Tag: strategie

  • Nachrichten 18.05.2023

    Nachrichten 18.05.2023

    Rumänien und das Vereinigte Königreich haben einen gemeinsamen Aktionsplan zur Bekämpfung des Menschenhandels unterzeichnet. Vertreter der beiden Regierungen kamen dafür am Donnerstag in Bukarest zusammen. Das Dokument ist Teil einer Strategie der Exekutive, die vor zwei Jahren entworfen worden war. Einerseits will Bukarest rumänischen Menschenhändlern das Handwerk legen und gleichzeitig sollen Opfer sicher und freundlich behandelt werden, hieß es in einer Pressemitteilung. Die Unterzeichnung des Aktionsplans sei ferner Ausdruck der Sorge der rumänischen Regierung um ihre schutzbedürftigen und gefährdeten Bürger, die in Rumänien oder in einer der größten Auslandsgemeinschaften im Vereinigten Königreich leben. Es sei unerlässlich, dass man sich weiterhin entschlossen für die Bekämpfung dieser Geißel einsetze, sagte Ministerpräsident Nicolae Ciucă. Man müsse die Fähigkeit und Bereitschaft haben, dieses Problem an allen drei Fronten anzugehen: Prävention, Bekämpfung und Schutz der Opfer (…) Seine Botschaft sei ganz klar, erklärte Ciucă abschließend. Menschenhandel ist eine Form der Kriminalität, für die die rumänische Regierung keine Toleranz kennt, so der Regierungschef.



    Angesichts externer Ungleichgewichte braucht Rumänien eine Kombination aus Haushaltskonsolidierung und Strukturreformen, so eine Analyse der Weltbank. Zu den politischen Maßnahmen zur Verbesserung der Haushaltslage gehören die Ausweitung der Steuerbemessungsgrundlage, die Stärkung der Finanzämter, das Vorantreiben wichtiger Reformen bei den öffentlichen Renten und Löhnen sowie die Reduzierung ineffizienter Ausgaben. Die Stärkung des öffentlichen Investitionsmanagements würde dazu beitragen, erhebliche verfügbare europäische Mittel freizusetzen und kritische Bereiche mit Rückstand in Rumänien zu verbessern, wie das Gesundheits- und Bildungssystem, die Reform der staatlichen Unternehmen und die Infrastruktur. Dies wiederum würde das Produktivitätswachstum fördern und die Wettbewerbsfähigkeit Rumäniens verbessern, was sich positiv auf die außenwirtschaftliche Position des Landes auswirken würde. Die außenwirtschaftlichen Ungleichgewichte Rumäniens hatten in letzter Zeit zugenommen. Seit 2018 hat das Land einen Anstieg des Zwillingsdefizits – des Haushalts- und des Leistungsbilanzdefizits – in Verbindung mit einer expansiven Finanzpolitik zu verzeichnen. Die beiden großen externen Schocks, zunächst die Pandemie und dann der Krieg, haben diese Ungleichgewichte weiter verschärft.



    Die Beschäftigten des rumänischen Gesundheitswesens kündigen für den 8. Juni eine Protestkundgebung in Bukarest und für den 1. Juli einen Generalstreik an, wie ein Gewerkschaftsbund der Branche mitteilt. Ihre Vertreter fordern menschenwürdige Arbeitsbedingungen und die Umsetzung des mit dem Gesundheitsministerium vereinbarten Gesetzentwurfs zur Entlohnung. Der Entwurf würde die Neueinstufung aller Beschäftigten des öffentlichen Gesundheitswesens, angefangen bei den Krankenschwestern und -pflegern, in der Lohntabelle und die Möglichkeit einer Einkommenserhöhung für die Beschäftigten gewährleisten. Gleichzeitig fordern die Gewerkschafter, dass die Zulagen für die Arbeitsbedingungen des Hilfspersonals (Krankenschwestern, Pfleger, Krankenträger), der Verwaltung und des Gesundheitspersonals an die Grundgehälter gekoppelt werden. Ferner sollen Schichtzulagen und die Zulagen für die Arbeit an gesetzlichen Feiertagen an die Grundgehälter gekoppelt werden, die für alle Kategorien des Personals gezahlt werden. Weitere Forderungen sind die Bezahlung des ärztlichen Bereitschaftsdienstes zum Stundensatz des Grundgehalts, die Angleichung des Wertes der Verpflegungszulage an den Mindestlohn und ihre Streichung aus der Berechnung der Obergrenze für Zulagen, die Freigabe von Stellen im öffentlichen Gesundheitswesen und die Anhebung des Anteils der Gesundheitsausgaben am BIP auf den EU-Durchschnitt.



    Präsident Klaus Iohannis hat die Chefs der beiden Regierungsparteien zum schnellen Abschluss der Verhandlungen über die Verteilung der Ministerposten nach dem Wechsel der Premierminister aufgefordert. Er rechne damit, dass die verfassungsrechtlichen Verfahren zur Bildung der neuen Regierung unter der Führung des Sozialdemokraten Marcel Ciolacu in der nächsten Woche beginnen werden, während der derzeitige liberale Premierminister Nicolae Ciucă am 26. Mai zurücktreten wird. Die Koalitionsgespräche konzentrieren sich auf die Reduzierung der Anzahl der Ministerien und die sozialen und wirtschaftlichen Maßnahmen, die der neue Premierminister und die Regierung in den nächsten eineinhalb Jahren bis zu den Parlamentswahlen umsetzen werden.



    Sieben rumänische Filme nehmen an der internationalen Messe Marché du Film Cannes teil, die vom 16. bis 24. Mai veranstaltet wird – das gab das Ministerium für Unternehmertum und Tourismus in Bukarest am Donnerstag bekannt. Laut einer Pressemitteilung ist der Marché du Film im Zuge des berühmten Filmfestivals an der Croisette einer der wichtigsten Treffpunkte der internationalen Film- und Medienindustrie. Er ist ein Marktplatz für die Vermarktung von Filmen und audiovisuellen Inhalten, aber auch eine Plattform für Innovation und Wandel. Rumänien ist mit einem nationalen Stand vertreten, und während der Messe werden dem Fachpublikum sieben Film-Vorführungen präsentiert, wodurch die Sichtbarkeit der rumänischen Filmindustrie erhöht werden soll. Die rumänische Produktion Die Ziege und ihre drei Kinder wurde bereits von einer Video-on-Demand-Plattform erworben und vertrieben.

  • Regierung stellt Strategie für 2023 vor

    Regierung stellt Strategie für 2023 vor



    Gesundheit, Bildung und Investitionen — im Einklang den Meilensteinen und Zielen des Nationalen Plans für Wiederaufbau und Resilienz (PNRR) — sind die wichtigsten Bereiche, denen Rumänien in diesem Jahr mehr Aufmerksamkeit widmen wird. Wie von Premierminister Nicolae Ciucă angekündigt, wurden innerhalb der Regierungskoalition, aber auch mit Partnern in der Europäischen Union oder mit solchen, mit denen Rumänien strategische Partnerschaften unterhält, genau definierte und engagierte Projekte für diese Bereiche vereinbart. Ciucă wies jedoch darauf hin, dass zum Erreichen dieser Ziele Solidarität, Empathie auf nationaler Ebene, ein Dialog mit den Sozialpartnern, eine bessere Zusammenarbeit zwischen den Ministerien und politische Stabilität erforderlich sind. Wir haben bereits über die Fertigstellung und weitere Abstimmung des Gesetzespakets für das Bildungswesen gesprochen, und sobald die neue Sitzungsperiode des Parlaments beginnt, werden wir das Gesetzespaket dem Parlament zur Debatte vorlegen“, sagte der Premierminister.



    Die Exekutive hat bereits eine öffentliche Debatte über den Entwurf eines Regierungsbeschlusses eingeleitet, der die Gewährung von Auslandsstipendien für Masterstudien, Doktoranden, Postdoktoranden und Forschungsstudienzeiten regeln soll. Die Höhe des monatlichen Stipendiums beträgt nun mindestens 1000 Euro, und der rumänische Staat übernimmt die Kosten für den Transport von Rumänien zur Partner-Universität im Ausland und zurück. Nach Abschluss des Forschungsaufenthalts kann der Stipendiat sein Grund- oder Aufbaustudium in der Heimat wiederaufnehmen. Mit dieser Ma‎ßnahme sollen Fachleute in Bereichen ausgebildet werden, die für Rumänien von gro‎ßem Interesse sind, wie Energie, Bioökonomie, Wirtschaftstechnologien, internationale Beziehungen, Diplomatie, transatlantische Studien oder europäische Amts- und Regierungsfühgrung, so Bildungsministerin Ligia Deca. Ihrer Meinung nach wird die Möglichkeit solcher akademischer Austausche die Qualität und gleichzeitig die Anwendbarkeit der rumänischen Forschung verbessern, indem sie mit neuen Forschungstrends abgestimmt wird.



    Die Regierung erwägt auch Ma‎ßnahmen zur Verbesserung des Gesundheitswesens, wie z.B. die Modernisierung von Krankenhäusern durch Aufwendungen aus dem Nationalen Plan für Wiederaufbau und Resilienz (PNRR) oder durch europäische Projekte.



    Indessen schätzt Premierminister Nicolae Ciucă, dass Rumänien bis Ende des Jahres eine Absorptionsrate von 95 % der europäischen Mittel erreichen könnte. In einer Einlassung in den Social Media erinnert der Regierungschef daran, dass Bukarest im vergangenen Jahr mehr als 11 Milliarden Euro aus Brüssel erhalten hat — der höchste Betrag seit dem EU-Beitritt. Ciucă legt dat, dass die Absorptionsrate im letzten Jahr von 50 % auf über 70 % gestiegen ist. Die europäischen Gelder, die nach Rumänien flie‎ßen, müssen laut Premierminister Nicolae Ciucă in erster Linie Investitionen unterstützen, damit die rumänische Volkswirtschaft den Herausforderungen standhalten kann, die in der europäischen und weltweiten Wirtschaft zu spüren sind.

  • La stratégie nationale pour les forêts

    La stratégie nationale pour les forêts

    Le mois d’octobre de cette année, le
    gouvernement de Bucarest a adopté la Stratégie nationale pour les forêts 2030, document
    censé transposer dans le droit interne la Stratégie pour les forêts de l’UE. La
    démarche fait par ailleurs partie du Plan national de relance et de résilience,
    le PNRR, plus précisément de sa composante C2, Forêts et protection de la
    biodiversité.


    Conçue par le ministère de l’Environnement,
    des Eaux et des Forêts, la stratégie a bénéficié de l’apport des experts
    indépendants, mais aussi des spécialistes de la Faculté de silviculture de l’université
    Transylvanie de Brasov, ainsi que des ceux de l’université de Timisoara. Par
    cette stratégie, la Roumanie voudrait assurer l’intégration équilibrée des
    fonctions sociales, écologiques et économiques des forêts roumaines, harmoniser
    le rôle des différents acteurs, et améliorer les instruments de gestion et de
    contrôle utilisés. L’universitaire Mihai Enescu, de la Faculté d’Agriculture de
    Bucarest, explique :


    « Il y a plusieurs pistes d’action concrètes
    qui ont été élaboré. Toutes ont leur importance. Prenez par exemple le rôle social
    et culturel des forêts. Ou, encore, la gestion des forêts, de sorte à assurer
    la sauvegarde de la biodiversité. Ensuite, l’on souhaite accroître la superficie
    du territoire occupé par les forêts. Or, pour cela, il faudrait identifier tout
    d’abord les terrains agricoles que l’on puisse transformer en terrains forestiers.
    Il faut ensuite redéfinir le rôle du propriétaire privé. Il faut savoir qu’à l’heure
    actuelle près de deux tiers de la surface forestière se trouvent en propriété
    publique, soit aux mains de l’Etat et des pouvoirs publics locaux ou régionaux.
    Mais un tiers est propriété privée. La Roumanie compte 700 mille propriétaires
    de forêts. Voilà quelques-uns des points abordés par la stratégie. »



    Pour ce qui est de la problématique des
    coupes illégales, les officiels entendent l’adresser par l’implémentation intégrale
    du système SUMAL, censé suivre à la trace le chemin du bois exploité, mais
    aussi en renforçant le dispositif des sanctions. Car la situation n’est pas
    rose. La Roumanie aurait, en effet, perdu 400 mille hectares de forêts, soit 5%
    de sa superficie boisée, entre 2001 et 2021, selon la Global Forest Watch. Mais
    une question demeure : qui sera
    chargé de la mise en place de la stratégie arrêtée, et en quelle mesure cette
    stratégie suit les exigences de sa grande sœur européenne. Mihai Enescu :


    « La réponse correcte serait, je
    crois, de dire que la responsabilité de la mise en œuvre de la stratégie relève
    du secteur tout entier. Chaque acteur a sa place dans ce mécanisme, c’est la
    philosophie même du document. La stratégie est d’ailleurs le résultat d’un
    large processus de consultation. Théoriquement, l’on est parvenu à identifier
    tous les points d’achoppement, et qu’on va essayer de résoudre avant 2030, en
    suivant un calendrier précis. Certes, les autorités publiques demeurent le
    principal acteur du volet monitoring. Mais la mise en œuvre de la stratégie va
    impliquer tous les acteurs, depuis les gestionnaires des forêts et jusqu’à l’industrie
    du bois. Dans la rédaction de notre stratégie, nous avons puisé de plusieurs
    sources : la stratégie de l’Union européenne sur les forêts, la stratégie
    pour la biodiversité, et ainsi de suite. Nous avons ainsi fait nôtres les objectifs
    ambitieux de l’Union européenne, en les adaptant au contexte roumain. Pour moi,
    mais aussi pour bien d’autres spécialistes, notre stratégie est en fait une
    sorte de plan de mise en œuvre de la stratégie européenne sur les forêts, et
    poursuit les mêmes objectifs. »



    Le ministre de l’Environnement, des Eaux
    et des Forêts, Barna Tánczos, se félicite, affirmant que la stratégie constitue
    une étape historique pour assurer un bel avenir aux forêts roumaines. Et le
    ministre n’a de cesse de mettre en avant les atouts de la forêt roumaine dans
    le contexte européen, considérant par ailleurs que la Stratégie nationale pour
    les forêts assurera la sauvegarde, le développement et l’exploitation durable de
    la forêt roumaine.



  • Strategie reînnoită pentru regiunile ultraperiferice ale UE

    Strategie reînnoită pentru regiunile ultraperiferice ale UE

    Comisia a adoptat o strategie reînnoită pentru cele mai îndepărtate părți ale UE, așa-numitele regiuni ultraperiferice, care urmărește să le deblocheze potențialul prin investiții și reforme adecvate. Cele nouă regiuni – Guadelupa, Guyana Franceză, Martinica, Mayotte, Réunion și Saint-Martin (Franța), Azore și Madeira (Portugalia) și Insulele Canare (Spania) – sunt situate în Oceanele Atlantic și Indian, în bazinul Caraibelor şi în America de Sud și aici trăiesc aproximativ cinci milioane de oameni, mulți dintrei ei fiind tineri.

    Strategia va consolida dialogul cu regiunile ultraperiferice, va dezvolta oportunități dedicate pentru acestea în cadrul politicilor UE și va oferi sprijin personalizat, a afirmat comisarul pentru Coeziune și Reforme, Elisa Ferreira. Oficialul european a subliniat importanța acestora:

    Regiunile ultraperiferice sunt active unice pentru întreaga Uniune Europeană, pentru că se bucură de spații foarte bogate în biodiversitate, de zone maritime foarte întinse și de o poziție geografică strategică pentru lansarea de sateliți și cercetare științifică. Acestea sunt, de asemenea, avanposturi ale Uniunii Europene în lume, la mii de kilometri distanță de continentul european. De fapt, este o chestiune de perspectivă. Iar acum, dacă Uniunea Europeană vrea să fie un jucător mondial, aceste regiuni ar trebuie să se afle chiar în centrul viziunii noastre.

    Strategia reînnoită pentru regiunile ultraperiferice se va concentra pe cinci piloni. Primul urmărește îmbunătățirea condițiilor de viață pentru oamenii din regiunile ultraperiferice, asigurarea calității vieții, combaterea sărăciei și dezvoltarea oportunităților pentru tineri. Cel de-al doilea se bazează pe activele unice ale fiecărei regiuni, cum ar fi biodiversitatea, economia albastră sau potențialul de cercetare. Al treilea pilon are în vedere sprijinirea unei transformări economice durabile, ecologice și neutre din punct de vedere climatic, bazată pe tranziția verde și digitală, în timp ce al patrulea se referă la consolidarea cooperării regionale a regiunilor ultraperiferice cu țările și teritoriile vecine. Ultimul pilon se concentrează pe consolidarea parteneriatului și dialogului cu regiunile ultraperiferice, printre altele, prin sprijinirea capacității administrative dedicate și măsuri de creștere a gradului de conștientizare pentru a-și intensifica participarea la programele UE.

    Datorită locației lor geografice, dimensiunilor mici, vulnerabilității la schimbările climatice și la evenimentele meteorologice extreme, regiunile ultraperiferice se confruntă cu constrângeri specifice, dar permanente în dezvoltarea lor. Ele sunt dependente din punct de vedere economic de un număr mic de produse. Aceste regiuni adăpostesc, de asemenea, cele mai ridicate rate ale șomajului și cel mai scăzut PIB din UE. Totodată, pandemia de COVID-19 a pus în pericol dezvoltarea lor.




  • Noua strategie a UE pentru protejarea copiilor în mediul online

    Noua strategie a UE pentru protejarea copiilor în mediul online

    Pandemia de COVID-19 a agravat abuzul sexual online asupra copiilor, fundația Internet Watch constatând că, în 2021 au crescut cu 64 % cazurile de abuz sexual asupra copiilor. Conform normelor propuse de Comisia Europeană, furnizorii de internet vor avea obligația de a detecta, raporta și elimina din serviciile lor materialele care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor. Mai mult, va fi creat un centru independent al UE privind abuzul sexual asupra copiilor, care va sprijini eforturile furnizorilor de servicii, prin detectarea, raportarea, eliminarea și blocarea accesului la materiale care conțin abuzuri sexuale online asupra copiilor.

    Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne: Anul trecut, au fost raportate la nivel global optzeci și cinci de milioane de fotografii și videoclipuri cu abuzuri sexuale asupra copiilor într-un an. Am prezentat acum doi ani o strategie de combatere a abuzului sexual cu o abordare cuprinzătoare. Această propunere de astăzi se concentrează în principal pe componenta online . Nu reușim să protejăm copiii astăzi, dar aceasta este o propunere inovatoare, care face ca Europa să fie lider global în lupta împotriva abuzurilor sexuale online. Ne propunem astăzi să înființăm un centru independent al UE pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor. Acest centru ar trebui să aibă un rol foarte important pentru legislația privind depistarea online a abuzului sexual asupra copiilor.



    În paralel cu această propunere, Comisia a prezentat și Strategia europeană pentru un internet mai bun pentru copii. Prin aceasta, Comisia doreste să sprijine accesul copiilor, în special al celor aflați în situații vulnerabile, la dispozitive și competențe digitale, să combat hărțuirea cibernetică și să îi protejeze pe toți copiii de conținuturi online dăunătoare și ilegale.


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 27.03 – 02.04.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 27.03 – 02.04.2022

    Coordonare sud-est europiană


    Europa trece pritu nau ma ndilicati timpuri di la Doilu Polimu Mondial tu ancoa, diclara premierul român Nicolae Ciucă la Sofia, la bitisita reuniunillei premierilor ditu statele aliate NATO ditu Europa di Sud-Est. Uidisitu cu Ciucă, alidzearea Moscovei ta s’nkisească polimuul contra Ucrainei zniipsi cabaia climatul di securitate tru regiunea Amarea Lae şi tru sud-estul Europii. Avem ananghi, cundille el, di ună apărare ma vartoasa, tră ună discurajare ma hairlatica şi di ună rezilienţă criscută a societatillei şi infrastructurăllleii, tră ună ma bună securitate. Andamasea a premierilor ditu România, Bulgaria, Macedonia di Nord şi Muntenegru s’ţănu dupu maş ndauă dzăli di la summitul aliat di la Bruxelles.Aţelli patru feaţiră muabeti, prota ş-prota ti trupile cu cari va s’dişcllida pi teritoriul românesc şi aţel vargaru ti două grupuri di alumtă ale NATO, aşi cum s-apufusi la summit. Şi tră itia că ditu niţi ună muabeti ti securitate nu mai lipseaşte capitolu presant ti aprovizionării cu energie, premierul Nicolae Ciucă haristusi a Guvernului di la Sofia tră angajamentul ta s’bitisească interconectorul Bulgaria – Grecia, di cari va s’aibă hăiri şi România.



    Comisarul europian tră Economie, la Bucureşti


    România poati s’agiungă pi ună creaştere economică vărtoasă tru aestu an, di aproximativ 4%, ama impactul a polimuului ditu Ucraina va u zñiipsească aestă creaştire. Easti opinia exprimată la Bucureşti di comisarul europian tră economie, Paolo Gentiloni. S’dukescu efectele a conflictului tra inflaţiei, indicator cari alină la 6,2% tru Uniunea Europiană şi s-apruke di 8 procente tru România, cundille Gentiloni. Iara pi scurtu kiro nai ma pţănu, tendinnţa nu va s’ahibă alliumtrea. Planurile di redresare şi rezilienţă, finanţate di Comisie, suntu instrumente a curi ufelie easti nica ma vizibilă andicra di cumu eara tru momentul lansarillei a lor, tru kiro di irini. Eale suntu extrem di importante tora, tră aţea că reprezintă motoare ale crişteari tru ună situaţie greauă, cundille comisarul tră economie. El napoi la adusi aminti autorităţilor române că aest uplan naţional di pisti 29 di miliardi di euro easti ună oportunitate unică, pi cari ţara nu poate s’u ascapa di itia a polimuului. Acă pi aţea ditu soni sută di meatri, tuti aţeali 24 di ţinte şi jaloane ditu Planul Naţional di Redresare şi Rezilienţă asumate tră primlu trimestru a alustui an suntu bagati tu practico, ditu vidiala a borgillei ti u ari Guvernulu.



    Responsabilul tră Economie ankisi cu ateali hălăţ tră Locuri di lucru


    România s-ampulisi cu unu numiru babageanu di arifugaţ ditu Ucraina, iar turlia tru cari kivernisi aesta situaţie easti remarcabil, spusi comisarul europian tră Locuri di Lucru şi Protecţie Socială, Nicolas Schmit. El diadi asigurări că România şi ţările cari s’ampulisescu cu criza arifugaţlor ditu Ucraina va s’hibă agiutati di Comisia Europiană, fără ca aesti eforturi s’aducă zñiie ti suportul dat grupurilor vulnearabile aflate tru ftuhie şi excluziune socială. Discuţiile di la Ministerul a Lucurlui avură tu scupo, pi ningă problema arifugaţloru, reformele sociale ditu cadrul Mecanismului di Reformă şi Rezilienţă, dificitul di forţă di lucru şi di axizeri tru România, reforma serviciului public di ocupare a forţăllei di lucru, sistemul public di pensii. Comisarul european remarcă rata ñică a şomajului ditu văsilie şi calitatea dialogului social. El spusi că suntu ananghisiti investiţii tru sectorul digital şi tru educaţie, tră creaştirea nivelului di pregătire a forţăllei di lucru.



    Strategie di combatere a ftuhiillei


    Guvernul di la București aprobă Strategia națională mutrinda incluziunea socială și ñicurarea a ftuhiillei și Planul di acțiune tră perioada 2022-2027. Scupolu aluştoru easti ta s’ñicureadză numărul a persoanelor expuse riscului di ftuhie ică excluziune socială cu nai ma puțin 7% până tru anul 2027, andicra di 2020. Simfunu cu datilui Eurostat publicate anlu tricut, procentul a persoanelor aflate tru risc di ftuhie și excluziune socială tru 2019 s’aprukea di un cirecu ditu populația României, dimi circa 6 milioane di prsoane. Strategia națională pruveadi măsuri di combatere a ftuhiillei, ndreptul la asistență socială, accesul la servicii di interes public general, oportunitate di participare socială și economică a grupurilor vulnearabile, ditu vidiala tiñisearillei ndrepturilor omului, cum și măsuri di redresare și reziliență tru sistemul di servicii sociale, tru contextul a pandimiei Covid-19 ică a altor situații spiciale.



    Alăxeri tru educaţie


    Ditu toamnă, actualili semestre va s’hibă alăxiti cu ţinţi module di nviţare, cari va s’hibă separati di tutut ahântea vacanţi. Cursur li va s’ahurhească ma ayoñea, tu 5 yismăciuni, şi va s’bitisească tu 16 cirişaru. Hăbarea u feaţi ministrul Sorin Cîmpeanu, cari diadi asigurări că apofasea fu loată după consultări cu experţi şi dupu unu dialog cu reprezentanţii profesorilor, părinţilor şi elevilor.


    Ministrul Sorin Cîmpeanu diadi asigurări că apofasea fu loată după consultări cu experţi şi dupu unu dialog cu reprezentanţăllii a profesorilor, părinţălor şi elevilor.


    Pripunirea aprukeată fu ca şcoala s’ahurhească tru 5 yismăciuni, cu un prtu modul di nviţare. După unu kiro di ndauă stămâni, tru data di 24 sumedru, elevii va s’intră tru vacanţă, la bitisita a meslui sumedru, 24-30 octombrie s’hibă prota vacanţă, ună vacanţă cari s’hibă data ti tuţ elevlli. După aeastă vacanţă yini modulul doi di nviţari, cari v până ta s’dizvărtească păn di sărbătorli di iarnă, după cari va s’hibă a daua vacanţă, 23 andreu până pi 8 yinaru. Yini diapoa modulul trei, cari ahurheaşti tru data di 9 yinaru. Şi, tru premieră, aestu modul va s’dizvărtească până tru meslu şcurtu, când va s’avemu a treia vacanţă; dimi easti zborlu ti ună vacanţă di ună săptămână mobilă tru meslu scurtu, ică a doua, ică a treia, ică a patra săptămână. După vacanţa ditu meslu şcurtu lipseaşti s’ahurhească paturlu modul, cari va s’dizvărtească pănu di sărbătorli a Paştilui. Vacanţa va s’hibă organizată tru perioada 8-23 apriliu. Yini diapoa modulul ţinţi, cari s’dizvărteaşti până tru data di 16 di cirişaru”.



    Dibut fără victorie tră năulu selecţioner


    Naţionala di fotbal a României emiză, marţăi, 2-2, cu Israelul, tru diplasare, tru doilu meci a lui sum conducerea a năului selecţioner, Edward Iordănescu. Cu patru dzali ninti, “tricolorii” avea kirută, la Bucureşti, dinintea ali Greciei, cu 1-0. Dauli fură partidi amicale. Tru cirisaru va s’yina testili dificile, cu miză, ditu partidile oficiale ale compitiţiei Nations League. România faţi parte ditu Grupa 3 ditu Liga B diadunu cu Bosnia, Finlanda și Muntenegru.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 27.03 – 02.04.2022

    Retrospectiva săptămânii 27.03 – 02.04.2022

    Coordonare
    sud-est europeană


    Europa trece
    prin cele mai complicate timpuri de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace,
    declara premierul român Nicolae Ciucă la Sofia, la finalul reuniunii
    premierilor din statele aliate NATO din Europa de Sud-Est. Potrivit lui Ciucă,
    alegerea Moscovei
    de a declanşa războiul împotriva Ucrainei a afectat grav climatul de securitate
    în regiunea Mării Negre şi în sud-estul Europei. Avem nevoie, a subliniat el, de
    o apărare mai puternică, pentru o descurajare mai eficientă şi de o rezilienţă
    sporită a societăţii şi infrastructurii, pentru o mai bună securitate. Întâlnirea
    premierilor din România, Bulgaria, Macedonia de Nord şi Muntenegru a avut loc
    la doar câteva zile după summitul aliat de la Bruxelles.Cei patru au
    discutat, în principal, despre trupele cu care vor contribui la înfiinţarea pe
    teritoriul românesc şi cel bulgar a două grupuri de luptă ale NATO, aşa cum s-a
    hotărât la summit. Şi pentru că din nicio discuţie despre securitate nu mai lipseşte
    capitolul presant al aprovizionării cu energie, premierul Nicolae Ciucă a
    mulţumit Guvernului de la Sofia pentru angajamentul de a finaliza
    interconectorul Bulgaria – Grecia, de care va beneficia şi România.



    Comisarul
    european pentru Economie, la Bucureşti


    România ar putea
    înregistra o creştere economică puternică în acest an, de aproximativ 4%, dar
    impactul războiului din Ucraina va afecta această creştere. Este opinia exprimată
    la Bucureşti de comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni. Se simt
    deja efectele conflictului asupra inflaţiei, indicator care a urcat la 6,2% în
    Uniunea Europeană şi s-a apropiat de 8 procente în România, a remarcat
    Gentiloni. Iar pe termen scurt cel puţin, tendinţa nu se va inversa. Planurile
    de redresare şi rezilienţă, finanţate de Comisie, sunt instrumente a căror
    utilitate e şi mai vizibilă decât era în momentul lansării lor, în vremuri de
    pace. Ele sunt extrem de importante acum, pentru că reprezintă motoare ale
    creşterii într-o situaţie dificilă, a subliniat comisarul pentru economie. El
    le-a reamintit autorităţilor române că acest plan naţional de peste 29 de miliarde
    de euro este o oportunitate unică, pe care ţara nu o poate rata din cauza războiului.
    Chiar dacă pe ultima sută de metri, toate cele 24 de ţinte şi jaloane din
    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă asumate pentru primul trimestru al
    acestui an sunt îndeplinite, din perspectiva responsabilităţii Guvernului.



    Responsabilul
    pentru Economie a fost urmat de cel pentru Locuri de muncă


    România s-a
    confruntat cu o sosire masivă a unui număr de refugiaţi din Ucraina, iar felul
    în care a gestionat această situaţie este remarcabil, a apreciat comisarul
    european pentru Locuri de Muncă şi Protecţie Socială, Nicolas Schmit. El a dat
    asigurări că România şi ţările care se confruntă cu criza refugiaţilor din
    Ucraina vor fi sprijinite de Comisia Europeană, fără ca aceste eforturi să
    afecteze suportul acordat grupurilor vulnerabile aflate în sărăcie şi
    excluziune socială. Discuţiile de la Ministerul Muncii au vizat, pe lângă
    problema refugiaţilor, reformele sociale din cadrul Mecanismului de Reformă şi
    Rezilienţă, deficitul de forţă de muncă şi de competenţe în România, reforma
    serviciului public de ocupare a forţei de muncă, sistemul public de pensii. Comisarul
    european a remarcat rata mică a şomajului din ţară şi calitatea dialogului
    social. El a arătat că sunt necesare investiţii în sectorul digital şi în
    educaţie, pentru creşterea nivelului de pregătire a forţei de muncă.



    Strategie
    de combatere saraciei


    Guvernul
    de la București a aprobat Strategia
    națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei
    și Planul de acțiune pentru perioada 2022-2027.
    Scopul acestora este de a reduce numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie
    sau excluziune socială cu cel puțin 7% până în anul 2027, față de 2020. Conform
    datelor Eurostat publicate anul trecut, procentul persoanelor aflate în risc de
    sărăcie și excluziune socială în 2019 se apropia de o treime din populația României,
    adică circa 6 milioane de persoane. Strategia națională prevede măsuri de combatere a sărăciei, dreptul la
    asistență socială, accesul la servicii de interes public general, oportunitate
    de participare socială și economică a grupurilor vulnerabile, din perspectiva
    respectării drepturilor omului, precum și măsuri de redresare și reziliență în
    sistemul de servicii sociale, în contextul pandemiei Covid-19 sau a altor
    situații speciale.



    Schimbari
    în educaţie


    Din toamnă, anul
    şcolar va arăta altfel în România. Actualele semestre vor fi înlocuite cu cinci
    module de învăţare, separate de vacanţe scurte. Cursurile ar urma să înceapă
    mai devreme, pe 5 septembrie, şi se vor încheia pe 16 iunie. Ministrul Sorin
    Cîmpeanu a dat asigurări că decizia a fost luată după consultări cu experţi şi
    în urma unui dialog cu reprezentanţii profesorilor, părinţilor şi elevilor.
    Totul a pornit de la nevoia de a alterna module de învăţare de 6-7-8 săptămâni
    cu module de repaus, aşa cum o cere pedagogia modernă, a precizat ministrul.
    Tot el a anunţat că va fi revizuit regulamentul de organizare şi funcţionare
    din învăţământul preuniversitar în sensul renunţării la obligativitatea
    tezelor.



    Debut fără victorie pentru noul selecţioner


    Naţionala de fotbal a României a remizat, marţi, 2-2, cu
    Israelul, în deplasare, în al doilea meci al său sub conducerea noului
    selecţioner, Edward Iordănescu. Cu patru zile înainte, tricolorii pierduseră,
    la Bucureşti, în faţa Greciei, cu 1-0. Ambele au fost partide amicale. În iunie
    vor veni testele dificile, cu miză, din partidele oficiale ale competiţiei Nations League.România face parte din Grupa 3 din Liga B alături de
    Bosnia, Finlanda și Muntenegru.


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    CĂRCIUN Criștiñilli ortodocși tru stil nou și criștiñilli greco și romano-catolici ditu lumea tută sărbăturisescu adză a doua zi di Cărciun. Tru creștinismul ditu apirită, aestă dzuuă easti ahărdzită ali Marie, mama a Dumidzălui. Tru slujba ti Amintarea a Hristolui ditu 25 andreu, Daniel, Patriarahul ali Românie zbură ti simasia-a dhoarăloru durusiti di aţelli 3 ăsilleadz a natlui Iisus: malăma easti pistea-a noastră, thimñeama easti un simbol a plăcăriillei, iara mirlu simbolizeadză bana kiskină. La Vatican, Papa Francisc feaţi timbihi că lumea easti ahătu di insensibilă la crize și trăñipseri, di itia că aestea agiungu s’hibă nividzuti. Papa Francisc, cari căftă, tutunăoară, ca vaccinlu Covid s’hibă disponibil și tru văsiliili cama oarfăni, spusi că pandemia submineadză gaereţli di ceairipseari a conflictelor internaționale. Pitimeñilli ortodocși tru stil veclliu ditu Rusia, Ucraina, Serbia și Georgia sărbăturisescu Cărciunlu tu 7 di yinaru.



    COVID-19. La un an di anda fu lansatu vaccinlu Covid tru România, aproapea 7,8 miliuni di români sunt acutottalui vaccinați, iara aproapea 2 miliuni au și doza di rapel. Aestu lucru spuni că intereslu tră vaccinare nu fu mari, cu excepția a ndauă şcurti perioadi di entuziasm ică frixi declanșati di dăldzăli ună dupu alantă ali pandemie. Tru 24 săhăţ ditu soni fură raportate până la 349 di noi cazuri di infecție cu SARS-CoV-2, deadunu cu 15 di morţă asociati, dimăndă dumănică Grupul di Comunicari Strategică. Aproapea 450 di pacienți sunt la tearapie intensivă, cama di 90% ditu elli hiinda nivaccinaț.



    STRATEGIE. UE are ună nauă strategie ţi easti tru practico tră concurenţă cu China-Global Getaway easti ună apandisi la Năili Călliuri a Sirmăllei” ditu 2013 ali China, pi thimellilu a curi s-feaţiră investiții di 140 di miliaradi di euro până tora. Cu naua hălati, UE mutreaşti s’anvărtuşeadză sectorlu digital, transporturile și sistemele di sănătate, educație și cercetare ditu lumea tută. Investițiile planificate până tru 2027 agiungu la 300 di miliaradi di euro. UE acaţă tu isapi, tutunăoară, opțiunea ta s’bagă un mecanism european di mpărmutu la export tra s’agiută ti asigurarea a născăntoru condiții di concurență ma echitabile tră companiile ditu UE pi a treia păzari. Tru aistu kiro, 165 di văsilii au borgi di nai pțănu 385 di miliaradi di dolari SUA andicra di China tră proiecte ditu cadrul a inițiativăllei Năili Călliuri a Sirmăllei”, kiro tu cari 42 di stati cu amintatiţi ñiţ și di mesi au borgi andicra di China di pisti 10% ditu PIB.



    UCRAINA Germania și Rusia s’akicăsiră s’ndreagă ună andamusi tu ahurhita-a meslui yinaru, ca parte a gaereţloru di ceareipseari a crizăllei ruso-ascăpitata di la sinurlu cu Ucraina, dimăndară izvuri guvernamentale germane aleapti di AFP. Andamusea va s’hibă organizată di consilierlu tră politică externă și di securitate a cancelarlui german Olaf Scholz, Jens Ploetner, și di negociatorlu a Kremlinului tră Ucraina, Dmitri Kozak. Cama di unu mesu, Europa di Vest stipseaştiu Rusia că a disvărti cama di 100.000 di militari la sinurlu cu Ucraina tră ună posibilă intervenție militară și feaţi timbihi ma multi ori arada a Kremlinul pi aestă temă. Rusia spune că armata a llei nu easti ună fuvirseari tră vărnu și caftă garanții di securitate” di partea a Occidentului, maxusu tru aţea ti mutreaşti tindearea NATO tu apirită.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Aproximativ 18 milioane de copii din UE suferă de sărăcie sau excluziune socială

    Aproximativ 18 milioane de copii din UE suferă de sărăcie sau excluziune socială

    Astăzi, lumea găzduieşte cea mai mare generaţie de tineri din istorie, dar, din păcate, 18 milioane de copii din Uniunea Europeană, încă trăiesc în sărăcie sau excluziune socială. Mulţi alţii sunt expuşi riscului, deoarece minorii continuă să fie primii care suferă de pe urma impactului socio-economic al pandemiei de COVID-19 – se arată într-o declaraţie a Executivului comunitar şi a şefului diplomaţiei Josep Borrell. În plus, Bruxellesul estimează că aproximativ 466 de milioane de copii din ţările membre nu au acces la învăţământ la distanţă şi mulţi s-au văzut obligaţi să abandoneze şcoala.

    Cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Copilului, Uniunea Europeană a reamintit că sprijină educaţia minorilor într-o sută de ţări, acţionând pentru a limita impactul pandemiei şi pentru a facilita o întoarcere în siguranţă la şcoală. În vederea îmbunătăţirii acestei situaţii, Comisia intenţionează să crească în mod semnificativ, cu 6 miliarde de euro până în 2027, investiţiile în educaţie în Africa subsahariană, America Latină, Caraibe şi Asia-Pacific. Uniunea Europeană are, de asemenea, o Strategie privind drepturile copilului pentru a aborda cauzele fundamentale ale inegalităţii şi sărăciei şi o Garanţie europeană pentru copii pentru a promova egalitatea de şanse.

    În contextul în care, anul acesta, se sărbătoreşte Anul internaţional pentru eliminarea muncii copiilor, Uniunea Europeană a reamintit că se concentrează pe îndeplinirea acestui obiectiv până în 2025 şi că are o politică de toleranţă zero în această privinţă. Nu în ultimul rând, Bruxellesul va adopta o nouă propunere de guvernanţă corporativă durabilă până la sfârșitul acestui an, prin care va cere companiilor din blocul comunitar să facă demersurile necesare pentru a pune în discuţie din nou drepturile omului – inclusiv munca copiilor – și riscurile de mediu în lanţurile lor de aprovizionare.

    Combaterea violenţei și asigurarea protecţiei copilului reprezintă un pilon important în acţiunea externă a Uniunii. În conformitate cu strategia sa, Bruxellesul se angajează să-şi intensifice eforturile pentru a preveni şi a pune capăt încălcărilor grave ale drepturilor copiilor afectaţi – de exemplu, de conflictele armate -, inclusiv prin activităţi care promovează respectarea dreptului umanitar internațional şi să vină în sprijinul nevoilor de reabilitare şi reintegrare pe termen lung.


  • Programul de lucru al Comisiei pentru anul 2022

    Programul de lucru al Comisiei pentru anul 2022

    Programul de lucru al Comisiei pentru anul viitor conține 42 de noi inițiative, care au în vedere cele șase obiective principale menționate în Orientările politice ale președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

    Iată câteva din acţiunile propuse:

    La capitolul Pactului Verde European, Comisia va continua să facă din Europa primul continent neutru din punctul de vedere climatic până în 2050. Va fi propus un cadru de reglementare pentru certificarea absorbțiilor de carbon; vor fi luate măsuri suplimentare pentru transporturile nepoluante, vor apărea noi norme privind pesticidele și va fi promovată economia circulară. Obligațiunile verzi vor juca un rol din ce în ce mai important.

    La capitolul digital, Comisia își va continua acţiunile pentru transformarea digitală a Uniunii Europene până în 2030. A fost propusă o nouă perspectivă asupra politicii în domeniul concurenței și va fi prezentat un instrument pentru situații de urgență al pieței unice pentru a preveni perturbările viitoare.

    Pentru soluţionarea problemei alimentării cu semiconductori, va fi adoptat « Actul european privind cipurile ».

    În plus, Comisia va propune un « Act european privind reziliența cibernetică », pentru a stabili standarde comune de securitate cibernetică și va începe să construiască un sistem global de comunicații securizate. Va fi facilitată asimilarea competențelor digitale în școli.

    La capitolul formării unei economii în serviciul cetățenilor, Comisia va continua adoptarea de măsuri pentru asigurarea de locuri de muncă de calitate, condiții de muncă echitabile și un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată.

    La capitolul relaţiilor internaţionale, Comisia va continua să consolideze statutul unic al Uniunii de lider mondial. Anul viitor va fi prezentată o nouă strategie, intitulată Portalul mondial, pentru a construi în întreaga lume parteneriate de stimulare a comerțului și investițiilor. Până la sfârșitul acestui an, va fi prezentată o nouă Declarație comună UE-NATO şi vor fi accelerate lucrările pentru construirea Uniunii Europene a Apărării.

    La capitolul promovării modului de viață european, Comisia va lansa o nouă inițiativă care să îi ajute pe tinerii defavorizați să dobândească experiență profesională şi să îşi găsească locuri de muncă de calitate. Comisia va prezenta, de asemenea, o strategie pentru universități și – în urma experienţelor desprinse din pandemie – va prezenta şi o strategie europeană privind serviciile de îngrijire. Executivul European va garanta accesul la medicamente de înaltă calitate și va întări acțiunile de supraveghere și diagnosticare precoce a cancerului.


  • Soluții la criza energetică europeană

    Soluții la criza energetică europeană

    Uniunea Europeană
    este tot mai îngrijorată din cauza crizei energetice care amenință continentul
    afectat de pandemia cu noul tip de coronavirus. Situația afectează, în prag de
    iarnă, nu numai cetățenii, ci și întreprinderile europene, deja greu încercate
    de criza economică. Prin urmare, eurodeputații iau în calcul adoptarea unor
    soluții concrete în ceea ce privește creșterea prețurilor la energie.


    Cu
    detalii, Siegfried Mureșan, deputat din partea Partidului Popular European,
    care a propus Parlamentului European o serie de măsuri pentru depășirea crizei
    energetice.

    În primul rând, trebuie să vedem exact dacă
    a existat o manipulare a pieței europene din partea unor actori statali și
    nestatali din afara Uniunii Europene, de exemplu Federația Rusă sau Gazprom,
    care nu livrează cantități mai mari de gaz și, practic, ținând cantitatea
    limitată, mică, prețul rămâne ridicat. La fel și țările exportatoare de petrol,
    OPEC, nu își cresc capacitățile de producție, ceea ce duce la crearea acestui
    preț ridicat. Oricine încearcă să manipuleze piața și prețurile în defavoarea
    consumatorilor trebuie sancționat, de aceea am cerut inclusiv sancțiuni de la
    nivelul Uniunii Europene.

    În al doilea rând, am cerut de la nivelul Comisiei
    Europene un ghid de măsuri pe care statele membre să le poată lua, practic un
    ghid de bune practici, în care măsurile să fie astfel gândite încât măsurile
    luate într-un stat să nu poată afecta alte state membre ale Uniunii Europene. Nu
    vrem ca măsurile gândite în alte state membre ale Uniunii Europene menite să
    protejeze cetățenii sau întreprinderile de acolo să aibă un efect negativ
    asupra cetățenilor români. În al treilea rând, susțin achiziția la comun de la
    nivel european a gazului și administrarea unor facilități comune de stocare. Cu
    cât negociem mai multe țări la un loc achiziția cantității de gaz cu
    producători din afara Uniunii Europene, cu atât puterea noastră de negociere
    este mai mare.



    Mai mult decât
    atât, eurodeputatul Siegfried Mureșan a făcut referire și la necesitatea
    întăririi siguranței energetice și a reducerii dependenței energetice a
    statelor care fac parte din comunitatea europeană. De asemenea, prioritare sunt
    și trecerea treptată către o economie verde și sprijinirea consumatorilor
    vulnerabili prin obținerea unei marje de la bugetul propriu al Uniunii Europene
    care să îi ajute în această perioadă de criză profundă.


  • ESA și NASA, un parteneriat pentru viitor

    ESA și NASA, un parteneriat pentru viitor

    Un parteneriat pentru viitorul Planetei a fost oficializat pe 13 iulie,
    când directorul general al ESA, Josef Aschbacher, și administratorul NASA, Bill
    Nelson, au semnat o declarație de intenție. Acest pas important își propune să
    deschidă calea către un răspuns global la schimbările climatice, prin unirea
    eforturilor de observare a Pământului, cercetare și aplicații. Cele două
    instituții cu rol major în explorarea spațiului își propun să aducă la zi
    informațiile cruciale despre viitorul Pământului.



    Explică Ion Nedelcu, membru al grupului Comisiei Europene care
    asigură managementul programului Copernicus.

    Acordul semnat de ESA
    și NASA, care au o colaborare veche în domeniul spațial, nu face decât să
    eficientizeze acțiunile întreprinse la nivel global pentru prevenirea și
    combaterea efectelor schimbărilor climatice. ESA, prin programele pe care le
    derulează, de exemplu în cadrul Earth Explorers, al programelor de lansare de
    misiuni spațiale pentru a observa diferite tipuri de parametri ce
    caracterizează mediul terestru, atmosfera și mediul marin, iar NASA, prin
    acțiunile întreprinse în cadrul System Observatory, de exemplu, nu fac decât să
    asigure o complementaritate a acestor acțiuni, acțiuni care devin relevante și
    în cadrul acordului Space Planet Observatory, un acord între agenții spațiale,
    din care facem parte și noi, și care încearcă să asigure un efort susținut, cum
    spuneam, în dezvoltarea misiunilor necesare pentru observarea acestor parametri
    globali care ne ajută să înțelegem schimbările climatice.



    Nu este prima data când ESA și NASA își unesc forțele. Echipe de la ESA și
    NASA au lucrat împreună la campanii pe teren în Arctic pentru a-și valida
    misiunile CryoSat și ICESat. În plus, ESA și NASA
    definesc în prezent o nouă misiune gravitațională pentru a face lumină asupra
    proceselor esențiale ale sistemului Pământului, cum ar fi ciclul apei. De
    exemplu, va cântări apa în diferitele sale locuri, cum ar fi apele subterane,
    dar și cele ale oceanelor, pentru a înțelege distribuția și transportul masei
    de apă. Prin noul parteneriat strategic, ESA și NASA vor explora și dezvolta
    noi modalități de a lucra împreună, de a realiza o sinergie între activitățile
    lor, de a coordona activitățile în ceea ce privește interesele strategice,
    științifice și politice și vor identifica procesele pentru a lucra mai eficient
    și mai rapid în colaborarea care a fost reiterată la mijlocul acestei veri.


  • Le choc pandémique et la crise de la main d’œuvre

    Le choc pandémique et la crise de la main d’œuvre

    Il s’agit de sans-emploi qui ne cherchent même pas un emploi stable et par conséquent ne sont pas inscrits dans les statistiques des bureaux d’occupation de la main d’œuvre. Et dans les statistiques officielles, ces personnes constituent une catégorie distincte de celle des chômeurs, explique l’analyste économique Cătălin Ghinăraru.



    « Le chômeur n’est pas découragé. Il n’a pas d’emploi, mais il cherche toutefois un job, alors qu’une personne découragée ne cherche plus d’emploi parce qu’elle pense qu’au moins pour l’instant, il n’y a aucune autre opportunité ou bien que les opportunités auxquelles il s’attendait n’existent plus. Voici donc le portrait d’une personne découragée. Différents autres phénomènes sont apparus suite à la pandémie. Au début, les choses étaient moins claires, puisqu’on croyait avoir à faire à un choc à durée limitée. Mai nous voilà déjà fin 2021 et les choses ne sont pas réglées du tout. Certains emplois dans l’économie ont définitivement disparu, il y a beaucoup d’entrepreneurs qui ont dû mettre la clef sous la porte pour ne jamais rouvrir, notamment dans des secteurs qui utilisaient beaucoup de main d’œuvre, même s’il ne s’agissait pas d’emplois hautement qualifiés dans des domaines tels le commerce de détail, l’hôtellerie et la restauration et même les transports … Il est évident que certains emplois qui ont été supprimés ne sont pas réapparus. C’est ainsi qu’apparaissent des personnes qui ne cherchent plus d’emploi car elles sont sûres que ces emplois n’existent plus. »



    Selon l’Institut national de la statistique, le nombre des travailleurs découragés a triplé cette année en Roumanie. Si en 2020, quelque 30 mille personnes étaient découragées à accéder au marché de l’emploi, à présent elles sont plus de 144 mille. Ce qui est même plus grave, c’est le fait que la moyenne d’âge de ces personnes va de 35 à 49 ans, donc c’est un segment de population qui devrait être en pleine activité. Et pourtant, les statistiques, qui enregistrent uniquement des données concrètes, peuvent être interprétées autrement en fonction de la situation et des raisons de chaque individu à part. Quelles sont ces raisons ? Réponse avec le spécialiste en Ressources humaines Petru Pacuraru.



    « Il y a toute une série de raisons. D’un côté il y a les attentes des employeurs qui cherchent des salariés typiques, c’est-à-dire des jeunes avec certaines compétences et pas nécessairement des personnes matures prêtes à acquérir les compétences nécessaires durant une période plus longue. Le fait que les employeurs cherchent un certain modèle décourage les gens et mène à l’apparition de cette couche des découragés. Par ailleurs, je crois qu’il existe un nombre considérable de métiers libéraux qui ne se déroulent pas par le biais des personnes salariées ou embauchées par une entreprise. Si vous voulez, il y a une zone grise entre les différents types de salariés et les indépendants, par exemple. Mais j’ai également connu des employés ou des ex-employés qui ne veulent plus travailler et ont cette attitude de décourageante et démoralisante. Ce sont des gens qui se sentent isolés et cette couche est en progression. »



    S’y ajoutent aussi les personnes qui, après avoir travaillé longtemps dans une organisation rigide, ne veulent plus réintégrer un lieu de travail qui présuppose trop de pression sur l’employé. Ces personnes attendent, puisqu’elles ne souhaitent pas passer par un processus de requalification. D’ailleurs, la situation incertaine du point de vue économique et social créée par la pandémie n’encourage point la réorientation professionnelle, affirme Cătălin Ghinăraru.



    « Si une personne est découragée, cela signifie qu’elle ne cherche plus à se faire embaucher, elle sait qu’elle ne peut plus travailler, qu’aucun emploi ne lui convient plus, qu’elle n’a plus de qualification. Et cette théorie de la requalification a aussi certaines limites. Par exemple, les gens ont une certaine perception du marché et parfois elle est supérieure de beaucoup à celle qu’ont les analystes économiques. Ils perçoivent celle insécurité qui existe dans l’économie et ne peuvent pas identifier un domaine approprié. Les choses sont assez incertaines. Les programmes de formation ou de requalification devraient viser l’avenir et ne pas regarder vers le passé. Toutefois, lorsque l’avenir est incertain, il est très difficile de concevoir de tels projets. »



    Mais comment les autorités pourraient-elles aider ces personnes ? Les spécialistes en ressources humaines invoquent l’expérience d’autres Etats confrontés au même phénomène, qui est loin d’être purement local. Petru Pacuraru :



    « De nombreux Etats ont mis au point des centres d’appui pour ces personnes, ont mis à leur dispositions des numéros verts, il y a plein de services sociaux qui pourraient être copiés en Roumanie. Imaginez seulement un centre d’appui local où tous ces gens pourraient retrouver d’autres personnes qui sont dans la même situation afin de regagner la confiance d’entreprendre des petits pas dans la direction qu’ils souhaitent. Mais à l’heure actuelle, cela n’existe pas. Ces personnes sont comme des orphelins, malheureusement. »



    Hormis cet appui plutôt émotionnel ou social, une stratégie purement économique est pour l’instant difficile à mettre sur pied, opine l’analyste Cătălin Ghinăraru.



    « Pour le moment, il est assez difficile d’identifier ce qu’il faut faire. Il est clair que certaines activités disparaîtront complètement. Nous n’allons pas revenir à la situation d’avant. Le monde a changé et il changera à l’avenir aussi. Le choc pandémique a provoqué un changement systémique. Si nous voulons former ou bien reformer la main d’œuvre, nous devrons prendre en compte aussi les changements en cours et le fait que nombre d’activités qui auparavant généraient des emplois ont été très touchées par toutes ces périodes de restrictions, quarantaines et couvre-feu. Quelles seront les conditions de vie après la pandémie ? Difficile d’y répondre, mais on peut supposer que ce problème des personnes découragées devrait se perpétuer pour une période de temps assez importante. Donc, nous allons sans doute nous confronter à des problèmes assez importants », conclut l’analyste Cătălin Ghinăraru.


  • Strategia UE în Afganistan

    Strategia UE în Afganistan

    Politica UE față de Afganistan, în viitorul apropiat, va ține cont de cinci criterii de referință, convenite de miniștrii de externe ai statelor membre la începutul lui septembrie și asumate ulterior de Consiliul Uniunii Europene. În primul rând, talibanii trebuie să le permită să părăsească țara atât străinilor rămași în Afghanistan, dar și cetățenilor afghani care își doresc acest lucru. În al doilea rând, noul regim de la Kabul trebuie să asigure promovarea și respectarea tuturor drepturilor omului și mai ales a drepturilor femeilor, precum și a libertății de exprimare. În acest context, este necesar să fie protejate mass-media și cei care se luptă pentru drepturile omului. În al treilea rând, talibanii trebuie să le permită să opereze organizațiilor umanitare fără să se amestece în vreun fel în operațiunile lor, să le asigure accesul pe întreg teritoriul țării și să le respecte și protejeze întreg personalul, indiferent de naționalitate sau gen. Al patrulea criteriu de referință prevede că talibanii trebuie să taie orice fel de legături cu grupări teroriste internaționale și să nu permită ca Afganistanul să devină o bază a grupărilor teroriste, cum a fost și în trecut. În sfârșit, ultimul criteriu cere formarea unui guvern care să includă reprezentanți ai tuturor grupurilor etnice și religioase, dar și ai femeilor.


    Talibanii au declarat în repetate rânduri că guvernarea începută în August va fi diferită față de cea din 1996 – 2001, marcată de încălcări ale drepturilor omului, abuzuri împotriva minorității șiite Hazara, execuții în public și un tratament discriminatoriu față de femei, obligate să fie sub tutela bărbaților și lipsite de dreptul de a lucra, învăța, sau chiar și de a ieși din casă fără un tutore bărbat. Există suspiciuni însă că aceste declarații țin mai mult de nevoia talibanilor ca regimul lor să fie recunoscut, în condițiile în care Afganistanul este în pragul colapsului economic și al unei crize umanitare severe și are nevoie urgentă de sprijinul comunității internaționale. Măsurile efective luate până acum încalcă multe din criteriile menționate de UE – guvernul nu e reprezentativ, din contră, include unii din cei mai radicali reprezentanți ai mișcării, organizațiile umanitare s-au plâns de unele hărțuiri, au existat rapoarte privind încălcările drepturilor omului și, deja, s-au luat unele măsuri împotriva femeilor și fetelor.

    Dincolo de relațiile cu regimul taliban, prioritatea o reprezintă asistența umanitară pentru populație. UE este gata să ia în calcul și o prezență în teren, cu personal redus, pentru a coordona distribuția de ajutoare, se arată într-un comunicat al Consiliului. Totodată, Bruxellesul vrea să inițieze o platformă de regională de cooperare cu vecinii Afganistanului, astfel încât să poată preveni extinderea crizei în întreaga regiune.


  • Fondurile europene, mai ușor de accesat

    Fondurile europene, mai ușor de accesat

    Parlamentul European a adoptat recent Regulamentul
    privind dispozițiile comune pentru gestionarea fondurilor din Politica de
    Coeziune a Uniunii Europene.
    Aceasta permite o gestionare cu mai puțină birocrație
    la nivel european a principalelor fonduri europene nerambursabile de care
    beneficiază statele membre prin Politica de Coeziune.
    Este vorba despre reguli comune privind gestionarea a opt
    fonduri diferite: Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social
    european Plus, Fondul de coeziune, Fondul tranziției juste, Fondul european
    pentru pescuit și afaceri maritime, precum și Fondul pentru securitate internă
    și management al granițelor, Fondul pentru azil și migrație și Instrumentul
    pentru viză.
    Prin noul regulament,
    beneficiarii de fonduri europene vor avea, în primul rând, un sistem simplificat
    prin care pot solicita decontarea banilor.



    În contextul post-pandemic, fondurile europene care revin
    fiecărui stat membru în parte pot fi accesate și prin Mecanismul European de
    Redresare și Reziliență.

    Cu detalii, Siegfried Mureșan, deputat din partea
    Partidului Popular European:

    Putem folosi fonduri europene și din
    Mecanismul European de Redresare și Reziliență, pentru a extinde, a moderniza,
    a digitaliza spitalele existente și a construi noi spitale. În sistemul
    medical, Uniunea Europeană nu a investit suficient în trecut. Politicile de
    sănătate au fost văzute ca politici pentru care responsabile se făceau statele
    membre ale UE. Uniunea Europeană în ansamblu nu s-a implicat foarte mult,
    fiindcă statele membre nu au dorit acest lucru. Acum există această
    disponibilitate, să facem cât mai mult pentru domeniul medical, inclusiv
    alocarea de fonduri de la nivel european. În al doilea rând, trebuie să
    investim în educație. Vedem cu toții că școlile trebuie de asemenea
    modernizate, digitalizate. De aceea, eu spun foarte clar că, pentru acest
    domeniu, trebuie să folosim o mare parte din fondurile europene care ne sunt
    alocate. În al treilea rând, trebuie să investim în marile proiecte de
    infrastructură.


    În circumstanțe extraordinare, cu impact economic major,
    așa cum este și criza generată de pandemia de COVID-19, vor exista mai multe
    derogări de la aceste reguli, inclusiv creșterea ratei de cofinanțare de la bugetul
    Uniunii Europene. Odată aprobat noul regulament, țările membre pot depune la
    Comisia Europeană spre aprobare programele operaționale care gestionează la
    nivel național aceste fonduri. În cazul României, este important ca programele
    operaționale să fie aprobate de către Comisia Europeană cât mai curând, cu
    scopul de a începe absorbția fondurilor aferente Politicii de Coeziune pentru
    perioada 2021-2027.