Tag: stiri false

  • Marile platforme si dezinformarea online

    Marile platforme si dezinformarea online

    “Libertatea alegătorilor de a-şi forma o opinie presupune dreptul de a obţine informaţii corecte despre candidaţi, astfel că trebuie exclusă ingerinţa unor entităţi statale sau non-statale în realizarea unor campanii de propagandă sau dezinformare electorală”, arăta, vineri, Curtea Constituţională, în motivarea deciziei prin care a anulat scrutinul prezidenţial din România.

    Potrivit notelor de informare prezentate în CSAT de serviciile de informații, ulterior desecretizate, “principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea preşedintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor şi distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în desfăşurarea campaniei electorale, precum şi prin finanţarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online”, a precizat CCR.

    Ajuns în turul II al prezidențialelor din poziția de cvasi-necunoscut, fostul candidat independent Călin Georgescu, extremist, suveranist și admirator al lui Vladimir Putin, este cel asupra căruia se îndreaptă toate aceste acuzații. Încă din luna august, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au informat printr-o scrisoare oficială marile platforme despre obligaţiile ce le revin odată cu demararea procesului electoral. Ulterior, AEP a transmis notificări către TikTok semnalând diverse nereguli şi a solicitat acesteia luarea măsurilor necesare pentru desfăşurarea în condiţii legale a campaniei electorale din România, însă reprezentanţii platformei nu au acţionat cu celeritate la solicitarea autorităţii române, a transmis ANCOM.

    De asemenea, Consiliul Naţional al Audiovizualului și ANCOM au notificat platformele Meta, TikTok, X şi Google cu privire la obligaţiile pe care le au în ceea ce priveşte combaterea dezinformării, în conformitate cu regulamentul european în domeniu, și au solicitat întărirea mecanismelor de moderare a conţinutului. În pofida demersurilor și apelurilor, Ministerul Apărării semnalează noi acţiuni de dezinformare în mediul online, în special pe platforma TikTok. Potrivit portalului InfoRadar, un instrument al MApN de combatere a ştirilor false, sunt vizate frontierele României şi infrastructura portuară. Una din postări acreditează în mod fals ideea că graniţele României vor fi închise şi securizate cu efecte militare, iar cealaltă prezintă, fără nicio legătură cu realitatea, tehnică militară care nu se află în dotarea Armatei României ca fiind concentrată în Portul Constanţa, aceasta fiind o dovadă, pretind autorii dezinformării, a unor pregătiri de război.

    Ministerul precizează că toate aceste informaţii sunt false şi că structurile sale de comunicare vor continua să semnaleze cazurile de dezinformare a opiniei publice pe măsură ce vor fi identificate.

  • Alegerile europene, ținta campaniilor de dezinformare

    Alegerile europene, ținta campaniilor de dezinformare

    Interesul pentru alegerile europene depășește granițele blocului comunitar, dar sunt vizate și de ingerințe străine, în special din partea Rusiei, după cum afirmă chiar oficialii europeni.

     

    Despre pericolul dezinformării în pragul alegerilor europene a vorbit și vicepreşedinta Comisiei Europene Vera Jourova. „Potrivit Observatorului european al mass-mediei digitale (EDMO), înainte de alegeri, există trei ţări importante atacate în permanenţă de Rusia: este vorba despre Franţa, Germania şi Polonia”, a declarat oficialul european într-o conferință de presă, potrvit Agerpres care citează AFP.

     

    Atacurile care au ca scop dezinformarea în spațiul comunitar s-au întețit pe anume subiecte de larg interes, a adăugat Vera Jourova. Spre exemplu, Jocurile Olimpice și incidentele din Noua Caledonie au fost subiectele vizate în Franța, în timp ce problemele privind imigrația și securitatea au fost ținta manipulării informațiilor p teritoriul Germaniei.

     

    „Narațiuni conform căreia refugiații ucraineni devin o povară insuportabilă pentru societate” au fost răspândite în Polonia, „ferită mult timp” de dezinformare, a mai spus Jourova. Totodată, un atac cibernetic împotriva agenţiei de presă poloneze PAP desfășurat săptămâna trecută a propagat o știre falsă conform căreia 200.000 de polonezi ar urma să fie mobilizați  pentru a lupta în Ucraina.

     

    „Propaganda rusă se bazează pe o bună cunoaștere a sensibilităților fiecărei țări”, a adăugat comisarul european care a călătorit recent și în SUA unde s-a întâlnit cu conducerile marilor platforme digitale. Vera Jourova a cerut acestora să acorde maximum de atenție campaniilor de dezinformare și de ingerință din partea Rusiei „care pot părea, din California, o amenințare îndepărtată”.

     

    Comisia Europeană subliniază că instituțiile europene au un rol esențial în protejarea alegerilor europene din 6-9 iunie împotriva dezinformării și manipulării informațiilor care vizează democrația europeană.

     

    Pentru buna desfășurare a scrutinului european, mai multe entități precum Instituții, autorități, membri ai societății civile și verificatori ai veridicității informațiilor precum Observatorul european al mass-mediei digitale, Rețeaua europeană de standarde de verificare a veridicității informațiilor și EUvsDisinfo au detectat și expus în ultimele luni numeroase tentative de a deruta alegătorii cu informații manipulate.

    .

    De altfel, adaugă Executivul comunitar, instituțiile Uniunii au deja ani de luptă împotriva dezinformării și a încercărilor unor entități din afara granițelor de a manipula informațiile. Pentru aceasta există politici ce au scopul de a consolida democrația, să împiedice deturnarea platformelor online de către dezinformatori și să protejeze jurnaliștii și pluralismul mass-media.

    Totodată, prin verificarea informațiilor și prin educația privind mijloacele de informare, populația devine mai pregătită în fața dezinformării.

     

  • Despre educaţia media cu profesorul Nic Nistor

    Despre educaţia media cu profesorul Nic Nistor

    Universitatea Babeş-Bolyai, din Cluj, prin Departamentul Jurnalism și Media Digitală, împreună cu Comisia Fulbright România-S.U.A., cu sprijinul Ambasadei SUA în România, a orgnaizat recent o Conferință internațională și un training privind educația digitală și media.



    Au venit la Cluj experți de top în educația media din SUA şi Germania, reprezentând instituții academice prestigioase – Universitatea din Rhode Island și Global Freedom of Expression, Universitatea Columbia din New York City, Universitatea Ludwig Maximilian din München. Partenerii din România au fost Centrul pentru Jurnalism Independent și Radio România Internațional.



    Dr. Nic Nistor a studiat Inginerie Electrică la Universitatea Politehnica” din București, și a obținut titlul de doctor în anul 2000 în Științe ale Educației la Universitatea Ludwig Maximilian din München, Germania, unde și-a finalizat și teza de profesor (doctor habilitat) în 2012 și este profesor din 2019. Am discutat cu profesorul Nic Nistor despre educaţie media şi fake news în România.



  • Thierry Breton în California – discuţii cu giganţii internetului

    Thierry Breton în California – discuţii cu giganţii internetului

    Trebuie spus înainte de toate că legislația pe care trebuie să o respecte Twitter, alături de toți giganții internetului, este cuprinsă în Regulamentul privind serviciile digitale și va intra în vigoare în Uniunea Europeană din 25 august.

    Noile reguli înlocuiesc o veche directivă europeană și sunt mai aspre în ceea ce privește moderarea conținutului pentru evitarea dezinformării. Mai exact, conform legii privind serviciile digitale, marile companii de tehnologie sunt obligate să pună la punct sisteme solide de moderare a conţinutului pentru a se asigura că pot elimina rapid materialele ilegale, cum ar fi discursurile instigatoare la ură, incitarea la terorism şi abuzul sexual asupra copiilor.

    În lipsa acestor sisteme, firmele pot fi amendate cu până la 6 la sută din veniturile anuale globale.

    În timpul vizitei la San Francisco a comisarului european pentru piață internă, Twitter a fost de acord ca specialiști ai Uniunii să realizeze chiar din sediul său un așa numit test de stres.

    Responsabilii europeni au verificat modul în care rețeaua de socializare monitorizează mesajele de propagandă sau știrile false.

    Thierry Breton a felicitat compania pentru că s-a supus acestor teste. Când vine vorba de infracțiuni online, nu pot fi jumătăți de măsură. Platformele foarte mari trebuie să aibă pregătite măsuri de control intern și resursele necesare pentru a respecta noile reguli europene, a declarat Thierry Breton.

    Dar ce înseamnă platformele foarte mari? Este vorba de acele rețele cu peste 45 de milioane de utilizatori pe lună, care fac obiectul noii legislații care intră în vigoare din 25 august.

    Până în prezent, 44 de companii, printre care Google și Facebook, s-au angajat să respecte un cod de practici pus la dispoziție de Uniune pentru a se pregăti pentru respectarea noii legislații. Însă Twitter renunțase la acest angajament voluntar acum câteva săptămâni.

    Thierry Breton a spus că acceptarea testelor este un semnal pozitiv, dar a ținut să adauge că Twitter mai are de lucrat.

    Verificări vor avea loc luna viitoare și la sediul platformei Tik Tok, care, scrie France Presse, aparține unei companii chineze și despre care se spune că ar fi apropiată de regimul comunist de la Beijing.


  • Măsuri împotriva ştirilor false

    Măsuri împotriva ştirilor false

    Ministerul Economiei şi marile reţele de magazine din România vor forma o celulă de criză care să reacţioneze imediat la informaţiile false din spaţiul public. Anunţul a fost făcut, la Radio România, de ministrul de resort, Florin Spătaru: ʺAm discutat şi cu Asociaţia marilor retaileri. Nu-şi doresc să ia măsuri care să vină să restricţioneze sau să ne îngrădească anumite drepturi sau să reacţioneze emoţional. Tocmai de aceea, împreună cu mării retaileri, vom semna zilele următoare un protocol pentru o celulă de criză, pentru a ne informa corespunzător şi reacţiona corespunzător atât cei din Ministerul Economiei, cât şi ei la astfel de demersuri care cu siguranţă impactează viaţa fiecăruia dintre noi.ʺ

    De la debutul invaziei ruse în Ucraina, în spațiul public românesc nu au încetat să curgă informații false generatoare de panică. Începutul lunii martie a fost dominat de goana după valută, pentru că pe reţelele de socializare se dădea drept certă prăbuşirea monedei naţionale. Ceea ce nu s-a întâmplat! A urmat un zvon cum că prețurile la benzină și motorină ar urma să crească alarmant, lucru care a dus la formarea de cozi interminabile, nemaivăzute în România ultimilor zeci de ani, la stațiile peco din țară. După o noapte de panică, situația s-a calmat! Apoi, lumea a fost pusă pe jar de alegația că uleiul comestibil ar urma să dispară din rafturile magazinelor, care au fost golite cu viteză-record. Oficialii guvernamentali au fost nevoiți să dezmintă repetat informația falsă și să liniştească populaţia că România are suficiente stocuri de ulei în special, dar și de alimente şi produse neperisabile în general.

    Săptămâna aceasta, ministrul Mediului, Tánczos Barna, a precizat că nu au fost identificate probleme de calitate a aerului în România ce ar putea fi generate de situaţia din Ucraina, unde zilnic au loc zeci de bombardamente ale armatei ruse. În egală măsură, apele teritoriale româneşti din Marea Neagră sunt cercetate de o navă militară, după ce Direcţia Hidrografică Maritimă a avertizat că în zona de nord-vest ar exista mine. Purtătorul de cuvânt al Forţelor Navale Române, comandorul Corneliu Pavel: ʺPână la acest moment nu au fost observate mine marine în aria de patrulare şi nici nu au fost primite informaţii de la nave comerciale în acest sens. În situaţia în care se vor constata astfel de raportări, Forţele Navale Române sunt pregătite să acţioneze cu mijloacele de contracarare adecvate.ʺ Informarea privind existența minelor a fost primită de la Institutul Hidrografic al Marinei Spaniole și avea în vedere un avertisment de navigaţie emis de staţia rusească de la Novorosiisk.


  • Proiectul Nexus Linguarum

    Proiectul Nexus Linguarum

    Resursele lingvistice joacă un rol cheie în
    cercetarea științelor umaniste și în dezvoltarea aplicațiilor bazate pe
    tehnologii moderne, inclusiv cele ce țin de inteligența artificială.


    De exemplu, în special în situații
    care implică cazuri de forță majoră, cum este și pandemia COVID-19, pentru
    informarea corectă a populației, evitarea știrilor false, abordarea unor
    strategii, sunt necesare tehnologii a
    căror implementare la scară largă depinde de reducerea decalajului lingvistic. Aceasta
    implică programe de modelare a datelor, de crearea și evoluția resursei
    lingvistice în sine, interconectarea cu alte resurse și evaluarea calității
    acesteia.




    Academicianul Dan Tufiș – Directorul
    Institutului de Cercetări pentru Inteligență Artificială Mihai Drăgănescu al
    Academiei Române, instituție implicată în proiectul Nexus Linguarum, subliniază
    acțiunile strategice din cadrul acestei rețele europene pentru știința datelor
    lingvistice centrată pe web și mai ales componenta educațională de formare a
    unor specialiști.




    Proiectul Nexus Linguarum abordează problema egalității digitale a limbilor
    europene din perspectiva standardizării reprezentării datelor lingvistice și a
    metodelor de interconectare a resurselor lingvistice, de regăsire a celor mai
    adecvate seturi de date pentru o anumită aplicație, de promovare a celor mai
    bune practici în generarea, publicarea, descoperirea datelor lingvistice
    interconectate.


    Obiectivul declarat al proiectului este construcția unui ecosistem
    multilingv și interoperabil la nivel semantic al datelor lingvistice la nivelul
    întregului web.


    Analiza volumelor mari de date lingvistice este o preocupare majoră a
    acestei acțiuni și, în plus, o componentă majoră a programului Nexus Linguarum
    este cea educativă de formare a specialiștilor în știința datelor lingvistice,
    cum a fost definită mai nou această activitate, această disciplină, prin
    crearea unei structuri multidisciplinare de tip academic susținută de misiuni
    de informare și schimburi de tineri între instituțiile participante la proiect.


    Proiectul dezvoltă un program
    educațional, la nivel european, pentru nivelul de tip master și asigură
    participarea membrilor consorțiului la ateliere și întâlniri de diseminare a
    cunoștințelor specifice științei datelor lingvistice.




  • Ziua ascultătorului 2021

    Ziua ascultătorului 2021

    2021 a fost, ca şi 2020, afectat de pandemia de
    COVID-19, care ne-a bulversat viaţa şi obiceiurile cotidiene, ne-a îndepărtat,
    la propriu, de rude şi prieteni, ne-a făcut să renunţăm la multe dintre
    modurile de petrecere a timpului liber.


    Bombardaţi din toate părţile de ştiri şi informaţii, am constatat cât de
    greu este să distingem, uneori, ştirile adevărate, informaţiile reale, de
    ştirile false şi alarmiste. Pe tot parcursul pandemiei, posturile publice de
    radio şi televiziune au căutat să ofere un jurnalism de calitate, cu informaţii
    pe care audienţa să se poată baza, iar răspunsul a fost pe măsură: oamenii s-au
    reorientat către posturile publice.


    De aceea, în ediţia de anul acesta a Zilei Ascultătorului la RRI v-am
    întrebat, din nou, de unde v-aţi informat cel mai mult despre pandemie, dar şi
    dacă aţi scos din lista dumneavostră de surse de informaţii sursele dovedite că
    propagă ştiri false şi dezinformează. Care este rolul radioului, mai ales al
    radioului public, în viaţa dumneavostră, în această perioadă de incertitudine?


    Vă invităm să descoperiţi câteva dintre răspunsurile şi
    opiniile ascultătorilor noştri:


    Tema de anul acesta este foarte interesantă și provocatoare. Multe
    organizații private de media au dezinformat cu privire la pandemia Covid-19,
    fiind mai interesate de profit decât de viețile oamenilor. Medicație greșită,
    ideea de auto-medicație și tratamente tradiționale au fost promovate de
    diferite organizații media, ceea ce nu numai că a creat haos printre mase, dar
    i-a și descurajat pe medici și pe cei care lucrează în sistemul de sănătate.
    Posturile de radio și televiziune publice au jucat un rol responsabil, au rămas
    calme în perioada de vârf a pandemiei și au continuat să ofere informații
    autentice furnizate de guvern și de Organizația Mondială a Sănătății. Este
    destul de evident acum că din ce în ce mai mulți oameni se bazează pe
    televiziunea și radioul publice pentru a înțelege situația mai bine și a se
    informa despre pandemie. RRI a jucat un rol important în furnizarea
    informațiilor corecte către publicul său din întreaga lume și suntem
    recunoscători postului pentru transmiterea de informații de actualitate,

    ne scrie ascultătorul nostru din India, Mahesh Jain.


    Din
    păcate, pandemia a adus şi o explozie a ştirilor false, a dezinformărilor, a
    ştirilor senzaţionale, a informaţiilor neverificate, aruncate în spaţiul public
    cu sau fără intenţie, mai ales prin reţelele sociale, subliniază Roberto
    Celestre din Italia
    : Răspândirea rapidă a pandemiei, care a
    provocat nenumărate decese, a făcut loc unei supraexpuneri mediatice a unor
    așa-ziși ‘experți’, al căror rol de ‘difuzori’ ai informației, cu scopul de a
    sensibiliza și a aduce la cunoștința publicului diverse aspecte ale pandemiei,
    a avut în unele cazuri efectul contrar. (…) Știrea livrată ‘gata de citit’,
    fără a fi mediată de un editorialist sau de informații aprofundate, a avut un
    puternic impact negativ. Mulți au pretins a fi cunoscători, ceea ce a dăunat
    interesului colectiv. Sursele mele de informare despre acest subiect rămân
    radioul, ziarele sau reportajele speciale de televiziune. Cu siguranță, este o
    temă spinoasă și greu de dezbătut, deoarece riscăm fie să lăudăm excesiv, fie
    să demonizăm un mijloc de informare, uitând că, până la urmă, mass-media
    înseamnă un intermediar. Așa că îi revine celui care citește, sau ascultă
    știrea, obligația de a avea o abordare critică, din păcate în multe cazuri
    ‘delegată’ rețelelor sociale.



    Tot din Italia, Marco Eleuteri ne mărturisește că pandemia
    ne-a împins pe foarte mulți dintre noi să redeschidem aparatele de radio. Așa
    că ne-am simțit legați unii de alții și atunci când unele rețele sociale nu au
    funcționat, amintindu-ne că, în orice moment, radioul este singurul mijloc care
    îi unește pe oameni.



    Despre importanța radioului, ca sursă credibilă și
    accesibilă de informare, ne scrie și ascultătorul nostru Lu Dacheng, din
    China
    : După părerea mea, radioul și televiziunea publice sunt cele mai
    de încredere organizații media în ceea ce privește pandemia Covid-19. Canalele
    de socializare, pe de altă parte, propagă multe zvonuri și informații
    neverificate, precum și știri false. Cred că radourile publice au fost prompte
    și de încredere în vremurile dificile cauzate de pandemie. Radioul, în plus,
    este și mult mai ieftin și poate ajunge în zone izolate.



    Posturile publice de radio și televiziune reprezintă un
    garant al diversității de opinie, și, în același timp, principala sursă
    credibilă de informații, subliniază ascultătorul nostru din Germania, Michael
    Willruth
    : Despre COVID mă informez în principal de la posturile germane
    publice de radio și televiziune, adică ARD și ZDF. Informații veridice despre
    COVID se mai găsesc în secțiunea locală a cotidienelor. Surse credibile de
    informare despre COVID în străinătate sunt Radio România Internațional, KBS
    World Radio din Seul și Austria 1.(…) Mai există si câteva posturi străine de
    radio mici, care emit pe unde scurte, de la care se pot afla informații despre
    COVID, cum ar fi Radio Tirana. Foarte interesante au fost și conferințele de
    presă ale Institutului Robert Koch (…) Pentru a mă informa despre politică și
    actualitate, nu prea folosesc internetul. Pe internet, este foarte ușor să dai
    click doar pe ceea ce corespunde propriei opinii, televiziunea publică însă
    este un garant al diversității de opinie. Îmi place să folosesc internetul
    pentru a mă informa despre anumite subiecte, cum ar fi radioamatorismul și
    aparatele vechi de radio. Din nefericire, pe unele site-uri de internet se
    răspândesc informații false despre COVID. Așa ceva nu se întâmplă de obicei la
    serviciile publice de radio si televiziune.



    În pandemie, și nu numai, posturile internaționale de radio sunt alegerea
    predilectă a celor care caută surse sigure de informații, printre care se
    numără și Kirill Sosnovski din Rusia: Principala sursă de informaţie
    despre pandemie pentru mine sunt emisiunile informative ale posturilor de radio
    internaţionale, care emit în rusă. Dacă mă interesează care este situaţia
    epidemiologică din Europa Centrală ascult RRI şi datorită înaltului
    profesionalism al radiojurnaliştilor nu mă îndoiesc nici o secundă de
    veridicitatea informaţiilor prezentate. Vorbind despre rolul radioului în viaţa
    mea pot spune că datorită emisiunilor RRI mi se deschide o întreagă lume,
    frumoasă, marcată de muzică clasică şi literatură.



    RRI reprezintă o opțiune zilnică de ascultare și pentru Naghmouchi Nouari,
    din Algeria
    , care ne scrie: În momentul de faţă,
    coronavirusul a lovit întreaga planetă şi a cristalizat atenţia tuturor asupra
    lui, încă de la momentul apariţiei, în decembrie 2019. În această lume ajunsă
    cu susul în jos, posturile de radio au fost nevoite să se adapteze pentru a
    face faţă fluxului continuu de informaţii. Este şi cazul RRI. Radioul este un
    mijloc media care transmite aici şi acum, un fel de fereastră prin care oamenii
    au putut să observe pandemia şi care le-a adus informaţii despre restricţii şi
    despre măsurile sanitare luate de autorităţi. Şi mai ales, graţie căruia au
    putut să afle mai multe despre campaniile de vaccinare.



    Diversitatea, relevanța și veridicitatea informațiilor sunt extrem de
    importante pentru ascultătorul nostru Jorge Suir din Mexic, care
    consideră că posturile internaționale de radio respectă aceste criterii: Radioul
    este cea mai bună sursă de informare în prezent. În comunitatea mea, serviciul
    de internet nu este foarte bun, iar recepția semnalului de televiziune publică
    este aproape zero. Emisiunile pe unde scurte sunt preferatele mele, datorită
    lor am reușit să fiu la curent cu informații veridice și viabile. Acest tip de
    emisiuni de la diferite posturi de radio din întreaga lume îmi oferă
    posibilitatea de a avea acces la o altă perspectiva asupra economiei globale și
    de a fi informat despre urgențele din sănătate. Pentru mine este foarte
    important să am surse de informații credibile, pentru a putea afla cele mai
    actuale știri despre pandemie și pentru a le împărtăși cu familia, prietenii și
    cunoștințele mele. Din punctul meu de vedere, aceasta este una dintre cele mai
    bune modalități de a preveni răspândirea zvonurilor și a informațiilor false.
    Adesea am eliminat diverse surse de informații din cauza cantității mari de
    informații irelevante și nefondate, livrate zilnic, și chiar am redus consumul
    de informații de pe internet. Obișnuiam să citesc știrile folosind smartphonul
    în drum spre casă, acum prefer să citesc o carte.



    Serviciul public de radio este o opțiune clară de ascultare pentru Guido
    Panebianco din Italia
    , care consideră ca RRIeste atașat
    principiilor riguroase ale serviciului public în selectarea știrilor: Principalele
    surse de informații referitoare la pandemie, pe care le consult zilnic, sunt
    Internetul și radioul, mai puțin televiziunea. Imaginile prezentate de
    televiziuni îmi induc un alarmism excesiv, așa încât încerc să elimin această
    sursă de informare în timpuri atât de dificile pentru întreaga umanitate. Caut
    întotdeauna cele mai bune site-uri și ascult mai ales postul public – Radio
    RAI. Evident, ascult și Radio Romania International pentru a fi atent la ce se
    întamplă în Romania, pe care o iubesc foarte mult. Cred că atât în Italia cât
    și în România, serviciul public de radio este foarte serios și furnizeaza știri
    care scot din discuție orice fake news. (…) In opinia mea, voi, la Radio
    Romania International, sunteți atașați principiilor riguroase ale serviciului
    public în selectarea știrilor, bazându-vă – în parte, cred, pe conținutul
    postului public românesc cel mai cunoscut – Radio Romania Actualități. Cu
    siguranță, întotdeauna este loc de îmbunătățirea selecției știrilor, și este
    exact ceea ce aștept de la un serviciu public de radio, deoarece sunt un
    ascultător destul de exigent.



    Din Franța, Philippe Marsan ne mărturisește că: Radiodifuziunea
    a jucat dintotdeauna un rol important în Franţa. E suficient să ne aducem
    aminte de războaiele mondiale, de Mai 1968, etc. Ei bine, acum doi ani când
    pandemia s-a abătut peste noi, omenirea beneficia de fel de fel de mijloace
    media- radiouri publice şi private, televiziuni, presă scrisă, Internet. Dacă
    din punctul de vedere al conţinutului posturile de radio – publice sau private-
    se aseamănă, diferenţele apar când vorbim de felul în care aleg să transmită
    informaţia. Mai ales că multe radiouri sunt orientate către guvern şi primul
    ministru. La polul opus găsim reţelele sociale unde avem o varietate de mesaje
    și de surse, multe eronate. În contextul actualei crize, consider că radioul
    public suferă de o lipsa de deschidere, de autonomie și de libertate de
    expresie. Trăim vremuri grele, în care un virus loveşte popoare şi omoară
    oameni. Iar radioul, adesea, pare că este o voce care loveşte în ascultători,
    încercând să-i convingă pe rebeli să se vaccineze. Personal, rămân optimist şi
    încrezător într-o lume în care radioul va continua să ne informeze, să ne
    liniştească şi să ne sfătuiască pe un ton optimist.



    Tot din Franța, de la Nisa, Christian Ghibaudo ne
    împărtășește experiența sa din perioada pandemiei: În
    februarie-martie 2020, încă lucram în domeniul sănătăţii şi în momentul acela,
    totul s-a prăbuşit. A trebuit să facem faţă unui nou fel de a lucra şi chiar şi
    relaţiile între noi, angajaţii, s-au schimbat. La început, am fost asaltaţi de
    fel de fel de informaţii contradictorii. Adevărul este că nimeni nu ştia cum să
    gestioneze această criză, fiecare îşi exprima părerea, iar în timpul ăsta
    oamenii sufereau de singurătate şi izolare, iar unii ajungeau să părăsească
    definitiv lumea noastră. Două săptămâni mai târziu se formaseră deja două
    tabere: cei pro guvern şi pro Macron, care repetau tot ce spuneau autorităţile,
    fără să verifice prea mult, şi opoziţia mediatică unde se critica tot ceea ce
    spunea guvernul. Pe măsură ce zilele treceau, am observat că ajunseserăm la
    mijloc, prinși între informaţii adevărate si false, încât nu știam ce să
    mai credem. În ceea ce mă priveşte, nu am luat în considerare informaţiile de
    pe reţelele de socializare pentru că acestea nu pot fi verificate. De
    altfel, cu ocazia acestei crize, am putut constata cu toţii şi nocivitatea
    acestor reţele, care și-au dovedit de multe ori utilitatea. Ca o concluzie, aş
    spune că încă de la începutul pandemiei, oamenii au fost manipulaţi şi de către
    autorităţi, şi de către conspiraţionişti. Din păcate, cu ocazia acestei crize
    mulţi dintre noi au constatat incompetenţa celor care ne guvernează sau care
    pretind că o fac. Peste câteva luni, în Franţa vor fi alegeri prezidenţiale. O
    spun de pe acum că nu mă voi prezenta la urne. Mai bine plec într-o călătorie,
    poate chiar în România.



    José Luis Corcuera din Spania consideră că: radioul public joacă un rol
    foarte important pentru societate în general. Este un mijloc de comunicare
    accesibil tuturor sectoarelor populației și este un mijloc foarte eficient de
    informare a populației cu privire la măsurile sanitare etc. De asemenea, este
    important de menționat că programele culturale și muzicale ajută la reducerea
    nivelului de stres și anxietate cauzate de hiperconectivitatea actuală determinată
    de restricții. Cunosc cel mai bine radioul și televiziunea publică din Spania.
    Cea mai mare problemă, după părerea mea, este politizarea mass-media de stat,
    din ce în ce mai manipulată de partidul de guvernământ. De fiecare dată când un
    nou partid intră la guvernare, își infiltreaza pur si simplu oamenii în
    entitatea publică, așa cum este, pentru a încerca să manipuleze tot ce se poate
    manipula. Mass-media administrată de comunitățile autonome sau de guvernele
    regionale este, de asemenea, politizată și aș spune chiar mai mult decât
    mass-media de stat. Dar atenție că nici mass-media privată nu este lipsită de
    tentaculele politicienilor, aproape toate rețelele de radio și TV, inclusiv
    ziarele, sunt de obicei poziționate față de unul dintre cele două partide
    politice care de obicei alternează la putere.



    Tot din Spania, Artur Fernandez Llorella ne împărtășește experiența
    sa: Am avut încredere în postul de radio public din regiunea mea și
    cred că am primit informații de încredere de la acest post. Am respins alte
    surse de informare care nu sunt serioase sau care pur și simplu disemineaza
    știri false.



    La rândul său,
    Mei Lin din China, ne dezvăluie opțiunile sale de ascultare: Pentru
    a fi la curent cu situația și evoluția pandemiei, sursele de informare predilecte
    sînt cele oficiale, de stat. Dintre toate știrile le aleg pe cele credibile, le
    separ pe cele reale de cele false. Mai mult decât atât, îmi place să ascult
    opinia specialiștilor din sistemul medical public.



    Tot din China, Ji
    Kuang
    ne mărturisește că: Mijlocul de informare cel mai la
    îndemână și mai credibil pentru omul obișnuit din China este mass-media de
    stat. Dacă dorim să fim la curent cu știrile dintr-o țară, mass-media naționale
    sînt cele în care putem avea încredere.



    Ilia Krapivko din Rusia consideră căîncrederea în radiourile publice va
    creşte din cauza volumului mare de ştiri false provenite din alte surse:
    În fiecare zi la ora locală 20.00 setez aparatul de radio pe frecvenţele
    RRI şi vă ascult în timp ce îmi fac temele. Sunt elev în clasa a zecea şi
    conducătorul colectivului muzeului istoric al şcolii. Pandemia, desigur, ne-a
    schimbat vieţile, dar pot să spun că regulile introduse au devenit normalitate.
    De exemplu, nu mai urmăresc statisticile oficiale despre infectările cu noul
    coronavirus, cum făceam acum un an, dar ştiu că datele statistice au rămas
    triste. Aflu aceste lucruri de la radio. Pentru că nu urmăresc alte surse de
    informaţii, în afară de radio, nu pot spune nimic despre ele, însă pot spune că
    aud de fake news şi de provocări, pe care le detest, cum detest şi campania
    antivaccinare. Sunt convins că încrederea în radiourile publice va creşte din
    cauza volumului mare de ştiri false provenite din alte surse. Vă mulţumesc
    pentru că vă alegeţi cu atenţie informaţiile şi ne informaţi despre aceste
    subiecte.



    Radioul on-demand și podcasturile devin tot mai populare nu numai în rândul
    creatorilor dar și utilizatorilor de conținut, după cum subliniază și Volodymyr
    Kovalciuk din Kiev
    , Ucraina: Este
    bine că Radio România International a început să posteze și fișiere audio pe
    web-site si pe pagina sa de Facebook. De acolo, pot descărca foarte ușor
    emisiunea în limba ucraineană și apoi asculta într-un moment convenabil. Cred
    că viitorul este rezervat unui radio al cărui produs sub formă de podcasturi
    sau fișiere audio va fi disponibil pentru ascultare oricând și nu întotdeauna
    pe computer. Postul dumneavoastră de radio are o misiune foarte importantă -
    informarea publicului din Ucraina despre evenimentele din țara vecină, în
    contextul în care, din păcate, mass-media ucraineană, din anumite motive,
    acordă prea puțină atenție țărilor vecine
    .



    Ivan Lebedev din Rusia, care ascultă RRI din 2004, alege atât posturi locale cât
    și internaționale și preferă abordările mai puțin alarmiste: Ascult în
    permanenţă un post de radio local, ‘Radio Rusia Sankt-Petersburg’ şi patru
    posturi străine – Vocea Vietnamului, NHK World Japan Russian, RRI şi Radio
    Taiwan International. În afară de statistici seci despre numărul de
    îmbolnăviri, însănătoşiri şi decese aş vrea să aud prognoze optimiste, legate
    de încetinirea răspândirii acestui virus în respectivele ţări. Vreau să cred că
    imunitatea de turmă, iubirea de oameni şi credinţa în viaţă vor deveni
    atributele luptei pentru profilaxia acestei boli. ‘Împreună vom învinge
    Covid19’ spun deseori crainicii și cred că nu sunt cuvinte goale. Dacă oamenii
    își doresc cu adevărat, eforturile lor se pot concretiza.


    Vă mulțumim tuturor că ne-ați fost alături și vă invităm să ne ascultați în
    continuare pe frecvențele RRI!























  • Fake news, ca tehnică de manipulare

    Fake news, ca tehnică de manipulare

    Conținuturile lor îmbracă forma știrilor, informațiile pe care le conțin nu sunt, însă, în totalitate sau chiar deloc adevărate. Vorbim despre fake news, o tehnică de dezinformare sau în unele cazuri chiar de manipulare intens folosită – un fenomen amplu studiat de către comunitatea științifică. Ele se pot propaga cu rapiditate, în special în mediul online, ceea ce le face și mai periculoase. Mai ales că știrile acestea false sunt foarte ușor de confundat pentru publicul neavizat, a explicat la Radio România, expertul în comunicare Bogdan Oprea, autor al unei lucrări despre fake news și dezinformare online.

    Neavizat în primul rând în a înțelege că nu orice are formă de știre are și conținutul plin de acuratețe jurnalistică. Lucru pe care publicul larg începe să-l înțeleagă în ultimii ani. Fake news-ul este o tehnică de dezinformare. Și aici sunt mai multe concepte, dar trebuie să înțelegem că două sunt importante: dezinformările intenționate și dezinformările neintenționate. Limba engleză are chiar concepte diferite disinformation, deci dezinformare, pentru ceea ce e făcut în mod intenționat, cu reaua intenție de a dezinforma pe cineva, iar misinformation este dezinformarea făcută din greșeală, practic, am putea să-i spunem o eroare jurnalistică.

    Se mai poate vorbi, de asemenea, despre malinformation, atunci când transmiți o informație adevărată despre cineva dar care nu e sortită să fie făcută publică, e ceva din viața privată a persoanei respective, informație care îi aduce prejudicii persoanei la care face referire. Și aici se încadrează scurgerile acestea de informații. Am văzut scandalurile acelea legate de mail-urile de lucru, dar nesortite a fi făcute publice ale secretarului de stat la acea vreme Hillary Clinton din Statele Unite ale Americii, am văzut informațiile legate de președintele francez, președintele Macron, deci informații care odată cu revelarea lor, cu scoaterea lor publică, aduc deservicii. Acestea sunt poate tehnicile cel mai des întâlnite în spațiul acesta al dezinformării online. Dar trebuie să înțelegem că pe lângă dezinformare mai există și manipulare, în spațiul online și nu numai, iar tehnicile acestea de manipulare sunt nenumărate.


    Expertul în comunicare Bogdan Oprea atrage atenția că există o piață de fabricare a știrilor false întocmai cum există o piață pentru like-uri false sau cum există o piață pentru semnături la petiții online: vrei să cumperi semnături, o simplă verificare pe un motor de căutare îți indică companii dispuse să-ți vândă acele semnături de care ai nevoie. La succesul știrilor fabricate contribuie faptul că în elaborarea lor se mizează foarte mult pe partea emoțională, un lucru exploatat de cei care au interesul de a manipula. Actualul ecosistem informaţional nu a fost creat pentru dezinformare, dar platformele sociale permit contabilizarea răspunsurilor emoționale. Astfel, pot fi create modele predictive de personalitate prin care pot fi aflate opțiunile electorale, de exemplu, și poate fi influențat comportamentul la urne prin fake news. Câștigă teren ideea ca în viitor mai mult decât ideile candidaților diferența la alegeri să fie făcută de precizia profilurilor psihometrice și de nivelul la care sunt elaborate fake news-urile, altfel spus o competiție informațională cu un rol foarte important al inteligenței artificiale. Cine are de câștigat în urma fabricării acestor fake news?

    Bogdan Oprea: De multe ori, știrile false sunt construite strict pentru vizualizări, așa-numitul ‘clickbite’ – titlurile acelea spectaculoase. Este suficient să dai click pe ele, se înregistrează ca o afișare și se indexează în anunțul de publicitate care însoțește paginile de internet. Și multă lume creează grupuri de interese, putem să le denumim fie persoane fizice, fie companii, crează astfel de știri false pur și simplu pentru a obține bani din publicitate. În cazurile poate cele mai dramatice, cele mai dure, în spate sunt alte interese, nu se stă pentru câștigurile acestea financiare simple, ci se urmăresc interese politice, geopolitice, agende care încearcă să manipuleze într-un fel sau altul mase mari de oameni, modul în care persoanele respective se poziționează vis-a-vis de anumite subiecte, să destabilizeze în unele cazuri societăți democratice și vedem exemple ‘de succes’ unde fake news-ul și dezinformarea au avut câștig de cauză și au reușit să producă prejudicii.

    Ne uităm la Brexit, vedem campanii de fake news și de dezinformare care se lasă cu proteste de stradă și cu victime umane, deci fake news-ul are efecte foarte mari. În spate sunt tot soiul de grupuri de interese. Ca să nu se mai întâmple acest lucru trebuie ca noi să înțelegem că există și să ne baricadăm cu acei anticorpi de care avem nevoie ca să știm să distingem o știre falsă de o știre adevărată.


    Cum facem asta? În primul rând, e important să ne luăm informațiile din surse sigure, tradiționale, care în timp s-au dovedit de încredere. Apoi, gândirea critică este un antidot împotriva știrilor false, adaugă Bogdan Oprea, în opinia căruia rețelele de social media, creatorii de conținut care nu pot fi încadrați într-o categorie anume, explozia de fake news și dezinformare care vine pe tot ecosistemul de informare sunt provocări cărora presa tradițională trebuie să le facă față prin evoluție.


  • Îngrijorări privind libertatea presei în Europa Centrală și de Est

    Îngrijorări privind libertatea presei în Europa Centrală și de Est

    Libertatea
    presei în Europa Centrală și de Est a suscitat îngrijorare în mediile politice
    europene. Un clasament recent al organizației Reporters sans frontières arată o
    depreciere a calității presei în Europa Centrală și de Est. Iar o inițiativă
    semnată de europarlamentari din toate grupările politice care a întrebat Comisia
    europeană despre evaluarea statului de drept în Bulgaria a inclus și libertatea
    presei.

    Am întrebat-o pe Ramona Strugariu, europarlamentar din partea grupului
    Renew Europe, dacă starea actuală a libertății presei în Europa Centrală și de
    Est ar trebui să ne îngrijoreze:

    Ar
    trebui să fim mult mai mult decât îngrijorați pentru că
    sănătatea și libertatea presei sunt indicele unei democrații sănătoase în orice
    țară din Europa și din lume. Bulgaria este pe ultimul loc în spațiul Uniunii
    Europene, acel loc 111 este ultimul loc din Uniunea Europeană, 111 din 180 de
    poziții dintre toate țările care au fost evaluate.

    Ungaria nu e departe deloc
    și nici România nu stă neapărat foarte bine, ba dimpotrivă. Cred că în
    vremurile pe care le trăim acum vedem cât de importantă de fapt este liberatea
    presei și finanțarea presei independent de presă pentru a combate propaganda,
    deziformarea și știrile false. Nu cred că există un mijloc mai eficient de a
    combate dezinformarea și știrile false decât acela de a crește presă de
    calitate, de a finanța proiectele jurnaliștilor, inclusiv pe dimensiunea de știri,
    pentru ca aceste știri de calitate să ajungă la oameni.

    Ca să nu mai vorbim de
    presa de investigații și tot ce înseamnă acel segment care a fost ignorat multă
    vreme de la finanțări. A trebuit să avem situații dramatice în care au murit
    oameni luptând să apere adevărul ca să ne uităm și către jurnalismul de investigații
    și să căutăm și protecție pentru jurnaliști și finanțare pentru jurnaliști.

    Dacă vrem să depășim cumva sănătos criza, inclusiv din perspectivă democratică,
    unul dintre lucrurile fundamentale pe care trebuie să le facem este să fim
    foarte grijulii cu libertatea presei și cu mecanismele de finanțare ale
    proiectelor media. Nu guvernelor care dau bani la presă, ca să fie clar că asta
    e greșit ci bani europeni care să fie disponibili pentru proiectele presei
    independente, fie ele de știri, producția și diseminarea de știri de calitate,
    fie proiecte de investigații sau televiziuni, radio și alte proiecte de acest
    tip.



    În acest
    clasament, din 11 țări din Europa Centrală și de Est membre ale Uniunii
    Europene, Estonia ocupă cea mai bună poziție, 14, în timp ce Bulgaria este pe
    111, ultimul loc din Uniunea Europeană. România este a 7-a din cele 11 țări din
    Europa Centrală și de Est și se află pe locul 48 din cele 180 de țări
    monitorizate.


  • Spectrul dezinformării în Uniunea Europeană și infodemia COVID-19

    Spectrul dezinformării în Uniunea Europeană și infodemia COVID-19

    Infodemia, o formă specifică foarte periculoasă a
    dezinformării, poate avea consecințe majore pe termen scurt, mediu și lung,
    arată Bogdan Mureșan într-un material publicat în colecția Policy Briefs a Institutului European din România.

    Propunându-și să
    definească și să analizeze critic acest fenomen, autorul propune o serie de
    recomandări, care să contribue la imunizarea informațională a cetățenilor.
    Combaterea dezinformării în social media se poate realiza numai prin
    participarea activă a tuturor actorilor implicați, de la instituții europene și
    naționale, la jurnaliști și cercetători. Nu în ultimul rând, este obligatorie
    dezvoltarea unui simț critic din partea consumatorilor individuali de
    informații.


    Textul integral
    al materialului poate fi accesat online la:

    http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2020/08/Policy-brief-nr.-8_Bogdan-Muresan_site.pdf.




    (Ionuț Mircea Marcu, expert Institutul
    European din România)

  • Strategie pentru combaterea dezinformării

    Strategie pentru combaterea dezinformării

    O analiză a
    companiei de media Buzzfeed a constatat că cele mai importante
    20 știri false – fake news despre alegerile prezidențiale din SUA din 2016 au primit mai
    multă atenție pe Facebook decât cele mai importante 20 de știri despre
    alegeri prezentate de canalele mass-media majore.


    Impactul
    știrilor false se dovedește a fi extrem de nociv pentru evoluția unei
    societăți.


    De aceea, la
    nivelul UE statele membre vin în
    întâmpinarea demersurilor făcute de PE pentru elaborarea unei strategii comune
    de combatere a dezinformării, este concluzia dialogului purtat de Camelia
    Teodosiu cu europarlamentara Maria Grapini.





    Combaterea
    știrilor false a depășit stadiul unui simplu subiect abordat în mass media sau
    a unor avertismente a căror generalitate nu a deranjat foarte tare. În prezent,
    se discută despre strategii la nivel internațional, iar Parlamentul European
    are o politică activă în acest sens, aflăm de la Maria Grapini, membră a
    Parlamentului European.


    Reporter: Doamnă GRAPINI, cum percepeți, ca europaramentar activ și
    determinat, impactul știrilor false, la nivel global și mai ales la nivelul UE?


    Maria
    Grapini: Și în mandatul
    trecut se punea problema cum facem să creăm un balans între libertatea de
    exprimare, dar și responsabilitatea celui care dă știrea. Așadar, noi, ca
    Parlament European, sigur, de la ce propunem noi (pot fi rapoarte din proprie
    inițiativă), până la a fi decizie pusă într-un regulament sau directivă,
    unitar, e drum lung. Noi avem această preocupare, pentru că știrile false, de
    fapt, deturnează construcția unei stări a valorilor. De exemplu, poate fi
    generat euroscepticism prin știre falsă dacă noi spunem că este de vină Uniunea
    Europeană și de fapt e subsidiaritate și este competență națională.


    Toate
    grupurile politice au fost de acord să încercăm să facem și o clarificare a
    acestor lucruri, fără a îngrădi posibilitatea de exprimare. Însă, revin, va fi
    aici o competență, să zic așa, partajată pentru că și la nivel național trebuie
    să existe responsabilitatea celor care dau știri false.


    Deci, eu
    susțin, cu toată puterea mea, în grupul politic, mai ales că, de luna viitoare
    voi face parte, ca membru plin, din Comisia Libertăți Civile și Justiție și,
    sigur, împreună cu toți colegii voi suține o reglementare care să nu aducă
    atingere dreptului e exprimare, dar să existe responsabilitate.


    Eu am învățat
    că, în democrație, responsabilitatea este individuală și cred că pentru o
    corecție a construcției acestei stări valorice, indiferent de instituție -
    europeană sau națională, este nevoie să facem o analiză punctuală, cu argumente
    a fiecărei persoane. Eu vin din mediul de afaceri. În mediul de afaceri e mult
    mai simplu. În mediul politic, o idee a ta ca să o impui este foarte greu,
    pentru că este o decizie a unui partid, o decizie colectivă. Vedem și în
    Parlamentul European, e același lucru. Degeaba vii cu o propunere pentru că
    dacă, pînă la urmă, nu se votează, o majoritate nu votează, nu trece.


    În concluzie,
    sunt împotriva știrilor false, ne face foarte mult rău, rău pe termen lung, de
    multe ori nu mai poți să repari și aici, în Parlamentul European, voi susține
    inițiativele care s-au pornit acum privind combaterea știrilor false. De altfel,
    și Comisia a venit cu o asemenea propunere.






  • Eroii Internetului

    Eroii Internetului

    Aşa cum ne-am obişnuit în ultima
    vreme, rămânem în online. De data aceasta ne bucurăm de o nouă idee Google
    lansată în România: Eroii Internetului, programul Google prin care copiii
    învață să folosească Internetul în siguranță și cu încredere. Cu ajutorul acestui program, copiii deprind
    cunoștințele digitale de bază, de siguranță și securitate online. Programul
    poate fi accesat la adresa: https://g.co/EroiiInternetului.



    Am discutat cu Dan Oros, director de
    marketing Google, pentru a afla despre ce este vorba: Eroii internetului
    este o platformă ce-i învaţă pe copii noţiuni fundamentale despre cetăţenia
    digitală şi siguranţa în online, în aşa fel încât ei să poată explora lumea cu
    mai multă încredere. Platforma
    este disponibilă pentru toată lumea, este destinată pentru trei segmente
    principale: în primul rând copiii, în al doilea rând părinţii şi în al treilea
    rând profesorii. Sugestiile noastre ar fi să exploreze aceste resurse, pentru
    că în acest moment copiii petrec din ce în ce mai mult timp în online şi e
    important să petreacă acest timp, luând la cunoştinţă anumite principii. Şi
    platforma asta se bazează pe nişte principii extrem de importante când eşti
    online.

    De exemplu, să distribui cu prudenţă informaţiile, să nu te laşi
    păcălit de ceea ce vezi pe internet, să înveţi cum să îţi securizezi secretele,
    cum să setezi parole puternice. Un alt principiu interesant e cum să fii
    amabil. Internetul e un amplificator puternic pentru mesaje şi vrem ca aceste
    mesaje să fie pozitive. Să-i învăţăm pe copii să îi trateze pe alţii la fel cum
    ar vrea şi ei să fie trataţi. Şi nu în ultimul rând, dacă ai îndoieli, întreabă !
    Este ceva deosebit de important pentru copii care petrec mai mult timp acum pe
    internet, să fie deschişi să meargă la părinţi şi la profesori şi să întrebe în
    momentul în care au anumite îndoieli.


    Şi pentru că atunci când spunem Eroii internetului ne ducem cu mintea la
    joacă, Dan Oros ne-a explicat:

    Această platformă şi jocul pe care îl
    conţine platforma, un joc extrem de interesant şi de interactiv, îi ajută pe
    copii cum să exploreze internetul în mod sigur. Eroii internetului putem fi cu toţii,
    atâta timp cât respectăm aceste principii. Pe această platformă vor găsi
    resurse şi părinţii, care doresc să deschidă un dialog pe această temă cu
    copiii. Pentru că până la urmă educaţia începe de acasă, şi astfel, acolo ei
    vor găsi ghidul Eroiii internetului pentru familii, în care li se cere să facă
    anumite jocuri şi scenarii, pe care să le discute cu copiii acasă. Asta pentru
    părinţi. Iar apoi, pentru profesori, avem o programă, care este ca o programă
    şcolară, cu peste 20 de lecţii, ce se pot face la clasă, tot pe aceste teme:
    lecţii interactive, distractive, care fac ca învăţatul să fie o plăcere pentru
    copii.


    Copiii își pot testa cunoștințele astfel învățate în jocul Interland, în
    care trebuie să străbată cu bine Tărâmul comorii, Tărâmul Amabilității, Râul
    Realității și Muntele Atenției, iar după ce au trecut cu bine fiecare
    provocare, vor primi o diplomă.

    Aşa că
    feedbackul nu a întârziat să apară, după cum ne-a spus Dan Oros: Avem un feedback extrem de bun de la copiii care au început să se
    joace deja pe această platformă, dar şi de la profesori. Pe lângă această
    platformă, noi chiar am anunţat şi un grant de 200 de mii de dolari, pentru un
    ONG, care să desfăşoare activităţi de siguranţă în online pentru copii şi
    pentru părinţi. E extrem de important , mai ales în această perioadă şi
    încercăm să ajutăm cât de mult putem.


    Programul Eroii internetului este gratuit pentru oricine. Mai mult, în
    cooperare cu diferiți parteneri, Google va organiza în toată țara seminarii și
    sesiuni de pregătire pentru profesori, în domeniile siguranței și securității
    online, protecției datelor personale și confidențialității, conduitei online și
    cunoștințe digitale.


    Dan Oros, director de marketing Google, a adăugat: Platforma este
    relevantă chiar şi pentru părinţi, chiar dacă avem conţinut dedicat pentru
    copii, în momentul în care părinţii trec prin aceste activităţi împreună cu
    copiii şi ei, la rândul lor, vor învăţa câteva lucruri interesante, pe care
    poate nu le ştiau: referitor la cum să aibă parole mai bune pe internet, sau
    cum să stai departe de dezinformare, sau cum să îţi dai seama dacă o ştire este
    falsă sau adevărată şi aşa mai departe.




    Spre deosebire de alte programe de siguranță
    online, care pun accent pe amenințări și restricții, Eroii Internetului se
    concentrează pe educarea abilităților și aptitudinilor tinerilor, încurajându-i
    să facă schimbări în bine în jurul lor.

  • Pericolele fake news

    Pericolele fake news

    Dincolo
    de performanța de a bulversa mapamondul, cel mai recent
    coronavirus joacă și alte roluri importante, unul dintre acestea fiind acela că
    testează societatea și vulnerabilitatea acesteia la fake news.


    Încă de
    la începutul pandemiei au fost transmise mesaje oficiale cu privire la faptul
    că aceasta este însoţită, pas cu pas, de infodemie, adică, de un adevărat
    bombardament informaţional sau mai degrabă dezinformaţional, care amplifică,
    schimbă contururile. Sunt multe motivațiile care pot
    sta în spate atunci când vorbim de fake news. Poate fi vorba de interese
    politice sau ale activiștilor anti-vaccin, de exemplu, se poate urmări
    discreditarea sau, dimpotrivă, construirea unui profil favorizant pentru o
    persoană în detrimentul alteia. Fenomenul în sine nu este nou, a căpătat, însă,
    o amploare deosebită odată cu ascensiunea extraordinară a platformelor
    digitale. Ceea ce trebuie înțeles este că termenul de fake news nu este
    echivalent cu o știre falsă.


    Dezinformarea digitală nu are de-a face cu
    jurnalismul, a explicat la Radio România profesorul
    universitar doctor Alina Bârgăoanu, expert în Grupul la nivel înalt pentru
    combaterea știrilor false și a dezinformării, din cadrul Comisiei Europene. Ecosistemul
    de comunicare, de informare, s-a schimbat în mod fundamental în ultimii ani, digitalul
    a produs o mare dislocare a acestui sistem, iar presa mainstream este chiar o
    victimă colaterală a acestei ascensiuni uluitoare din partea platformelor
    digitale, atrage atenția d-na Bârgăoanu:


    Utilizarea termenului de fake news este înșelătoare, pentru că, dacă
    folosim termenul de fake news, ne duce la ideea de distincție dintre adevăr și
    fals, iar, de fapt, megafenomenul de dezinformare digitală nu are de-a face cu
    o fraudă neapărat cu adevărul, ci este o fraudă cu utilizarea profilului
    nostru personal, a datelor personale, targetarea noastră în calitatea de
    utilizatori de platforme digitale.


    Pericolul ține de manipulare,
    favorizată de algoritmizare – adică fake news sunt construite în funcție de
    interese și sunt livrate țintit, în funcție de comportamentul din social media
    înregistrat. De aici, lucrurile devin relativ simple – nu este complicat să
    influențezi o persoană căreia îi cunoști foarte bine profilul, să o faci să
    rezoneze și să distribuie mai departe o informație care pare să-i confirme
    temerile sau prejudecățile. În această ecuație, binomul format de Facebook și
    Google joacă un rol major, prin adunarea de date și prin diseminarea rapidă și
    facilă a informațiilor către un număr fantastic de utilizatori, foarte bine
    targetați tocmai pentru că profilul lor poate fi făcut ușor.
    Există articole
    publicate de serviciile de Intelligence din Israel care spuneau că ele pot
    estima disponibilitatea unor oameni de a se arunca în aer pe baza ciocolatei pe
    care o consumă, a exemplificat d-na Alina Bârgăoanu, care a explicat pe larg
    fenomenul fake news:

    Fake news
    nu sunt nici știri și nu sunt nici false. Evident că putem vorbi și de această
    specie jurnalistică, adică despre erori de informare, despre dezinformări care
    sunt în mod asumat aruncate pe piață, dar vestea proastă este că nu vorbim de
    știri, ci putem vorbi despre emoții, depre meme-uri, despre filmulețe, despre
    caricaturi, putem vorbi despre hashtag-uri și nu vorbim despre ceva fals. O
    informație poate să fie foarte adevărată, dar dacă ea este amplificată prin
    algoritmi, prin motoare de căutare devine fake din cauză că intră într-o
    competiție inegală cu o informație la fel de adevărată care nu este promovată.
    Avem de-a facem cu un fenomen pe care eu l-am denumit dezinformarea 2.0 pentru
    a atrage atenția asupra faptului că avem de-a face cu un fenomen total nou,
    care are de-a face cu explozia platformelor digitale și nu are legătură cu
    jurnalismul.


    Noi, în România, am căzut în capcana de a discuta despre fake
    news în termeni de adevărat și fals, atrage atenția profesorul universitar
    Alina Bârgăoanu:

    Eu cred că distincția fundamentală este
    între ceea ce este viral și ceea ce nu este viral, ceea ce poate ajunge pe
    motoarele de căutare și ceea ce nu ajunge pe motoarele de căutare, ceea ce este
    promovat pe Facebook sau ceea ce este scos de pe Facebook. Există mecanisme de
    deplatformizare, există mecanisme prin care Google îți poate pune numele pe
    primul loc sau ți-l poate pune pe al 100-lea loc, nu înseamnă că tu nu exiști,
    dar printr-o manevră a Google ești o personalitate, prin altă manevră practic
    nu exiști în spațiul public. Eu cred că atunci când vorbim despre amplul
    fenomen al dezinformării digitale să nu-l discutăm în termeni de adevărat sau
    fals, ci să discutăm schimbările fundamentale pe care le-au produs platformele
    digitale în ceea ce privește ecosistemul de informare.


    De cele mai multe
    ori, regăsim în fake news exagerări panicarde, iar răspândirea lor este ajutată
    de caracterul lor preponderent alarmist, de faptul că beneficiază, de cele mai
    multe ori, de o infuzie de informații care intrigă sau stârnesc furia. Pot
    genera tensiuni, pot vulnerabiliza persoane, instituții sau coeziunea socială.
    La fel de îngrijorător este faptul că ele continuă, în mare măsură, să facă
    jocurile celor care le-au generat chiar și după ce sunt dezmințite. Foarte
    plastic spus, fake news afectează judecata, iar un creier agresat este mult mai
    vulnerabil la manipulare. Manipulare pe care o identificăm drept o verigă
    importantă inclusiv a războiului hibrid, dacă în spatele ei de află actori
    statali. Scopul este acela de a genera schimbări în mentalul colectiv, astfel
    încât, prin stimularea nemulţumirii, a frustrării sau a urii, să se obțină
    un rezultat politic, de exemplu, apariţia unor partide antieuropene,
    antioccidentale, care să ducă la o modificare dramatică de paradigmă
    geopolitică şi de securitate.



  • Combaterea dezinformării în contextul pandemiei

    Combaterea dezinformării în contextul pandemiei

    Pentru susținerea
    informării corecte, există o pagină despre răspunsul Uniunii Europene la
    pandemia de Covid-19. Aceasta include informații speciale pentru combaterea
    zvonurilor nefondate referitoare la coronavirus.În plus, experți și politicieni din Uniunea Europeană și din statele sale
    membre se reunesc regulat în cadrul unor conferințe video pentru a discuta
    despre dezinformare și pentru a împărtăși metode de informare a oamenilor
    despre riscuri și cum pot fi acestea abordate. Totodată, platformele online
    majore acționează deja pentru limitarea răspândirii știrilor false.



    De la izbucnirea
    pandemiei de Coronavirus, Comisia Europeană s-a mișcat rapid și în domeniul
    luptei împotriva dezinformării. Astfel, începând cu 30 martie, Comisia a lansat
    un website strict pentru a combate dezinformarea despre Coronavirus.

    Numărul de
    informații care circulă online a crescut vertiginos, iar asta poate pune în
    pericol sănătatea oamenilor, spune Ștefan Turcu, șeful Biroului de Presă din
    cadrul Reprezentanței Comisiei Europene în România:

    Am încercat să furnizăm materiale pentru a demonta mituri și, cumva,
    pentru a facilita verificarea factuală. Până să oferim câteva exemple despre
    aceste mituri, aș vrea să spun că
    eforturile pe care le face Comisia în acest sens din 30 martie, sunt dublate de
    eforturile colegilor noștri de la Serviciul European de Acțiune Externă.

    Aceștia derulează activități de analiză și expunere a dezinformării provenite
    de la actori și din surse externe. Astfel, vă rog să rețineți site-ul
    euvsdisinfo.eu. Acolo puteți citi inclusiv un raport publicat recent, pe 22
    aprilie. Revenind la site-ul privind combaterea dezinformării, Comisia
    Europeană demontează informațiile false și recomandă tuturor să se informeze
    doar din surse autorizate.


    O recomandare
    importantă adresată tuturor zilele acestea este aceea de a nu mai distribui
    conținut care nu e verificat.

    Ștefan Turcu, șeful Biroului de Presă din cadrul Reprezentanței
    Comisiei Europene în România:

    De exemplu, Comisia Europeană a demontat
    câteva informații false cum că măsurile de izolare aplicate în Europa ar indica
    sfârșitul democrației. Le-a atras atenția tuturor că respectarea măsurilor de
    distanțare socială și izolare salvează vieți. Mai important, Comisia a furnizat
    deja tuturor statelor membre o foaie de parcurs pentru o ridicare progresivă și
    coordonată a măsurilor de izolare.

    Apoi, pe site-uri circulă tot felul de
    anunțuri halucinante privind tratamente miraculoase pentru Covid-19. În acest
    moment nu există un tratament. E important ca oamenii să dea crezare doar
    sfaturilor medicale care provin din surse cunoscute oficiale. Altfel, pun în
    pericol atât sănătatea lor cât și a familiei lor. Lumea trebuie să urmărească
    ce comunică Ministerele Sănătății din statele membre, Organizația Mondială a
    Sănătății sau Centrul European de Prevenire și Control a Bolilor și site-ul
    nostru privind lupta împotriva dezinformării.


    De la zvonul că
    virusul s-a răspândit prin supa de liliac până la știrile conform cărora țările
    Uniunii Europene se bat pe echipamente medicale, dezinformarea se află peste
    tot. Potrivit unui raport al echipei speciale anti-dezinformare a Uniunii Europene,
    unele afirmații false vin de la forțe politice specifice, precum China și
    Rusia. În aceste cazuri, obiectivul este politic: acela de a submina Uniunea
    Europeană sau de a declanșa schimbări politice. Însă multe persoane răspândesc
    dezinformarea fiind că cred în acele zvonuri, fără a intenționa să facă rău.

    Internetul nu are graniță, la fel cum nici noul virus nu are granițe.
    Observăm că odată cu apariția virusului, pe diverse căi, pe rețele de
    socializare, pe site-uri mai mult sau mai puțin obscure, numărul informațiilor
    false a crescut alarmant. Rapoartele
    publicate pe euvsdisinfo.eu arată pericolele care ne pasc permanent dacă nu
    urmărim știrile de pe canalele oficiale.





  • “Şcoala jurnalistului român”, un proiect al Centrului Media BucPress

    “Şcoala jurnalistului român”, un proiect al Centrului Media BucPress

    Şcoala
    jurnalistului român, un proiect al Centrului Media BucPress ajuns la cea de-a
    II-a ediţie, se desfăşoară în perioada 4-14 mai la Cernăuţi. Interviu cu Marin
    Gherman, preşedinte fondator al Centrului Media BucPress – Asociaţia
    jurnaliştilor români din Ucraina.