Radio România Internațional

Tag: statul de drept

  • Raportul privind Protecția bugetului UE, adoptat de Parlamentul European

    Raportul privind Protecția bugetului UE, adoptat de Parlamentul European

    Parlamentul European a adoptat joi raportul privind Protecţia bugetului UE în cazul unor deficienţe generalizate în ceea ce priveşte statul de drept cu 397 de voturi pentru, 158 de voturi împotrivă şi 69 abţineri, anunță Agerpres.



    Documentul prevede că, în cazul în care Comisia Europeană stabileşte că “deficienţele generalizate în ceea ce priveşte statul de drept” într-o ţară a UE ameninţă gestionarea fondurilor UE, instuția europeană poate cere măsuri de la reducerea pre-finanţării până la suspendarea plăţilor UE. Măsurile trebuie să fie adoptate de Parlamentul European şi miniştrii UE.



    Plăţi suspendate şi interdicţia de a accesa noi fonduri europene



    Raportul mai include recomandarea ca măsurile care vor fi adoptate în eventualitatea unor deficienţe generalizate şi procedura care va fi urmată trebuie să fie stabilită. Aceste măsuri ar trebui să includă suspendarea plăţilor şi a angajamentelor, o reducere a finanţării în baza angajamentelor existente şi interdicţia de a încheia noi angajamente cu beneficiari”, se menţionează într-un alt paragraf al noului regulament.



    Un amendament adus Raportului de către PE stabilşte ca, atunci când este necesar, pentru a se asigura că orice sumă datorată de entităţile guvernamentale este plătită beneficiarilor, Comisia ar trebui să fie capabilă să recupereze plăţile făcute acestor entităţi, sau, dacă este indicat, să efectueze corecţii financiare reducând sprijinul pentru un program şi să transfere o sumă echivalentă la rezerva UE pentru a fi folosită spre beneficiul destinatarilor finali.”



    Guy Verhofstadt: România, tot mai aproape de Ungaria şi Polonia



    Votul vine la o numai două zile de la prezența premierului României, Viorica Dăncilă, la sesiune plenară la PE de la Strasbourg. În cadrul discuțiilor de marți, șeful grupului liberalilor (ALDE), Guy Verhofstadt, a avertizat-o pe șefa Executivului de la București că, din cauza nepunerii în aplicare a recomadărilor Comisiei de la Veneția, România este tot mai aproape de procedura de declanşare a articolului 7 din Tratatul UE, ce ar putea duce la pierderea dreptului la vo pentru țara noastră.



    Chiar sper că în timpul preşedinţiei dumneavoastre nu va exista un al treilea caz (n.r după Ungaria și Polonia). Unul împotriva guvernului dumneavoastră. Şi trebuie să vă spun: nu sunteţi departe de asta. Vă apropiaţi tot mai mult de aplicarea Articolului 7, pentru că ignoraţi în continuare recomandările Comisiei de la Veneţia (…) Vă doresc să fiţi prim-ministrul real al ţării dumneavoastre, să curăţaţi mizeria făcută în trecut. Şi vă doresc să faceţi asta fără a face un compromis cu forţele corupte din prezent”, a spus Verhofstadt în cadrul sesiunii PE.



    Șeful grupului liberal s-a arătat nemulțumit și de intenția coaliției PSD-ALDE de a promulga o lege sau ordonanță care să garanteze amnistia faptelor de corupție.



    Viorica Dăncilă, nemulţumită de criticile europarlamentarilor



    În replică, Viorica Dăncilă a declarat că guvernul pe care îl conduce nu are pe masă un proiect care să propună amnistia și grațierea și și-a manifestat nemulțumirea față de criticile legate de “probleme interne” ale României:



    Noi cunoaştem dosarele şi provocările pe care le avem în faţă, tocmai de aceea am cerut consens pentru că avem nevoie de co-decizie, avem nevoie de consens şi vom lucra la această direcţie. În acelaşi timp mă aşteptam ca un lider de grup politic să vină cu aprecieri legate de agenda europeană, nu de probleme interne ale unei ţări care tocmai a preluat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pentru credibilitate, trebuie să vorbim în cunoştinţă de cauză şi aş vrea să ştiu din partea domnului Verhofstadt ce reproşează guvernului României. În acelaşi timp îi solicit domnului Verhofstadt să îi lase pe români să hotărască singuri, să creadă în onestitatea lor şi să nu încerce să inducă propriile convingeri către români”, a declarat Dăncilă.

  • Ceremonia de preluare a președinției Consiliului UE

    Ceremonia de preluare a președinției Consiliului UE


    Respectarea statului de drept și a valorilor europene au fost puse în prim-plan de liderii europeni, la ceremonia de preluare a președinției rotative a Consiliului UE de la București.



    Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a făcut apel la unitatea statelor UE în lupta cu valul populist aflat în creșetere: “În faţa unei Uniuni incapabile să dea răspunsuri rapide sirenele populiste câştigă teren. Şi totuşi, într-o lume mai nesigură ca oricând, trebuie să avem, mai mult ca oricând, o Europă puternică pentru a ne proteja cetăţenii. Este esenţial să lucrăm împreună pentru o Europă mai eficientă.(…) Forţa Europei este opusul violenţei, drumului naţionalist. Ea se bazează pe valori, pe democraţie, pe statul de drept, pe respectul demnităţii şi libertăţii fiecăruia.”



    Tajani: Reducerea fondurilor de coeziune şi cheltuielile în agricultură ar fi o eroare



    Oficialul european și-a manifestat sprijinul pentru un viitor buget comunitar în care să primeze politica de coeziune. “Europa trebuie să-şi asigure mijloacele pentru a reuşi. Este primordial ca viitorul buget multianual al UE să fie unul politic, care reflectă priorităţile unei Europe eficiente. Ar fi o mare eroare să reducem fondurile de coeziune şi cheltuielile în agricultură. Trebuie să ajungem la un buget care stimulează investiţiile în economia reală”, a spus Tajani.



    Juncker: România trebuie să facă parte din Schengen



    “Uniunea Europeană este formată din compromisuri, dar când vorbim de statul de drept şi de lupta anticorupţie, nu există niciun compromis posibil”, a subliniat și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în cadrul cermoniei găzduite de Ateneul Român.



    Totodată, Juncker și-a reiterat sprijinul includerea României în spațiul Schengen: “România are locul ei în centrul Uniunii Europene. Uniunea Europeană nu este completă fără România. Locul natural al României este şi în centrul zonei Schengen. Pledam în 2014 că România trebuie să facă parte din Schengen. Rămân fidel acestei promisiuni. România trebuie să facă parte din zona Schengen.”



    Donald Tusk: Apărați respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia



    Însă dicursul în română al lui Donad Tusk, preşedintele Consiliului European, a fost cel care a ridicat sala în picioare nu numai sala Ateneului și a stârnit emoția românilor din fața televizor cu o trimitere le un moment istoric din fotbalul românesc:


    “Mircea Eliade, pe care l-am citat mai devreme, Emil Cioran, dadaistul Tristan Tzara, Eugen Ionesco – sunt toţi eroi ai imaginaţiei mele, la fel ca sportivii de talia Nadiei Comăneci şi a Simonei Halep, care încântă publicul din întreaga lume. Dar episodul care mi s-a întipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei Campionilor Europei la fotbal de la Sevilia, din 1986, când Steaua Bucureşti a învins FC Barcelona.


    Şi aş vrea să fac un apel la toţi românii să apere, în România şi în Europa, fundamentele civilizaţiei noastre politice – libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia. Să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi. Pe această cale, vă asigur de tot sprijinul meu.”



    La rândul lor, președintele României, Klaus Iohannis, premierul Viorica Dăncilă, șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu și vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, delegat în locul liderului PSD, Liviu Dragnea, plecat în vacanță, au dat asigurări că România își propune un mandat în care să consolideze unitatatea și coeziunea Europei.


  • Priorităţi şi probleme ale UE

    Priorităţi şi probleme ale UE

    România are o misiune pe
    cât de onorantă, pe atât de dificilă: timp de şase luni, coordonează, în premieră,
    întreaga activitate a Uniunii Europene. Momentul de debut este marcat prin
    prezenţa, la Bucureşti, joi şi vineri, a preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude
    Juncker    , şi a întregii sale echipe de comisari. România este pregătită şi la
    nivel politic, şi la nivel tehnic – a reiterat premierul Viorica Dăncilă, care va prezenta, săptămâna viitoare, în plenul Parlamentului European,
    priorităţile mandatului românesc: Înţelegem pe deplin oportunitatea pe
    care o avem de a fi văzuţi acţionând împreună pentru România, dar şi pentru
    Uniunea Europeană. Fiecare ministru al Cabinetului are pe masa de lucru
    dosarele la nivel european şi începând cu data de 21, luna aceasta, vor merge
    în comisiile de specialitate din cadrul Parlamentului European.


    Bucureştiul
    – a promis şefa Executivului -va facilita consensul. Obiectivele preşedinţiei pe care o va deţine
    timp de şase luni sunt legate de Brexit, de viitorul buget al Uniunii, de
    apropiatele alegeri europarlamentare, de politica agricolă comună, dar şi de noile
    provocări legate de migraţie, terorism şi politica de azil    . În plan extern,
    Uniunea Europeană doreşte să dezvolte
    Parteneriatul Estic şi va trebui să gestioneze
    relaţiile cu Rusia, din perspectiva imixtiunii în procesele democratice, sau
    situaţia din Ucraina.


    Sunt şi provocări de ordin economic ce ţin de relaţiile
    cu Statele Unite şi China. România şi-a fixat ‘coeziunea’ ca motto al preşedinţiei
    Consiliului Uniunii, pentru că acest principiu este fundamental pentru evoluţia
    proiectului european, a mai explicat premierul Viorica Dăncilă: Toate acţiunile pe care le vom derula în următoarele 6 luni vor fi
    pentru susţinerea şi consolidarea acestui concept de coeziune, pe care se
    sprijină întreaga arhitectură europeană. Vom acţiona pentru reducerea
    diferenţelor de dezvoltare, pentru accesul egal la beneficii, pentru
    înlăturarea factorilor care generează separări sau ierarhizări între statele
    membre.


    De la Bruxelles, completări au venit din partea vicepreşedintelui Comisiei
    Europene, finlandezul Jyrki Katainen, care a adăugat că printre priorităţile
    din acest moment ale blocului comunitar figurează respectarea statului de drept
    în unele ţări europene, aici amintind Polonia, Ungaria, dar şi România    . Europa
    – a mai punctat oficialul european – se bazează pe valori solide, cum ar fi
    statul de drept, drepturile omului, demnitatea umană, independenţa sistemului
    judiciar, libertatea presei şi de expresie. Este o problemă fundamentală – a
    precizat Jyrki Katainen – dacă aceste valori sunt atacate, contestate.

  • Preşedintele României despre viitorul Europei

    Preşedintele României despre viitorul Europei

    Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat, în premieră,
    într-un discurs în Parlamentul European, viziunea României privind viitorul
    forului comunitar. Şeful statului a pledat pentru unitate, coeziune şi
    solidaritate în eforturile de consolidare a proiectului european, a respins
    ideea unei Uniuni cu mai multe viteze sau a cercurilor concentrice şi a
    subliniat că ţara este profund ataşată proiectului european. Şeful statului a precizat că aderarea la zona euro, cât mai curând
    posibil, atunci când toate condiţiile vor fi îndeplinite, constituie un obiectiv
    naţional, la fel ca admiterea în spaţiul de liberă circulaţie Schengen.


    Pe de
    altă parte, Klaus Iohannis este de părere că România, care s-a schimbat profund
    de la căderea dictaturii comuniste, crede în continuare în democraţia de tip
    european. Ţara are o economie în creştere şi reprezintă un pol de stabilitate
    în regiune. Mai mult, a subliniat preşedintele, este o ţară apreciată şi
    responsabilă pentru securitatea pe care o livrează la nivel regional şi în
    cadrul NATO. În opinia preşedintelui, Uniunea Europeană trebuie să lucreze
    într-o direcţie în care niciun stat membru şi niciun cetăţean european nu sunt
    lăsaţi în urmă    . Klaus Iohannis a mai afirmat că nu se va abate de la
    standardele sale în privinţa statului de drept şi că va lucra împreună cu
    Guvernul pentru a asigura succesul preşedinţiei române a Consiliului Uniunii
    Europene în primul semestru din 2019.


    Klaus Iohannis: Din
    punctul meu de vedere, nu sunt deloc pregătit pentru niciun obiectiv din lume
    să îmi cobor standardele în ceea ce priveşte statul de drept sau justiţia din
    România. Statul de drept trebuie să rămână stat de drept. Justiţia trebuie să
    fie independentă şi democraţia neatinsă. Pe de altă parte, este evident că
    toată lumea înţelege nevoia ca preşedinţia română a Consiliului Uniunii
    Europene să fie una de succes, iar eu sunt pregătit să lucrez împreună cu
    Guvernul pentru atingerea acestui deziderat.


    Klaus Iohannis a dat
    asigurări că va rămâne angajat în lupta împotriva corupţiei. Klaus Iohannis: Pot să vă asigur că eu sunt hotărât să rămân implicat pentru a garanta
    românilor păstrarea valorilor democratice, păstrarea regulilor şi principiilor
    unui stat de drept şi continuarea unei lupte foarte dure, grele, dar drepte a
    luptei împotriva corupţiei.


    La rândul său, preşedintele Comisiei
    Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că la nivelul clasei politice
    româneşti este nevoie de consens în privinţa statului de drept şi a luptei
    anticorupţie    , pentru ca aderarea la Spaţiul Schengen să nu fie afectată.
    Oficialul european a reiterat sprijinul său pentru aderarea Bucureştiului la
    spaţiul de liberă circulaţie până la finalul mandatului acestei comisii.


    Discursul Președintelui României, Klaus Iohannis, susținut în cadrul dezbaterii din plenul Parlamentului European privind viitorul Europei


  • Comisia acţionează pentru independenţa Curţii Supreme din Polonia

    Comisia acţionează pentru independenţa Curţii Supreme din Polonia

    Comisia Europeană a decis să sesizeze
    Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu o acţiune împotriva Poloniei, scopul
    fiind acela de a proteja independenţa Curţii Supreme de la Varşovia    . Executivul
    comunitar consideră că noua lege poloneză privind Curtea Supremă este
    incompatibilă cu dreptul Uniunii Europene, întrucât aduce atingere principiului
    independenţei judiciare, iar Polonia nu şi-a îndeplinit obligaţiile ce decurg
    din calitatea de stat membru. Documentul, intrat în vigoare la 3 aprilie 2018,
    prevede reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor de la Curtea Supremă,
    de la 70 la 65 de ani, existând riscul ca 27 din cei 72 de judecători ai
    acestei instanţe să fie forţaţi să iasă la pensie    .

    Între cei aflaţi în această
    situaţie se nimără inclusiv prim-vicepreşedinta Curţii Supreme, al cărui mandat
    de şase ani, prevăzut în Constituţie, ar urma să se încheie înainte de termen. Purtătorul
    de cuvânt al Comisiei Europene, Mina Andreeva: Comisia
    consideră că punerea în
    aplicare a prevederilor din noua lege privind regimul de pensionare pentru
    judecătoriI Curţii Supreme crează risc de prejudiciu grav şi ireparabil pentru
    sistemul judiciar din Polonia. Acesta este motivul pentru care Comisia a
    solicitat suspendarea dispoziţiilor privind regimul de pensionare, asigurarea
    că acei judecători care sunt afectaţi de noua lege îşi vor duce la îndeplinire
    complet funcţiile actuale şi stoparea programării scoaterii premature din
    activitate a judecătorilor.

    Potrivit legii, judecătorii actuali
    vizați de reducerea vârstei de pensionare au posibilitatea de a solicita o prelungire
    a mandatului de către președintele ţării, aceasta putând fi acordată pentru o
    perioadă de trei ani, reînnoibilă o singură dată. Nu există, însă, criterii
    clare pe care să se întemeieze decizia președintelui și nu este disponibilă
    nicio cale de atac în cazul în care solicitarea este respinsă. Decizia Comisiei Europene survine în
    condiţiile în care răspunsurile autorităţilor poloneze la scrisorile de
    atenţionare ale Bruxellesului nu au reuşit să atenueze preocupările de natură
    juridică ale Comisiei Europene. Procedura de față, de constatare a neîndeplinirii
    obligațiilor, nu pune capăt dialogului în curs cu Polonia privind consolidarea
    statului de drept, acesta fiind în continuare canalul preferat prin care
    Comisia încearcă să răspundă ameninţării sistemice la adresa statului de drept    .


  • PE cere declanșarea procedurilor articolului 7 pentru Ungaria

    PE cere declanșarea procedurilor articolului 7 pentru Ungaria


    Reunit în sesiune plenară la Strasbourg, Parlamentul European a votat, miercuri, lansarea aşa-numitei proceduri a articolului 7 din Tratatul de la Lisabona contra Ungariei, informază Reuters, citat de Agerpres.



    Forul european a adoptat raportul elaborat de eurodeputata ecologistă Judith Sargentini, cu 448 voturi pentru, 197 voturi contra şi 48 de abţineri. Documentul denunță o serie de îngrijorări referitoare la încălcarea libertăţilor şi valorilor UE. Printre aceste se numără funcţionarea sistemului constituţional şi electoral, independenţa judiciară, corupţia şi conflictele de interese, libertatățile de exprimare, de religie, de asociere și cea academică, dreptul la tratament egal, drepturile unor minorităţi, inclusiv comunitatea Roma şi comunitatea evreiască, drepturile fundamentale ale migranţilor, solicitanţilor de azil şi refugiaţilor și altele.


    Astfel, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să reacţioneze prin lansarea proceduri a articolului 7.



    După votul de astăzi, statelor membre UE trebuie să aprobe constatările legislativului european printr-un vot cu o majoritate de patru cincimi din membrii Consiliului European.



    Reacție furibundă a premierului maghiar



    Prezent la reuniunea de la Strasbourg, premierul Ungariei, Vikor Orban, a criticat dur raportul adoptat de Parlamentu European. Șeful executivului de la Budapesta consideră votul un “abuz de putere” și o încălcare a tratatului de bază al Uniunii Europene. “Spuneţi nici mai mult nici mai puţin decât că poporul ungar nu poate decide singur ce este în propriul interes. Credeţi că ştiţi mai bine ce vrea poporul ungar”, a declarat oficialul maghiar în fața europarlamentarilor. “Ungaria va fi condamnată pentru că poporul ungar a decis că această ţară nu va fi o ţară de migranţi. Trebuie să resping ameninţările, şantajul, defăimarea de către forţele care îi susţin pe migranţi”



    O reacție vehementă a venit, ulterior adoptării raportului, și din partea ministrului maghiar de Externe, Peter Szijjarto, care a anunțat că Ungaria va contesta votul de miecuri deoarece nu au fost luate în considerare și abținerile ceea ce, în opinia sa, a schimbat rezultatul votului. “Decizia de astăzi a Parlamentului European nu a fost altceva decât o răzbunare meschină a politicienilor pro-imigraţie împotriva Ungariei. […] Hotărârea a fost luată în mod fraudulos şi contravine normelor relevante prevăzute de tratatele europene.”



    Fragmente din dezbaterea privind situația din Ungaria (subtitrarea în limba engleză)




    Ce repecursuni are votul din Parlamentul European asupra Ungariei



    Partea din articolul 7 al Tratatului UE pentru care eurodeputaţii au cerut să fie declanşată după votul de miercuri priveşte numai etapa preventivă, nu încă şi cea care prevede sancţiuni, mai informează Agerpres. Mecanismul preliminar are în vedere să se constate existența unui risc real de încălcare gravă a valorilor europene în Ungaria, în urma măsurilor întreprinse de guvernul condus de Viktor Orban.



    Articolul 7 este prevăzut ca ultimă soluţie pentru a exercita presiuni asupra unei ţări unde instituţiile europene consideră că există un risc de încălcare gravă şi persistentă a valorilor UE, inclusiv a statului de drept.


  • Rolul sistemelor judiciare în respectarea statului de drept și a valorilor UE

    Rolul sistemelor judiciare în respectarea statului de drept și a valorilor UE

    Sistemele judiciare au un rol esențial în respectarea statului de drept și a valorilor Uniunii Europene, iar guvernele naționale ale statelor membre trebuie să țină cont de recomandările specifice făcute de forul european fiecărui stat.

    Consiliul European a adoptat o serie de recomandări, specifice fiecărei țări, la propunerea Comisiei Europene, cu scopul de a spori eficacitatea sistemelor judiciare ale statelor membre. Acestea au la bază tabloul de bord privind justiția.

    Respectarea statului de drept este o prioritate a Uniunii Europene, spune comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Věra Jourová: Fără sisteme de justiție eficiente și de înaltă calitate, nu există stat de drept, nu se aplică legile europene, nu există un mediu de afaceri favorabil. Mai mult ca niciodată avem nevoie de reforme sănătoase în justiție pentru a susține statul de drept. În acest scop dorim întărirea implementării statului de drept în Uniunea Europeană și promovarea susținerii valorilor comune europene în toate țările membre. Adoptarea acestei inițiative, urmată de un eveniment care va fi organizat în noiembrie, împreună cu președinția austriacă, vor favoriza continuarea discuțiilor între profesioniști, creatori de politici și reprezentanți ai autorităților. Statul de drept, ca și instanțele eficiente și juste, sunt esențiale pentru democrație. Iar în Uniunea Europeană avem o zonă de justiție comună. Funcționarea sa este bazată pe încrederea între instanțe și judecători din diferite țări. Dacă un sistem judiciar este defect, chiar și într-o singură țară, impactul va fi simțit de întreaga Uniune Europeană, iar încrederea va dispărea.


    Sistemele de justiție au un rol determinant în apărarea statului de drept și a valorilor fundamentale ale Uniunii. Ele garantează faptul că cetățenii și întreprinderile pot beneficia pe deplin de drepturile lor, consolidează încrederea reciprocă și contribuie la crearea unui mediu favorabil afacerilor și investițiilor pe piața unică. Din acest motiv, îmbunătățirea eficacității sistemelor de justiție naționale figurează printre prioritățile semestrului european. Tabloul de bord privind justiția ajută statele membre să atingă acest obiectiv, oferindu-le, în fiecare an, o imagine de ansamblu comparativă a funcționării sistemelor judiciare naționale. Ultimul astfel de tablou, publicat în mai, a arătat că în general atât cetățenii, cât și întreprinderile consideră că ingerințele sau presiunile din partea guvernelor și a politicienilor sunt principalul motiv pentru lipsa de independență a instanțelor și a judecătorilor. În ceea ce privește percepția judecătorilor asupra independenței justiției, România se află pe locul 13 din 23, ceea ce înseamnă că mulți dintre ei nu se simt prea independenți. În ceea ce privește percepția populației, 42% dintre români consideră că sistemul judiciar din țară este unul bun, 24% spun că este relativ prost, iar 15% îl cataloghează drept foarte prost.


  • Delegaţia Comisiei de la Veneţia în România

    Delegaţia Comisiei de la Veneţia în România

    O delegaţie a Comisiei de la Veneţia, organismul de specialitate
    consultativ al Consiliului Europei în materie constituţională, s-a aflat, timp de două zile, la Bucureşti. Agenda vizitei de lucru a
    fost una extrem de încărcată, atât la propriu, cât şi la figurat. Experţii
    independenţi au avut întâlniri cu reprezentanţii a
    numeroase instituţii importante ale statului – cu preşedintele Klaus Iohannis, la
    Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea
    Constituţională, la Biroul procurorului general, Direcţia Naţională
    Anticorupţie, Consiliul Superior al Magistraturii, cu reprezentanţi ai
    Parlamentului, precum şi cu asociaţii ale judecătorilor şi procurorilor şi cu
    organizaţii ale societăţii civile.


    Şeful statului şi Comitetul de Monitorizare
    al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei     solicitaseră opinia acestor
    specialişti pe tema modificărilor aduse la cele trei legi ale Justiţiei    : organizarea
    judiciară, funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv
    statutul judecătorilor şi procurorilor. Experţii din cadrul Comisiei de la
    Veneţia au ascultat, timp de două
    zile, păreri diametral opuse, ce divizează profund puterea şi opoziţia din
    România şi, implicit, societatea în ansamblul său. Pe baza informaţiilor
    culese, ei urmează să elaboreze un raport preliminar în luna iulie, iar pe cel
    definitiv în octombrie    .


    Preşedintele
    Comisiei parlamentare speciale care s-a ocupat de legile Justiţiei, social-democratul
    Florin Iordache, este de părere că raportul nu va altera substanţa actelor
    normative, aşa cum au fost ele modificate: Lămuririle pe care
    dumnealor le-au primit, materialul pe care noi l-am înaintat şi care vine să
    rezolve foarte multe din neadevărurile care s-au spus în spaţiul public îi vor
    ajuta pe reprezentanţii Comisiei de la Veneţia atât în această opinie preliminară,
    cât şi în opinia finală din toamnă, să facă cele mai bune observaţii şi să constate
    că aceste trei legi ale Justiţiei sunt în concordanţă şi cu opiniile exprimate
    de Comisie, şi cu deciziile Curţii Constituţionale.


    Liberalii, în opoziţie,
    îşi exprimă, în schimb, scepticismul cu privire la modul în care puterea PSD-ALDE va ţine cont de
    raportul final pe care îl va prezenta Comisia de la Veneţia, dat fiind stadiul în care se află legile. Senatorul
    PNL, Alina Gorghiu: Acum, stadiul este aproape de finalizare şi
    le va fi destul de greu să se încadreze într-un calendar accelerat, astfel
    încât să poată emite un raport de care ţara vizată, în speţă România, să ţină
    cont.


    În timp, opoziţia de dreapta a criticat, la unison cu o parte a
    presei şi cu unele organizaţii civice, că prin rapiditatea cu care au fost modificate
    cele trei acte normative, coaliţia guvernamentală încearcă să stopeze lupta
    anticorupţie şi să-şi subordoneze magistraţii. Puterea susţine, în
    contrapartidă, că legile nu mai fuseseră demult modificate şi că, din justiţie,
    nu lipsesc abuzuri şi încălcări ale statului de drept.
    Ea mai acuză existenţa unei structuri nelegitime, subterane denumite generic ‘statul
    paralel’, care ar parazita instituţiile statului şi ar influenţa decizii ale magistraţilor.
    Cine are dreptate?

  • Consiliul Afaceri Externe – dosarul iranian, Israelul şi Gaza

    Consiliul Afaceri Externe – dosarul iranian, Israelul şi Gaza

    Acordul nuclear cu Iranul, în contextul retragerii Statelor Unite, dar şi situaţia din Fâşia Gaza, unde recentele violenţe au făcut numeroase victime au fost două teme importante dezbătute la reuniunea Consiliului Afaceri Externe, găzduită de Bruxelles.

    Miniştrii europeni de Externe au reafirmat sprijinul pentru menţinerea Acordului nuclear cu Iranul şi necesitatea continuării aplicării depline a acestuia de către Teheran. Totodată, ei s-au exprimat în favoarea menţinerii poziţiei solidare a tuturor celor 28 de state membre în acest dosar şi continuării demersurilor pentru identificarea soluţiilor optime care să protejeze interesele economice şi comerciale ale operatorilor europeni care ar putea fi afectaţi.

    Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini: Ştiţi că am lucrat deja, la nivelul Uniunii Europene, să instituim o serie de măsuri pentru a ne asigura că acordul nuclear se va menţine, ca şi investiţiile economice din partea europeană, dar şi din alte părţi. Acum, statele membre au posibilitatea de a contribui şi de a completa măsurile pe care le-am luat la nivelul Uniunii.


    Miniştrii europeni de Externe au abordat şi situaţia din Fâşia Gaza, prilej cu care şi-au exprimat preocuparea faţă de violenţele care au condus la un număr mare de victime în rândul protestatarilor. Şefii diplomaţiilor europene au reafirmat sprijinul pentru soluţia a două state şi apelul la evitarea oricăror măsuri unilaterale, care ar putea spori tensiunea în regiune. Susţinerea Procesului de Pace din Orientul Mijlociu, rezolvarea durabilă a conflictului israeliano-palestinian a fost subliniată din nou de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Federica Mogherini: Suntem în legătură strânsă cu partenerii noştri din regiune, începând cu Iordania, dar şi cu Egiptul, cu Liga Arabă şi, evident, cu omologii noştri din Israel, Palestina, precum şi cu prietenii noştri americani. Încercăm, mai întâi de orice, să evităm alte pierderi de vieţi şi să abrodăm situaţia umanitară. Facem o treabă foarte bună cu Norvegia aducând ajutoare umanitare de urgenţă şi – ştiţi de fapt – că aici Uniunea Europeană este campioană. Dar tot ce facem în acest sens are nevoie şi de sprijin politic. De aceea, păstrăm pe agenda obiectivul coexistenţei a două state. Considerăm că este esenţial să facem asta, să oferim speranţă oamenilor din Gaza, dar şi din Cisiordania, Ierusalim şi din întreaga lume arabă.


    La reuniunea de la Bruxelles, miniştrii de Externe au criticat situaţia din Venezuela, în contextul recentelor alegeri prezidenţiale anticipate, şi au convenit asupra necesităţii extinderii sancţiunilor individuale. Miniştrii au denunţat cadrul de desfăşurare a alegerilor, evidenţiind nerespectarea principiilor pluralismului politic, democraţiei, transparenţei şi statului de drept.

    ​


  • Tablou de bord 2018 privind justiţia în Uniunea Europeană

    Tablou de bord 2018 privind justiţia în Uniunea Europeană

    Comisia Europeană a publicat tabloul de bord al Justiției din 2018 al UE care oferă o imagine de ansamblu
    comparativă a independenței, calității și eficienței sistemelor de justiție în statele membre ale UE.


    Tabloul de bord al Justiției din 2018 al UE
    consolidează o imagine relevantă pentru evaluarea statului de drept, în
    special, secțiunea privind independența judiciară. Pe lângă bilanţul activităţii Consiliilor
    pentru justiție, organizarea
    serviciilor de urmărire penală, evaluarea gradului de implicare al executivului
    și al parlamentului în numiri și demiteri ale judecătorilor și președinților de instanțe, o premieră în
    crearea tabloului de bord al justiţiei o constituie introducerea duratei
    procedurilor în toate instanțele judecătorești ca paramentru de comparaţie. Principalele concluzii urmăresc
    trei direcţii: independenţa judiciară, resursele financiare ale sistemelor
    judiciare şi eficiența sistemului judiciar     spune comisarul european pentru justiţie, Vera
    Jourova    : Ne dorim ca în toate statele membre ale Uniunii
    Europene să existe un sistem judiciar impaţial şi stabil, eliberat de interferenţa
    politicului, care este finanţat în mod adecvat, care oferă decizii, soluţionări
    în timp mai scurt, adică, în general, ne dorim proceduri care să dureze mai
    puţin. Ceea ce ne dorim, şi acest lucru este important în mod deosebit pentru
    cetăţeni, este ca justiţia să fie mai accesibilă tuturor. Justiţia nu trebuie
    să fie un lux la care au acces doar cei bogaţi sau puternici. Ne dorim ca
    sistemele judiciare naţionale să fie transparente să permită aflarea cu
    uşurinţă a stadiului în care se găseşte fiecare caz, dacă există amânări, dacă
    sunt prevăzute anumite termene, şi aşa mai departe. Şi, în această situaţie, de
    aceea vorbim despre transparenţă, despre o mai bună utilizare a tehnologiilor
    de informare și comunicare, cu un accent deosebit pe sprijinirea persoanelor și a comunităților sărace și marginalizate, în aşa fel încât sisteme judiciare să
    fie considerate demne de încredere inclusiv de către Comisie.


    Constatările din tabloul de bord 2018 au fost luate în considerare pentru
    evaluarea specifică de ţară realizată în cadrul semestrului european 2018 și pentru propunerile de recomandări specifice fiecărei țări, emise de Comisia Europeană la 23 mai 2018. Aceste
    recomandări politice sunt discutate între statele membre în Consiliu. Urmează
    ca liderii UE să le aprobe în iunie, înainte ca să fie adoptate de Consiliu în
    luna iulie a acestui an. Guvernele ar trebui apoi să includă recomandările în
    planurile lor de reformă și în bugetele naționale pentru anul următor.


  • Statul de drept şi acordarea fondurilor europene

    Statul de drept şi acordarea fondurilor europene

    Alocarea
    fondurilor europene va fi condiționată de respectarea statului de drept    .
    Comisia Europeană va elabora un mecanism prin care resursele financiare vor
    putea fi restricționate pentru țările care încalcă criteriile care definesc
    statul de drept. Anunțul a fost făcut în urmă cu câteva zile de președintele
    Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, la prezentarea proiectului de buget
    european pentru perioada 2021-2027.



    Este pentru prima dată când
    Comisia Europeană propune un mecanism prin care Uniunea
    va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțare, în
    mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care
    afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de
    Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă, a
    arătat Jean Claude Juncker. El a mai spus că trebuie acționat responsabil,
    pentru că este vorba despre banii contribuabililor și ar fi bine să se ajungă
    la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor.


    Țările
    care au fost des criticate în ultima perioadă de forurile europene și au
    reacționat dur la această propunere sunt Ungaria și Polonia, deși Juncker a
    subliniat că mecanismul va avea aplicare generală și nu vizează anumite state
    membre.


    Europarlamentarul
    Renate Weber spune că este foarte importantă stabilirea criteriilor ce vor
    defini mecanismul prin care unei țări i se pot retrage fondurile europene dacă
    nu respectă statul de drept. E nevoie de o abordare obiectivă, pentru a nu lăsa
    loc de interpretări.


    E
    vorba de criterii. Trebuie stabilit clar ce anume trebuie respectat, cum anume
    trebuie respectat. Dacă îmi spuneți de exemplu că ne uităm cum funcționează
    sistemul judiciar: dacă luăm ca și criteriu lungimea proceselor, păi Italia o
    să fie prima care nu va mai accesa nici un euro, pentru că are și foarte multe
    condamnări la CEDO din această cauză. Credeți că Spania o duce mult mai bine?
    Sunt și acolo probleme. La fel în Malta sau în Slovacia unde au fost omorâți
    jurnaliști. Cred că nici acest lucru nu face parte din performanțele statului
    de drept. Este așadar nevoie de o evaluare obiectivă, altfel totul este
    subiectiv. Iar dacă criteriile sunt subiective, se deschide ușa oricărui abuz.





    Chiar dacă nu s-a pus
    problema tăierii fondurilor comunitare, țara noastră a fost în ultima vreme
    obiectul criticilor europene, din cauza corupției și a legilor justiției.
    Președintele Klaus Iohannis a declarat în legătură cu acest subiect că nu crede
    că România va fi afectată de mecanismul prin care finanțarea va fi condiționată
    de respectarea statului de drept. De aceeași părere este și Renate Weber: România
    are mecanisme destul de bine puse la punct care o fac să fie un stat de drept.
    Trebuie să ai o putere leguitoare care să nu fie de capul ei și există niște
    controale ale actului legislativ: controlul de constituționalitate și controlul
    pe care îl face președintele înainte de promulgare, el poate să trimită legea
    înapoi la Parlament. Deci din acest punct de vedere formula aceea de check and
    balance există și în România, ceea ce îți dă dimensiunea de stat de drept.
    Sigur că da, cu obligația ca întreaga legislație să respecte drepturile și
    libertățile fundamentale.


    Mecanismul prin care
    alocarea fondurilor europene va fi condiționată de respectarea statului de
    drept de către guvernele țărilor membre ar urma să se aplice începând cu
    exercițiul bugetar 2021-2027.


  • Iohannis: Anul viitor trebuie făcută o analiză a secolului de la Unire

    Iohannis: Anul viitor trebuie făcută o analiză a secolului de la Unire

    Președintele Klaus Iohannis a declarat vineri, la recepția oferită cu ocazia Zilei Naționale, că anul viitor trebuie făcută o analiză a secolului care se încheie de la Marea Unire și trebuie stabilite obiective clare pentru viitor, însă este nevoie de efortul tuturor forțelor politice, instituțiilor și societății civile.



    “În 2018 va trebui să facem o analiză serioasă a secolului care se încheie, să vedem ce am reușit în toți acești ani, care ne sunt punctele tari, ce ne vulnerabilizează, iar, în final, să ne stabilim clar obiectivele pe termen mediu și lung. Centenarul nu este doar despre trecut. Centenarul este despre România viitoare. De aceea, am lansat ideea unui Proiect de țară, care reprezintă fundamentul construcției unei Românii puternice, demne și prospere. Ca acest proiect să reușească, este nevoie de efortul comun al tuturor forțelor politice, instituțiilor și actorilor societății civile, care trebuie să dea dovadă de responsabilitate și unitate. Suntem un popor demn și am dovedit că idealurile naționale se înfăptuiesc doar cu determinare și cu o clasă politică în slujba cetățenilor. 2018 poate fi cel mai potrivit prilej pentru a contura o viziune pe termen lung, care să pornească de la interesele națiunii noastre. Politicienii le datorează românilor solidaritate cu așteptările lor, pentru ca România anilor viitori să devină țara pe care și-o doresc”, a mai spus șeful statului.



    Președintele Iohannis a declarat că anul 2017 a fost unul complex, marcat de convulsii sociale de amploare și provocări care au pus sub semnul întrebării progresele înregistrate de România în ceea ce privește lupta anticorupție și funcționarea statului de drept.



    “2017 a fost un an complex, marcat deopotrivă de o simbolistică aparte, dar și de convulsii sociale de amploare. S-au împlinit 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, perioadă în care țara noastră a ieșit din conul de umbră, dovedind că poate fi un partener de încredere care își respectă angajamentele asumate și un pilon de stabilitate în regiune. Cei 10 ani de apartenență la marea familie europeană au adus beneficii multiple și au demonstrat că nu există viitor pentru România în afara proiectului european. În plan intern, au existat însă foarte multe provocări care au pus sub semnul întrebării progresele înregistrate de România în ceea ce privește lupta anticorupție și funcționarea statului de drept, dar și progresul economic”, a afirmat președintele.



  • Fondurile de coeziune, corelate cu respectarea statului de drept

    Fondurile de coeziune, corelate cu respectarea statului de drept

    Fondurile europene pentru statele membre ale Uniunii ar putea fi condiționate de respectarea statului de drept. Negocierile oficiale pentru implementarea măsurilor vor începe oficial în primăvara lui 2018, după ce Comisia Europeană va prezenta propunerea privind noul bugetul Uniunii Europene pentru perioda 2020-2026.



    Conform publicației poloneze Rzeczpospolita, în viitorul proiect de buget poate fi introdusă prevederea că absența statului de drept, pentru nevoia plății fondurilor de la Uniune, este constatată de Consiliul UE prin vot majoritar pe baza raportului Comisiei de la Veneția.



    În ultimii ani, Polonia și Ungaria au primit mai multe avertismente din cauza modificărilor din justiție ce pune în pericol statul de drept în ambele state. Astfel, UE ar putea tăia fondurile de coeziune pentru Ungaria și Polonia, măsură ce ar afecta puternic economia pentru cele două state est-europene.



    Și România ar putea avea de suferit din cauza condiționării fondurilor europene. Recentele modificări discutate într-o comisie specială a Parlamentului României sunt puternic contestate de opoziție, societatea civilă și partenerii externi. Luni, Departamentul de Stat al SUA a cerut legislativului din România să nu modifice legile în vigoare: “Aceste legi ale Justiţiei, propuse iniţial de Ministerul de Justiţie, ameninţă progresul făcut de România în ultimii ani de a construi instituţii puternice ale sistemului judiciar, apărate de intervenţiile politice.” De asemenea, la începutul lunii noiembrie, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, i-a sugerat ministrului român al Justiţiei, Tudorel Toader, să obţină un puncte de vedere din partea Comisiei de la Veneţia pentru pacetul de modidicări ale legilor justiţiei.


  • UE şi statul de drept în Republica Moldova

    UE şi statul de drept în Republica Moldova

    Un
    fost premier şi un fost şef de serviciu secret condamnaţi pentru corupţie,
    primarul general al Capitalei arestat sub acuzaţii similare, oligarhi şefi de
    partid, foşti comunişti filoruşi convertiţi la valori occidentale sau foşti
    creştin-democraţi, odinioară promotori ai reunificării cu România, transformaţi
    în avocaţi ai Moscovei – nimic nu lipseşte din pitorescul peisaj politic al
    Republicii Moldova. Pe acest fundal, Uniunea Europeană s-a văzut nevoită să
    ceară tranşant Chişinăului să respecte recomandarea Comisiei de la Veneţia,
    potrivit căreia, în actuala situaţie politică, schimbarea sistemului electoral
    nu este recomandată.

    Promovată de aşa-numitele partide mari, adică democraţii,
    declarat pro-occidentali, ai premierului Pavel Filip şi socialiştii filoruşi ai
    preşedintelui Igor Dodon, reforma presupune alegerea uninominală a jumătate din
    cei 100 de deputaţi, până acum aleşi integral pe liste.

    Experţii Comisiei de la
    Veneţia avertizează că proiectul, virulent criticat de opoziţie, ONG-uri şi
    presă, nu beneficiază de un consens larg în societate. De asemenea, spun ei,
    modificarea sistemului electoral implică riscul ca deputaţii aleşi în
    circumscripţii uninominale să fie vulnerabili în faţa cercurilor de afaceri şi,
    deci, coruptibili.

    Serviciul pentru Acţiune externă al Uniunii Europene a cerut
    Republicii Moldova să respecte autoritatea Comisiei şi a anunţat că
    împărtăşeşte criticile acesteia privind iniţiativa schimbării sistemului electoral.

    Preşedintele democrat al Parlamentului, Andrian Candu, susţine că Bruxellesul
    nu va condiţiona relaţiile sale cu Chişinăul de acest proiect şi că este
    dreptul suveran al Republicii Moldova să decidă. Optimismul său robust nu pare,
    totuşi, împărtăşit de propriul coleg de partid, premierul Filip. Acesta a
    plecat intempestiv la Bruxelles ca să-i roage pe preşedintele Consiliului
    European, Donald Tusk, şi pe comisarul pentru extindere, Johannes Hahn, să nu
    lege acordarea unui credit de 100 de milioane de euro, vital pentru Chişinău,
    de controversata reformă electorală.

  • Polonia şi funcţionarea statului de drept

    Polonia şi funcţionarea statului de drept

    După
    mai bine de opt ani, la sfârşitul anului trecut, Partidul Dreptate şi Justiţie
    al lui Jarosław Kaczyński a revenit la putere în Polonia, formând singur
    guvernul pentru prima oară după 1989 şi deţinând o poziţie confortabilă în
    parlament. La scurt timp, noul executiv a făcut o serie de modificări
    legislative, primite cu îngrijorare la Bruxelles. Între acestea – modificarea
    Legii de funcţionare a Curţii Constituţionale a Poloniei, schimbarea a cinci
    din cei 15 membri ai Curţii, şi modificarea unei prevederi, astfel încât
    deciziile să poată fi luate numai cu participarea obligatorie a 13 membri din
    15, nu a doar 9 membri, cum era înainte. Se înlătură, astfel, spun criticii,
    sistemul de pârghii şi echilibre, iar decizia guvernului devine prea puternică.
    Ulterior, a fost modificată şi Legea Radioului şi a Televiziunii de Stat,
    astfel încât conducerea acestora a fost îndepărtată, iar noii şefi pot fi
    numiţi direct de guvern. Urmare a acestei evoluţii, Comisia Europeană a luat o
    decizie fără precedent, aceea de a lansa o investigaţie împotriva unui membru
    al Uniunii Europene în legătură cu respectarea principiului preeminenţei legii.
    Eventuale concluzii grave ale acestei investigaţii ar putea conduce la
    invocarea articolului şapte al Tratatului UE, care se referă la încălcări
    serioase şi continuate ale valorilor europene şi ar duce la suspendarea
    dreptului de vot al Poloniei în Uniunea Europeană.

    Într-un interviu acordat
    pentru Radio România, analistul politic Janos Bugajski, de la Centrul pentru
    politici europene din Washington, explică situaţia: Cred că este o problemă faptul că actualul guvern ar putea să
    ducă la o creştere a izolării ţării în cadrul Uniunii Europene. Am avut o
    situaţie similară în timpul precedentului guvern Lege şi Justiţie sub Guvernul
    Kaczyński, când au adoptat un curs ultraconservator, anti UE, când s-au
    îndepărtat de Germania, în mod special, şi au fost priviţi ca fiind cei care
    şterg cu buretele evoluţia democratică parcursă de Polonia până la acel moment.
    Observ aceleaşi trăsături şi acum. Nu numai că îşi pun oamenii lor în toate
    poziţiile importante şi schimbă regulile jocului, astfel incât să aibă o
    posibilitate mai mare să-şi treacă anumite legi, să modifice Constituţia şi să
    promoveze o agendă mult mai conservatoare, ceea ce va îndepărta mulţi oameni
    din Bruxelles. Cred, însă, că o problemă mult mai importantă este îndepărtarea
    de Germania. Sub guvernele anterioare, Polonia a avut o relaţie mult mai
    apropiată de Berlin, ceea ce a ajutat-o să se impună ca jucător important în
    Uniune. Fără această relaţie apropiată cred că Polonia va deveni mai degrabă un
    jucător minor al Uniunii Europene.

    Preşedintele Parlamentului European,
    Martin Schulz a criticat acţiunile noilor autorităţi poloneze, care, în opinia
    sa, tratează victoria lor în alegeri ca pe un mandat de punere a bunăstării
    statului în voia partidului câştigător. Aceasta este o putinizare
    periculoasă a politicii europene     – a declarat Schulz, într-un interviu
    acordat unei publicaţii germane.

    Situaţia legată de respectarea statului de
    drept în Polonia a fost dezbătută, în această săptămână, în Parlamentul
    European. Spaţiul comunitar este un sistem care împărtăşeşte aceleaşi valori:
    statul de drept, democraţia şi drepturile fundamentale, a subliniat cu acest
    prilej, ministrul olandez de externe, Bert Koenders, a cărui ţară deţine
    preşedinţia Uniunii în acest moment.

    Cu amănunte, corespondentul Radio România
    la Bruxelles, Cerasela Rădulescu: Prezentă la dezbatere, primul
    ministru al Poloniei, Beata Szydlo, a insistat că statul de drept nu a fost
    încălcat în ţara sa şi că poporul a votat acest partid, aflat acum la putere,
    prin programul său democratic pe care guvernul trebuie să-l implementeze,
    respectând Constituţia şi tratatele europene. Dezbaterea privind Tribunalul
    Constituţional este una politică – a spus premierul Poloniei. Ea ar trebui să
    fie una juridică şi o problemă internă. Premierul polonez a cerut UE să
    respecte suveranitatea ţării sale şi a subliniat că Polonia va rămâne membră a
    Uniunii Europene.

    Comisia Europeană doreşte clarificarea în mod obiectiv a
    ceea ce s-a întâmplat în Polonia, dar şi un dialog cu autorităţile de la
    Varşovia. Misiunea noastră este să rezolvăm situaţia din punct de vedere
    legal pentru respectarea statului de drept    , a precizat numărul doi în
    cabinetul Junker, Frans Timmermans.

    În opinia analistului Claudiu Degeratu,
    Polonia nu va putea fi ignorată şi nu va putea fi nici sancţionată atât de
    drastic pe cât pare la prima vedere: Eu cred că Uniunea Europeană
    nu vrea de fapt să avanseze foarte mult cu această procedură. A trebuit să
    răspundă probabil la anumite presiuni, inclusiv din partea Germaniei sau din
    partea altor ţări. Dar nu cred că se va ajunge la o rupere a relaţiilor, la o
    înrăutăţire foarte serioasă a acestor relaţii. Cred că prima reacţia şi
    contribuţia cea mai importantă la această decizie a avut-o Berlinul.     Este
    foarte clar, mai spune Claudiu Degeratu, că orice înrăutăţire a relaţiilor cu
    Polonia ar înseamna o afectare a situaţiei în Uniunea Europeană.