Radio România Internațional

Tag: straini

  • Viața dintre turele de muncă ale muncitorilor străini din România

    Viața dintre turele de muncă ale muncitorilor străini din România

    Conform celui mai recent studiu realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, la sfârșitul lunii octombrie a anului 2023, în România locuiau puțin peste 200 de mii de cetățeni străini, 87% dintre ei deținând un permis de ședere temporară. Cu o rată de respingere a cererilor de protecție umanitară de peste 83%, acesta este cel mai puțin numeros grup de cetățeni străini din țara noastră.

    Datorită numeroaselor oportunități de muncă, educație și petrecere a timpului liber, capitala reunește 26% din totalul cetățenilor străini, județul Ilfov 10%, următoarele județe ca procent fiind Timișul, vest (7%), Clujul, nord-vest (6%) și Constanța, sud-est (6%). Același studiu scoate la iveală că cetăţenia nepaleză este cea mai numeroasă (cu un procent de 9%), urmată de cea turcă (8%), italiană (7%), srilankeză și moldovenească (7% fiecare). În vreme ce migrația de muncă italiană, turcă și moldovenească este atribuită unor legături istorice, precum și unor similitudini culturale și economice, migrațiile sud-asiatice au la bază acorduri de muncă și sunt, până la momentul actual, superficial sau prea puțin explorate și înțelese.

    Cercetarea “Bridging Communities: Un studiu exploratoriu privind imigrația pentru muncă în România” a analizat în amănunt drepturile muncitorilor asiatici, condițiile de muncă și de viață și în ce măsură se respectă acestea. Conform Codului Muncii din România, muncitorii imigranți ar trebui să se bucure de aceleași drepturi, condiții de muncă, perioade de odihnă, beneficii sociale, salarii și protecție împotriva discriminării ca și cetățenii români.

    Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit că exploatarea la locul de muncă este cea mai frecvent menționată problemă, una cu impact major în privința deciziei de re-migrare către alte țări. Dintre meseriile cele mai vulnerabile la potențială exploatare și încălcare a drepturilor sunt cele de livrator de mâncare sau cele din bucătărie. Riscul de exploatare este încă și mai mare pentru cei fără permise valide de muncă — pentru cei în așteptarea documentelor necesare, de exemplu.

    Anatolie Coșciug, coordonatorul studiului, consideră că instituțiile statului ar trebui să controleze și să asigure respectarea legilor, inclusiv a normelor ce țin de calificările și competențele necesare.

    «Dacă te-ai uitat pe lista de la IGI (Inspectoratul General pentru Imigrări), trebuie să dovedească niște chestii. Ori o diplomă în domeniu din care vine, ori un test practic. Sunt câteva lucruri care clar nu funcționează. Unul dintre ele: limba; trebuie să știe limba română sau o limbă de circulație internațională și nu e cazul. (Ei dau) doar dau o declarație că da (știu). Probă practică! Foarte des vedem că oamenii vin și nu știu sau nu au calificări în domeniul acela. Ceea ce e ceva de neconceput pentru țări precum Germania, unde partea aceasta e deținută de stat și e supra-controlată. N-ai voie să aduci un om care nu știe, care trebuie să facă sudură și să nu știe să facă sudură. Și mai sunt acolo câteva lucruri, de exemplu și aceasta cu sănătatea. Sunt niște chestiuni care-s puse doar ca instituțiile să se spele pe mâini. Responsabilitatea este a firmelor care îi aduc, dar trebuie supervizați, adică trebuie controlați clar de către autorități publice în diverse forme. Zici, uite, luăm la întâmplare niște oameni, dacă îi verificăm și nu au documentele complete, își pierd dreptul de a aduce forță de muncă de acum înainte. Nu poți doar să pui în lege și să zici: dacă se respectă, se respectă, dacă nu se respectă, nu se respectă».

    Un aspect despre care cunoaștem încă și mai puțin când vine vorba de muncitorii străini este cum își petrec timpul liber, ce muzică ascultă, unde se reunesc și ce mici afaceri născute în sânul comunității le facilitează reuniunile. În luna octombrie, de exemplu, Arenele Romane din București au găzduit un concert care a umplut spațiul cu oameni veniți să asculte și să se bucure de muzica celei mai populare trupe din Sri Lanka. Cei prezenți veneau din toate colțurile țării, din orașe atât de îndepărtate precum Arad (vestul României). „Și eu m-aș fi dus acolo pentru un asemenea concert,” asigură unul dintre participanți.

    În același timp, un restaurant recent deschis în zona Pantelimon din București devine centru de reuniune și petrecere a timpului liber pentru srilankezii din capitală. Este afacerea unui tânăr cuplu care a ajuns în România cu vize de muncă, anticipând nevoia comunității de a avea un loc care să le reprezinte cultura. Pe lângă mâncarea tradițională, restaurantul găzduiește evenimente muzicale de muzică electronică, invitând DJ-i din comunitatea locală de srilankezi, dar și artiști de pe scena europeană.

    „In Sri Lanka many parties like these on the beach side” (În Sri Lanka, au loc multe astfel de petreceri pe plajă), asigură participanții.

    Uităm adesea că, cei recent sosiți aduc cu ei mai mult decât forță de muncă. Aduc muzică, bucătărie, afaceri locale, un stil de viață și un mod de a fi diferite care, încet, timid își croiesc drum pentru a consolida comunitatea și, în cele din urmă, a îmbogăți cultura gazdă.

  • Muncind în România

    Muncind în România

    Numărul
    străinilor care pot veni la muncă în România, în 2024, va ajunge la 140.000, cu
    40% mai mult faţă de pragul stabilit pentru acest an, reiese dintr-o analiză
    publicată de o platforma de recrutare online eJobs. În prezent, un proiect de
    hotărâre de Guvern în acest sens se află în dezbatere publică la Ministerul
    român al Muncii. eJobs transmite că cele mai multe companii care oferă locuri
    de muncă în această perioadă activează în sectoarele de comerţ cu ridicata, hoteluri
    şi restaurante, servicii, construcţii, transport şi logistică şi turism, iar
    cele mai des întâlnite poziţii disponibile sunt din segmentul entry
    level, care necesită maximum doi ani de experienţă. Pe platforma de
    recrutare, au fost publicate aproape 350.000 de locuri de muncă de la începutul
    lunii ianuarie şi până la sfârşit de noiembrie. Dintre acestea, 86.000 au fost
    postate de angajatorii din retail, 51.000 de companiile din servicii, 40.000 de
    cele din industria alimentară, 37.000 de cele din HoReCa, 32.000 de către
    angajatorii din transporturi şi logistică, iar 28.000 de cei din construcţii.

    Conform datelor comparatorului salarial al eJobs, la nivel naţional, mediile
    salariale nete lunare pentru un angajat care ocupă o poziţie entry level
    în aceste domenii sunt cuprinse între 2.600 şi 3.600 de lei, adică între
    aproximativ 525 şi 725 de euro. 2.600 de lei (525 de euro) pe lună câştigă cei
    care lucrează în turism, 3.000 de lei (600 de euro) cei din retail, industria
    alimentară şi HoReCa, 3.100 de lei (625 de euro) cei din transport şi
    distribuţie şi 3.600 de lei (725 de euro) cei din construcţii. Numărul de
    permise de lucru alocate muncitorilor din afara ţării a crescut cu 50% în 2022,
    la 100.000, de la 50.000 cu un an înainte. Potrivit datelor oficiale, anul
    trecut au fost înregistrate peste 96.000 de contracte de muncă pentru angajaţi
    veniţi din afara Uniunii Europene.




    Comisia
    Europeană a propus recent crearea unei platforme online unde să fie introduse
    ofertele de locuri de muncă în sectoarele cu deficit de forţă de muncă în
    statele UE pentru care pot fi angajaţi şi lucrători proveniţi din statele
    terţe. Propunerea este inclusă într-un pachet de măsuri, care includ şi o
    recomandare referitoare la recunoaşterea calificărilor cetăţenilor proveniţi din
    ţări non-UE. Vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a declarat
    că statele blocului comunitar vor avea nevoie de circa 20 de milioane de
    persoane care să lucreze în sectorul tehnologiilor informaţiei şi
    comunicaţiilor, în anul 2030, iar în prezent există în UE doar 9 milioane de
    angajaţi în acest sector. El a subliniat că Uniunea se află în concurenţă
    pentru atragerea de noi talente cu ţări precum SUA, Canada, Australia şi Noua
    Zeelandă. La rândul său, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva
    Johansson, a spus că aceste propuneri se înscriu într-o abordare globală
    a migraţiei şi urmăresc crearea de căi legale de intrare în
    UE. Participarea la sistem va fi voluntară pentru fiecare stat membru al
    Uniunii. Executivul Comunitar a identificat 42 de sectoare cu deficit de forţă
    de muncă în UE. În România, acest deficit ar putea ajunge la 224.000 de
    persoane în 2026, în lipsa unor măsuri imediate, a transmis recent Camera de
    Comerţ Americană la Bucureşti.




    Numărul
    străinilor din ţări non-UE care sosesc la muncă în România pentru ca, mai apoi,
    să încerce să plece ilegal în state din vestul Europei este în creştere. De
    multe ori aceştia aşteaptă să încaseze câteva salarii, apoi forţează graniţa
    României cu Serbia sau Ungaria. Potrivit statisticilor, un angajator român
    cheltuieşte aproximativ 700 de euro pentru a aduce în țară un lucrător din
    afara Uniunii Europene. Acestei sume i se adaugă salariul lunar, dar și cazarea
    și mâncarea pentru fiecare muncitor. Unii lucrători străini aleg însă România
    doar ca punct de plecare pentru țările din Vest. Conform Patronatului
    Importatorilor de Forță de Muncă din România, muncitorii din Pakistan și
    Bangladesh au o predispoziție spre migrația ilegală. Patronatul le atrage
    atenţia celor care intenţionează să părăsească ilegal România că nu mai pot
    primi permis de ședere și viză valabilă într-un alt stat membru al UE. Conform
    datelor Poliției de Frontieră, în ultimul an au fost depistați peste 6.300 de
    cetățeni străini care încercau să treacă ilegal frontiera, cei mai mulți în
    Ungaria


  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Modificări
    aduse actului normativ care reglementează încadrarea în muncă şi detaşarea
    străinilor pe teritoriul României, cu scopul de a proteja activitatea
    angajatorilor.


  • Tipuri de vize in funcţie de scopul deplasării pe teritoriul României

    Tipuri de vize in funcţie de scopul deplasării pe teritoriul României

    Străinii care doresc să vină în
    România trebuie să depună o cerere de viză la misiunile diplomatice sau
    oficiile consulare ale României din străinătate, în a căror circumscripţie
    solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa. In cazuri deosebite, de urgență, cererea de
    viză se depune la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din
    statul pe al cărui teritoriu solicitantul se află legal.


    Viza română este acordată în funcție de durata şederii şi scopul deplasării. Viza de scurtă şedere este de 90 de zile în
    decursul oricarei perioade de 180 de zile, fără posibilitatea prelungirii. Viza
    de lungă ședere poate fi prelungită ulterioar printr-un permis de ședere.


    Dacă ne referim la scopul deplasării în România avem mai multe tipuri de
    vize. Viza de tranzit aeroportuar este o autorizaţie acordată de misiunile diplomatice sau
    oficiile consulare ale României, care permite străinului să treacă prin zona
    internaţională de tranzit a unui sau mai multor aeroporturi româneşti, fără a
    intra pe teritoriul statului român, cu ocazia unei escale sau a unui transfer
    între două tronsoane ale unui zbor internaţional. Viza de tranzitpermite unui străin să tranziteze teritoriul României şi poate fi eliberată
    pentru unul, două sau mai multe tranzituri, fără ca durata fiecărui tranzit să
    depăşească 5 zile. Viza de scurtă ședere permite
    străinilor să solicite intrarea pe teritoriul României pentru alte motive decât
    imigrarea, în vederea unei şederi neîntrerupte sau a mai multor şederi a căror
    durată să nu depăşească 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de
    zile. Acest tip de viză poate fi eliberat cu una sau cu mai multe intrări. Viza
    de scurtă şedere se acordă pentru scopuri de misiuni oficiale, adică cetăţenilor statelor terţe (şi membrilor
    lor de familie) care se deplasează în România pentru raţiuni ce ţin de
    funcţiile lor politice, administrative sau de utilitate publică. Viza de scurtă
    durată pentru turism se acordă
    cetăţenilor statelor terţe care doresc să călătorească în România, pentru
    motive turistice. Viză pentru vizite particulare se acordă cetăţenilor
    statelor terţe care se deplasează în România, în scop de vizită, la cetăţeni
    români sau la străini posesori ai unui permis de şedere valabil pe teritoriul
    României. Vizele de scurtă durată se mai
    acordă pentru afaceri, transport şi
    activităţi scportive.



    Dacă ne referim la viza de lungă ședere aceasta se acordă
    străinilor, la cerere, pe o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe
    călătorii. Dreptul de şedere conferit prin aceasta poate fi prelungit prin
    solicitarea prelungirii dreptului de şedere pe teritoriul naţional,
    materializată prin acordarea unui permis de şedere, obţinut în baza unei
    solicitări adresate Inspectoratul General pentru Imigrări din cadrul
    Ministerului Afacerilor Interne. Viza de lungă şedere se acordă pentru următoarele
    scopuri cum ar fi: activităţi economice, profesionale, comerciale, pentru
    angajare pe piaţa muncii, pentru studii sau reîntregirea familiei.

  • Muncitor străin în România, muncitor român în străinătate

    Muncitor străin în România, muncitor român în străinătate


    Peste zece mii de avize de angajare sau detaşare au fost eliberate anul trecut pentru străinii care au venit să lucreze în România, majoritatea din ţări precum Vietnam, Turcia, Sri Lanka sau China. Datele prezentate la Bucureşti de Inspectoratul General pentru Imigrări relevă că peste 120.000 de cetăţeni străini se aflau în România la sfârşitul anului trecut, iar mai mult de jumătate dintre ei proveneau din state din afara UE. Şi, pentru că estimările arată că este nevoie în continuare de forţă de muncitori străini, pentru acest an, guvernul a aprobat un contingent de 20.000 de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România.



    Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General pentru Imigrări, subcomisarul Ermina Mihai explică “Decizia a fost luată având în vedere atât potenţialul de dezvoltare economică al României, necesitatea de a asigura forţă de muncă cerută în unele sectoare de activitate sau meserii, care nu poate fi acoperită de lucrătorii români, dar şi pentru a preveni situaţiile în care străinii lucrează în România fără forme legale. Poliţiştii de imigrări au verificat anul trecut peste 7.000 de societăţi comerciale şi au depistat 470 de cetăţeni străini care desfăşurau activităţi lucrative fără forme legale.” În timp ce pe piaţa forţei de muncă din România sporeşte numărul lucrătorilor străini, preponderent vietnamezi, Ministerul Muncii de la Bucureşti încearcă să-i atragă înapoi pe muncitorii români care lucrează în alte ţări ale Uniunii Europene, în încercarea de a contracara criza forţei de muncă – efect direct al plecării românilor. Numărul exact al celor aflaţi peste graniţe nu se cunoaşte.



    Invitată la Radio România, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Elena Intotero a vorbit despre estimări “Conform datelor venite din partea ţărilor de rezidenţă, în anul 2017 a fost aprobată prin hotărâre de guvern Strategia românilor de pretutindeni unde avem şi un număr estimativ de 10 milioane de cetăţeni români care trăiesc în afara graniţelor. Între aceştia avem aproximativ 4 milioane etnici din comunităţile istorice, diferenţa reprezentând partea de diasporă. Ştim că cea mai mare comunitate este în Italia – peste 1,2 milioane de cetăţeni înregistraţi, probabil numărul acestora este mai mare, aproximativ 1 milion de cetăţeni înregistraţi în Spania, o comunitate care a crescut mult, foarte mult în ultimii ani este comunitatea din Marea Britanie – peste 410 mii de cetăţeni, aproape la acelaşi număr comunitatea din Franţa, apoi în Germania, Austria avem comunităţi considerabile, chiar şi în ţările nordice. Apoi a intervenit fenomenul de migraţie din ţările din sudul Europei spre nordul Europei, în momentul în care aceste ţări au fost afectate de crizele economice.”



    De ce pleacă românii? Din motive economice, în principal. Profesorul Daniel David, de la Universitatea Babeş- Bolyai din Cluj-Napoca: “Evident că oamenii pleacă dintr-o ţară, inclusiv România, la mai bine. Ce înseamnă acest bine? Unii oameni pleacă de la o stare de supravieţuire în România şi disperare la o stare de normalitate în zona în care pleacă, în zona vestică de obicei. Aţii pleacă, însă, de la o stare de bine în România, dar îşi doresc mai mult, îşi doresc un nivel mai crescut al calităţii vieţii, îşi doresc standarde mai înalte de viaţă, alţii pleacă la studii şi după aceea foarte mulţi se angrenează şi rămân în ţările în care au studiat. Desigur, cauzele sunt diferite şi sunt multiple. Şi în funcţie de cauze ne putem gândi ce putem face din punct de vedere al politicilor publice sau la ce putem spera. Dacă oamenii au plecat din disperare, au plecat să caute să atingă un nivel de viaţă decent, în comunitatea respectivă te poţi aştepta ca mulţi dintre ei prin anumite politici deştepte să se întoarcă în ţară. Dar dacă oamenii au plecat pur şi simplu de la bine la mai bine sau au plecat să studieze în străinătate foarte mulţi dintre ei nu se vor mai întoarce în ţară.”



    Dincolo de nevoile de bază, oamenii îşi doresc să fie ascultaţi, să fie respectaţi, să aibă servicii de calitate. Din nou, Natalia Intotero “În ultimii ani nu putem spune că nu s-a făcut nimic în România. Desigur, s-au făcut lucruri, în continuare se doreşte a veni în sprijinul tuturor cetăţenilor, atât din ţară, pentru a se stopa acest exod, cât şi în sensul încurajării întoarcerii cetăţenilor care îşi doresc, prin intermediul diferitelor proiecte, programe. Sunt cetăţeni – nu avem un număr exact – care şi în momentul de faţă aleg să plece pentru căteva luni, pentru o perioadă, ca sezonieri sau pentru o perioadă mai îndelungată. Dar avem şi cetăţeni care s-au întors acasă după 10, 14 ani.” Sunt foarte mulţi români care au scris şi scriu istorie. Unii dintre ei care nu-şi doresc să se întoarcă acasă, dar care şi-ar dori ca statul să apeleze la expertiza pe care ei au dobândit-o în străinătate şi şi-ar dori să contribuie la dezvoltarea României. Ceea ce este un lucru extraordinar, mai spune ministrul Intotero.




  • Situaţia la frontieră, în ultimele 24 de ore

    Situaţia la frontieră, în ultimele 24 de ore

    În ultimele 24 de ore, prin punctele de trecere ale
    frontierei au trecut peste 177.800 persoane, cetăţeni români şi străini, dintre
    care aproximativ 96.700 pe sensul de intrare şi 81.100 pe cel de ieşire din
    ţară şi peste 47.100 mijloace de transport, dintre care 25.100 pe sensul de
    intrare şi 22.000 pe sensul de ieşire din ţară.

    Reamintim că accesând aplicaţia
    on-line ‘Media timpilor de aşteptare în punctele rutiere de trecere a
    frontierei deschise traficului internaţional’, la adresa http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/, se pot vizualiza
    punctele de trecere a frontierei, care sunt marcate, în funcţie de trafic şi
    timpii de aşteptare în culori diferite. Timpii de aşteptare sunt actualizaţi în
    timp real, fapt ce ajută utilizatorul să-şi reconfigureze traseul către un punct
    de frontieră ce înregistrează valori de trafic scăzute.

  • Regimul străinilor din România

    Regimul străinilor din România

    A fost promulgată Legea care aduce modificări
    la regimul străinilor din România. Noutăţile privesc condiţiile
    de intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor terţe pentru cercetare,
    studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de
    elevi sau proiecte educaţionale şi muncă au pair. Astfel,
    străinilor intraţi în România în scopul încadrării în muncă li se prelungeşte
    dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul
    individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în Registrul general de
    evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul
    salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Pentru lucrătorii cu
    calificare înaltă, salariul trebuie să fie la nivelul de cel puţin două ori
    câştigul salarial mediu brut.


    Legea mai prevede ca străinii
    care conduc în România filiale, reprezentanţe sau sucursale a unei
    companii cu sediul în străinătate, în baza unui contract de mandat ori altui
    document cu aceeaşi valoare juridică, li se prelungeşte dreptul de şedere
    temporară în scop de muncă fără prezentarea unui contract de muncă, dacă fac
    dovada mijloacelor de întreţinere obţinute din activitatea desfăşurată în
    această calitate, cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară
    garantat în plată.


    Dacă ne referim la străinii care intră în România în scopul încadrării în
    muncă în calitate de lucrător au pair , acestora li se va
    prelungi dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul
    individual de muncă cu timp parţial, înregistrat în registrul general de
    evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că durata timpului de muncă nu
    depăşeşte 25 de ore pe săptămână, iar cuantumul salariului este cel puţin la
    nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, calculat la
    fracţia de timp lucrată.


    Potrivit legii, organele
    poliţiei de frontieră pot să interzică intrarea străinilor pe teritoriul
    statului român în situaţia în care au săvârşit, cu intenţie, pe teritoriul
    României ori în străinătate, infracţiuni pentru care li s-a aplicat o pedeapsă
    privativă de libertate mai mare de 3 ani.



    Pentru studii, viza de lungă şedere poate fi acordată,
    la cerere, străinilor care solicită intrarea pe teritoriul României în calitate
    de student, stagiar, elev sau care participă la un program de schimb de elevi
    sau proiect educaţional. Pe lângă solicitare, studenţilor le mai trebuie dovada
    de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educaţiei Naţionale, din care să
    rezulte că va urma o formă de învăţământ cu frecvenţă, la o instituţie de
    învăţământ superior de stat sau particulară, acreditată ori autorizată
    provizoriu potrivit legii. De asemenea, mai au nevoie de dovada achitării
    taxei de studii pentru cel puţin un an de studii; dovada mijloacelor de
    întreţinere, în cuantum de cel puţin salariul de bază minim brut pe ţară
    garantat în plată, lunar, pentru întreaga perioadă înscrisă în viză. In plus,
    stundenţii mai au nevoie de dovada privind asigurarea cazării la o familie
    selectată de către organizaţia care realizează schimbul de elevi sau proiectul
    educaţional şi care deţine un spaţiu de locuit considerat normal pentru o
    familie din România sau într-o unitate specială de cazare selecţionată de către
    organizaţia care realizează schimbul de elevi sau proiectul educaţional.

  • Angajarea cetăţenilor străini în România

    Angajarea cetăţenilor străini în România

    Guvernul a aprobat mărirea numărului de străini care pot lucra
    în România. Este vorba de suplimentarea cu 8.000 a
    numărului de lucrători nou admişi pe piaţa forţei de muncă, în acest an,
    în plus față de contingentul aprobat în decembrie anul trecut. Astfel, este majorat
    de la 4.000 la 8.000 numărul lucrătorilor permanenți, și de la 1.200 la 5.200
    numărul lucrătorilor detașați. Pentru celelalte categorii de lucrători
    contingentul rămâne de 700 de persoane transferate în cadrul aceleiași
    companii, 500 lucrători înalt calificaţi. 400 lucrători sezonieri, 100
    lucrători stagiari, 100 lucrători transfrontalieri.Decizia de
    suplimentare a contingentului a fost adoptată după ce, în acest an, s-a
    observat o creștere cu peste 50% a numărului de avize de muncă eliberate
    (numărul avizelor de angajare pentru lucrători permanenți eliberate în 2018 s-a
    dublat față de aceeași perioadă a anului 2017).


    In România sectoare întregi din economie se confruntă cu lipsă acută a
    forței de muncă, mai ales în construcţii şi turism, situație cauzată, intr-o
    mare masura, şi de plecarea masivă a
    românilor în străinătate.


    In cazul cetăţenilor care fac parte din Uniunea Europeană şi doresc să
    muncească în România, nu este necesară obţinerea permisului de şedere.


    Angajarea unui cetăţean membru UE este similară cu angajarea persoanelor
    cu cetăţenie română, nefiind necesare formalităţi suplimentare. In schimb,
    acesta trebuie să obţină un CNP de la Inspectoratul General pentru Imigrări.


    In cazul cetăţenilor din afara Uniunii Europene, care doresc să lucreze
    în România, este necesară obţinerea unui aviz de muncă, care este valabil
    pentru o perioadă determinată de timp. Este important de menţionat că cetăţenii
    străini pot fi angajati doar de către un singur angajator, iar dreptul de muncă
    este acordat doar pentru desfăşurarea activităţii la angajatorul
    declarat. Străinii care vor să lucreze în România pot beneficia de bilet
    de avion spre România, cazare comună, iar în unele cazuri transport asigurat de
    la locul de cazare la locul de muncă și bilet de avion spre țara de origine la
    o anumită perioadă de timp. De asemenea, lucrătorii străini pot beneficia și de
    masă asigurată și bucătar specific regiunii din care provin.



    Străinii
    trebuie să primească un salariu mediu brut de 3.131 de lei

  • Înscrierea cetăţenilor străini la studii universitare

    Înscrierea cetăţenilor străini la studii universitare

    De la început, amintim că cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene au acces la toate formele şi nivelurile de învăţământ din România, în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare. Candidaţii provenind din aceste state îşi pot depune dosarele de înscriere direct la universităţile pentru care optează, însoţite de un atestat de recunoaştere a studiilor emis de către Centrul de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului român al Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, care are adresa de internet www.edu.ro.



    La această adresă pot fi găsite, de altfel, informaţii despre unităţile de învăţământ superior acreditate. Pentru studiile universitare organizate într-o limbă de circulaţie internaţională, admiterea va conţine obligatoriu o probă de competenţă lingvistică. Candidaţii admişi pe un loc de studii cu taxă pot ocupa ulterior locuri de studii fără taxă, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, potrivit criteriilor de performanţă stabilite pe baza autonomiei universitare.




    Pe de altă parte, Ministerul român al Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a elaborat o metodologie de primire la studii şi şcolarizare a cetăţenilor străini din state non-UE în învăţământul de stat şi particular acreditat din România. Potrivit actului, pot accede în sistemul naţional de învăţământ persoanele din state non-UE care îndeplinesc următoarele condiţii: au documente ce atestă cetăţenia statului respectiv; au calificarea necesară, dovedită prin acte de studii eliberate de instituţii de învăţământ recunoscute în ţara de provenienţă; au acceptul instituţiei de învăţământ în care doresc să studieze; au optat pentru o instituţie de învăţământ superior de stat sau particular acreditată şi o specializare acreditată. Condiţiile specifice admiterii într-o instituţie de învăţământ superior din România includ, printre altele, promovarea testelor de aptitudini organizate pentru învăţământul de artă, sportiv şi de arhitectură sau, dacă este cazul, de admitere la doctorat.



    Cetăţenii străini din state non-UE sunt înscrişi în învăţământul universitar şi postuniversitar doar după absolvirea unor cursuri pregătitoare, în cadrul cărora îşi însuşesc cunoştinţele necesare de limbă română, precum şi cunoştinţele specifice în corelare cu profilul viitoarei pregătiri la discipline precum anatomie, fizică, chimie sau desen tehnic. Durata cursului pregătitor pentru studii universitare de licenţă este de un an academic, iar pentru studii universitare de masterat, doctorat şi studii postuniversitare de rezidenţiat, de cel puţin şase luni. În final, amintim că aproape 8.000 de cetăţeni străini din state non-UE sunt înscrişi în învăţământul universitar din România, după absolvirea anului pregătitor.

  • Informaţii pentru oamenii de afaceri străini

    Informaţii pentru oamenii de afaceri străini

    Cetăţenii străini care doresc să investească în România şi solicită, în acest sens, o viză de lungă şedere vor trebui să dovedească, prin planul de afaceri, că dispun de fonduri necesare desfăşurării activităţii în sumă minimă de 150 de mii de euro, dacă vor lucra ca acţionari într-o societate pe acţiuni, sau de cel puţin 100 de mii de euro, în cazul în care îşi vor desfăşura activitatea ca asociaţi într-o societate cu răspundere limitată. Desigur, sunt exceptaţi de la obţinerea acestei vize de lungă şedere cetăţenii statelor Uniunii Europene, dar şi ai Canadei, Islandei, Norvegiei, Elveţiei, Japoniei şi din Statele Unite ale Americii.



    O altă condiţie necesară obţinerii vizei este dovada, prin proiectul de afaceri, că solicitanţii vor crea cel puţin 15 locuri de muncă, pentru o societate pe acţiuni, sau cel puţin 10 posturi la o societate cu răspundere limitată.



    Legea în vigoare prevede că viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi comerciale este acordată cetăţenilor străini care sunt sau urmează să devină acţionari ori asociaţi ai unor societăţi comerciale, cu atribuţii de conducere şi administrare a acestora, pe baza avizului Departamentului pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat din subordinea Guvernului României, departament care are adresa de Internet www.dpiis.gov.ro, site-ul fiind editat în engleză şi română.



    În acest site sunt prezentate facilităţile şi serviciile acordate investitorilor şi multe alte informaţii, credem, de interes. Site-ul prezintă şi două link-uri către Sistemul Electronic Naţional, care are adresa www.e-guvernare.ro şi care cuprinde serviciile publice disponibile on-line, şi către Sistemul Electronic de Achiziţii Publice care are adresa www.e-licitatie.ro. Ambele site-uri sunt editate în română şi engleză.



    InvestRomania a lansat, de curând, un site dedicat investitorilor străini, care are scopul de a oferi informaţii despre ansamblul economiei româneşti şi despre oportunităţile de investiţii. De altfel, InvestRomania este instituţia guvernamentală care are scopul de a oferi sprijin investitorilor străini în ţara noastră. Site-ul www.investromania.gov.ro este editat în limba engleză şi este structurat pe şapte secţiuni — “Why invest” (De ce să investeşti?), “Business in Romania” (Afaceri în România/Principalele Sectoare), “Government Support” (Sprijin guvernamental), “Life in Romania” (Viaţa în România), “Newsroom” (ştiri şi comunicate de presa), “About us” (Despre noi) şi “Contact” (Contact), împărţite, la rândul lor, în subsecţiuni.



    O bază de date utilă celor care doresc să afle amănunte despre potenţialii parteneri români este cea a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din subordinea Ministerului român al Justiţiei, denumită RECOM, care poate fi accesată, pe Internet, la adresa portal.onrc.ro”. Această bază de date oferă informaţii gratuite referitoare la numele unei companii, la codul fiscal şi la faptul dacă firma este în funcţiune sau nu. Iar contra cost pot fi obţinute informaţii detaliate cu privire la firmele înscrise în Registrul Comerţului.



    Site-ul portal.onrc.ro cuprinde, de altfel, serviciile on-line pe care le prestează Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Un alt site util este cel al sistemului de verificare online a firmelor, RisCo. Acesta are adresa www.risco.ro şi este editat în engleză, franceză, germană, italiană, maghiară, spaniolă şi română.

  • Jurnal românesc – 9.05.2016

    Jurnal românesc – 9.05.2016

    România şi alţi parteneri din Est trebuie să aibă încredere în angajamentul absolut al SUA şi al altor parteneri NATO de a veni în apărarea unui aliat în cazul unei agresiuni, a declarat, duminică, la Bucureşti, adjunctul secretarului de stat american, Antony Blinken, la o întâlnire cu presa. Oficialul american se află într-un turneu european, în contextul pregătirilor pentru Summitul NATO de la Varşovia, din luna iulie. În România, el s-a întâlnit cu premierul Dacian Cioloş şi cu membri ai Guvernului, dar şi cu preşedintele Klaus Iohannis. Antony Blinken a declarat că iniţiativa Reasigurarea Europeană, începută de Barack Obama şi pentru care s-au investit 3,4 miliarde de dolari, va permite SUA să aibă o a treia brigadă în Europa, cu peste 4.000 de soldaţi, care vor fi prezenţi prin rotaţie inclusiv în România, 12 luni pe an.



    Doi militari români au murit şi unul a fost rănit, sâmbătă, într-un incident în Afganistan. Românii instruiau poliţişti afgani, într-o bază de pregătire din apropierea localităţii Kandahar, când s-a deschis focul asupra lor de către persoane purtând uniforma forţelor de securitate afgane. Luni, în toate unităţile militare din România şi în cele dislocate în afara teritoriului naţional au fost organizate ceremonii militare şi religioase de comemorare pentru cei doi militari decedaţi. Din 2002 până acum, România a pierdut, în Afganistan, 28 de soldaţi, iar aproape 150 au fost răniţi.



    Legea privind vânzarea terenurilor agricole va fi modificată, astfel încât cetăţenii străini să poată achiziţiona mai greu astfel de suprafeţe în România – a anunţat ministrul agriculturii, Achim Irimescu. El a declarat că există presiuni în acest sens din partea fermierilor români, după ce suprafeţe foarte mari au devenit proprietatea unor companii străine. Pe de altă parte, ministrul Achim Irimescu a spus că România ar putea avea, în perioada imediat următoare, ataşaţi agricoli pe lângă ambasadele din 12 ţări, pentru a-i ajuta pe producători să îşi valorifice mai uşor produsele pe piaţa externă. Într-o primă etapă, ataşaţii vor merge în ţări precum Turcia, China, Rusia, SUA, Israel, Iordania, Egipt, Spania şi Germania.



    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, s-a întâlnit, în timpul unei vizite la Berlin, cu dr. Mihai Neagu-Basarab, coordonatorul Bibliotecii Româneşti din Freiburg, una dintre instituţiile cele mai vechi ale exilului postbelic, unde se regăsesc cărţi şi documente de arhivă care reflectă activitatea culturală a românilor din exil. De asemenea, Dan Stoenescu a avut întâlniri cu membrii comunităţii româneşti şi cei ai mediului asociativ din capitala Germaniei. Potrivit unui comunicat MAE, în cadrul dialogului purtat cu românii stabiliţi aici a fost reiterată hotărârea autorităţilor române de a contribui în mod substanţial la asigurarea unui tratament corespunzător statutului de cetăţeni comunitari pentru românii rezidenţi în statele membre ale Uniunii Europene. Ministrul delegat a subliniat că dialogul cu autorităţile germane exprimă constant deschiderea pentru o colaborare aprofundată în domenii de interes din perspectiva comunităţii româneşti din Germania: educaţie, muncă, afaceri interne, culte.

  • Informaţii pentru oamenii de afaceri străini

    Informaţii pentru oamenii de afaceri străini

    Cetăţenii străini care doresc să investească în
    România şi solicită, în acest sens, o viză de lungă şedere vor trebui să
    dovedească, prin planul de afaceri, că dispun de fonduri necesare desfăşurării
    activităţii în sumă minimă de 150 de mii de euro, dacă vor lucra ca acţionari
    într-o societate pe acţiuni, sau de cel puţin 100 de mii de euro, în cazul în
    care îşi vor desfăşura activitatea ca asociaţi într-o societate cu răspundere
    limitată. Desigur, sunt exceptaţi de la obţinerea acestei vize de lungă şedere
    cetăţenii statelor Uniunii Europene, dar şi ai Canadei, Islandei, Norvegiei,
    Elveţiei, Japoniei şi din Statele Unite ale Americii. O altă condiţie necesară
    obţinerii vizei este dovada, prin proiectul de afaceri, că solicitanţii vor
    crea cel puţin 15 locuri de muncă, pentru o societate pe acţiuni, sau cel puţin
    10 posturi la o societate cu răspundere limitată. Legea în vigoare prevede că
    viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi comerciale este acordată
    cetăţenilor străini care sunt sau urmează să devină acţionari ori asociaţi ai
    unor societăţi comerciale, cu atribuţii de conducere şi administrare a
    acestora, pe baza avizului Departamentului pentru Investiţii Străine şi
    Parteneriat Public-Privat din subordinea Guvernului României, departament care
    are adresa de Internet www.dpiis.gov.ro,
    site-ul fiind editat în engleză şi română. În acest site sunt prezentate
    facilităţile şi serviciile acordate investitorilor şi multe alte informaţii,
    credem, de interes. Site-ul prezintă şi două link-uri către Sistemul Electronic
    Naţional, care are adresa www.e-guvernare.ro
    şi care cuprinde serviciile publice disponibile on-line, şi către Sistemul
    Electronic de Achiziţii Publice care are adresa www.e-licitatie.ro. Ambele site-uri sunt
    editate în română şi engleză.



    O bază de date utilă
    celor care doresc să afle amănunte despre potenţialii parteneri români este cea
    a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din subordinea Ministerului
    român al Justiţiei, denumită RECOM, care poate fi accesată, pe Internet, la
    adresa portal.onrc.ro. Această bază de date oferă informaţii gratuite
    referitoare la numele unei companii, la codul fiscal şi la faptul dacă firma
    este în funcţiune sau nu. Iar contra cost pot fi obţinute informaţii detaliate
    cu privire la firmele înscrise în Registrul Comerţului. Site-ul portal.onrc.ro, editat în engleză şi română,
    cuprinde, de altfel, serviciile on-line pe care le prestează Oficiul Naţional
    al Registrului Comerţului. Un alt site util este cel al sistemului de verificare
    online a firmelor, RisCo. Acesta are adresa www.risco.ro
    şi este editat tot în engleză şi română.

  • Înscrierea cetăţenilor străini la cursuri universitare

    Înscrierea cetăţenilor străini la cursuri universitare

    De la început, amintim
    că cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând
    Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene au acces la toate
    formele şi nivelurile de învăţământ din România, în aceleaşi condiţii cu cele
    prevăzute pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de
    şcolarizare. Candidaţii provenind din aceste state îşi pot depune dosarele de
    înscriere direct la universităţile pentru care optează, însoţite de unatestatde recunoaştere a
    studiilor emis de către Centrul de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor din
    cadrul Ministerului român al Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, care are
    adresa de internet www.edu.ro. La această
    adresă pot fi găsite, de altfel, informaţii despre unităţile de învăţământ
    superior acreditate. Pentru studiile universitare organizate într-o limbă de
    circulaţie internaţională, admiterea va conţine obligatoriu o probă de
    competenţă lingvistică. Candidaţii admişi pe un loc de studii cu taxă pot ocupa
    ulterior locuri de studii fără taxă, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii
    români, potrivit criteriilor de performanţă stabilite pe baza autonomiei
    universitare.



    Pe de altă parte,
    Ministerul român al Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a elaborat o
    metodologie de primire la studii şi şcolarizare a cetăţenilor străini din state
    terţe UE în învăţământul de stat şi particular acreditat din România. Potrivit
    actului, pot accede în sistemul naţional de învăţământ persoanele din state terţe
    UE care îndeplinesc următoarele condiţii: au documente ce atestă cetăţenia
    statului respectiv; au calificarea necesară, dovedită prin acte de studii
    eliberate de instituţii de învăţământ recunoscute în ţara de provenienţă; au
    acceptul instituţiei de învăţământ în care doresc să studieze; au optat pentru
    o instituţie de învăţământ superior de stat sau particular acreditată şi o
    specializare acreditată. Condiţiile specifice admiterii într-o instituţie de învăţământ
    superior din România includ, printre altele, promovarea testelor de aptitudini
    organizate pentru învăţământul de artă, sportiv şi de arhitectură sau, dacă
    este cazul, de admitere la doctorat. Cetăţenii străini din state terţe UE sunt înscrişi
    în învăţământul universitar şi postuniversitar doar după absolvirea unor
    cursuri pregătitoare, în cadrul cărora îşi însuşesc cunoştinţele necesare de
    limbă română, precum şi cunoştinţele specifice în corelare cu profilul
    viitoarei pregătiri la discipline precum anatomie, fizică, chimie sau desen
    tehnic. Durata cursului pregătitor pentru studii universitare de licenţă este
    de un an academic, iar pentru studii universitare de masterat, doctorat şi
    studii postuniversitare de rezidenţiat, de cel puţin şase luni. În final,
    amintim că aproape 8.000 de cetăţeni străini din state terţe UE sunt înscrişi în
    învăţământul universitar din România, după absolvirea anului pregătitor.

  • Înscrierea elevilor străini la cursuri preuniversitare

    Înscrierea elevilor străini la cursuri preuniversitare

    De la început, amintim
    că cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând
    Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene au acces la toate
    formele şi nivelurile de învăţământ din România, în aceleaşi condiţii cu cele
    prevăzute pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de
    şcolarizare.


    Pe de altă parte, Ministerul român al Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a elaborat o metodologie de primire la studii şi şcolarizare
    a elevilor străini din state terţe UE în învăţământul de stat şi particular
    acreditat din România. Pot fi înscrişi, în învăţământul preuniversitar din România,
    elevii din state terţe UE dacă unul dintre părinţi, tutori sau susţinători
    legali se încadrează în una din următoarele situaţii: este repatriat; are, prin
    căsătorie, domiciliul în România; este posesorul unui permis de şedere în România;
    desfăşoară, în conformitate cu prevederile legale, activităţi pe teritoriul României;
    se află la studii în învăţământul universitar sau postuniversitar de stat sau
    particular acreditat din România. La cerere, elevii pot beneficia de cursuri
    pregătitoare pentru învăţarea limbii române, durata acestora fiind de un an şcolar,
    iar şcolile sau liceele în care se organizează cursul pregătitor pentru învăţarea
    limbii române sunt nominalizate de către Inspectoratele Şcolare Judeţene şi de
    cel al Municipiului Bucureşti. Elevii din state terţe UE care nu sunt de
    origine română şi care au absolvit clasele a VII-a şi a VIII-a în România se
    pot înscrie în clasa a IX-a, în limita a unul – doi elevi într-o clasă, peste
    efectivele maxime prevăzute de lege, cu avizul conducerii unităţii de învăţământ
    preuniversitar. Elevii din state terţe UE care solicită înscrierea în învăţământul
    preuniversitar românesc pot repeta, la cerere, la cursuri de zi, ultima clasă
    absolvită în străinătate. În învăţământul obligatoriu, elevii străini
    beneficiază de şcolarizare în aceleaşi condiţii ca şi elevii români. În învăţământul
    liceal secundar superior, elevii din state terţe UE plătesc taxe de şcolarizare
    de 180 de euro pe lună.



    Persoanele din state terţe
    UE care au finalizat studiile liceale în alt sistem de învăţământ şi nu sunt
    posesori ai unei diplome de Bacalaureat sau echivalentul acesteia pot susţine,
    la cerere, examenul naţional de Bacalaureat, în funcţie de profilul dorit, într-un
    centru de examen stabilit de către Comisia de Bacalaureat judeţeană sau a
    Municipiului Bucureşti. Susţinerea examenului naţional de Bacalaureat de către
    cetăţenii din state terţe UE care au finalizat studiile liceale în alt sistem
    de învăţământ şi nu sunt posesori ai unei diplome de Bacalaureat sau
    echivalentul acesteia este condiţionată de achitarea taxei de 220 de euro.
    Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul www.edu.ro,
    secţiunea Relaţii internaţionale şi europene.

  • Cursuri de limba română pentru cetăţenii străini

    Cursuri de limba română pentru cetăţenii străini

    Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi
    Spaţiului Economic European, adulţii rezidenţi din ţări terţe, dar şi
    persoanele adulte provenind din străinătate care au dobândit o formă de
    protecţie în România au dreptul la efectuarea unui curs gratuit de limba
    română. Organizarea respectivelor cursuri este în responsabilitatea
    Ministerului român al Educaţiei Naţionale, prin inspectoratele şcolare
    judeţene. Pentru a urma un curs de limba română, o persoană trebuie să depună o
    cerere însoţită de o copie legalizată a unui act de identitate fie la un birou
    local al Inspectoratului General pentru Imigrări din subordinea Ministerului
    Afacerilor Interne, fie la inspectoratele şcolare judeţene. Odată înregistrat
    un număr suficient de cereri, anume cel puţin zece, Inspectoratul Şcolar
    desemnează un inspector responsabil cu organizarea cursurilor, precum şi o
    şcoală în care să se desfăşoare acestea. Un curs are o durată de 140 de ore şi
    se desfăşoară pe durata unui an şcolar, timp de patru ore pe săptămână, conform
    unei programe adoptate oficial la nivel naţional. La finalul cursului, se
    organizează o sesiune de evaluare, iar participanţii primesc un certificat cu
    antetul Ministerului Educaţiei Naţionale. Informaţii suplimentare pot fi găsite
    pe site-ul www.migrant.ro editat în
    engleză, franceză şi română. Există şi un site, www.vorbitiromaneste.ro, care
    include manuale de limba română pentru începători şi avansaţi, un manual de
    orientare culturală pentru cetăţenii străini, un manual de educaţie
    interculturală pentru copii migranţi în România, dar şi lecţii audio şi exerciţii
    interactive.


    Pe de altă parte, amintim că cetăţenii străini
    care studiază în România îşi încep cursurile prin învăţarea limbii române, timp
    de un an. Astfel de cursuri se adresează inclusiv etnicilor români şi
    aromânilor care trăiesc în state învecinate ţării noastre, anume în Republica
    Moldova, sudul Ucrainei, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia,
    cursurile fiind găzduite de către Institutul Eudoxiu Hurmuzachi. Institutul,
    care are adresa de Internet www.ieh.ro,
    dispune de spaţii de învăţământ moderne, de locuri de cazare în cămine, de
    cantină, spaţii sportive şi de divertisment. Cursanţii studiază limba română,
    istoria românilor, literatura română şi limbi străine sub îndrumarea unor cadre
    didactice din Universitatea Bucureşti, în special din facultăţile de Litere,
    Geografie şi Istorie.


    Cursuri pentru cetăţenii străini organizează şi
    Institutul Cultural Român, atât în Bucureşti cât şi la sediile din străinătate.
    Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul Institutului Cultural
    Român, editat în engleză şi română, cu adresa www.icr.ro.