Radio România Internațional

Tag: stiri false

  • Combaterea dezinformării legate de criza COVID-19

    Combaterea dezinformării legate de criza COVID-19

    Dezinformarea și știrile false (fake news) depsre noul virus COVID-19 se răspândec printre cetățenii europeni, mai ales prin rețelele de socializare. În acest context, vicepreședinta Comisiei pentru valori și transparență, Věra Jourová, a organizat, pe 27 martie, o teleconferință cu reprezentanți ai companiilor Google, Facebook, Twitter, Microsoft, Mozilla și ai asociației comerciale EDiMA, pentru a primi informații actualizate cu privire la răspândirea dezinformării legate de pandemia de coronavirus.



    Traficul surselor oficiale, în creștere



    Platformele online au anunțat că măsurile luate în ultimele săptămâni au contribuit la accesul sporit la informații oficiale, precum și la retrogradarea și eliminarea conținutului dăunător. Totodată, companiile au confirmat că există un flux constant de informații false și dăunătoare, în principal legate de sănătate, pe care le elimină în număr mare, dar au constatat că a crescut traficul pe site-urile surselor oficiale, în special pentru chestiuni referitoare la sănătate. Anunțurile legate de echipamente de protecție, precum măștile, au fost eliminate de pe aceste platforme.



    Vera Jourová a declarat la finalul întâlnirii cu reprezentanții platformelor: Salut măsurile ferme luate de platforme și sprijin abordarea axată pe facilitarea accesului la surse oficiale și, în același timp, pe eliminarea conținutului dăunător și a practicilor abuzive sau înșelătoare. Cu toate acestea, atât platformele, cât și autoritățile mai au multe de făcut. Platformele trebuie să își intensifice eforturile pentru a pune în aplicare pe deplin noile politici și pentru a oferi mai multe dovezi că măsurile lor funcționează. De asemenea, este la fel de important să ne intensificăm capacitățile analitice și să ne coordonăm mai bine răspunsul la informațiile dăunătoare.”



    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre pericolul dezinformării:



    Comisia Europeană ia măsuri împotriva dezinformării

    Poate usturoiul sau vitamina C să vindece coronavirusul? Nu. ❌ Consumul de înălbitor vindecă virusul? Fals! ❌ Băutul de înălbitor poate cauza decesul! Dezinformarea poate costa vieți. Împreună, putem lămuri lucrurile. Accesează portalul în limba română dedicat luptei împotriva dezinformării în ceea ce privește COVID-19 ???? https://bit.ly/2JqwUac #factsmatter #coronavirus #covid19 Interpret în limbaj mimico-gestual Bogdan Anicescu


    Posted by Comisia Europeană în România on Tuesday, March 31, 2020




    România și dezinformarea despre noul coronavirus



    De la izbucnirea crizei, Comisia a lansat un website dedicat răspunsului la coronavirus. Luni, 30 martie, s-a lansat și o secțiune dedicată luptei împotriva dezinformării în ceea ce privește pandemia de coronavirus care conține materiale pentru a demonta mituri și a facilita verificarea factuală. Conținutul acestor pagini web oficiale este disponibil și în limba română.




    În România, știrile false au început să fie răspândite încă de la primele măsuri luate de autoritățile de la București pentru a combate efectele răspândirii noului coronavirus. Cetățenii au primit mesaje despre închiderea magazinelor alimentare sau închiderea unor întregi orașe, ceea ce a provocat panică și aglomerație în magazine și farmacii. Alte dezinformări au fost legate de anumite medicamente sau substanțe care ar putea împiedica îmbolnăvirea cu noul virus sau tratarea persoanelor infectate, precum și documente sau scrisori electronice care erau atribuite unor reprezentanți ai autorităților sau instituții publice în care erau anunțau, în mod fals, măsuri ce urmează a fi luate.



  • Pandemie şi infodemie

    Pandemie şi infodemie

    Cele mai concrete scenarii, au fost depăşite de realitate. Au fost depăşite şi scenariile care debordează de imaginaţie. În derularea acestei crize abundă şi elementele cinematografice doar că este vorba de realitate. În general, în filme, ne întâlneam cu o criză mai mult sau mai puţin naturală, nu o dată a fost vorba chiar de un virus. Aveam neapărat şi un super-erou, în costumul de benzi desenate, sau unul cât se poate de obişnuit, poate chiar un anti-erou. Vedeam mereu aceleaşi scene cu catastrofe, căderi, prăbuşiri, lume care aleargă, chipuri hotărâte, în prim plan, în momentele de vârf. Partea malefică nu era om ci extraterestru, fenomen natural, virus sau bacterie, sau vreun produs al erorii umane.



    De cele mai multe ori, catastrofele cinematografice cu eroi se petrec în America. Acum avem o situaţie ce pare a evita SUA, mai puţin vizibilă în partea concretă şi teribil de spectaculoasă în partea vizibilă. Ne confruntăm cu o epidemie ridicată deja la gradul de pandemie, semn că nu a putut fi oprită. Am crede că se ştiu puţine despre noul virus, dar vom afla că totul este sub control, că este puţină surpriză în derularea crizei. De vom crede că ştim totul, vom afla despre existenţa unor scenarii sau realităţi oculte, ce ni se dezvăluie doar nouă, chiar dacă nu am făcut nimic să merităm acest privilegiu.



    Media, sfera informării publice, joacă un rol esenţial în ceea ce se întâmplă în zilele noastre. Avalanşa de informaţii şi subiecte fac ca informarea să fie o activitate dominantă în viaţa societăţii omeneşti din prezent. Pe lângă fluxul de informaţii de care beneficiază publicul larg, media este şi mecanismul de transmitere a unor decizii şi măsuri ce trebuie să ajungă pe cea mai rapidă cale către beneficiari. Canalele media sau para-media sunt încărcate la maximum şi greu se mai discerne ceva.



    Realitatea medicală este resimţită cel mai bine la nivelul unităţilor de profil, acolo unde întregul personal se expune unor riscuri uriaşe. În afara unităţilor medicale se derulează un uriaş proces mediatic care mobilizează timp şi energie la niveluri incredibile. Progresul tehnologic este mai implicat ca niciodată, fiecare telefon mobil devenind un veritabil car de televiziune, care înregistrează şi transmite în direct cu costuri infime. Inamicul este nevăzut dar teribil de grăbit în a se răspândi peste tot.



    Deşi, cu cinism sau realism, se consideră că cifrele crizei coronavirusului se află încă sub un nivel tolerabil, tocmai capacitatea situaţiei de a scăpa cu uşurinţă de sub control sperie şi pune în alarmă toate sistemele de securitate. Oficialii încearcă să acţioneze cu un pas înaintea situaţiei, tocmai pentru a nu fi depăşiţi de aceasta. Mobilizarea este generală şi la cotele cele mai intense. Despre măsurile luate peste tot în lume, aflăm imediat, din presă. Tot acolo găsim şi comentarii, revelaţii, poziţii, sfaturi, ştiri false sau, pur şi simplu, intoxicări informaţionale. Desigur, şi definiţia clasică a presei, a mijloacelor de informare în masă, nu mai acoperă realitatea zilelor noastre.



    Astfel, presa clasică, obişnuită, cu nume şi adresă, nu mai deţine monopolul informării, sunt o mulţime de canale care emit informaţii către un public cât mai larg, fără să respecte regulile ce guvernează activitatea presei. În acest context, puţini mai pot cita sursa informaţiei şi aproape nimeni nu o mai verifică. Lipsa unor criterii profesionale reduce mecanismele de apărare împotriva dezinformării şi aglomerează scena cu ţinte şi mecanisme false.



    Imaginea pandemiei de coronavirus este multiplicată de o activitate media şi pseudo-media care generează un fenomen numit deja infodemia. Termenul nu a fost lansat de vreun centru de cercetare sau monitorizare ci chiar de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), cea care gestionează inclusiv noţiunile de epidemie sau pandemie, din care a creat infodemia, depistată, desigur, în zona circulaţiei informaţiei. Cum criza coronavirusului nu mai este de mult un fenomen strict medical, asistăm, în prezent, la derularea infodemiei, o criză a fenomenului media, cu infestări care afectează valenţele şi efectele unei informări corecte şi eficiente, mai ales în vreme de pandemie.

  • Comisia vrea noi măsuri împotriva discursului instigator la ură şi a ştirilor false

    Comisia vrea noi măsuri împotriva discursului instigator la ură şi a ştirilor false

    Adevărul nu este sexi. Dezinformarea funcţionează pe baza emoțiilor stârnite, de aceea se vinde mai bine, afirmă într-un interviu acordat la începutul săptămânii cotidianului belgian Le Soir vicepreședinta executivului comunitar, Vera Jourova.

    Fostă comisar pentru justiție, ea are în portofoliu acum valorile și transparența. Iar din această nouă calitate spune că nu mai poate accepta argumentul adus până acum de rețele de socializare, potrivit căruia sunt doar canale care nu au nimic de a face cu conţinutul distribuit.

    Avem nevoie de reguli stabile pentru a garanta că în mediul online nu va prolifera conţinutul ilegal’, mai spune în interviul pentru le Soir Vera Jourova. În special pentru cazurile când dezinformarea poate ridica probleme de securitate.

    Discursul urii, extremismul violent și dezinformarea din mediul on line pot pune în pericol coeziunea socială, pot aduce atingere sistemelor democratice. De aceea noi, cei de la Comisia Europeană, luăm măsuri pentru a ne proteja cetățenii în mediul on line, așa cum facem și off line, a spus Vera Jourova și în octombrie anul trecut.
    Până acum, Comisia Europeană a optat pentru un demers voluntar din partea platformelor de internet în lupta împotriva dezinformării .

    Este vorba de codul de conduită încheiat în mai 2016 cu Facebook, Twitter, YouTube şi Microsoft. Prin această înțelegere, giganții internetului s-au angajat să pună la punct ‘proceduri clare şi eficiente pentru a elimina știrile false și instigarea la ură. Google+, Instagram sau Snapchat s-au alăturat şi ele acestui cod de conduită.
    Apar însă noi actori, precum Tik Tok (aplicaţie chinezească de distribuire de clipuri video, foarte populară în rândul adolescenţilor) cu care nu există nici o înțelegere.

    Iar cel mai comun subiect al mesajelor instigatoare la ură identificate chiar de Comisia Europeană este etnia. Clasamentul a fost completat de mesaje anti-musulmane şi xenofobe, inclusiv afirmaţii instigatoare la ură la adresa migranţilor şi refugiaţilor.


  • Lupta UE cu propaganda și interferența Rusiei

    Lupta UE cu propaganda și interferența Rusiei

    Interferența Rusiei în alegerile din statele europene
    precum și propagarea știrilor false se numără printre principalele amenințări externe
    pentru Uniunea Europeană. În toamna anului trecut, Parlamentul European a
    adoptat o rezoluţie care arată că imixtiunea străină în alegeri ameninţă
    societăţile europene democratice în favoarea forţelor anti-UE, de extremă
    dreaptă şi populiste.


    Membrii Parlamentului European și-au manifestat
    îngrijorarea față de natura extrem de periculoasă a propagandei ruse,
    principala sursă de dezinformare în interiorul blocului comunitar. Totodată,
    Comisia Europeană a anunțat în luna iunie a anului trecut, după alegerile
    pentru forul legislativ european, că au fost detectate 1.000 de cazuri de
    dezinformare, începând din ianuarie 2019, față de 434 de cazuri în aceeași
    perioadă a anului anterior.


    Eurodeputatul Eugen Tomac, membru al partidului
    Popular European, consideră că Uniunea Europeană poate face mai mult în lupta
    cu amenințarea venită dinspre est:


    Uniunea Europeană face foarte puțin
    pentru a combate fake news și propaganda agresivă a Federației Ruse și are
    suficienți parteneri în interiorul ei pe care nu îi utilizează suficient. Aici
    mă refer la instituțiile publice – posturi de radio, televiziuni sau agenții de
    presă – care trebuie să beneficieze de resurse suplimentare și o agendă foarte
    bine coordonată la nivelul Uniunii Europene prin care populația să fie
    informată în mod constant despre aceste pericole pentru că, aparent, oamenii
    par suficient de informați și pregătiți, or realitatea ne arată contrariul și
    anume că oamenii sunt foarte ușor de manipulat și acest exces de știri false
    pot dăuna foarte mult și pot crea aceste curente de neîncredere în proiectul
    european.

    Pe de altă parte, UE trebuie să investească mult mai mult, cel puțin
    în ceea ce privește statele din estul Uniunii Europene care au fost supuse în
    mod constant unui proces diabolic de dezinformare din partea Federației Ruse.
    Iar Rusia nu o face ascuns, o face asumat prin instrumentele sale și prin
    oameni, nu mai acționează ca pe timpuri cu Armata Roșie, ci (pur și simplu)
    astăzi prin instrumente mult mai subtile acționează împotriva Uniunii Europene
    până la urmă. Din acest punct de vedere, noi, prin aceste dezbateri pe care le
    avem în mod constant în parlament, trebuie să venim cu concluzii și propuneri concrete.



    O soluție este să se instituie un mecanism prin care, cu exemple concrete,
    cetățenilor să li se arate ce se întâmplă în jurul nostru, folosind atât
    mijloacele de socializare în masă, dar și instrumentele de informare.

  • UE va acționa împotriva știrilor false și a imixtiunii străine în alegeri

    UE va acționa împotriva știrilor false și a imixtiunii străine în alegeri

    Imixtiunea
    străină în alegeri amenință serios societățile europene democratice în favoarea
    forțelor anti-UE, de extremă dreaptă și populiste, avertizează PE. În acest
    sens a fost adoptată și o rezoluție care atrage atenția că încercările de
    influențare a proceselor decizionale în UE pun în pericol societățile
    democratice europene.

    Invitată să comenteze conținutul rezoluției, Adina Vălean,
    în calitate de europarlametar, ne-a spus că există o preocupare mai veche la
    nivel european în acest sens:


    De ceva
    vreme se acţionează împotriva celor trei forme de ameninţare, de imixtiune în
    alegerile europene din partea unor ţări terţe. De cele mai multe ori cea mai
    suspectată este Rusia. Spun că nu este ceva nou ca preocupare din partea UE
    pentru că la nivelul Comisiei Europene, în cadrul Serviciului de Acţiune Externă,
    există un departament specializat care monitorizează aceste ameninţări. Ameninţări
    care iau de fapt, trei forme. Cel mai adesea se manifestă sub forma campaniilor
    de dezinformare pe platformele sociale, a finanțării din partea unor entităţi
    străine- state sau companii din afara statelor membre ale UE- şi a atacurilor
    cibernetice la adresa infrastructurii folosită în alegerile naţionale sau
    europene. Preocuparea este mai veche, acţiunile întreprinse sunt mai vechi,
    pentru că înainte de alegerile europene din 2019 s-a dorit foarte mult să
    încercăm să ne protejăm astfel încât aceste alegeri europene să nu fie
    influenţate. În acest sens, platformele sociale, Facebook, Google, Twiter, Mozila,
    ulterior Microsoft, au semnat un cod de bune practici, astfel încât să încerce
    să scoată cât mai mult din acest conţinut viciat de pe platformele lor.

    Nu
    este pentru prima dată când UE acționează împotriva campaniilor de dezinformare
    și a imixtiunii străine în alegeri. Ce aduce nou rezoluția recent adoptată de
    PE ne explică Adina Vălean:


    A fost identificat faptul că în legislaţia europeană care vizează domeniul
    financiar şi pe cel al securităţii şi ciber security sunt necesare întăriri şi
    modificări pentru a putea continua această luptă sau apărare în faţa atacurilor
    de dezinformare. De asemenea, identificăm soluții și cerem finanțare pentru
    instituțiile media democratice cum sunt în special cele instituțiile publice,
    naționale, în cazul nostru SRR şi TVR, pentru că acestea sunt cu siguranță
    instituții care dau informația corectă. Şi aceste instituţii sunt cu atât mai
    necesare cu cât cetățenii care se află în fața unor alegeri au nevoie să-și
    verifice informațiile de pe platformele sociale cu cele furnizate de
    instituțiile democrate de presă.




    Uniunea
    Europeană se ocupă în mod activ de combaterea dezinformării din 2015, când
    grupul operativ East StratCom a fost înființat în cadrul Serviciului European
    de Acțiune Externă pentru a comunica în mod eficient politicile UE față de
    vecinătatea sa estică.

  • Parlamentul European cere acțiuni concrete pentru combaterea propagandei și a știrilor false

    Parlamentul European cere acțiuni concrete pentru combaterea propagandei și a știrilor false

    Amestecul extern
    poate îmbrăca o mulţime de forme, de la campanii de dezinformare pe platformele
    de comunicare socială la atacuri cibernetice.. Nu trebuie ignorat nici
    sprijinul financiar direct sau indirect
    acordat unor partide politice, se arată în rezoluția adoptată săptămâna trecută
    de Parlamentul european.


    Organizarea de alegeri libere și corecte intră în
    primul rând de competența statelor membre    , a spus în timpul
    dezbaterilor care au precedat adoptarea documentului actualul comisar european
    pentru justiție, Vera Jourova. Dar tot
    ea a adăugat: Este însă necesară și o abordare la nivel european,
    dacă luăm în considerare dimensiunea transnațională a eforturilor de manipulare
    a rezultatelor alegerilor . Avem nevoie de cooperare pentru a face față
    amenințărilor.



    Iar membrii
    Parlamentului European atrag atenția că deși statele membre ale Uniunii au
    interzis total sau parţial donaţiile străine către partide şi candidaţi,
    actorii străini găsesc modalităţi de a ocoli aceste prevederi.


    Europarlamentarii
    se declară, în același timp, profund îngrijoraţi de ‘natura extrem de
    periculoasă a propagandei ruse’, care este principala sursă de dezinformare în
    Europa. De la începutul anului și până acum au fost înregistrate nu mai 998 de cazuri faţă 434 de-a lungul întregului
    an trecut.


    Membrii
    legislativului comunitar nu uită nici de ‘acţiunile agresive’ ale unor state
    sau ale unor organizații din țări din afara Uniunii care urmăresc să submineze, citez din
    rezoluție, suveranitatea ţărilor în curs de aderare din Balcanii de Vest şi a
    celor din Parteneriatul estic, din care face parte și Republica Moldova.


    Ce este de făcut
    în aceste condiții? În rezoluţia adoptată săptămâna trecută, Parlamentul
    European cere un cadru juridic la nivelul
    întregii Uniuni cu privire la aceste
    amenințări hibride. Iar companiilor de
    internet şi platformelor de comunicare socială li se cere să coopereze pentru combaterea
    dezinformării, în conformitate cu un cod de bune practici semnat în octombrie
    anul trecut. Totul fără să se aducă atingere libertății de exprimare.

  • Simularea procesului decizional din cadrul Consiliului UE „My decision shapes my future”

    Simularea procesului decizional din cadrul Consiliului UE „My decision shapes my future”

    În data de 6 iunie, Centrul Europe
    Direct București, din cadrul Institutului European din România, a organizat
    evenimentul My decision shapes my future, în parteneriat cu Centrul Europe
    Direct Vâlcea și cu Model European Union Iași. Acesta a constat într-o simulare
    a procesului decizional la nivelul Consiliului Uniunii Europene, la care au
    participat tineri liceeni entuziaști, atât din regiunea București-Ilfov, cât și
    din județul Vâlcea. Pentru o zi, tinerii au luat locul miniștrilor din statele
    membre ale Uniunii Europene și au dezbătut despre actualitatea și nevoia de
    combatere a fenomenului știrilor false la nivel european.


    Evenimentul a respectat procedura
    specifică unei astfel de simulări, valabilă la nivelul întregii Uniuni
    Europene. Consiliul Uniunii Europene a fost prezidat de un Președinte, cu
    următoarele atribuții: să modereze discuțiile, să urmărească respectarea
    regulilor de procedură, să ajute la redactarea concluziilor Consiliului, să
    ofere consultanță juridică și politică și să supună la vot documentul final.
    Președintele nu a avut drept de vot. Fiecare participant a avut rolul de
    ministru de resort dintr-un stat membru al Uniunii Europene alocat anterior
    evenimentului. Formațiunea Consiliului simulată cu ocazia evenimentului a fost
    Transporturi, Telecomunicații și Energie (TTE).


    Pentru mai multe detalii, vă rugăm accesați site-ul Europe Direct București.


    (Loredana Licuța, coordonator Centrul Europe Direct
    București)

  • Aspirațiile europene ale tinerilor din Balcanii de Vest

    Aspirațiile europene ale tinerilor din Balcanii de Vest

    Conferința organizată de Ministerul Afacerilor Externe, în contextul priorității acordate de Președinția română a Consiliului UE regiunii Balcanilor de Vest și politicii de extindere, a avut ca temă Cum răspundem aspirațiilor europene ale tinerilor din Balcanii de Vest?


    Scopul principal a fost promovarea unei agende pozitive pentru tineret în Balcani, ca o investiție în viitor și o contribuție concretă la integrarea europeană a regiunii.

    Conferința a beneficiat de sprijinul Comisiei Europene și de cel al Norvegiei și a fost organizată în cooperare cu parteneri regionali, precum Consiliul Cooperării Regionale și Biroul de Cooperare Regională pentru Tineret.

    Oana Darie, purtător de cuvânt MAE, a declarat: Evenimentul a demonstrat prioritatea acordată de Președinția României a Consiliului UE măsurilor de reformă, dezvoltării economice și sociale în Balcanii de Vest, care să conducă la formarea unei noi generații dispuse să îmbrățișeze valorile europene și să realizeze reconcilierea în Balcani. A permis, totodată, prezentarea unor exemple de bune practici ale României în diverse domenii, inclusiv în domeniul învățământului vocațional, care ar putea servi ca model pentru regiune. A facilitat prezentarea unor ,,povești de succes ale unor tineri din România, din UE și din Balcanii de Vest, care ar putea inspira tânăra generație de antreprenori și care ar stimula participarea tinerilor la dezbaterile privind viitorul regiunii în context european.


    A fost subliniată prioritatea pe care România o acordă extinderii UE în Balcanii de Vest, demonstrată prin dialogul consolidat cu regiunea, prin creșterea prezenței în regiune și numeroasele vizite bilaterale efectuate în pregătirea și pe perioada Președinției, prin promovarea cooperării regionale, inclusiv prin organizarea la Sarajevo a unui seminar regional privind eficientizarea structurilor de cooperare regională. A fost subliniat rolul reformator al Uniunii Europene pentru regiune și, prin organizarea acestui eveniment, România dorește să atragă atenția UE cu privire la importanța punerii unui accent mai mare pe tineretul din Balcanii de Vest la nivel european, pentru a-i încuraja pe acești tineri să își construiască un viitor în țările lor, în perspectiva integrării lor europene.

    Discuțiile din cadrul conferinței au contribuit la identificarea unor soluții pentru creșterea gradului de incluziune socio-economică a tinerilor în statele din regiune și la facilitarea unui dialog durabil la nivelul tinerilor din UE și din Balcanii de Vest, stimulând cunoașterea reciprocă, precum și atașamentul acestora față de valorile europene. De un interes deosebit s-au bucurat și panelurile dedicate participării democratice a tinerilor, oportunităților și provocărilor generate de platformele online, în contextul proliferării știrilor false și a dezinformării, precum și dezbaterile pe teme precum reconcilierea și recâștigarea încrederii în regiune.


  • Donald Tusk crede că Brexitul a fost un vaccin împotriva propagandei antieuropene

    Donald Tusk crede că Brexitul a fost un vaccin împotriva propagandei antieuropene

    Partidele eurosceptice și populiste au obținut un scor bun la recentele alegeri pentru un nou legislativ comunitar, însă mult sub nivelul aşteptărilor. Președintele Consiliului European, Donald Tusk, crede că însuși Brexitul a jucat un rol important în frânarea avansului pe care îl puteau lua aceste forțe.

    Brexit-ul a fost un vaccin împotriva propagandei anti-europene şi a ştirilor false, crede președintele Consiliului European, Donald Tusk. Afirmația a fost făcută la finalul primei reuniuni a liderilor din statele membre ale Uniunii după alegerile europarlamentare. A fost o reuniune neoficială dedicată analizării rezultatelor de la scrutin și începerii procesului de desemnare a viitorilor șefi ai instituții comunitare, adică ai Parlamentului, Consiliului și ai Comisiei Europene.

    Iar rezultatele de la alegeri că popularii europeni au suferit pierderi, dar rămân cel mai mare grup din legislativ. Pierderi au fost și la socialișitii, dar și ei își păstrează locul al doilea. Pe plus au fost în schimb liberalii şi ecologiştii, care au reuşit să-şi sporească substanţial prezenţa în legislativ. Și deși în creștere a fost și extrema dreapta, partidele pro-europene vor deţine în viitorul plen de la Strasbourg 80 la sută din mandate.

    Nu am nici o îndoială că unul dintre motivele pentru care alegătorii de pe continent au votat pentru o majoritate proeuropeană este Brexitul, a mai spus Donald Tusk, care a ținut să adauge:

    Europenii au văzut ce înseamnă Brexit-ul, au tras şi concluziile. Pe măsură ce oamenii au devenit mai pro-europeni, anumite partide eurosceptice importante au abandonat sloganurile anti-europene și s-au prezentat ca fiind reformatoare ale Uniunii Europene. Iar acest lucru este un progres.

    Așadar, partidele pro-europene vor fi majoritare și de acum încolo în legislativul comunitar și au anunțat deja că nu vor să renegocieze acordul de retragere a Marii Britanii din spațiul comunitar. Documentul a fost respins până acum de 3 ori în Parlamentul de la Londra.

    Este și motivul pentru care, deși stabilit inițial pentru 29 martie, divorțul dintre Londra și Bruxelles a fost amânat până cel târziu pe 31 octombrie.

    Guvernul de la Londra pare însă să nu găsească o cale de a-i convinge pe parlamentari să accepte documentul, iar impasul a determinat-o pe șefa executivului, Theresa May, să își anunțe demisia. De vineri, ea nu va mai conduce Partidul Conservator, iar cel care îi va lua locul va prelua și funcția de premier.

    Cele mai mari șanse le are fostul ministru britanic de externe și fost primar al Londrei, Boris Johnson, adept al unui Brexit chiar și fără acord. Este însă nevoit să apară în faţa judecătorilor, fiind acuzat că a minţit publicul în campania pentru referendumul din 2016 privind ieșirea țării din Uniunea Europeană.

    El a spus atunci că Marea Britanie plăteşte săptămânal către Uniune 350 de milioane de lire sterline, bani care ar putea fi folosiţi pentru sistemul naţional de sănătate.


  • Proiectul StopFals – Combaterea dezinformării şi a ştirilor false

    Proiectul StopFals – Combaterea dezinformării şi a ştirilor false

    Unul dintre obiectivele importante ale Uniunii Europene
    este combaterea dezinformării şi a ştirilor false    . Printre măsurile luate
    pentru atingerea acestui obiectiv se numără şi proiectul lansat de Europuls – Centrul de Expertiză Europeană,
    organizație neguvernamentală constituită de un grup de experți români în
    afaceri europene la Bruxelles, Belgia, și Asociația
    Presei Independente (API) din Republica Moldova.


    Ei au lansat o aplicație pentru telefoanele mobile pentru
    a-i ajuta pe cetăţeni să se informeze și să distingă adevărul de falsuri în
    spațiul media aflat sub atacul constant al trollilor, site-urilor false sau
    informațiilor tendențioase.


    De curând, această aplicaţie numită StopFals a fost actualizată, iar noua versiune pune la dispoziția
    utilizatorilor un format nou și intuitiv despre care ne vorbeşte, în calitate
    de manager de Proiect, Elena Gozun, unul dintre experţii afiliaţi Europuls.




    Elena Gozun: Proiectul
    este finanțat de Black Sea Trust Fund, un proiect al Fondului German Marshall
    din Statele Unite. Prin această aplicaţie trimit o notificare utilizatorului cu
    dezminţirea falsului, cât şi cu falsul ataşat. Ca să ştie care este ştirea
    vizată.


    Ne-am
    gândit să ne bazăm foarte mult pe umor. De aceea, ştirile sunt însoţite, de
    obicei, de o caricatură,
    de un gif, de un meme care ridiculizează falsul.


    De
    asemenea, am adăugat în aplicație faţa lui Pinnochio căruia îi crește nasul în
    funcție de cât de mare este minciuna din fals. Dacă vorbim despre nişte date
    care sunt scoase din context, atunci Pinochio va avea un nas relativ scurt.
    Dacă minciuna este mai mare, nasul lui creşte, iar dacă vorbim despre ştiri
    complet fabricate, care nu au nicio legătură cu realitatea, Pinochio are un nas
    foarte lung şi obrajii roşii, pentru că şi lui îi este jenă de cât de mare este
    minciuna.


    Mai
    multe informaţii despre aplicaţie puteţi găsi pe site-ul nostru europuls.ro şi
    pe site-ul partenerilor noştri api.md, aplicaţia este gratuită, poate fi
    descărcată de pe Google Play sau de pe Apple
    Store. Aplicaţia vizează exclusiv ştirile din Republica Moldova.





    Realizator: Dar, să sperăm că în viitor vom avea şi noi
    parte de un astfel de proiect.




    Elena Gozun: În
    momentul de faţă, aplicaţia este în testare, ca să spun aşa, în Republica
    Moldova, dar desigur luăm în calcul de a extinde un proiect similar şi în
    România.






  • Concluzii după reuniunea Consiliului European

    Concluzii după reuniunea Consiliului European

    Reuniunea de la sfârşitul săptămânii trecute a şefilor de stat şi de guvern
    a fost urmărită cu un interes sporit din cauza evoluţiilor legate de dosarul Brexit
    şi, mai ales, de incertitudinile date de ultimele decizii din Camera Comunelor.


    Pe lângă acest subiect fierbinte pentru viitorul Uniunii Europene, Consiliul
    European a avut pe agenda ultimului său summit oficial de dinaintea alegerilor
    europarlamentare şi alte teme importante, structurate pe patru mari domenii.
    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a oferit o sinteză a
    discuţiilor pe care le-au avut şefii de stat şi de guvern:

    Liderii au discutat
    despre cel mai potrivit mod de pregătire a Uniunii Europene legat de creșterea
    concurenței economice la nivel global. Aceasta înseamnă consolidarea pieței
    unice europene și a bazei industriale, care este esențială pentru crearea de
    locuri de muncă. De asemenea, am convenit asupra necesității unei politici
    comerciale deschise și determinate. În acest context, Consiliul European a
    solicitat reluarea discuțiilor privind instrumentul privind achizițiile
    publice. Vrem să consolidăm capacitatea europeană de a face față amenințărilor
    la furtul de tehnologie și în ceea ce priveşte securitatea cibernetică și
    așteptăm cu nerăbdare recomandarea Comisiei privind securitatea rețelelor 5G. Am
    discutat, de asemenea, despre prioritățile summitului de luna viitoare cu
    China. Scopul nostru este să ne concentrăm pe realizarea unei relații
    echilibrate, care să asigure o concurență loială și un acces egal pe piață. În
    acest context, sperăm să convingem China să includă subvențiile industriale ca
    element esențial al reformei Organizaţiei Mondiale a Comerţului.


    Summit-ul Uniunea Europeană – China va fi găzduit la 9 aprilie de Franţa.
    În context, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude-Juncker, declara că
    Uniunea Europeană are cu China relaţii bune, dar nu excelente    ,
    subliniind totodată faptul că în relaţiile comerciale dintre Uniunea Europeană şi
    China există o asimetrie şi că asimetriile creează dezechilibre.

    Referitor la
    combaterea schimbările climatice, Consiliul European şi-a reafirmat angajamentul
    față de acordul de la Paris și a subliniat necesitatea de a intensifica
    eforturile pentru a lupta împotriva încălzirii globale. O importantă temă a
    fost cea legată de asigurarea unor alegeri libere şi corecte, precum şi de
    lupta împotriva dezinformării. Schimbul de informații este esențial în acest
    context și înființarea recentă a sistemului de alertă rapidă reprezintă un
    important pas înainte.

    De asemenea, Consiliul European a îndemnat platformele
    online şi reţelele de socializare să respecte codul de bune practici     pentru a
    proteja astfel sistemele democratice de amenințări pe termen lung generate de
    dezinformare, ca parte integrantă a consolidării rezistenței Uniunii Europene împotriva
    amenințărilor hibride.




  • UE ia măsuri pentru contracararea propagandei străine

    UE ia măsuri pentru contracararea propagandei străine

    În contextul alegerilor europene din 23-26 mai 2019, europarlamentarii au
    solicitat Uniunii Europene să răspundă mai ferm la propaganda ostilă.






    Anul
    2019 este anul în care vor avea loc peste 29 de runde de alegeri în statele din
    spaţiul comunitar, inclusiv alegerile europene.


    Propaganda
    ostilă care urmărește să submineze UE ar putea influența deznodământul
    alegerilor din luna mai. Eurodeputații sunt îngrijorați de influența acesteia
    asupra platformelor de social media și propun măsuri noi.


    Președinta
    subcomisiei pentru apărare, Anna Fotyga, este autoarea raportului referitor la
    comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda părților terțe
    împotriva sa, raport votat recent de parlamentarii europeni.


    Conform
    documentului, răspândirea dezinformării a devenit mai sofisticată din cauza
    unor instrumente noi și mai agresive: utilizarea răuvoitoare a roboților,
    algoritmii, inteligența artificială, trolii, tehnologiile din categoria
    deepfake și conturile false de pe platformele de social media, utilizate în
    campaniile politice, precum și atacurile cibernetice din timpul procesului
    electoral.


    De
    asemenea, raportul condamnă acțiunile din ce în ce mai agresive ale Rusiei,
    Chinei, Iranului și Coreei de Nord, care, potrivit eurodeputaților, încearcă să
    submineze democrațiile europene și suveranitatea tuturor țărilor din
    Parteneriatul Estic, să influențeze alegerile și să sprijine mișcările
    extremiste.


    Raportul
    atrage, în acelaşi timp, atenţia asupra faptului că libertatea de exprimare
    precum și pluralismul media oferă cele mai bune garanții împotriva
    dezinformării și propagandei ostile. Eurodeputata Anna Fotyga:


    Subliniem necesitatea de a evita
    cenzura în lupta de contracarare a propagandei ostile, a dezinformării, a
    informaţiilor eronate care sunt prezentate Uniunii Europene şi statelor membre.
    Subliniem importanţa jurnalismului de calitate. Este important să susţinem
    libertatea de exprimare şi libertatea presei. Şi subliniem că ar trebui să
    existe şi o activitate de reglementare în acest domeniu, atât la nivel
    european, cât şi la nivel internaţional. Sunt voci care spun că ar fi necesar
    chiar să introducem măsuri umanitare, pentru a face faţă războiului cibernetic
    sau războiului informatic. Accentuăm schimbarea tiparelor diferiţilor actori.
    În ceea ce privește organizarea radicalizată, am menționat că, în locul
    site-urilor foarte populare care au crescut nivelul de radicalizare a
    tineretului, există metode de servicii de mesagerie criptate, care sunt foarte
    populare.



    Eurodeputații
    cer ca acțiunile furnizorilor de servicii de socializare, de mesagerie și de
    căutare online să fie reglementate prin lege. Companiile care nu șterg rapid
    știrile false sistematice trebuie trase la răspundere. Mai mult, este nevoie ca
    autoritățile să poată identifica și localiza autorii și sponsorii conținutului
    politic publicat.




  • Comisia propune partidelor să se alăture eforturilor de a garanta alegeri libere şi corecte

    Comisia propune partidelor să se alăture eforturilor de a garanta alegeri libere şi corecte

    Mai sunt două luni până la alegerile pentru desemnarea unui noi Parlament European. Pregătirile au intrat în linie dreaptă, iar Comisia Europeană invită partidele politice din statele membre să se alăture eforturilor de asigurare a unui scrutin liber și corect.

    Trebuie să acționăm hotărât pentru a proteja alegerile libere și corecte în Europa. Din acest motiv, Comisia propune noi norme pentru protejarea proceselor noastre democratice împotriva manipulării de către țări din afara Uniunii sau chiar de către interese private.


    Este avertismentul lansat în septembrie anul trecut de președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, în discursul despre Starea Uniunii rostit în plenul legislativului comunitar.

    Un avertisment rostit pe fondul intensificării fenomenului știrilor false, dar mai ales în urma scandalului Cambridge Analytica, după numele firme americane, specializată în strategie politică, acuzată că a folosit ilegal datele a nu mai puțin de 87 de milioane de utilizatori ai rețelei Facebook. Este vorba de date personale pe care compania le-ar fi utilizat pentru a înțelege psihologia alegătorilor și pentru a le influența votul. Există suspiciuni serioase că s-a întâmplat acest lucru în alegerile prezindențiale americane din 2016, câștigate de Donald Trump.

    Propunerile anunțate de președintele Comisiei Europene urmăresc, de altfel, chiar o mai mare transparență cu privire la materialele publicitare cu caracter politic postate online și posibilitatea aplicării de sancțiuni în cazul utilizării ilegale a datelor cu caracter personal în vederea influențării deliberate a rezultatului alegerilor europene.

    Care este diferența între 2014 și 2019? Aș spune că acum organizarea de alegeri nu mai este un lucru așa de simplu. În momentul de față situația este mult mai complexă. Trebuie să acordăm mai multă atenție protejării datelor cu caracter personal, să fim mai precauți în fața propagandei din străinătate și mai pregătiți în cazul unor atacuri cibernetice. Este nevoie așadar de mai multă mobilizare pentru a avea alegeri libere, spune comisarul european pentru justiție, Vera Jourova.

    Ea le cere acum partidelor politice din statele membre ale Uniunii să își asume rolul care le revine în organizarea unui scrutin liber și corect. Într-o scrisoare adresată în numele Comisiei Europene formațiunilor politice, fundațiilor și organizatorilor de campanii electorale, Vera Jourova afirmă că responsabilitatea începe cu transparența surselor și a sumelor folosite pentru finanțarea activităților electorale, inclusiv a celor din mediul online.

    Europenii trebuie cu să recunoască cu ușurință mesajele publicitare și comunicările online cu caracter politic plătite, precum și partidul, fundația sau organizația din spatele acestora, mai spune Vera Jourova.

    Mai trebuie spus că de luna viitoare ar urma să intre în vigoare un nou regulament modificat privind partidele și fundațiile politice europene. Noile reguli prevăd sancțiuni de 5 la sută din bugetul anual al unui partid sau al unei fundații politică dintr-o țară membră a Uniunii în cazul încălcării normelor privind protecția datelor cu caracter personal.


  • Eurobarometru: Știrile false, un pericol pentru democrație

    Eurobarometru: Știrile false, un pericol pentru democrație

    Majoritatea românilor consideră că știrile și informațiile care denaturează realitatea sau chiar sunt false reprezintă un pericol pentru democrație, conform raportului național pentru România, parte a studiului Eurobarometru Standard 90. 69% din totalul cetăţenilor români împărtăşesc această opinie, cu șapte procente mai puțin față de media europeană (76%).



    Aproape trei sferturi dintre respondenți (72%) români consideră că știrile false sunt deseori întâlnite, față de 68% la nivel european și reprezintă o problemă la nivel național pentru 69% dintre români, cu 2 procente mai puțin decât media UE.



    Rețelele sociale, folosite mai des ca sursă de informare



    Rețelele sociale (Facebook, Instragram, Twitter etc.) au fost menționate mai des ca surse de informare folosite, față de anii anteriori. Astfel, 60% dintre români percep rețele sociale drept o modalitate modernă de a fi la curent cu problemele politice, dar și ca un mod de exprimare a părerilor în acest sens, menționează site-ul Comisiei Europene.



    În pivința mass-media, principala sursă de informare rămâne televiziunea. 97% dintre respondenți au spus că privesc cel puțin o dată pe săptămână programele televizate media UE fiind de 92%. Totodată, 58% dintre români utilizează internetul săptămânal, mult sub media europeană de 78% UE.



    Concluziile raportului național mai arată că 31% dintre români consideră libera circulație a cetățenilor, bunurilor și serviciilor în interiorul celor 28 de state membre UE, cea mai mare reușită a Uniunii Europene.



    Românii nu au încredere în guvernul și parlamentul României



    Există o mare diferență de percepție între instutuțiile europene şi cele locale, conform studiului Eurobarometru. Peste jumătate dintre români (55%) au încredere în Comisia Europeană (peste media europeană de 43%), în timp ce guvernul României beneficează de încrederea a numai 23% dintre cetățeni. Șase din zece români au încredere în Parlamentul European, în timp ce Camera Deputaților se situează la un nivel aproape egal cu executivul de la București, respectiv 24%.



    52% dintre cetățenii români au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, mult peste media UE de 43%. Românii sunt în continuare mai optimiști în ceea ce privește viitorul Uniunii Europene (63%), cu cinci procente peste media la nivel european.



    Tot cinci procente în plus sunt la capitolul democrație. 55% dintre români sunt mulţumiţi de felul în care aceasta funcţionează în UE, faţă de 50% media europeană. În schimb, doar unul din trei români este mulţumit de modul de funcţionare a democrației în România.

  • Comisia Europeană cere reţelelor de socializare mai multe eforturi pentru combaterea dezinformării

    Comisia Europeană cere reţelelor de socializare mai multe eforturi pentru combaterea dezinformării

    Se apropie cu pași repezi alegerile pentru un nou Parlament European, iar executivul comunitar cere marilor reţele de socializare Facebook, Google şi Twitter eforturi suplimentare pentru combaterea dezinformării.

    Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în toate statele membre ale Uniunii în perioada 23 -26 mai, însă campania electorală începe chiar la sfârșitul acestei luni. Dezinformarea și fenomenul știrilor false au luat amploare în ultimii ani în toată lume. Nu mai departe de anul trecut a izbucnit scandalul Cambridge Analytica, după numele firme americane, specializată în strategie politică, acuzată că a folosit ilegal datele a nu mai puțin de 87 de milioane de utilizatori ai rețelei Facebook. Este vorba de date personale pe care compania le-ar fi utilizat pentru a înțelege psihologia alegătorilor și pentru a le influența votul în favoarea președintelui american Donald Trump în scrutinul din 2016 sau a ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană în același an 2016.

    Ne dorim ca fiecare vot să fie exprimat în deplină libertate. Trebuie să protejăm datele personale ale cetăţenilor,astfel încât aceste informații să nu mai poată fi folosite pentru a influența rezultatul unui proces democratic, cum sunt alegerile, spunea anul trecut președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, la întâlnirea pe care a avut-o cu patronul Facebook, Mark Zuckerberg.

    Mai e puțin, așa cum spuneam, până la alegerile europarlamentare, iar Comisia Europeană le cere rețelelor de socializare să îi furnizeze detalii suplimentare despre cum combat ”dezinformarea” pe platformele lor, aşa cum s-au angajat prin Codul de bune practici semnat în octombrie anul trecut. Prin această înțelegere, Facebook, Google şi Twitter au promis să informeze lunar Bruxelles-ul despre activităţile lor.

    Acest cod de bune practici dorit de Comisie, dar decis de platforme și de industria de publicitate online reprezintă un proces de autoreglementare, în consecință început în mod voluntar. Prin intermediul lui, semnatarii și-au luat angajamentul de a pune în practică o serie de măsuri pentru a combate dezinformarea și răspândirea ei pe scară largă. Angajamentul se referă, între altele, la încadrarea publicității politice, la sistemele de marcare a boţilor informatici și la eradicare conturilor false. Este o ocazie oferită industriei de a rezolva problema dezinformării pentru moment fără intervenție legislativă. Progresele făcute până acum nu pot fi negate. Schimbările sunt vizibile pentru utilizatori. Există însă în continuare multe puncte slabe. În primul rând, multe dintre inițiative nu au loc decât în câteva state member, a afirmat comisarul pentru economia digitală, Mariya Gabriel.

    Lipsa de transparență în materie publicitate politică este principala critică adusă atât rețelei Facebook, cât și platformei Twitter. Nici Google, spune Comisia Europeană, nu a prezentat date suficient de exacte. Facebook primește și laude pentru că a oferit informații actualizate referitoare la cazuri de amestec din partea unor țări din afara spațiului comunitar în statele membre ale Uniunii.