Radio România Internațional

Tag: statul de drept

  • Fondurile europene şi statul de drept

    Fondurile europene şi statul de drept

    Parlamentul
    European a votat, miercuri, o rezoluţie care conţine propuneri pentru un
    mecanism menit să protejeze şi să consolideze democraţia, statul de drept şi
    drepturile fundamentale. Motivul este simplu: actualele mecanisme de control al
    sănătăţii democraţiei pe teritoriul UE nu mai sunt eficiente, pentru că nu sunt
    suficient de constrângătoare atunci când guvernele se abat de la reguli.


    În
    rezoluţie, legislativul comunitar îşi reafirmă îngrijorarea faţă de ceea ce
    constată a fi ”ascensiunea şi înrădăcinarea tendinţelor autocratice şi
    iliberale”, amplificate şi de criza provocată de COVID-19, precum şi faţă de corupţia,
    dezinformarea şi capturarea statului în mai multe ţări ale Uniunii.


    Documentul
    afirmă că UE nu dispune de instrumentele necesare pentru a face faţă unei crize
    continue şi fără precedent a valorilor sale fundamentale, dând ca exemplu incapacitatea
    Consiliului de a face progrese concrete în procedurile declanşate împotriva
    Ungariei şi Poloniei. De aceea, este nevoie – consideră Parlamentul European – de recomandări de
    ţară specifice care să poată declanşa mecanismul de protejare a valorilor
    europene, proceduri de infringement şi o condiţionalitate privind accesarea
    fondurilor europene.


    Astfel, PE propune un acord instituţional pentru un
    ”Ciclu Anual de Monitorizare a (respectării) valorilor Uniunii”. Acesta va
    cuprinde aspecte preventive şi corective pe baza recomandărilor de ţară
    specifice, cu calendare şi obiective legate de măsuri concrete, proceduri de
    infringement şi condiţionalitate bugetară. Propunerile ar urma să consolideze
    şi să suplinească mecanismele existente, cum ar fi recentul raport al Comisiei
    Europene privind statul de drept. Nesoluţionarea unor probleme serioase
    identificate ar putea conduce la măsuri corective specifice.


    În esenţă,
    Parlamentul European propune ca statele care nu respectă valorile europene şi
    liberalismul de tip european să nu mai aibă acces la fondurile unei comunităţi
    bazate tocmai pe principiile încălcate de aceste state. Parlamentul va aproba
    bugetul pentru 2021-2027 numai dacă va exista un mecanism de condiţionare
    concret care să permită reducerea sau suspendarea finanţării din partea
    Uniunii, în cazul în care o ţară membră nu respectă principiile statului de
    drept. Vizate direct de proceduri ale Uniunii pentru tentativele de a subordona
    politic justiţia şi media publice, regimurile conservatoare din Ungaria şi
    Polonia au ameninţat cu blocarea viitorului buget multianual al UE şi a
    fondului european de redresare post-pandemie în valoare de 750 de miliarde de
    euro, dacă vor fi introduse condiţionalităţi privind statul de drept.


    În Estul
    ex-comunist există tentaţia de a reinterpreta regulile în folos propriu. Chiar
    dacă împotriva lor nu s-au declanşat proceduri de infringement, România,
    Bulgaria şi Slovacia au fost criticate pentru corupţie şi, în cazul fostei
    guvernări de stânga de la Bucureşti, modificări pernicioase ale legilor
    justiţiei.

  • Primul raport european anual privind statul de drept

    Primul raport european anual privind statul de drept

    Uniunea Europeană are la bază atât ideea unei piețe comune, care în condiții de stabilitate le aduce beneficii economice tuturor membrilor, cât și de un set comun de valori asumate de statele membre. Aceste valori privesc în primul rând statul de drept și democrația. Criteriile care definesc standardele UE în domeniu le pot fi impuse statelor care vor să facă parte din Uniunea Europeană, însă până acum au existat relativ puține mecanisme care să monitorizeze respectarea respectivelor standard de către statele membre. Raportul privind statul de drept este un astfel de mechanism, după cum a subliniat vicepreședintele Comisiei, Vera Jourova:

    Democrația, statul de drept și drepturile fundamentale sunt baza pe care se sprijină totul în Uniunea noastră: drepturile noastre, libertatea presei și independența sistemului judecătoresc. Istoria democrației reprezintă o căutare permanentă a unui mod echilibrat de a limita puterile celor puternici. Este o căutare a celui mai potrivit sistem de control și echilibru, astfel încât drepturile cetățenilor sunt protejate iar aceștia își pot exercita puterea pe cât de liber este posibil. De aceea prezentăm, astăzi, primul raport anual privind situația statului de drept în care acoperă toate statele membre UE.

    Printre țările acuzate de încălcarea valorilor fundamentale ale UE sunt Ungaria și Polonia, împotriva cărora au fost pornite proceduri prevăzute de Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene.

    Raportul Comisiei a arătat, printre altele, că unele țări membre au probleme cu independența justiției și sunt necesare reforme – iar unele dintre acestea sunt în curs de implementare – pentru a reduce influența puterii executive sau a celei legislative asupra sistemului judecătoresc. Există, de asemenea, probleme legate de lupta împotriva corupției în unele state membre, precum și motive de îngrijorare legate de independența și pluralismul mass-media. Raportul atrage atenția și că în unele state membre societatea civilă s-a aflat sub asalt: i-a fost limitată posibilitatea de a obține finanțări și a fost, totodată, ținta unor campanii de denigrare în presa pro-guvernamentală.

    Respectarea statului de drept ar trebui, teoretic, corelată cu accesul statelor membre la fondurile UE, însă Parlamentul European a atras atenția că, pentru moment, nu există un instrument practic pentru a obține acest lucru.


  • Retrospectiva săptămânii 27.09 – 03.10.2020

    Retrospectiva săptămânii 27.09 – 03.10.2020

    Alegeri locale pe timp de pandemie



    46% dintre românii cu drept de vot au mers, duminica trecută, la urne, pentru a-si alege autorităţile locale. Deşi mai scăzută faţă de ultimul scrutin de acest tip, prezenţa a fost una bună în contextul complicat creat de pandemie, care a impus măsuri de securitate sanitară fără precedent în duminica electorală.

    Votul nu a rămas fără urmări şi anunţă o confruntare dură şi la parlamentarele din decembrie. În premieră, liberalii, la guvernare, au câştigat votul politic, dublându-şi, practic, numărul de preşedinţi de consiliu judeţean şi adjudecându-şi cele mai multe primării de municipii. În plus, PNL a spart monopolul social-democraţilor în judeţe fidele acestora de 2-3 decenii. Totuşi, PSD, numărul unu în legislativ, este, în continuare, partidul politic care deţine cele mai multe primării şi locul întâi la preşedinţii de consiliu judeţean.


    Marea pierdere pentru partid o reprezintă Bucureştiul, pe care îl controlase total timp de patru ani. Independentul Nicuşor Dan, susţinut de PNL şi USR-PLUS, va fi noul edil al capitalei, în locul Gabrielei Firea. Iar candidaţii alianţei de centru-dreapta create ad-hoc la Bucureşti au obţinut victorii şi în trei dintre cele 6 sectoare ale capitalei. La Consiliul municipal, PSD este pe prima poziţie, însă USR-PLUS şi PNL au obţinut scoruri care le vor permite să decidă împreună administrarea unui oraş bogat în resurse, dar sărac în viziune şi proiecte. Prin locul doi obţinut la votul politic pe Bucureşti şi câştigarea unor municipii importante ca Timişoara şi Braşov, în care au detronat primari liberali, USR-PLUS îşi confirmă statutul de forţă politică alternativă.

    Victoria unui german la Timişoara şi a unei franţuzoaice la sectorul 1, cel mai bogat din Bucureşti, e dovada că USR -PLUS vine cu ceva nou în politica românească. Neperturbat de pandemie, procesul electoral e umbrit de scandaluri şi acuzaţii de fraudă la foc încrucişat între PSD şi USR-PLUS, pe tema votului din Bucureşti, în special la sectorul 1.



    Creştere record a infectărilor zilnice



    În această săptămână, România a înregistrat, în premieră, depăşiri ale bornei de 2000 de cazuri de infectări zilnice. Specialiştii anticipaseră că se va ajunge aici, mai ales după deschiderea şcolilor. Numărul de infectări zilnice creşte, de altfel, în toată Europa şi se vorbeşte despre iminenţa celui de-al doilea val al pandemiei. În ţară, îmbolnăvirile au trecut de 130.000, iar decesele se apropie de 5000. La terapie intensivă sunt în permanenţă peste 500 de pacienţi, însă doar o treime sunt intubaţi şi au nevoie de ventilaţie, a precizat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.

    La nivel naţional, incidenţa cazurilor de COVID-19 se apropie de unu la mia de locuitori, dar diferenţele sunt mari de la o zonă la alta. Este motivul pentru care reintroducerea unor restricţii sau impunerea carantinei trebuie stabilite în funcţie de situaţia locală a epidemiei de coronavirus, şi nu la nivelul întregului judeţ, a afirmat premierul Ludovic Orban. El a solicitat, pe de altă parte, factorilor responsabili controale zilnice pentru a impune respectarea măsurilor de protecţie sanitară.

    Miniştrii de la Interne, Transporturi, Muncă şi Sănătate sunt chemaţi să elaboreze un plan care să conţină acţiuni clare de aplicare a acestor măsuri.



    Raportul Comisiei Europene privind statul de drept şi răspunsul Bucureştiului



    Criza sanitară provocată de pandemie a consumat aproape întreaga energie a actanţilor politici de la Bucureşti. Părea uitat, astfel, angajamentul privind repunerea pe şine a sistemului judiciar, grav afectat de controversatele modificări aduse legilor justiţiei şi codurilor penal şi de procedură penală în timpul trecutei guvernări de stânga.

    În ultimul ei raport privitor la statul de drept în România, executivul comunitar afirmă că Legile justiției, funcționarea Consiliului Naţional al Audiovizualului, accesul la informații publice și excesul de ordonanțe de urgență sunt principalele probleme. Documentul subliniază că, în 2020, Guvernul și-a reafirmat angajamentul de a îndrepta prin reforme judiciare măsurile cu impact negativ adoptate în perioada 2017-2019, ceea ce a condus la ameliorarea tensiunilor din sistemul judiciar.


    Potrivit evaluării, măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare continuă să se aplice, cum ar fi funcţionarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori. Continuarea implementării acestor măsuri sporește incertitudinea pentru funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectele pe care le au împreună, avertizează Comisia Europeană.

    În ziua în care la Bruxelles era dat publicității acest raport, la București, ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică propunerile de modificare a legilor justiţiei. Ele vizează întărirea rolului CSM în organizarea şi desfăşurarea concursurilor şi examenelor prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii si profesionalizarea procesului de selecţie a magistraţilor prin eliminarea oricăror modalităţi de intrare în magistratură fără concurs.

    De asemenea, ministerul de resort a prevăzut eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor, întărirea principiului independenţei procurorilor în activitatea judiciară şi, nu în ultimul rând, desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.



    Prognoze economice mai puţin optimiste



    Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi-a înrăutăţit estimările privind evoluţia economică a României în 2020 şi în 2021, ca rezultat al crizei provocate de pandemie.

    Conform celor mai recente previziuni ale instituţiei financiare internaţionale, economia României ar urma să înregistreze anul acesta o scădere cu 5%, faţă de un declin de 4% prevăzut în mai. Pentru 2021, BERD se aşteaptă la o expansiune cu 3% a PIB-ului României, comparativ cu un avans de 4% prognozat în primăvară. Aşadar, după o creştere robustă de 4,1% în 2019, România se confruntă cu recesiunea în 2020. Canalele cheie de transmisie sunt consumul mai scăzut şi declinul exporturilor, subliniază BERD.


  • Statul de drept şi legile justiţiei

    Statul de drept şi legile justiţiei

    Mai multe amendamente la legile
    justiţiei din 2018 şi 2019 continuă să ridice îngrijorări în privinţa
    impactului lor asupra independenţei sistemului judiciar, relevă capitolul
    despre România din primul raport privind statul de drept în UE, publicat de
    Comisia Europeană. Documentul evaluează patru teme principale, extrem de
    importante pentru respectarea statului de drept – sistemele naţionale de
    justiţie, cadrele anticorupţie, pluralismul şi libertatea mass-media, precum şi
    alte aspecte instituţionale legate de sistemele de control şi echilibru.


    În
    aprilie anul trecut, o serie de amendamente la Codul Penal, Codul de Procedură
    Penală şi legea specială privind corupţia au fost adoptate în procedură de
    urgenţă de Parlamentul de la București, dar au fost primite cu critici ample şi
    în cele din urmă au fost declarate neconstituţionale în iulie 2019. Sarcina de
    a aduce Codurile în linie cu deciziile Curţii Constituţionale este una încă în
    aşteptare, prin urmare, incertitudinea legală şi riscul care planează asupra
    sustenabilităţii luptei împotriva corupţiei rămân prezente, notează documentul.


    În raport se
    menționează că România are un cadru strategic naţional anticorupţie bazat pe o
    participare largă a unor actori instituţionali, asigurând implicarea voluntară
    a unei mari părţi din administraţia publică, companiilor de stat, organismelor
    de aplicare a legii, parchetelor, tribunalelor şi societăţii civile. Deşi
    Constituţia prevede că adoptarea de OUG-uri este posibilă numai în cazuri
    excepţionale sau de urgenţă, guverne succesive au folosit acest instrument
    pentru a legifera în numeroase domenii, stârnind preocupări asupra calităţii
    actului de legiferare şi a respectării separaţiei puterilor, mai notează
    raportul, care menţionează, în acelaşi timp, că societatea civilă a avut un rol
    important în apărarea statului de drept.


    În același timp, nivelul de
    implementare a strategiei naţionale anticorupţie a crescut şi acţiunile
    preventive sunt continuate atât la nivel local, cât şi naţional. În prezent,
    menţionează documentul, Ministerul Justiţiei evaluează strategia pentru a o
    întocmi pe următoarea.


    Chiar în ziua în care la Bruxelles era dat publicității
    raportul Comisiei Europene, la București, ministerul Justiţiei a lansat în
    dezbatere publică propunerile de modificare a legilor justiţiei. Anunţul a fost
    făcut de ministrul Cătălin Predoiu, care a precizat că aceste modificări, pe
    care le-a enumerat, asigură transpunerea în legislaţie a recomandărilor
    organismelor europene:


    Întărirea rolului CSM în organizarea şi
    desfăşurarea concursurilor şi examenelor prin intermediul Institutului Naţional
    al Magistraturii, profesionalizarea procesului de selecţie a magistraţilor prin
    eliminarea oricăror modalităţi de intrare în magistratură fără concurs. De
    asemenea, am prevăzut eliminarea schemei de pensionare anticipată a
    magistraţilor; întărirea principiului independenţei procurorilor în activitatea
    judiciară, revenirea la normele care consacrau accesul în funcţia de judecător
    la Înalta Curte prin concurs; desfiinţarea Secţiei pentru investigarea
    infracţiunilor din justiţie.


    De la început, implementarea acestora a
    generat îngrijorări legate de presiuni asupra judecătorilor şi procurorilor,
    precum şi asupra independenţei, eficienţei şi calităţii sistemului judiciar.

  • Situația din Polonia și Ungaria, din nou în atenția Parlamentului European

    Situația din Polonia și Ungaria, din nou în atenția Parlamentului European

    Parlamentul European a adoptat joi o rezoluţie care atenţionează că discuţiile cu Polonia şi Ungaria nu au determinat încă aceste ţări să se realinieze valorilor pe care se întemeiază Uniunea Europeană. Rezoluția, adoptată cu 446 de voturi pentru, 178 împotrivă şi 41 de abţineri, menționează că rapoartele şi declaraţiile Comisiei Europene şi ale organismelor internaţionale indică faptul că situaţia din Polonia şi din Ungaria s-a deteriorat de la declanşarea articolului 7 din Tratatul UE (TUE).



    Eşecul Consiliului UE în a face uz efectiv de articolul 7 din TUE continuă să submineze integritatea valorilor comune europene, încrederea reciprocă şi credibilitatea Uniunii în ansamblu”, susţine Parlamentul European.



    PE cere măsuri împotriva încălcării valorilor europene



    Eurodeputații au inclus în textul rezoluției o invitație către Comisia Europeană de a utiliza pe deplin instrumentele pe care le are la dispoziţie pentru a lua măsuri în legătură cu existenţa unui risc clar de încălcare gravă de către Polonia şi Ungaria a valorilor pe care se întemeiază UE, în special procedurile accelerate de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor şi cererile de măsuri provizorii adresate Curţii de Justiţie.



    În final, rezoluţia PE subliniază nevoia stringentă” a unui mecanism al UE privind democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale, după modelul propus de Parlament. Aceasta ar trebui să fie o revizuire independentă anuală care evaluează, în condiţii de egalitate, conformitatea tuturor statelor membre cu valorile prevăzute la articolul 2 din Tratat.



    Votul rezoluției privind situația din Ungaria și Polonia în ședința PE de la Strasbourg:




    Viktor Orban amenință cu ieșirea din grupul Popularilor Europeni



    Budapesta a reacționat imediat după adoptarea rezoluției, prin vocea premierului Viktor Orban. Liderul partidului de guvernământ din Ungaria, Fidesz, a declarat că formațiunea sa a fost la un pas” de a părăsi joi Partidul Popular European (PPE) majoritatea acestei familii politice ne-a trădat”, informează Agerpres care citează agenţia ungară de presă MTI.



    Premierul maghiar a reiterat ideea lansării unui nou proiect european creştin-democrat dacă PPE decide să nu mai sprijine Ungaria.


    Tot joi, ministrul polonez al justiţiei, Zbigniew Ziobro, a criticat aspru opinia legală emisă Comisia de la Veneţia cu privire la un proiect de lege dezbătut în parlament şi care permite sancţionarea judecătorilor, organul consultativ al Consiliului Europei apreciind că amendamentele propuse subminează şi mai mult independenţa justiţiei, amendamentele propuse subminează şi mai mult independenţa justiţiei.



    Vom apăra cu fermitate mândria şi interesele poloneze în ce priveşte reforma justiţiei pe care o vom duce la bun sfârşit, în ciuda unor astfel de opinii şi a poziţiilor colonialiste pe care unii încearcă să ni le impună”, a declarat Zbigniew Ziobro.

  • Tendinţe şi dezbateri pe marginea MCV

    Tendinţe şi dezbateri pe marginea MCV

    Noul
    raport al Comisiei europene privitor la starea statului de drept din România şi
    Bulgaria pe anul 2018, celebrul de-acum mecanism de verificare şi cooperare
    MCV, a fost dat publicităţii pe 22 octombrie 2019. El este critic la adresa
    României şi subliniază progresele înregistrate de Bulgaria. Însă reforma
    Uniunii Europene va aduce şi reforma MCV datorită criticilor pe care acest
    mecanism le-a primit în ultima perioadă.


    Expertul
    Mihai Sebe s-a referit la intenţiile pe care noul executiv european le are.
    Mihai Sebe consideră că planul de acţiune pentru consolidarea statului de drept
    va rămâne principala linie directoare şi în noua arhitectură a MCV:

    Statul de drept, în momentul de
    faţă, devine şi este o valoare europeană şi se doreşte crearea acestui mecanism
    de monitorizare la nivelul Uniunii Europene. În acest context, MCV-ul poate sau
    nu poate să fie un instrument în cadrul acestui proces la nivelul european dar,
    după ultimele evoluţii, se doreşte transformarea lui într-o nouă formulă. În
    momentul de faţă, problema MCV-ului este faptul că el a fost gândit ca un
    sistem tranzitoriu. Era un mecanism de cooperare şi verificare instituit cu
    prilejul aderării României şi Bulgariei în 2007 şi care nu a fost gândit să
    dureze atât de mult. De asemenea, trebuie să luăm în calcul că problemele
    legate de statul de drept, corupţie şi nu numai, sunt şi în alte state membre
    ale Uniunii Europene. Şi a apărut din ce în ce mai pregnant senzaţia unor
    standarde duble în măsura în care România şi Bulgaria aveau MCV-ul iar alte
    state cu probleme similare din Europa Centrală şi de Est nu erau supuse
    niciunei monitorizări.





    Noua
    tendinţă din monitorizarea statului de drept va avea o abordare la nivelul
    întregii Uniuni şi se va concentra mai mult pe standarde cuantificabile. Mihai
    Sebe cu detalii:

    Comisia
    Europeană doreşte să instituie un ciclu de evaluare a statului de drept pentru
    a monitoriza situaţia statului de drept din statele-membre. Astfel, se doreşte
    redactarea unui raport anual privind statul de drept şi se va dezvolta un
    tablou de bord privind justiţia în Uniunea Europeană. Avem de-a face cu un
    mecanism paneuropean, mult mai soft decât MCV-ul actual aplicat celor două
    state. Dar va fi un mecanism care va permite realizarea unei analize
    comparative şi care va duce la eliminarea criticilor privind aşa-numitul dublu
    standard privind tratamentul aplicat României şi Bulgariei comparativ cu alte
    state membre.


    Tendinţele
    reformatoare la nivelul blocului comunitar vor influenţa şi MCV. Dar
    funcţionarea statului de drept nu va fi obiect al revizuirilor.

  • Asistenţă bugetară de 25 de milioane de euro pentru Republica Moldova

    Asistenţă bugetară de 25 de milioane de euro pentru Republica Moldova

    Uniunea Europeană a aprobat săptămâna trecută un nou pachet de asistență bugetară destinat Republicii Moldova, în valoare de aproape 25 de milioane de euro. Banii sunt destinaţi sprijinirii reformelor din domeniile statului de drept și dezvoltării rurale.

    Noul pachet de asistenţă bugetară adoptat de Bruxelles va ajuta guvernul Republicii Moldova să realizeze reforme esențiale în domeniile poliției, combaterii corupției și a spălării banilor, agriculturii și dezvoltării rurale, care vor aduce beneficii cetățenilor acestei țări.

    Aceste aproape 25 de milioane de euro constituie al patrulea pachet de asistenţă acordat din iulie până în prezent, şi ar trebui să fie considerat ca o recunoaștere a eforturilor susținute depuse de guvernul Republicii Moldova pentru a găsi soluții la problemele din domenii vitale precum justiția și statul de drept. Uniunea este pregătită să sprijine în continuare acest proces important, care depinde de obținerea unor rezultate concrete, în special în ceea ce privește mult așteptata reformă a justiției, a spus Johannes Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea.

    Cu această nouă plată, suma totală cu care forul comunitar a sprijinit Republica Moldova în ultimele şase luni depăşeşte 80 de milioane de euro.

    Amintim că până în iulie, sprijinul bugetar pentru Republica Moldova fusese suspendat aproape doi ani din cauza deteriorării situației statului de drept din această țară. În urma schimbării de guvern care a avut loc în luna iunie, autoritățile Republicii Moldova au lansat un proces de reforme structurale semnificative și substanțiale, care a permis Uniunii să își reia sprijinul bugetar și asistența macrofinanciară către această ţară.

    De la ultima plată aferentă sprijinului bugetar, guvernul Republicii Moldova a continuat punerea în aplicare a programului de reforme în cadrul Acordului de asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova. Merită menționate îndeosebi măsurile suplimentare luate de guvern pentru a aborda problema corupției și a lipsei de independență a sistemului judiciar.

    Serviciile Comisiei și Serviciul European de Acțiune Externă vor monitoriza atent în continuare situația politică şi vor evalua îndeplinirea condițiilor înainte de a efectua noi plăți către Republica Moldova.


  • Nou sprijin financiar european pentru reformarea Republicii Moldova

    Nou sprijin financiar european pentru reformarea Republicii Moldova

    Comisia Europeană și-a reluat în iulie plățile aferente sprijinului bugetar către Republica Moldova, după ce le-a suspendat timp de doi ani, din cauza deteriorării situației statului de drept în această țară. În urma schimbării guvernului, în iunie, autoritățile Republicii Moldova s-au angajat într-un proces de reforme structurale semnificative și substanțiale, proces care a asigurat condițiile necesare pentru ca Uniunea Europeană să își reia sprijinul bugetar și asistența macrofinanciară.


    Suma de 14,35 de milioane de euro, aprobată zilele trecute, va sprijini reforma poliției, combaterea corupției și a spălării banilor, modernizarea sectorului energetic și eficientizarea și transparentizarea finanțelor publice în Republica Moldova.


    Johannes Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, a explicat că acest pachet de asistență este dovada angajamentului Uniunii față de cetățenii moldoveni, care au militat cu perseverență pentru ca aceste reforme să fie puse în practică. Autoritățile Republicii Moldova și-au intensificat activitățile întreprinse pentru combaterea eficientă a corupției și garantarea independenței instanțelor judecătorești și a parchetelor – a mai spus comisarul Hahn. El a subliniat că îndeplinirea acestor obiective este de o importanță majoră dacă se dorește ca cetățenii să-și recapete încrederea și ca reformele să avanseze la capacitate maximă.

    Astfel, Uniunea Europeană recunoaște măsurile importante luate de guvernul de la Chişinău pentru a soluţiona problemele pe care le reprezintă politizarea accentuată a instituțiilor de stat, corupția și lipsa de independență a sistemului judiciar și a parchetelor. Prin aceste măsuri, guvernul de coaliție a răspuns multora dintre preocupările Uniunii evidențiate deja în Concluziile Consiliului din februarie anul trecut. Potrivit unui comunicat de presă dat publicităţii la Bruxelles, s-au înregistrat rezultate pozitive îndeosebi în ceea ce privește reformele sistemului electoral, proiectul de lege privind reforma Curții Supreme de Justiție și legislația privind Procurorul General. Mai mult, Republica Moldova a făcut un pas înainte, solicitând Comisiei de la Veneția să avizeze aceste proiecte legislative. La fel de importante sunt consultările publice. Totodată, Bruxelles-ul salută faptul că noul guvern de la Chişinău a restabilit relațiile cu Fondul Monetar Internațional.

  • Prima sesiune a noului Parlament European

    Prima sesiune a noului Parlament European

    Membrii Parlamentului
    European (PE) au ales-o în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene pe Ursula
    von der Leyen, fost ministru al apărării în Germania.


    Reprezentanta
    conservatorilor germani este prima femeie care ajunge în fruntea executivului
    comunitar şi va avea un mandat de cinci ani, care începe pe 1 noiembrie. Susţinută
    de popularii europeni, ea a avut şi sprijinul unei părţi a social-democraţilor
    şi liberalilor, nu înainte ca aceştia să se asigure că Ursula von der Leyen îşi
    ia angajamente ferme în ceea ce priveşte egalitatea de gen în rândul viitorilor
    comisari, respectarea echilibrului geografic şi politic în desemnarea acestora,
    un mecanism privind statul de drept, migraţia şi lupta împotriva schimbărilor
    climatice.


    Noua şefă a Comisiei Europene a promis eforturi pentru
    consolidarea apărării europene, un salariu minim european, posibilitatea
    extinderii Brexit, dar si reforme precum crearea dreptului de iniţiativă
    legislativă pentru PE sau adoptarea listelor transnaţionale pentru alegerile
    europene. Următorul pas este formarea unei echipe. Fiecare ţară, inclusiv
    România, trebuie să îşi desemneze câte un comisar şi să negocieze viitoarele
    portofolii. Cei nominalizaţi vor fi audiaţi în comisiile de specialitate.


    Tot în PE, premierul român Viorica Dăncilă, a prezentat bilanţul preşedinţiei României
    la Consiliului UE. Bucureștiul va continua să susţină proiectul european
    şi va urmări în acelaşi timp definitivarea integrării sale, a spus d-na Dăncilă.
    În opinia sa, Europa nu trebuie să aibă mai multe viteze, întrucât progresele
    vor fi temeinice şi cu beneficii concrete asupra cetăţenilor doar atunci când
    sunt făcute împreună.


    Viorica Dăncilă: Ne-am asumat că vom acţiona în
    sensul consolidării proiectului european şi, pe parcursul celor şase luni ale
    mandatului nostru, am demonstrat că proeuropenismul trebuie alimentat prin
    acţiune constantă. Proiectul nostru nu trebuie să promoveze o Europă cu mai
    multe viteze şi nici a cercurilor concentrice. România va continua să promoveze
    obiectivul comun de consolidare a proiectului european şi va urmări, în acelaşi
    timp, definitivarea integrării sale. Mă refer la integrarea deplină a ţării
    noastre în spaţiul Schengen, în cadrul căruia acţionăm deja ca membru de facto.


    Liderii grupurilor politice, fie că vorbim de populari, socialişti,
    conservatori, reformişti sau verzii europeni, au felicitat modul în care
    preşedinţia română la Consiliul UE a reuşit, cu toate provocările existente, să
    închidă un număr mare de dosare complicate. O poziţie diferită a avut însă
    reprezentantul Grupului Reînnoirea
    Europei, care a susţinut că preşedinţia română a fost una a contrastelor.

  • Recomandări privind combaterea corupţiei

    Recomandări privind combaterea corupţiei

    Diagnosticele externe le confirmă pe cele emise, de doi ani şi
    jumătate, de preşedintele, opoziţia, societatea civilă şi presa de la
    Bucureşti.


    Marţi, Consiliul Uniunii Europene şi-a exprimat îngrijorările cu
    privire la modificarea legilor justiţiei în România    , despre care apreciază că
    ar putea submina eficacitatea activităţii judecătorilor şi procurorilor şi va
    reduce încrederea publicului în sistemul judiciar. Tot marţi, organismul
    anticorupţie al Consiliului Europei, GRECO, a apreciat că, sub guvernarea
    PSD-ALDE, România a făcut foarte puţine progrese în adoptarea de măsuri pentru
    a preveni corupţia     în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor şi
    pentru a răspunde la îngrijorările legate de controversata reformă a sistemului
    judiciar.


    Rapoartele GRECO exprimă preocuparea profundă în special în legătură cu
    faptul că autorităţile au ignorat complet recomandarea de a renunţa la crearea
    secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, percepută ca un mijloc
    de a-i intimida şi timora pe magistraţi. Pe de altă parte, GRECO salută anunţul
    făcut, luna trecută, de premierul sociual-democrat Viorica Dăncilă privind
    intenţia de a renunţa la controversatele reforme din domeniul justiţiei, despre
    care adversarii Puterii au spus în mod repetat că urmăresc subordonarea magistraţilor
    şi stoparea luptei anticorupţie. GRECO a cerut autorităţilor să prezinte
    progrese până pe 30 iunie 2020. E ultimul termen din procesul de evaluare, după
    care Consiliul Europei ar putea declara că situaţia din România nu e conformă
    cu standardele sale.


    Clasa politică de la Bucureşti a reacţionat prompt la
    rapoartele GRECO. Liderii opoziţiei, Ludovic Orban, PNL, şi Dan Barna, USR,
    spun că acestea confirmă că deciziile luate de PSD şi ALDE au avut ca scop
    blocarea luptei anticorupţie şi compromiterea independenţei justiţiei şi a
    statului de drept. Ei cer, la unison, desfiinţarea Secţiei speciale pentru
    investigarea magistraţilor. Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, reproşează
    experţilor GRECO o viziune părtinitoare, care face abstracţie, de pildă, de existenţa
    protocoalelor secrete încheiate între magistraţi şi serviciile de informaţii.


    Ministrul
    Justiţiei, Ana Birchall, crede că, pornind de la rapoartele GRECO, fiecare
    instituţie vizată trebuie să-şi facă propria analiză şi să ia măsurile ce se
    impun. Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, spune
    că experţii GRECO au confirmat sesizările pe care Curtea Supremă le-a emis în
    legătură cu lipsa de transparenţă şi de dialog, cu riscul plecărilor din
    magistratură şi al promovărilor arbitrare, cu slăbirea independenţei
    judecătorilor şi procurorilor. Ea şi-a exprimat speranţa că aceia care au
    propus şi susţinut necondiţionat modificările legislative ce încalcă
    independenţa justiţiei îşi vor asuma rezultatul acţiunilor lor prin demisii sau
    retrageri decente din spaţiul public.

  • Republica Moldova are nevoie de sprijinul şi experienţa României

    Republica Moldova are nevoie de sprijinul şi experienţa României

    Învestită luna trecută, noua şefă a Guvernului Republicii Moldova,
    Maia Sandu, a făcut, marţi, la Bucureşti prima sa vizită externă. Faptul e cu
    atât mai relevant cu cât, iniţial, spusese că va merge prima oară la Bruxelles.


    În
    Republica Moldova, creată pe o parte a teritoriilor româneşti răsăritene
    anexate, în 1940, de Uniunea Sovietică, în urma unui ultimatum, trăiesc şi azi
    trei milioane de vorbitori de română. Un milion dintre aceştia deţin şi cetăţenia
    română. Când, în pe 27 august 1991, Chişinăul şi-a proclamat independenţa faţă
    de Moscova, România a fost prima ţară din lume care, în aceeaşi zi, a
    recunoscut statalitatea noului său vecin. Ulterior, vreme de trei decenii,
    Bucureştiul a fost cel mai energic şi consecvent susţinător al independenţei,
    integrităţii teritoriale şi aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova. Iar
    acum, recunoaşte premierul Sandu, aceasta are nevoie de sprijinul şi de
    experienţa României în domeniile economic, al administraţiei publice şi al
    consolidării statului de drept. Într-o intervenţie telefonică în direct la
    Radio România, ea a declarat:


    Am discutat despre proiecte în derulare. Ne
    dorim foarte mult să avansăm pe aceste proiecte, indiferent dacă vorbim de sectorul
    energetic, de educaţie, de proiecte de mediu şi schimbări climatice. Am fost
    primiţi cu căldură şi suntem bucuroşi că putem să continuăm această conlucrare
    şi putem să contăm pe sprijinul României în această situaţie nu prea uşoară
    pentru Republica Moldova, când încercăm să reconstruim statul Republica
    Moldova, încercăm să construim un stat de drept, să eliberăm din captivitate
    instituţiile statului, să le redăm cetăţenilor.


    România a fost, este
    şi va fi cel mai constant şi dedicat susţinător al Republicii Moldova – i-a
    declarat preşedintele Klaus Iohannis premierului Sandu. El a promis că
    Bucureştiul va susţine deblocarea asistenţei
    financiare europene, necesară pentru continuarea reformelor de la Chişinău, şi
    a anunţat că:


    Administraţia prezidenţială a transmis deja
    Guvernului României propunerea de creare a unui grup de experţi din ministerele
    relevante, care împreună cu experţii desemnaţi de Guvernul Republicii Moldova
    să identifice de urgenţă domeniile în care este nevoie de astfel de asistenţă,
    iar pe baza acestui demers să fie începute proiecte concrete.


    Premierul Republicii Moldova s-a mai întâlnit la Bucureşti cu omologul său, Viorica
    Dăncilă, şi cu preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, Călin
    Popescu-Tăriceanu şi Marcel Ciolacu. Vizita sa fusese prefaţată, luni, de cea a
    ministrului său de externe, Nicolae Popescu, care a afirmat ca Republica
    Moldova deja este ferm şi ireversibil ancorată în spaţiul european. Anul
    trecut, 68% din exporturile Republicii Moldova au mers în Uniunea Europeană;
    peste 20% din exporturile Republicii Moldova au venit în România     – a spus
    şeful diplomaţiei de la Chişinău.

  • Modernizarea Uniunii Vamale, consolideză relaţiile UE-Turcia

    Modernizarea Uniunii Vamale, consolideză relaţiile UE-Turcia

    Uniunea vamală reprezintă o piatră de temelie a UE și un factor esențial în funcționarea pieței unice. Multe dintre activitățile din domeniul vamal sunt de natură transfrontalieră, întrucât implică și afectează toate statele membre. Fostul eurodeputat Victor Boștinaru, a făcut recent un apel către Comisia Europeană pentru modernizarea Uniunii Vamale UE – Turcia, demers capabil să consolideze, în continuare, legăturile strânse dintre Turcia și UE. Intervenția eurodeputatului Victor Boștinaru a avut loc în contextul dezbaterii Raportului Comisiei pe 2018 privind Turcia, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.





    În primul rând aș vrea să mulțumesc Consiliului, Comisiei și Președinției rotative a României pentru analiza foarte echilibrată a relațiilor dintre UE și Turcia.


    Rămân convins că Turcia este un partener important al Uniunii Europene. Procesul de extindere ne-a permis să influențăm în mod semnificativ drumul Turciei către democrație în ultimele decenii. Poate acest lucru a durat prea mult.


    Regret însă să observ distrugerea unor realizări democratice începând din 2016. Am încredere totuși că o Turcie europeană este în beneficiul tuturor, fie că vorbim de UE, NATO sau fiecare stat membru în parte. Iată de ce noi, ca Uniune Europeană, trebuie să fim vigilenți și fermi în ceea ce privește condamnarea încălcărilor drepturilor omului, a libertăților și a statului de drept în Turcia, dar menținând dialogul puternic, regulat și constructiv cu această țară importantă.


    Acest lucru include, de asemenea, un dialog strâns și o aliniere privind chestiunile legate de politica externă, apărare și securitate, cu un accent deosebit pe combaterea terorismului și pe probleme de importanță militară strategică – întrucât Turcia este un membru foarte important al alianței militare NATO.


    Deși Turcia este al cincilea cel mai mare partener comercial al UE și Europa este de departe cel mai mare partener economic al Turciei, cu Germania în frunte, Uniunea Vamală rămâne depășită ca termen. Modernizarea Uniunii Vamale va consolida în continuare legăturile deja strânse dintre Turcia și UE și ar menține acest important partener ancorat la Uniunea Europeană. Prin urmare, invit Comisia să înceapă lucrările pregătitoare pentru modernizarea Uniunii Vamale, iar Consiliul să ofere mandatul cât mai curând posibil.



  • Reacţia preşedintelui K. Iohannis şi a Guvernului la criza politică din Republica Moldova

    Reacţia preşedintelui K. Iohannis şi a Guvernului la criza politică din Republica Moldova

    Faţă de evoluţiile politice recente din Republica Moldova, preşedintele Klaus Iohannis adresează tuturor forţelor politice din Republica Moldova un apel ferm pentru respectarea democraţiei şi a statului de drept.

    ”Faţă de evoluţiile politice recente din Republica Moldova, preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, adresează tuturor forţelor politice din această ţară un apel ferm pentru respectarea democraţiei şi a statului de drept. Stabilitatea Republicii Moldova este esenţială pentru continuarea parcursului european al acestui stat, care s-a angajat să ducă la îndeplinire un amplu proces de reforme, inclusiv în ceea ce priveşte statul de drept şi buna guvernare, în conformitate cu angajamentul său faţă de Uniunea Europeană, în baza Acordului de Asociere”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale transmis duminică AGERPRES.

    Această situaţie de criză poate fi rezolvată în beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova doar prin dialogul responsabil al tuturor forţelor politice, care trebuie să manifeste calm şi reţinere în această perioadă şi să acorde astfel prioritate stabilităţii politice a ţării.

    Şi Guvernul României face un apel la toate forțele politice din Republica Moldova să respecte procesul democratic

    Guvernul României urmărește îndeaproape evoluțiile politice din Republica Moldova.

    România, ca stat care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene și care susține ferm parcursul european al Republicii Moldova, face un apel la toate forțele politice să respecte procesul democratic și voința cetățenilor exprimată prin vot la alegerile din februarie 2019.

    Cetățenii Republicii Moldova au nevoie de o soluție negociată politic care să le asigure prosperitatea, continuarea reformelor și consolidarea parcursului pro-european.

  • Premierul României, la Bruxelles

    Premierul României, la Bruxelles

    Tonul
    pare să se fi schimbat în dialogul guvernului român de stânga cu instituţiile
    europene, după o lungă perioadă plină de avertismente serioase lansate de
    Bruxelles Bucureştiului. Premierul român şi preşedintele interimar al PSD, Viorica
    Dăncilă, a primit încurajări de la liderii Comisiei Europene, în faţa cărora
    s-a angajat că nu va continua reformele judiciare controversate. Întâlnirea vine
    după eşecul principalului partid al coaliţiei în alegerile europarlamentare şi
    încarcerarea liderului PSD Liviu Dragnea, condamnat definitiv pentru fapte de
    corupţie.


    Respectarea statului de drept şi independenţa justiţiei au dominat
    agenda discuţiilor dintre Viorica Dăncilă şi preşedinţele şi vicepreşedintele
    Comisiei Europene, Jean Claude Juncker şi Frans Timmermans. Dna Dăncilă a dat
    asigurări că România doreşte o justiţie independentă şi respectarea drepturilor
    cetăţenilor. În ceea ce priveşte Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe
    justiţie, ea a precizat că discuţiile trebuie să fie punctuale, pentru că unele
    cerinţe pot fi implementate, altele nu, deoarece vin în contradicţie cu
    deciziile Curţii Constituţionale.


    Viorica Dăncilă: Am reiterat ceea ce am spus de la
    preluarea preşedinţiei interimare, şi anume că nu vor fi ordonanţe de urgenţă
    pe justiţie, că această discuţie pe justiţie pentru noi nu mai există, că ţinem
    efectiv ca justiţia să fie independentă, vrem statul de drept şi în acelaşi
    timp respectate drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Am discutat şi despre
    Mecanismul de Cooperare şi Verificare, unde vrem să reluăm discuţiile punctual;
    nu a mai venit din partea prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans
    Timmermans, nicio ameninţare la adresa României.


    Oficialii europeni au
    salutat angajamentul Guvernului României referitor la justiţie şi dorinţa
    reluării imediate a dialogului în cadrul MCV, cu scopul de a înregistra
    progrese atât pe calea reformelor, cât şi în lupta împotriva corupţiei. Nu cu
    mult timp în urmă, Comisia Europeană avertiza România că nu va ezita să ia
    măsuri radicale, inclusiv activarea articolului 7, dacă va constata coliziuni cu
    valorile europene.


    Potrivit unui comunicat al Executivului de la Bucuresti, preşedintele
    Juncker i-a mulţumit premierului Viorica Dăncilă pentru activitatea excelentă
    de până acum a Preşedinţiei române, care a închis peste 100 de dosare, dintre
    care cele mai importante sunt cele privind Poliţia Europeană de Frontieră şi Garda
    de Coastă, Autoritatea Europeană pentru Muncă, Directiva Copyright şi Directiva
    Gaz.


    În plan
    politic, PSD are de reparat şi relaţia deteriorată cu familia socialiştilor europeni.
    Îngrijorările cu privire la starea statului de drept     şi
    independenţa justiţiei i-au determinat pe aceştia să îngheţe relaţiile cu PSD.
    Premierul Dăncilă s-a întâlnit la Bruxelles cu preşedintele PES, Serghei
    Stanişev, iar acesta din urmă a transmis un mesaj de încredere că PSD se va
    reforma. Viorica Dăncilă le-a transmis socialiştilor europeni că locul PSD este
    în această familie europeană, iar formaţiunea sa va face toate eforturile
    pentru a merge pe acest drum.

  • Turcia, tot mai departe de integrarea europeană

    Turcia, tot mai departe de integrarea europeană

    Turcia a continuat să se îndepărteze de Uniunea Europeană și să înregistreze regrese în ceea ce privește statul de drept, se arată într-un raport al Comisiei Europene. Aceasta constată că negocierile privind aderarea Turciei la UE rămân, pentru moment, blocate.

    Comisia Europeană a constatat că în Turcia a continuat deteriorarea situației în ceea ce privește statul de drept și drepturile omului, iar sistemul de control reciproc al puterilor în stat a fost șubrezit în urma amendării Consituției. Profesorul de științe politice Dragoș Mateescu, de la Universitatea Economică Izmir, notează că există, într-adevăr, probleme legate de independența justiției și unele libertăți fundamentale:

    Suspendarea convorbirilor pe tema intrării Turciei în Uniunea Europeană se datorează faptului că Turcia nu mai este un stat de drept, în primul rând – este un stat în care Justiția e controlată de executiv care la rândul său este controlat de către domnul Erdogan; bineînțeles că și legislativul este controlat de domnul Erdogan – libertatea presei, este o altă problemă, libertatea de exprimare în general, nenumăratele procese împotriva jurnaliștilor, împotriva academicienilor, împotriva oamenilor din justiție care au îndrăznit să se opună regimului, dar ne referim aici doar la suspendarea negocierilor privind aderarea, pentru că mai este un capitol referitor la înnoirea Uniunii Vamale cu Turcia și acolo s-ar putea înregistra anumite progrese, după ce se reconstituie Parlamentul European, unde extremiștii nu au câștigat atât de mult încât să poată să impună întreruperea completă a oricărui dialog cu Turcia, inclusiv pe tema Uniunii vamale.

    Este posibil ca acel proces să aibă loc, respectiv înnoirea unei uniuni vamale care a început în 1995 ca proiect și acum normal că trebuie ajustată pentru că avem și alți membri ai Uniunii Europene, care au intrat în UE, au apărut și alte capitole care trebuie să intre în această uniune vamală și sunt și niște chestiuni tehnice care trebuie renegociate pentru ca ambele părți să câștige.

    Dincolo de măsurile care au dus la deterioarea statului de drept, Recep Tayyip Erdogan a lansat și numeroase atacuri împotriva europenilor în ultimii ani, așa că l-am întrebat pe profesorul Mateescu cât de mult își doresc, cu adevărat, turcii integrarea europeană:

    Regimul Erdogan eu personal nu cred că-și dorește pentru că orice reformă care ar duce la independența Justiției l-ar pune sub acuzare mai devreme sau mai târziu pe domnul Erdogan însuși, cercul domniei sale, pentru că au făcut multe ilegalități. Există și oameni de afaceri care-și doresc de foarte mult timp, încă din anii ’60, și în anii ’80 a fost repetat acest angajament al lor către piața europeană. E normal că îi interesează, oamenii de afaceri doresc să facă parte din cea mai mare piață comună a lumii. Este Turcia oamenilor ignoranți în legătură cu acest subiect, care înclină unde îi duce vântul propagandei regimului, dar pot să vă spun că, în sondajele care au apărut în ultimii doi ani, procentul de oameni care se declară în favoarea intrării Turciei în UE a mai crescut puțin, să zicem că trece de 50% acum.

    Deși Turcia a înregistrat regrese în privința statului de drept și a instituțiilor democratice, există progrese în domeniul economic și continuă și procesul de aliniere la aquisul comunitar. Pentru moment, însă, Comisia Europeană consideră că sunt întrunite, în continuare, condițiile care au determinat Consiliul să constate înghețarea negocierilor de aderare.