE si SUA – Parteneriatul transatlantic de comerţ şi investiţii.

  • SUA şi partenerii NATO

    SUA şi partenerii NATO

    Perceput,
    iniţial, drept suspect de îngăduitor cu Moscova şi excesiv de critic la adresa
    Bruxelles-ului, Donald Trump le-a încredinţat principalilor săi colaboratori
    misiunea de a corecta această imagine voalată.

    Săptămâna trecută, noul secretar
    american al Apărarii, James Mattis, s-a întâlnit cu omologii săi din ţările
    aliate la Bruxelles, unde a avertizat că, dacă doreşte reluarea cooperării cu
    Statele Unite şi cu NATO, Rusia trebuie să se ghideze după normele
    internaţionale. Deocamdată, a precizat el, Washingtonul nu e pregătit pentru o
    cooperare militară cu Moscova, ci doar pentru una politică. Pe de altă parte,
    însă, Mattis a reluat apelul preşedintelui său ca membrii europeni ai alianţei
    transatlantice să investească suplimentar în apărare, fiindcă, altfel, şi
    susţinerea americană s-ar putea diminua.

    Luni, a fost rândul noului
    vicepreşedinte al Statelor Unite, Mike Pence, să meargă la Bruxelles, unde a
    declarat că noua administraţie de la Washington este dedicată prezervării
    valorilor Vestului şi susţine unitatea Europei. A fost prima vizită în
    străinătate a lui Mike Pence, iar şeful executivului comunitar, Jean-Claude
    Juncker, a salutat această alegere cu valoare simbolică. Şi preşedintele
    Consiliului European, Donald Tusk, a spus că întâlnirea cu vicepreşedintele
    american era extrem de necesară. Şi, la fiecare apariţie în faţa presei, Pence
    a subliniat, potrivit corespondentei Radio România, că vorbeşte în numele
    preşedintelui Trump. Indiferent de punctele de vedere divergente – a spus
    el -, continentele noastre au aceeaşi moştenire, aceleaşi valori şi, în special,
    au acelaşi scop: să promoveze pacea şi prosperitatea prin libertate, democraţie
    şi stat de drept. Şi rămânem fideli acestor obiective. Mike Pence a
    reiterat şi importanţa schimburilor comerciale transatlantice şi angajamentul
    Statelor Unite pentru continuarea acestora. Prioritare pentru ambele părţi sunt,
    deopotrivă, lupta împotriva terorismului şi apărarea integrităţii teritoriale a
    statelor Uniunii Europene – a fost mesajul repetat de Pence şi după întâlnirea
    cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Cum Rusia încearcă să
    retraseze graniţe cu forţa, vom continua să susţinem prezenţa NATO în ţările
    baltice şi Polonia – a reafirmat numărul doi de la Casa Albă. Pe de altă parte,
    însă, el a avertizat, din nou, că poporul american şi-ar putea pierde răbdarea
    cu membrii NATO dacă aceştia nu participă în mod egal la povara
    apărării, punct de vedere împărtăşit de Stoltenberg. Europenii nu
    pot cere Statelor Unite să fie dedicate apărării Europei, dacă ei înşişi nu fac
    acest lucru – a repetat secretarul general al NATO. El a solicitat, din
    nou, ca toate statele membre să-şi respecte angajamentele financiare asumate,
    reamintind că doar cinci au atins deja ţinta unui buget al apărării de 2% din
    PIB, iar alte trei, între care şi România, au anunţat că sunt foarte aproape de
    acest prag.

  • Securitatea euro-atlantică

    Securitatea euro-atlantică

    Cinci sunt provocările armatei
    americane: agresiunea Rusiei în Europa, poziţia Chinei în Asia Pacific, Coreea de Nord, Iranul şi
    acţiunile teroriste ale organizaţiei Statul Islamic. Cu alte cuvinte, actualul
    context de securitate mondială este dramatic diferit de cel de acum 25 de ani,
    necesitând un nou mod de gândire şi de acţiune – după cum a declarat, recent,
    secretarul Apărării de la Washington, Ashton Carter.

    Reflecţie a unui mediu
    strategic diferit, Statele Unite ar putea aloca 582,7 miliarde de dolari pentru
    apărare pe anul viitor. Europei Centrale şi de Est, în special Estoniei şi
    României, Statele Unite ar putea să le rezerve, în cadrul Iniţiativei pentru
    Reasigurare Europeană, un buget de 4 ori mai mare, de până la 3,4 miliarde de
    dolari, în faţa ‘agresiunii ruse’.Faptul că
    NATO, în general, şi SUA în particular sunt atente la acţiunile Moscovei din
    Orientul Mijlociu nu diminuează cu nimic atenţia acordată Ucrainei. Or,
    anexarea, acum doi ani, a Peninsulei Crimeea şi sprijinul Rusiei pentru rebelii
    pro-ruşi din estul Ucrainei au condus, deja, la o creştere substanţială a
    prezenţei americane şi Aliate în Europa de Est. Se preconizează chiar că
    Pentagonul va trimite între 3.000 şi 5.000 de militari suplimentari.

    Revista
    militară Stars and Stripes, care citează un oficial american de la
    Apărare, arată că pe bătrânul continent vor fi, totodată, depozitate vehicule
    grele şi armament.

    La Bucureşti, Executivul
    a salutat intenţia SUA de a finanţa
    suplimentar prezenţa americană în Europa. Iar ministerul de Externe consideră că
    mărirea de 4 ori a bugetului destinat apărării în Europa este o confirmare a
    angajamentului puternic faţă descurajarea factorilor de risc şi o dovadă a
    asigurării unei prezenţe militare americane robuste pe bătrânul continent.

    Demersul american a fost salutat, chiar în Statele Unite, şi de şeful Cancelariei Prezidenţiale, Dan Mihalache, care alături de ambasadorul României
    în SUA, George Cristian Maior, s-au întâlnit cu James Townsend, adjunct al
    asistentului secretarului apărării pentru NATO şi Europa şi cu Charles Kupchan, Senior Director pentru
    Afaceri Europene în cadrul Consiliului Naţional american de Securitate.

    Nivelul
    excelent al relaţiilor româno-americano-aliate şi relevanţa acestora pentru
    stabilitatea regională se exprimă prin activarea, anul
    trecut, la
    Bucureşti, a Comandamentului
    Diviziei Multinaţionale de Sud-Est şi a Unităţii de Integrare a Forţelor NATO. Totodată, în decembrie a fost declarată
    capabilitatea tehnică a scutului american antirachetă de la
    Deveselu, din sudul României, principalele sale componente fiind finalizate.

    Potrivit consilierului Dan Mihalache,
    Bucureştiul se aşteaptă ca summit-ul NATO de la Varşovia, din acest an, să dea un semnal
    puternic în privinţa interesului Alianţei pentru zona central şi est europeană,
    dar şi pentru Marea Neagră. Deja, anunţul SUA de mărire considerabilă a
    bugetului apărării consacrat Europei atestă acest interes!

  • Jurnal românesc – 10.06.2015

    Jurnal românesc – 10.06.2015

    Doi senatori americani, Mark Kirk şi Barbara Mikulski, au elaborat un proiect de lege care, în cazul aprobării sale de Congres, ar permite libera circulaţie a cetăţenilor români, bulgari, polonezi şi croaţi în Statele Unite, relatează agenţia bulgară Novinite. Iniţiativa are loc în urma presiunii exercitate asupra senatorilor de către comunitatea poloneză din Chicago, care numără nu mai puţin de 2 milioane de persoane. În prezent, 38 de state beneficiază de călătorii fără vize, iar cele 4 ţări est-europene, membre ale UE, la care se face referire, nu sunt incluse printre acestea. Mark Kirk a explicat că guvernele care doresc ca cetăţenii ţărilor lor să călătorească fără viză în Statele Unite trebuie să-şi îmbunătăţească cooperarea cu serviciile secrete americane.



    În România, aproape 170 de mii de candidaţi sunt înscrişi la examenul naţional de bacalaureat în sesiunea iunie-iulie 2015, cu peste 7 mii mai mulţi decât în aceeaşi sesiune a anului trecut. Examenul a început luni, cu evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probă care are loc timp de trei zile. Până pe 26 iunie vor fi evaluate competenţele de comunicare orală în limba maternă, cele digitale şi cele de limbă străină. Probele scrise ale bacalaureatului încep pe 29 iunie, cu testarea cunoştinţelor de limba şi literatura română. Primele rezultate vor fi afişate pe 6 iulie, iar cele finale, după contestaţii, pe 10 iulie.



    Biroul de statistică al UE a confirmat evoluţia pozitivă a economiei României în primul trimestru al acestui an. În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, aceasta a crescut cu peste 4%. Conform Eurostat, România şi Cehia au înregistrat cele mai mari creşteri economice din întreaga UE, fiind singurele care au depăşit nivelul de 4 procente. Economia Uniunii a crescut în primul trimestru cu 1,5 la sută, în special datorită contribuţiei Marii Britanii, cu o creştere de 2,4 procente. Celelalte economii mari au crescut şi ele, însă mult mai modest: Germania – 1%, Franţa – 0,7% şi Italia – 0,1 %. Pe de altă parte, potrivit Institutului Naţional de Statistică, exporturile României au crescut, în primele patru luni ale acestui an, cu 5% comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce importurile au urcat cu aproape 6%. Cele mai importante ponderi în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de maşini şi echipamente de transport şi alte produse manufacturate.



    Echipa feminină de spadă a României a câştigat, marţi, medalia de aur la Campionatului European de scrimă de la Montreux (Elveţia). Ana Maria Brânză, Simona Pop, Simona Gherman şi Loredana Dinu au învins în finală Estonia, cu scorul de 45-35, la capătul unui meci pe care româncele l-au controlat în totalitate. România şi-a apărat, astfel, titlul cucerit anul trecut la Strasbourg şi nu a mai coborât de pe podiumul continental din 2011. România a mai câştigat o medalie de bronz la Montreux, prin Simona Pop, în proba individuală de spadă.



    Comisia Europeană a cerut unui grup de 15 state membre, inclusiv României, să furnizeze detalii legate de practicile fiscale cu privire la marile companii, în cadrul unui proiect ce vizează adoptarea unor măsuri pentru a lupta împotriva evaziunii fiscale în Europa. În decembrie 2014, după scandalul de evaziune fiscală masivă din partea multinaţionalelor care beneficiază de un regim special de taxare în Luxemburg, Comisia a extins sistemul de colectare de informaţii la toate statele UE, solicitând informaţii privind companiile care au beneficiat de avantaje fiscale în perioada 2010 – 2013. Executivul European solicită acum detalii privind practicile fiscale în cazul a 180 de companii din Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Lituania, Portugalia, România, Slovacia, Spania şi Suedia. Anterior, reprezentanţii UE au trimis astfel de solicitări Ciprului, Irlandei, Luxemburgului, Maltei, Olandei şi Marii Britanii.