Tag: Stefan Turcu

  • Noul regulament privind siguranța generală a vehiculelor

    Noul regulament privind siguranța generală a vehiculelor

    Regulamentul pentru îmbunătățirea siguranței rutiere și circulația
    vehiculelor complet autonome în Uniunea Europeană introduce o serie de sisteme
    avansate obligatorii de asistență pentru conducătorul auto cu scopul de a îmbunătăți
    siguranța rutieră. De asemenea, el stabilește cadrul juridic pentru omologarea
    vehiculelor automatizate și complet autonome.

    Thierry Breton, comisarul
    responsabil pentru piața internă, a spus că odată cu noua legislație privind
    siguranța vehiculelor care se aplică de astăzi, Europa se asigură că această
    tehnologie îmbunătățește viața de zi cu zi a cetățenilor noștri și că industria
    autovehiculelor dispune de un cadru previzibil și sigur pentru a continua
    implementarea unor soluții tehnologice inovatoare și pentru a-și menține
    competitivitatea la nivel mondial.


    Ștefan Turcu, purtător de cuvânt al
    reprezentaței Comisiei Europene în România, a rezumat gândirea care a dus la
    apariția regulamentului.

    Noile
    norme vizează două mari aspecte. Unul este îmbunătățirea siguranței rutiere, iar
    al doilea este încercarea de a crea o legislație pentru a permite circulația pe
    drumuri a vehiculelor, cum le numim noi, complet autonome. Care sunt rațiunile
    din spatele acestor decizii? Există două mari rațiuni. Prima este că noile
    norme vor contribui, cu siguranță, la o mai bună protecție a pasagerilor. Noi
    estimăm că vom salva peste 25.000 de vieți și vom evita peste 140.000 de
    vătămări grave până în 2038. Dacă ne gândim, de exemplu, că România a raportat
    în 2021 cea mai mare rată de decese cauzate de accidente rutiere, 93 la un
    milion, față de Suedia care are doar 18 decese la un milion, atunci siguranța
    rutieră este extrem de importantă. Și apoi, a doua rațiune este că trăim într-o
    lume tehnologică, digitalizată. În fiecare zi se digitalizează și apar alte
    noutăți. Prin urmare, este esențial să ținem pasul și pe șosele cu ultimele
    apariții tehnologice.


    Regulamentul
    a fost adoptat în 2019 și până pe 6 iulie 2022 Comisia a acordat producătorilor
    o perioadă de grație pentru a implementa noile prevederi. Iar costurile
    modificărilor nu sunt mari deoarece ele salvează vieți.


  • La 1 iulie intră în vigoare noile norme de roaming gratuit

    La 1 iulie intră în vigoare noile norme de roaming gratuit

    Potrivit Comisiei Europene, noul regulament va prelungi până în anul 2032 sistemul existent, care prevede că cetățenilor nu li se pot aplica taxe suplimentare pentru apelurile efectuate sau datele utilizate în timpul călătoriilor în interiorul Uniunii Europene, și va oferi, de asemenea, noi avantaje consumatorilor. De exemplu, atunci când ne aflăm în străinătate, va trebui să avem acces la aceleași servicii ca atunci când suntem în țara noastră, dar doar dacă aceste rețele sunt disponibile.

    Purtătorul de cuvânt al Reprezentanței Comisiei Europene în România, Ștefan Turcu:

    Un utilizator al să spunem serviciilor de roaming care are acces la servicii 5G în Spania, ar trebui să aibă de asemenea, acces la servicii 5G în roaming, să spunem că vine în România. Apoi, consumatorii vor fi mai bine informați cu privire la tipurile de servicii care pot antrena costuri suplimentare. Amintesc aici de apelarea liniilor telefonice pentru clienți, servicii pentru asistență.

    Ștefan Turcu a mai adăugat că tot de la 1 iulie toți consumatorii vor fi informați printr-un SMS despre costurile suplimentare care se aplică în cazul utilizării serviciilor de roaming non-terestre.

    Se întâmplă poate ca uneori atunci când călătorim cu avionul sau vaporul , telefoanele noastre mobile să se conecteze cumva accidental la o rețea non-terestră. De acum înainte, aceste servicii de roaming vor fi întrerupte automat când consumatorul atinge un cost total de 50 de euro sau de o altă limită predefinită. De ce? Încercăm să evităm cumva alte costuri.

    Datele oficiale arată că de la intrarea în vigoare a regulamentului privind roamingul, în urmă cu cinci ani, volumul apelurilor, al mesajelor text și al comunicațiilor de date ale călătorilor europeni în afara granițelor naționale a crescut. Traficul de date a înregistrat o creștere în Uniunea Europeană de aproximativ 17 ori. Actualul regulament privind roamingul este valabil până la 30 iunie, iar pentru a se asigura că nu există sincope, autoritățile europene au decis ca noile reguli să intre în vigoare de la data de 1 iulie.


  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    1562
    de tineri români în vârstă de peste 18 ani vor călători prin Europa, începând
    cu 1 iulie 2022, prin programul DiscoverEu, ediţia din acest an beneficiind de
    o finanţare excepţională acordată cu ocazia Anului European al Tineretului
    2022.


  • Solidaritatea cu Ucraina: 248 milioane de euro pentru statele membre care primesc refugiaţi

    Solidaritatea cu Ucraina: 248 milioane de euro pentru statele membre care primesc refugiaţi

    Decizia de alocare a banilor vine după evenimentul mondial de strângere de fonduri care a avut loc luna trecută, intitulat Susținem Ucraina, în cadrul căruia Comisia s-a angajat să sprijine, cu până la 400 milioane euro, refugiații care ajung din Ucraina în cele mai afectate state membre. Astfel, suma de aproape 250 de milioane de euro, va fi acordată Poloniei, României, Ungariei, Slovaciei și Cehiei pentru a sprijini sistemelor lor de primire a cetățenilor ucraineni și pentru a-și spori capacitatea de a gestiona frontierele externe ale Uniunii Europene.

    Purtătorul de cuvânt al Reprezentanței Comisiei Europene în România, Ștefan Turcu:

    Practic acești bani sunt alocați pentru a răspunde imediat unor nevoi ale statelor membre precum România. Ce înseamnă acest lucru? Că, de exemplu, pot cumpăra statele membre, precum România, tot ceea ce ține de asistență umanitară, asistență imediată. De la transport, la cazare temporară, la alimente și alte cheltuileli care țin de felul în care sunt gestionate și de capacitatea de a gestiona cât mai ușor frontierele cu Uniunea Europeană.

    Ștefan Turcu a mai precizat că executivul comunitar pune accent și pe rolul pe care îl au organizațiile societății civile în acordarea de asistență:

    Așadar, aceste fonduri, spunem noi, aceste linii de finanțare, trebuie să fie deschise și către membrii ONG-urilor și ai autorităților locale sau regionale. Comisia mai degrabă se uită în această situație la rezultatele obținute. Comisia nu are de unde să știe dinainte câți refugiați intră în țară, câți rămân, pe câți îi asistă un stat membru sau altul și atunci pentru a putea fi cât mai transparenți, Comisia a optat în acest caz pentru acest tip de finanțare. Comisia Europeană lucrează pentru a asista statele membre care își arată solidaritatea față de Ucraina.

    Pentru a se asigura că plățile se fac rapid, fără o sarcină administrativă considerabilă, Comisia Europeană va acorda fondurile mai degrabă pe baza rezultatelor obținute, decât pe baza costurilor reale.


  • Raportul Comisiei pe tema incendiilor forestiere

    Raportul Comisiei pe tema incendiilor forestiere

    România a fost cea mai
    afectată ţară din Uniunea Europeană de incendiile de pădure, potrivit Raportului
    Comisiei Europene pentru anul 2020. Conform aceluiași document emis de Comisia Europeană,
    în 2020 incendiile au distrus suprafeţe extinse de teren natural în Europa. Am
    vorbit cu Ștefan Turcu, șef al Departamentului Media și Comunicare al
    Reprezentaței Comisiei Europene, despre concluziile acestui raport.



    spune că deși putem constata o mai bună pregătire la nivel european în rândul
    statelor membre pentru a putea face față acestor incendii, din păcate, 340. 000
    de hectare au ars în UE în 2020. Este o suprafață cu 30 % mai mare decât
    Luxemburgul. Din păcate, nici pentru anul 2021 veștile nu sunt tocmai pozitive,
    până în momentul în care a fost publicat raportul despre care vorbim au ars
    aproape 0, 5 milioane de hectare, asta înseamnă o suprafață foarte mare, care
    se va regenera în foarte mulți ani. Cu atât mai gravă este situația în
    condițiile în care 25% dintre zonele care au ars în Europa se aflau în
    interiorul siturilor Natura 2000. Siturile acestea sunt așa numitele rezervoare
    de biodiversitate ale UE. Pe de altă
    parte, un aspect foarte important pe care vreau să vi-l semnalez este că 9 din
    10 incendii din UE sunt provocate de acțiuni umane. De aceea, cred că
    prevenirea dezastrelor este esențială, este necesar ca oamenii să fie foarte
    conștienți de gesturile pe care le fac și de riscurile incendiilor.



    Comisia Europeană
    mobilizează știința, tehnologiile, politicile și cooperarea pentru a împiedica
    aceste incendii masive, a ne proteja pădurile, a conserva biodiversitatea și,
    mai presus de orice, a proteja viețile din UE și dincolo de granițele sale
    , a declarat Mariya Gabriel comisarul
    pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, responsabil pentru
    Centrul Comun de Cercetare.




    Ștefan Turcu ne vorbește
    despre acțiunile UE în vederea prevenirii și atenuării impactului produs de
    incendii.


    Aș spune că UE își întărește capacitatea
    de a asista țările în actualul sezon al incendiilor, capacitate care a fost
    deja utilizată pe scară largă pentru incendiile de mari proporții care au
    afectat țările din regiunea mediteraneană în vara 2021. Dar este nevoie tot
    timpul de o colaborare cu autoritățile naționale și cu cetățenii. După cum
    știți, în decursul ultimilor 10 ani la nivelul UE există celebrul Mecanism de
    Protecție Civilă, el a acționat și reacționat în zeci de situații de urgență
    care implicau, evident, și incendiile forestiere de mari proporții. Să nu uităm
    însă că și schimbările climatice au prelungit aceste incendii forestiere. Asta
    înseamnă că dacă ne uităm la analizele pe care le-am emis noi, riscul este ca
    în viitor să crească aceste incendii forestiere, de aceea este extrem de important
    să ne creștem în primul rând pădurile și să le conservăm. Nu întâmplător CE a
    adoptat strategia privind pădurile, chiar acesta este scopul, de a întări
    rezistența pădurilor europene, dar trebuie să înțelegem că este vorba de un soi
    de responsabilitate partajată între noi, oamenii, între statele membre și UE.


  • 2022, Anul European al Tineretului

    2022, Anul European al Tineretului

    Prin decizia de a stabili 2022
    drept Anul european al tineretului, UE își propune să le ofere tinerilor
    oportunități mai multe și mai bune pentru viitor. Despre intențiile și
    obiectivele stabilite de Comisia Europeană odată cu desemnarea anului 2022 drept
    Anul european al tineretului, am vorbit cu Ștefan Turcu, Şef al Departamentului
    Media și Comunicare, Reprezentanța Comisiei Europene în România.

    Încercăm să încurajăm tinerii, să promovăm și
    mai bine oportunitățile pe care le au aceștia în cadrul UE. Și, pe de altă
    parte, ne uităm la tineri ca la o sursă de inspirație. Mă refer aici mai ales la proiectul comun al
    UE, care se intitulează Conferința privind viitorul Europei.

    Pe platforma FuturEu
    fiecare cetățean al UE are această
    posibilitate, spunem noi, foarte importantă, de a-și exprima părerile, de a spune
    cum crede că se poate îmbunătăți activitatea în UE, de a vorbi despre ce măsuri
    trebuie luate, pentru ca la final aceste propuneri să ajungă pe masa
    decidenților. De ce așteptăm mai ales propuneri din partea tinerilor este
    foarte simplu: aproximativ 90 de milioane de tineri locuiau în UE în 2019 și
    tot în 2019 aș spune că unul din trei tineri din UE a declarat că a petrecut în
    străinătate cel puțin două săptămâni pentru studii, formare, schimb de
    experiență sau voluntariat.



    Prin intermediul Anului
    european al tineretului, Comisia, în cooperare cu Parlamentul European, cu
    statele membre, cu autoritățile regionale și locale, își propune să încurajeze tinerii,
    desfășurând câteva programe ambițioase.

    Ștefan Turcu, Şef al Departamentului
    Media și Comunicare, Reprezentanța Comisiei Europene în România:

    Aș vrea să precizez că pentru tineri avem
    acum deschisă competiția DiscoverEU, cei care au între 18 și 20 de ani se pot
    înscrie pentru a primi vouchere de călătorie în UE. Aceasta face parte tot
    dintr-o inițiativă dedicată tinerilor pentru că noi am mai derulat aceste
    activități de-a lungul timpului și din sondajele de opinie am aflat că toți cei
    care au călătorit în UE cu trenul prin intermediul DiscoverEU au avut parte de
    o experiență nemaipomenită.

    Evident, merită menționat și celebrul program Erasmus
    Plus, care în fiecare an îi ajută pe tineri să ajungă în alte state din UE,
    Erasmus Plus care beneficiază acum și de o aplicație nouă. Pe de o parte sunt
    aceste oportunități pentru tineri, iar pe de altă parte ne dorim să vedem care
    sunt domeniile de interes ale tinerilor, ce îi preocupă cel mai mult, mă refer în
    special la locurile de muncă și experiența în străinătate.

    Voi menționa și
    programul ALMA, anunțat de președinta Comisiei Europene în cadrul Discursului
    asupra stării UE. Acest program ALMA le va da posibilitatea tinerilor de a
    lucra temporar într-un alt stat membru. Este un fel de Erasmus plătit cu un loc
    de muncă, aceasta este viziunea pe care o are CE pentru că noi considerăm, evident,
    că tinerii sunt foarte talentați și motivați. Si suntem conștienți că pandemia
    de COVID-19 a agravat inegalități care existau între tinerii europeni pe piața
    muncii în comparație cu restul populației active. Pentru că dacă ne uităm la
    rata șomajului aceasta a crescut pentru toate grupele de vârstă în 2020 ,dar
    tinerii au fost mai afectați. Așadar, propunerea asta se înscrie tot în această
    viziune, de a veni în sprijinul tinerilor.


    Comisia Europeană a publicat,
    de asemenea, cel mai recent raport al
    UE privind tineretul, care oferă o imagine de ansamblu asupra situației
    tinerilor europeni din perspectiva educației, formării, învățării, ocupării
    forței de muncă și participării civice și politice.


  • Pauza Mare 10.11.2021

    Pauza Mare 10.11.2021

    Sebastian Mihăilescu, regizorul documentarului “Pentru mine tu eşti Ceauşescu”, câștigător al premiilor pentru Cel mai bun film din Europa Centrală şi de Est şi Cea mai bună imagine în cadrul Festivalului Internaţional de Film Documentar Jihlava, vine la Pauza Mare. Despre Festivalul Național de Teatru, care a început pe 6 noiembrie și se desfășoară până pe 14 noiembrie, în format online, din cauza restricțiilor impuse de pandemie, vorbim cu Oana Cristea Grigorescu, una dintre selecționerele acestei ediții, director artistic al evenimentului, alături de Cristina Rusiecki și Claudiu Groza. Ștefan Turcu, Şef al Departamentului Media și Comunicare, Reprezentanța Comisiei Europene în România, ne vorbește despre concluziile Raportului Comisiei Europene privind incendiile forestiere din Europa.



  • Reducerea cantităţii de pesticide folosite în agricultură

    Reducerea cantităţii de pesticide folosite în agricultură

    Europa trebuie să producă alimente sănătoase în mod
    sustenabil şi de aceea este necesar să se reducă cantitatea de pesticide
    folosite în agricultură. Parlamentarii europeni au cerut Comisiei Europene să
    introducă obiective obligatorii de reducere a acestora, în cadrul strategiei
    sale -De la fermă la consumator.

    Astăzi aflăm cum se va realiza acest lucru
    şi care sunt procedurile privind controlul concentraţiei de pesticide din
    produsele agroalimentare care se comercializează în România.



    Cu: Ștefan Turcu, şeful Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei
    Europene în România şi Mihai Ponea, Director General al Direcției Generale
    Siguranța Alimentelor din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi
    pentru Siguranţa Alimentelor.


  • Capacitatea și libertatea de acțiune ale UE- Raport anual de analiză prospectivă strategică

    Capacitatea și libertatea de acțiune ale UE- Raport anual de analiză prospectivă strategică

    Raportul anual de analiză
    prospectivă strategică – Capacitatea și libertatea de acțiune ale UE prezintă
    o perspectivă multidisciplinară orientată spre viitor asupra autonomiei
    strategice deschise a UE într-o ordine mondială din ce în ce mai multipolară și
    mai contestată. Comisia a identificat patru tendințe principale la nivel
    mondial care afectează capacitatea și libertatea de acțiune ale UE: schimbările
    climatice și alte provocări legate de mediu, hiperconectivitatea digitală și
    transformarea tehnologică, presiunile asupra democrației și a valorilor
    democratice și schimbările în ordinea și demografia mondială.


    Ștefan Turcu, purtătorul
    de cuvânt al reprezentanței Comisiei Europene la București:
    Noi considerăm că acest raport este foarte
    important pentru că este ca un fel de carte de vizită pentru ceea ce ne va
    aștepta în viitor, mai ales că nu ne dorim să fim absolut deloc surprinși de
    felul cum vor evolua lucrurile. Acest raport face parte din agenda înaintată de
    președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care și-a susținut recent
    discursul anual privind starea Uniunii, discurs în cadrul căruia această
    analiză prospectivă strategică a jucat un rol esențial. Asta înseamnă că președinta
    Comisiei împreună cu echipa sa și cu experții din cadrul Comisiei a dezbătut
    cele mai importante provocări ale UE.



    Comisia a stabilit, de
    asemenea, 10 domenii-cheie de acțiune în care UE se poate impune ca lider
    mondial și își poate afirma autonomia strategică deschisă. Analiza prospectivă
    strategică stă, așadar, în continuare la baza programelor de lucru și a
    priorităților stabilite de Comisie.

    Ștefan Turcu: Deși se numește raport
    are o parte cât se poate de pragmatică, în sensul că documentul identifică
    aceste domenii strategice de acțiune la nivelul UE. Aș vrea să menționez
    câteva, pentru că pomeneam mai devreme de pandemia de coronavirus și nu
    întâmplător există o autoritate a UE pentru pregătire și răspuns în caz de
    urgență sanitară, care va demara misiunea ei foarte curând, de aceea am ajuns să
    investim peste 50 de miliarde de euro în acest sens. Așadar, ne dorim asigurarea
    unor sisteme sanitare și alimentare durabile și reziliente, prevenind o astfel
    de criză sau prevenind ca o criză de nivel local să devină pandemie. Evident că
    ne uităm și la ceea ce își propune UE, să devină primul continent neutru din
    punct de vedere climatic și aici ar fi vorba, în primul rând de asigurarea de
    energii decarbonizate.

    Apoi, urmărim să avem o diversificare cu materiile prime
    critice. Și sigur că ne uităm și la ce înseamnă competențe, talente, ne dorim
    să le păstrăm în UE pentru că este o competiție intensă la nivel global în acest
    domeniu și sigur că ne uităm și la toți partenerii noștri mondiali , chiar dacă
    e ceva ce se întâmplă în celălat capăt al lumii ne influențează. Acest raport a
    fost deja trimis către Parlament și Consiliu și către statele membre cu care
    avem un dialog permanent, vom continua să punem în aplicare această agendă și
    apoi, în luna noiembrie, va fi și o conferință. Va fi o conferință a sistemului
    european de evaluare a strategiilor și politicilor, care are sensul de a urmări
    ce se întâmplă anul viitor în ceea ce privește încercarea de a corela această
    tranziție verde cu tranziția digitală.


  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Legitimația digitală europeană de student – o nouă aplicaţie lansată de Comisia Europeană în vederea digitalizării programului Erasmus+.

    Interviu cu Ştefan Turcu, coordonatorul Departamentului Media și Comunicare al Reprezentanţei Comisiei Europene în România.


  • Connecting Europe Express

    Connecting Europe Express

    Uniunea Europeană marchează Anul European al
    căilor ferate printr-o acţiune de mare impact! Un tren special, Connecting
    Europe Express, va parcurge 20 de mii de km, prin 26 de ţări europene în 45 de
    zile. Trenul a plecat din Lisabona la 2 septembrie, a traversat sudul Franţei,
    Italia, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia şi Serbia, iar în cursul acestei
    seri este aşteptat la Skopje, în Macedonia de Nord. De-a lungul călătoriei, sunt prevăzute diverse evenimente pentru a
    întâmpina trenul în gările în care se va opri în Europa.

    Connecting Europe Express este rezultatul cooperării unice dintre Comisia
    Europeană și Comunitatea Căilor Ferate Europene și a Gestionarilor de Infrastructură
    (CER), operatorii feroviari europeni, administratorii de infrastructură și
    numeroși alți parteneri de la nivelul UE și de la nivel local.

    Scopul acestei
    iniţiative este subliniat de şeful Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Ştefan
    Turcu:

    Scopul este, în primul rând, cu acest Connecting Europe Express de a
    marca într-un mod să spunem altfel, într-un mod mai practic, într-un mod de
    fapt gândit către viitor, Anul căilor ferate pentru că anul 2021 este anul
    căilor ferate. Până la urmă, istoria
    tuturor ţărilor din Europa pentru că în acest tren participă 26 de ţări în
    total, face parte din istoria noastră pe de o parte, dar spuneam, pe de altă
    parte, spuneam că transportul feroviar reprezintă de fapt viitorul nostru. În
    ce sens, viitorul Europei? Este cumva o soluţie pentru a atenua schimbările
    climatice şi în încercarea noastră de a construi acest sector al
    transporturilor neutru din punct de vedere climatic. Aş spune aşadar că Connecting
    Europe Express este o conferinţă, un soi de laborator şi un forum în mişcare
    pentru că vor avea şi multe conferinţe şi multe evenimente chiar în interiorul
    acestui tren special, iar modalitatea aceasta aleasă de noi vine cumva în
    întâmpinarea problemelor de transport pe care le vedem pe de o parte şi, pe de
    altă parte, în încercarea de a atenua problemele climatice cu care ne
    confruntăm.


    Venind
    din Bulgaria, trenul Connecting Europe Express va traversa şi România, cu
    opriri la Bucureşti, Braşov, Sibiu, Copşa Mică, Cluj şi Oradea.

    Şeful Biroului
    de Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Ştefan Turcu,
    promite şi câteva surprize pentru cei
    care vor avea curiozitatea să vadă acest tren:

    Vor fi şi câteva
    surprize pe drum şi, dacă sunt surprize, nu pot să le spun! În România
    întradevăr ajunge pe 17 septembrie, în Bucureşti. La Bucureşti va avea loc o
    conferinţă pe, privind politica Uniunii în domeniul infrastructurii şi a
    reţelei transeuropene. Totul este transmis în direct pe site-ul
    connectingeeuropeeexpress.eu acolo unde îi invit pe ascultătorii dvs să vadă
    care este exact traseul şi câte opriri va avea în România şi cum se pot întâlni,
    ca să zic aşa, cu acest tren cu totul special.


    Din cauza lățimilor diferite ale ecartamentului din Europa, Connecting
    Europe Express va fi compus, de fapt, din trei trenuri – trenul iberic, trenul
    standard și trenul baltic – care se vor întâlni de-a lungul călătoriei. Proiectul este o ocazie de a reaminti lipsa interoperabilității dintre
    unele părți ale rețelei feroviare europene, dar și de a demonstra cooperarea
    foarte bună dintre întreprinderile feroviare și administratorii de
    infrastructură. Trenul va opri în peste 100 de localități din 26 de țări în cursul călătoriei sale
    de cinci săptămâni, înainte de a ajunge la Paris la 7 octombrie. Trenul va
    traversa 33 de puncte de trecere a frontierei Şi va face o oprire notabilă la
    Ljubljana, conectând președințiile portugheză, slovenă și franceză ale
    Consiliului Uniunii Europene.


  • Nou program de finanţare pentru cercetare

    Nou program de finanţare pentru cercetare

    Comisia
    Europeană a anunțat, puţin după jumătatea lunii iunie, noi cereri de propuneri
    pentru a sprijini formarea, dezvoltarea competențelor și evoluția carierei
    cercetătorilor în cadrul Acțiunilor Marie Skłodowska-Curie (MSCA), program
    emblematic de finanțare al UE din cadrul Orizont Europa, dedicat învățământului
    doctoral și formării post-doctorale.


    Cu un buget
    total de 6,6 miliarde de euro, pentru perioada 2021-2027, Acțiunile Marie
    Skłodowska-Curie sprijină cercetători din întreaga lume, în toate etapele
    carierei lor și în toate disciplinele. Ele se adresează și instituțiilor, prin
    sprijinirea unor programe de doctorat și post-doctorale de excelenţă, precum și
    a unor proiecte colaborative de cercetare și inovare de excelenţă, prin
    sporirea atractivității și a vizibilității instituțiilor la nivel mondial și
    prin încurajarea cooperării dincolo de mediul academic, inclusiv cu marile
    companii și cu IMM-urile.


    Ştefan Turcu,
    purtătorul de cuvânt al Reprezentanţei Comisiei Europene în România a declarat:

    Comisia continuă să
    sprijine cercetătorii şi organizaţiile cu aceste 822 de milioane de euro şi
    noutatea vine cu lecţiile pe care le-am învăţat în perioada cea mai critică a
    anului trecut, mă refer aici la criza provocată de Coronavirus,pentru că ne-am
    dat seama încă o dată că această criză a scos în evidenţă faptul că Europa se
    poate baza pe cercetători, pentru că e nevoie să găsească într-un timp record
    soluţii la provocări. Prin urmare, în anul 2021, parte din acţiunile Marie
    Curie se vor axa pe burse de studii post-doctorale, pe schimburi de personal,
    dar şi pentru cetăţeni, pentru că încercăm să aducem cercetarea mai aproape de
    elevi şi studenţi. Să reţinem şi Noaptea Cercetătorilor Europeni este făcută cu
    sprijinul acţiunilor Marie Curie, dar nu este doar atât, este vorba şi despre
    un potenţial pe care îl are Europa atât în privinţa creativităţii, cât şi al
    inovării.

    Deci cei care au deja un doctorat şi îşi doresc să dobândească
    competenţe, mă refer aici la formarea avansată, pot aplica prin aceste burse
    Marie Curie. Şi tot acţiunile Marie Curie cofinanţează programe noi sau deja
    existente, pentru doctorat şi burse post-doctorale nu doar în statele membre
    UE, ci şi în anumite ţări asociate la programul Orizont Europa. Până acum
    programul a susţinut în mod concret un număr de peste 65.000 de cercetători din
    Europa şi din afara Europei şi 25.000 de doctoranzi.


    Bursele de
    studii postdoctorale MSCA – consolidează potențialul creator și inovator al
    cercetătorilor care dețin un doctorat și care doresc să dobândească noi competențe
    prin formare avansată și prin mobilitate internațională, interdisciplinară și
    intersectorială. Cererea de propuneri pentru 2021, cu un buget de 242 de
    milioane EUR, s-a deschis pe 22 iunie și se va încheia la 12 octombrie 2021.


  • Salata cu icre de știucă de Tulcea, produs cu indicație geografică protejată în UE

    Salata cu icre de știucă de Tulcea, produs cu indicație geografică protejată în UE

    România are 75 de produse înregistrate pe sisteme de calitate europene. Zece dintre acestea sunt din Dobrogea.


    Este vorba de 7 tipuri de vin de la cramele din Dobrogea, la care se adaugă
    scrumbia afumată de Dunăre și plăcinta dobrogeană, și – recent adăugată pe
    această listă – salata cu icre de știucă din Tulcea.


    Aceasta din urmă este în registrul Indicație Geografică Protejată.


    Ce înseamnă acest lucru, am aflat de la Ștefan Turcu, purtătorul de
    cuvânt al Reprezentanței Comisiei Europene în România:


    Înseamnă că există o
    legătură între regiunea geografică specifică și denumirea produsului. Adică, în
    cazul în care o anumită calitate, reputație sau caracteristică poate fi
    atribuită în mod esențial regiunii. Aria geografică pe care a analizat-o
    Comisia Europeană, evident se referă la județul Tulcea, care include Rezervația
    Biosferei Deltei Dunării.



    Obținerea acestei
    etichete are o importanță deosebită atât pentru producător cât și pentru
    consumatori:


    E foarte important,
    pentru că, pe de o parte, aceste Indicații Geografice Protejate permit
    consumatorilor să aibă încredere și să distingă produsele de calitate de
    celelalte iar pe de altă parte, este foarte important pentru producători,
    pentru că este un atu pe care îl au, atât pe piața din Uniunea Europeană și,
    desigur, și la export, adică în afara Uniunii Europene. În primul rând, acestea
    capătă și o etichetă specifică, care până la urmă, aduce mai mulți clienți iar
    consumatorii au garanția că consumă un produs cu adevărat autentic.



    În obținerea etichetei
    de produs cu Indicație Geografică Protejată o importanță deosebită o are și
    rețeta produsului, care trebuie să respecte anumite ingrediente și proporții:


    Această salată cu icre
    de știucă de Tulcea are o rețetă – pentru că și rețeta a fost omologată și este
    și ea protejată – trebuie să se utilizeze minimum 29% icre din care 15% să fie
    de știucă, sărate, cu bobul întreg. Și aspectul produsului este important.
    Pentru că acest aspect este conferit de consistența cremoasă și omogenă. Adică,
    sunt niște elemente foarte serioase, care au făcut Comisia Europeană să aprobe
    și această cerere de înregistrare a acestei denumiri, să facă parte din galeria
    produselor europene care sunt protejate.



    Această nouă denumire se va alătura celor 1.760 de produse alimentare
    deja protejate, la nivel european. Lista este disponibilă în baza de
    date eAmbrosia.








  • Certificatul digital al UE privind COVID

    Certificatul digital al UE privind COVID

    Toate
    cele trei instituții principale ale Uniunii -Parlamentul European, Consiliul UE
    și Comisia Europeană- au semnat Regulamentul privind certificatul digital al UE
    privind COVID. A fost marcat astfel sfârșitul procesului legislativ, ceea ce înseamnă
    facilitarea călătoriilor în țările europene. Toți cetățenii europeni au dreptul
    la liberă circulație și fără certificatul UE, însă acesta va facilita
    călătoriile, permițându-le deținătorilor săi să fie exceptați de la restricții de
    călătorie suplimentare cum ar fi carantina, autoizolarea sau testarea, cu
    excepţia cazului în care acestea sunt necesare şi proporţionale pentru
    protecţia sănătăţii publice. De exemplu, apariția unui focar nou, descoperit
    într-un interval de timp scurt. Țările Uniunii sunt încurajate să asigure
    posibilități de testare ușor accesibile și la prețuri abordabile. Toate țările
    Uniunii trebuie să accepte certificate de vaccinare emise în alte state membre
    pentru vaccinurile autorizate de Agenția Europeană pentru Medicamente (AEM).


    Despre
    avantajele Certificatul digital european privind COVID am vorbit cu Ștefan
    Turcu, purtătorul de cuvânt al Reprezentanței Comisiei Europene în România.:

    Cu toții ne dorim să mergem în
    vacanță și pentru ca acest lucru să fie posibil avem nevoie de certificatul
    electronic al UE privind COVID. Voi da câteva detalii care mi se par importante
    referitoare la acest certificat. Acesta va acoperi testarea, vaccinarea și
    vindecarea, adică va dovedi faptul că deținătorul a fost vaccinat, s-a vindecat
    în urma infectării sau a obținut recent un rezultat negativ la testul COVID-19.

    Certificatul va fi disponibil atât în format electronic cât și pe suport de hârtie,
    în funcție de alegerea fiecăruia, și va conține și un cod QR semnat digital
    pentru a nu putea fi falsificat. Este foarte important, certificatul respectă
    drepturile fundamentale ale cetățenilor, inclusiv protecția datelor cu caracter
    personal. Va fi gratuit și va putea fi utilizat de către statele membre în
    scopuri naționale, dar scopul lui principal este utilizarea pentru libera
    circulație în interiorul UE.

    Și nu este doar atât, Comisia va mobiliza 100 de
    milioane de euro pentru a sprijini statele membre să ofere teste la prețuri
    accesibile. Vom încerca să revenim la viața pe care o aveam înainte de pandemie
    grație acestui certificat. Atenție, acesta nu este obligatoriu, adică dacă nu-l
    deținem nu înseamnă că nu vom putea călători. Doar că certificatul va înlesni
    foarte mult călătoriile. Și cred că nimeni nu-și dorește să stea la cozi când
    merge în concediu, de aceea certificatul este un instrument util indiferent că
    îl solicităm în format electronic sau pe hârtie. Este foarte util pentru
    oricine își dorește să călătorească în această vară și să nu piardă timpul la
    cozi la graniță.



    Certificatul
    digital european privind COVID va deveni disponibil în toate statele membre ale
    UE începând cu 1 iulie 2021 și va fi valabil timp de 12 luni.


  • Două noi produse româneşti cu IGP

    Două noi produse româneşti cu IGP

    Caşcavalul de Săveni este singurul caşcaval din România care primeşte protecţie la nivelul Uniunii Europene cu
    denumirea Indicaţie geografică protejată, iar salata cu icre de știucă de
    Tulcea este un produs care utilizează în principal materii prime din regiunea
    Tulcea, creând o legătură puternică cu mediul natural al Deltei Dunării. Astăzi
    vorbim despre aceste 2 produse româneşti certificate la nivel european şi avantajele
    pe care le oferă protecţia Uniunii Europene.



    Cu: Ștefan Turcu,
    şeful Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Viorel
    Şfabu, producătorul Caşcavalului de Săveni din localitatea Săveni judeţul
    Botoşani şi Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi
    Dezvoltării Rurale.