Tag: strategie

  • 11.08.2021 (mise à jour)

    11.08.2021 (mise à jour)

    Covid-19 – 326 nouveaux cas de contamination au SARS-CoV-2 sont été rapportés mercredi en Roumanie, suite à plus de 29 000 tests effectués. Huit personnes sont décédées, et 710 hospitalisées, dont 96 en soins critiques. Le coordinateur de la campagne nationale de vaccination, Valeriu Gheorghiţă, a déclaré que, même si la hausse du nombre des infections au nouveau coronavirus est lente, elle est progressive et soutenue. De ce fait, dans la variante pessimiste, la Roumanie pourrait se confronter à plus de 1 500 nouveaux cas par jour dans la deuxième partie du mois de septembre. D’autre part, la coalition au pouvoir a convenu d’accorder de tickets restaurant aux personnes qui se font immuniser au schéma vaccinal complet, afin de stimuler la vaccination. Détails après le journal.

    Rectificatif budgétaire
    A Bucarest, la coalition au pouvoir
    continue ses négociations sur le projet de collectif budgétaire, qui devrait
    être approuvé la semaine prochaine. Hier soir, après une réunion des leaders
    des partis au pouvoir, le premier ministre libéral Florin
    Cîţu a annoncé que les ministères de la Santé, des Transports, de l’Education,
    de la Justice et de l’Energie recevraient des fonds supplémentaires. Pour le
    ministère du Développement, les discussions se poursuivent, a ajouté le chef du
    cabinet de Bucarest, après que le ministre de tutelle, Cseke Atilla, a présenté
    un projet de lancement d’un programme national d’investissements de 50
    milliards de lei (environ 10 milliards d’euros), avec plusieurs
    composantes : routes, eau, assainissement et raccordement au gaz. Il
    s’agit d’un investissement de l’Etat dans des projets d’infrastructure locale,
    en corrélation avec la période d’investissement à l’aide de fonds européens.
    Aujourd’hui, le président du Parti national libéral, Ludovic Orban, a déclaré
    qu’à la réunion de la coalition au pouvoir il avait été décidé de démarrer un
    programme d’investissements pour les communautés locales.

    Inflation – En Roumanie, le taux annuel de l’inflation s’est monté à 5 % en juillet, par rapport à 3,9 % en juin. Les prix des marchandises non alimentaires ont augmenté de 8 %, ceux des services de 2,74 %, et les denrées alimentaires de 2,33 %, selon l’Institut national de la statistique. L’électricité, le gaz, les carburants et l’huile ont connu les plus fortes hausses. Lundi, la Banque centrale de la Roumanie avait majoré à 5,6 % sa prévision pour l’inflation à la fin de l’année, selon son gouverneur, Mugur Isărescu. La Roumanie n’est plus un pays de ceux qui ont de petits salaires – a déclaré le premier ministre Florin Cîțu, qui a dit que plus de 1 % des salariés touchent un salaire supérieur à 3 000 euros et que le taux de ceux qui gagnent l’équivalent de plus de 1 000 euros est à la hausse. Selon l’Institut national de la statistique, le salaire moyen net s’est chiffré à 3 541 lei (environ 700 euros).


    Stratégie – La stratégie militaire de la Roumanie pour les trois prochaines années a été approuvée durant la réunion du gouvernement de ce mercredi. Le document illustre les orientations dans le secteur de la sécurité et de défense de l’Alliance de l’Atlantique nord et de l’UE, compte tenu des risques et des menaces de nature militaire à l’adresse de la Roumanie, des missions de l’armée et des objectifs militaires nationaux prévus dans le « Livre blanc » de la défense, lit-on dans un communiqué du ministère de la défense. La stratégie définit aussi les priorités en matière de développement des capacités de défense de l’armée poursuivant les lignes d’action des stratégies antérieures en corrélation avec les garanties sécuritaires qui résultent de l’appartenance de la Roumanie à OTAN et à l’UE, ainsi que des partenariats stratégiques avec d’autres Etats. Le document souligne aussi le besoin d’innover, d’adapter et d’implémenter des objectifs destinés à configurer la structure de commande et de forces, de renforcer de la capacité de réaction des unités, de réaliser la numérisation du système d’enseignement militaire et d’adapter le cadre juridique nécessaire à réaliser des missions par temps de paix, de crise et de guerre.

    Météo – Températures élevées,
    caniculaires même dans les prochaines 24 heures en Roumanie, notamment sur la
    moitié sud où l’inconfort thermique demeure élevé. Ciel variable avec quelques
    nuages sur le relief et sur le sud, où des pluies à verse et des orages sont
    également possibles. Les maxima iront de 25 à 37 degrés. 32 degrés et du soleil
    à Bucarest.

  • O Europă conectată la nivel mondial

    O Europă conectată la nivel mondial

    Consiliul Uniunii Europene a aprobat concluziile privind o Europă conectată la nivel mondial. Acestea evidențiază necesitatea ca Uniunea să urmărească o abordare geostrategică și globală a conectivității. Scopul este urmărirea intereselor în materie de politică economică, externă și de dezvoltare, precum și a celor de securitate, și promovarea valorilor europene.

    Concluziile se bazează pe comunicarea comună și pe concluziile Consiliului din 2018 intitulate Conectarea Europei cu Asia – Elementele constitutive pentru o strategie a UE. Acestea reafirmă același principiu de bază, și anume că conectivitatea ar trebui să fie durabilă, cuprinzătoare și bazată pe norme.

    Concluziile de acum evidențiază importanța conectivității pentru creșterea economică, pentru securitate și pentru reziliență. O mai bună conectivitate ar urma să contribuie la diversificarea lanțurilor valorice, ar reduce dependențele strategice și ar stimula competitivitatea pentru UE și partenerii săi.

    Consiliul subliniază importanța investițiilor atât în infrastructura fizică, cât și în cadrele de reglementare. Totodată, remarcă necesitatea unor norme și standarde internaționale previzibile pentru a menține condiții de concurență echitabile și a stimula investițiile private.

    De asemenea, Consiliul pune accentul pe parteneriatele pentru conectivitate cu țări și regiuni care împărtășesc aceeași viziune. Astfel de parteneriate pot contribui la promovarea compatibilității și complementarității acțiunilor și inițiativelor în materie de conectivitate, în deplină cooperare cu beneficiarii. Consiliul încurajează operaționalizarea parteneriatelor existente cu Japonia și India. În plus, Uniunea solicită instituirea de noi parteneriate și cooperări, inclusiv cu ASEAN și Statele Unite. Cooperarea în cadrul forurilor multilaterale, inclusiv G7 și G20, este, de asemenea, încurajată.

    Pentru a pune în aplicare această agendă ambițioasă privind conectivitatea, concluziile solicită elaborarea unei noi comunicări comune până în primăvara anului 2022.


  • UE atrage atenția asupra pericolelor cibernetice

    UE atrage atenția asupra pericolelor cibernetice

    La finalul anului
    trecut, instituțiile europene au adoptat noua strategie pentru securitate
    cibernetică. Acest fapt nu doar aliniază Europa la normele și standardele
    internaționale privind spațiul cibernetic, ci reafirmă valorile pe care este fondată
    comunitatea europeană. Era absolut necesar ca o nouă strategie împotriva
    atacurilor virtuale să fie dezvoltată, având în vedere situațiile cu care
    Uniunea Europeană s-a confruntat în ultimii ani.


    Explică Siegfried Mureșan,
    eurodeputat din partea Partidului Popular European:

    Am văzut, chiar în
    mai multe rânduri, la alegerile din mai multe state membre ale Uniunii
    Europene, cum state terțe, din afara UE, au încercat să influențeze mersul
    alegerilor și, mai ales, au încercat să influențeze preferințele electoratului.
    De exemplu, în direcția Brexit-ului, care a dus la o slăbire a Uniunii
    Europene. De asemenea, în direcția influențării referendumului din Catalonia cu
    privire la autonomia Cataloniei. Acel referendum ilegal, de fapt, a constituit
    un atac la ordinea democratică a Spaniei, la ordinea constituțională a unui
    stat membru al Uniunii Europene. Există intenția clară din afara Uniunii
    Europene de a afecta încrederea oamenilor în instituțiile UE, în valorile
    europene și în ordinea democratică, bazată pe statul de drept, pe domnia legii,
    ordine în care trăim cu toții. De aceea, este foarte important ca oamenii să
    fie conștienți de aceste pericole și instituțiile la nivel european să poată
    contracara aceste atacuri cibernetice, care sunt un atac la adresa modului de
    viață european, civilizat, bazat pe domnia legii.



    Uniunea Europeană
    își propune, astfel, să creeze legături tot mai puternice cu partenerii
    internaționali pentru a participa activ la consolidarea ordinii globale bazate
    pe reguli, cu scopul de a promova stabilitatea în spațiul cibernetic și de a
    garanta drepturile și libertățile fundamentale în spațiul online. De asemenea,
    comunitatea europeană își va consolida setul de instrumente în ceea ce privește
    securitatea mediului virtual și va dezvolta o agendă a capacității cibernetice
    externe. Instituțiile europene vor intensifica dialogurile cu țări terțe,
    organizații regionale și internaționale, precum și cu alte părți interesate. Nu
    în ultimul rând, Uniunea Europeană va forma o rețea europeană de diplomație
    cibernetică în întreaga lume pentru a-și promova viziunea asupra spațiului
    cibernetic.


  • Strategia Comisiei Europene privind combaterea traficului de persoane

    Strategia Comisiei Europene privind combaterea traficului de persoane

    În perioada 2017-2018, peste 14 000 de victime ale traficului de
    persoane au fost înregistrate în Uniunea Europeană. La nivel mondial,
    traficanții obțin într-un singur an profituri estimate la 29,4 miliarde EUR.
    Întrucât se preconizează că cererea de exploatare va crește, că traficanții își
    vor muta activitatea online și că pandemia va crea probabil condiții propice
    pentru ca acest fenomen să ia amploare, strategia elaborată de Comisia
    Europeană prezintă măsurile prin intermediul cărora UE și statele membre vor
    putea continua să riposteze.



    Strategia pornește de la cadrul legal și de politică cuprinzător
    instituit la nivelul UE pentru a aborda traficul de persoane, bazat pe
    Directiva UE privind combaterea traficului de persoane.

    Am vorbit despre noua
    strategie a Comisiei Europene de combatere a traficului de persoane cu Ramona
    Strugariu, europarlamentar Renew Europe.

    Pe scurt, este o strategie structurată pe mai mulți piloni. În primul
    rând, are în vedere reducerea cererii, care favorizează traficul. Astfel, Comisia
    urmărește să evalueze posibilitatea stabilirii unor norme minime ale UE, prin
    care să incrimineze utilizarea serviciilor care fac obiectul exploatării
    victimelor traficului de persoane. Discutăm foarte asumat și ambițios pentru
    prima oară despre această incriminare și aici trebuie lucrat cu autoritățile
    naționale și cu organizațiile societății civile, pentru că o altă inițiativă a
    Comisiei este inițierea unei ample campanii de prevenire care vizează în
    principal sectoarele cu risc ridicat.

    Comisia va lua în considerare și consolidarea
    directivei privitoare la sancțiunile aplicate angajatorilor, aspect foarte
    important, și va propune legislație privind guvernanța corporativă. Este
    necesar să clarificăm responsabilitatea companiilor și să avem acțiuni și
    îndrumări mai clare pentru a preveni munca forțată. Este un fenomen care s-a
    accentuat în pandemie, au existat diverse investigații care ne-au arătat că
    această realitate este prezentă în tot mai multe sectoare, în construcții de
    pildă. Aceste investigații media au demonstrat că există exploatare, că tot mai
    mult angajatori ingnoră legea pentru a exploata persoane și a obliga la muncă
    forțată, ceea ce în mod evident nu este în regulă.

    Un alt pilon al strategiei
    se referă la destructurarea modelului de afaceri al traficanților. Și dacă vorbim
    despre modele de afaceri, trebuie să ne uităm atât mediul online cât și la cel offline.
    Ideea Comisiei este de a purta un dialog cu companiile de internet și cu cele
    din dom
    eniul tehnologiei pentru a reduce cât mai mult utilizarea platformelor
    online care recrutează și exploatează victime.


    Cooperarea polițienească și judiciară transfrontalieră rămân
    esențiale în combaterea traficului de persoane și, evident, implicarea efectivă
    a autorităților naționale la nivel de fiecare stat membru.

    Ramona Strugariu, europarlamentar Renew
    Europe:

    Aici vreau să
    subliniez că România este chiar în top 5 al statelor membre privind traficul de
    persoane, în conformitate cu ultimele date pe care le avem. Suntem pe locul
    întâi în ce privește rezidența și cetățenia victimelor traficului, deci în mod
    clar trebuie să facem mai mult. Asta înseamnă și o autoritate de aplicare a
    legii pregătită, care să aibă formarea necesară, ceea ce înseamnă niște
    investiții financiare și o abordare intersectorială, cooperarea dintre mai
    multe instituții, pentru că avem autoritatea de aplicare a legii pe de o parte,
    iar pe de altă parte, agenții,structuri, instituții care se ocupă de protejarea
    și sprijinirea victimelor.






  • Emisiile de metan – al doilea factor de poluare în lume

    Emisiile de metan – al doilea factor de poluare în lume

    Metanul – un puternic poluant atmosferic ce produce probleme grave de
    sănătate, este al doilea cel mai puternic gaz cu efect de seră care contribuie
    la schimbările climatice, după dioxidul de carbon. În acest context, combaterea
    emisiilor de metan este esențială în ceea ce privește atingerea obiectivelor în
    materie de climă pentru 2030 și a obiectivului în materie de neutralitate
    climatică pentru 2050. Una dintre prioritățile strategiei Comisiei în domeniu
    este aceea de a îmbunătăți măsurarea și raportarea emisiilor de metan. În
    prezent, nivelul de monitorizare variază de la un sector la altul și de la un
    stat membru la altul, precum și în întreaga comunitate internațională.

    Eurodeputatul Cristian Bușoi,
    președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) în
    Parlamentul European este raportor al Strategiei UE privind reducerea emisiilor
    de metan. Este nevoie de noi tehnologii și de practici de îmbunătățire pentru a
    atenua emisiile de metan, a subliniat Cristian Bușoi, care a prezentat
    proiectul de aviz destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță
    alimentară (ENVI):

    Emisiile de metan sunt al doilea factor
    de poluare din lume. Faptul că emisiile de
    metan provin din numeroase sectoare, cât și faptul că, odată ajuns în
    atmosferă, metanul se amestecă ușor cu alte gaze, îngreunează semnificativ
    măsurarea și raportarea emisiilor de metan. Parlamentul European a făcut deja
    apel la Comisie pentru a elabora un plan strategic în vederea reducerii
    emisiilor de metan și de a propune legislația adecvată, iar Comisia a venit cu
    o strategie în octombrie 2020 pentru reducerea emisiilor. Salut noua strategie
    și abordarea holistică și inclusivă în dorința de a explora mai bine
    posibilitatea unor sinergii între diferitele sectoare. Consider, așadar, că
    există un consens amplu în modul în care avem în vedere îmbunătățirea
    metodologiei de reducere a emisiilor de metan. În momentul de față există
    diferențe mari între sectoare și între statele membre în ceea ce privește
    măsurarea și raportarea acestor emisii.


    De asemenea, trebuie detectate
    scurgerile, UE este lider în materie de imagistică satelitară și deci se poate
    folosi de programul Copernicus, acest lucru putând să ducă la colaborare la
    nivel internațional, colaborare care s-ar putea îmbunătăți. Potrivit
    estimărilor Comisiei Europene, 54% din emisiile de metan din sectorul energetic
    sunt emisii fugitive din sectorul petrolului și gazelor, 34% sunt emisii
    fugitive din sectorul cărbunelui și 11% din sectorul rezidențial și din alte
    sectoare finale. Vom avea nevoie de noi tehnologii și de practici îmbunătățite
    pentru a atenua emisiile de metan.

    Comisia va îmbunătăți
    raportarea emisiilor din agricultură printr-o mai bună colectare a datelor
    și va promova oportunități de reducere a emisiilor, cu sprijin din partea
    politicii agricole comune. În sectorul deșeurilor, Comisia are în vedere
    măsuri suplimentare de îmbunătățire a gestionării gazelor de depozit, dar și
    reducerea la minimum a eliminării deșeurilor biodegradabile în depozitele de
    deșeuri, lucru esențial pentru a evita formarea de metan. Pe lângă toate aceste
    măsuri, Comisia va sprijini instituirea unui observator internațional al
    emisiilor de metan, în parteneriat cu Programul ONU pentru Mediu, Coaliția
    pentru climă și aer nepoluat și Agenția Internațională a Energiei.


  • Combaterea criminalității organizate: o nouă strategie pe 5 ani pentru consolidarea cooperării în UE

    Combaterea criminalității organizate: o nouă strategie pe 5 ani pentru consolidarea cooperării în UE

    Consolidarea
    cooperării în materie de asigurare a respectării legii și a cooperării
    judiciare este unul dintre obiectivele noii strategii a UE de combatere a
    criminalității organizate. Strategia urmărește și combaterea structurilor
    criminalității organizate și a infracțiunilor de înaltă prioritate, eliminarea
    profiturilor provenite din săvârșirea de infracțiuni și asigurarea unui răspuns
    modern la evoluțiile tehnologice. Strategia de combatere a criminalității
    organizate se bazează pe cea mai recentă evaluare realizată de Europol cu
    privire la amenințările pe care le reprezintă formele grave de criminalitate și
    criminalitatea organizată.

    Ștefan Turcu, șef al Departamentului Media și
    Comunicare al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

    Aș începe de la o constatare și anume că
    ne-am dat seama de faptul că pandemia a accentuat unele elemente care țin de
    crima organizată. Aceste grupuri de crimă organizată au caracter transnațional,
    peste 70% dintre grupurile infracționale sunt de fapt active în peste trei
    state membre. În plus, de când a început de pandemia de coronavirus,
    respectivele grupări au organizat foarte multe tentative de escrocherie. Vă dau
    doar un exemplu: astfel de grupări au încercat vânzarea a peste un milliard de
    doze de vaccin contrafăcute. Așadar, această nouă strategie, un program pentru
    cinci ani de combatere a criminalității organizate, își propune să consolideze aplicarea legii la nivel european, atât în
    lumea fizică, reală, cât și în mediul digital.

    Apoi, la fel de important de
    precizat este că 65% dintre grupurile infracționale active în UE au membri cu
    naționalități multiple, așadar este necesară o colaborare strânsă și coordonată
    cu o platformă europeană multidisciplinară împotriva amenințărilor
    infracționale. Trebuie menționat că dacă vorbim despre criminalitate organizată
    ne gândim și la infracțiunea de trafic de persoane.

    Prin urmare, strategia UE
    privind combaterea criminalității organizate este strâns legată și de strategia
    de combatere a traficului de persoane. De aceea, strategia este o încercare de
    a proteja societatea de criminalitatea organizată dar și de combatere a
    traficul de persoanele. Aș spune, de asemenea, că sprijinirea unor anchete mai
    eficace pentru a distruge structurile criminalității organizate este o
    prioritate. Așa cum o prioritate este și adaptarea autorităților însărcinate cu
    aplicarea legii și a sistemului judiciar la era digitală. Spun acest lucru
    pentru că 80% dintre infracțiuni au o componentă digitală și trebuie să știm să
    răspundem acestor atacuri tocmai pentru a putea veni în ajutorul/sprijinul
    oamenilor.


    Combaterea practicii care constă în obținerea de fonduri
    din săvârșirea de infracțiuni este esențială pentru demascarea, pedepsirea și
    descurajarea criminalității. Comisia va propune revizuirea normelor UE privind
    confiscarea profiturilor provenite din săvârșirea de infracțiuni, dezvoltarea
    normelor UE privind combaterea spălării banilor, promovarea lansării rapide a
    anchetelor financiare și evaluarea normelor UE existente în materie de
    combatere a corupției. Acest lucru va contribui, de asemenea, la evitarea
    infiltrării grupurilor de criminalitate organizată în economia legală.




  • 13.05.2021 (mise à jour)

    13.05.2021 (mise à jour)

    Restrictions – La
    Roumanie reste en état d’alerte pour encore un mois. Pourtant de nouvelles
    mesures de relâchement sont entrées en vigueur. La participation à des processions
    et des pèlerinages religieux est désormais permise, mais les normes de
    protection sanitaire doivent toujours être observées. Par ailleurs, Le
    président roumain Klaus Iohannis a eu jeudi une réunion de travail avec le
    premier ministre Florin Cîţu et plusieurs membres du gouvernement, le chef du
    département des situations d’urgence, Raed Arafat et la directrice du Centre
    national de suivi et contrôle des maladies transmissibles de l’Institut
    national de Santé Publique, Adriana Pistol. Les pourparlers ont porté sur la
    levée des restrictions imposées dans le contexte de la pandémie de coronavirus.
    Ainsi, a-t-il été décidé, qu’à compter du 15 mai, le port du masque de
    protection n’est plus obligatoire à l’extérieur, à l’exception des marchés, des
    foires et des arrêts de transport en commun. De même, le couvre-feu imposé
    durant la nuit sera levé. Les opérateurs économiques peuvent revenir à leurs
    horaires habituels de fonctionnement. Les activités sportives sont à nouveau
    permises, mais avec 25% des places disponibles pour le public. Puis, à compter
    du 1er juin, il sera possible d’organiser des fêtes de mariage, de
    baptême et des repas festifs, avec un maximum de 70 participants en plein air,
    et 50 participants à l’intérieur.

    Tout
    cela dans le contexte où plus 3 millions 700 mille Roumains ont déjà été
    vaccinés, deux tiers d’entre eux ayant reçu les deux doses. En même temps,
    l’ensemble du territoire de la Roumanie se trouve désormais dans le scénario
    dit vert, avec moins de 1,5 cas de contaminations sur 1000 habitants dépistés
    en 14 jours. L’épidémie recule visiblement, constate le Groupe de communication
    stratégique. A Bucarest, la capitale, le taux d’infection est de 1,42 cas.
    Jeudi 953 nouveaux cas de coronavirus ont été rapportés en Roumanie ainsi que
    75 décès survenus en 24 heures. A l’heure où l’on parle 829 malades de Covid
    sont en soins intensifs.

    Stratégie -
    Le gouvernement de Bucarest a approuvé jeudi la Stratégie nationale et le Plan
    d’actions afférent pour prévenir et lutter contre l’antisémitisme, la
    xénophobie, la radicalisation et le discours de haine. Selon Alexandru
    Muraru, conseiller honoraire du premier ministre, la Roumanie dispose désormais
    de mesures concrètes, avec des financements et des délais clairs, un plan qui
    tient compte du contexte international et de la réalité intérieure. Il a fallu
    2 ans pour élaborer ce document, 20 institutions nationales y ont contribué,
    dont 5 ministères – celui de l’Education, des AE, de la Justice, de l’Intérieur
    et de la Culture. « Tolérance zéro pour les menaces à caractère antisémite
    ou xénophobe pour les radicalisations, pour les discours de haine, pour les
    différentes formes d’intolérance, de discrimination, de violence politique ou
    symbolique », c’est le message que le gouvernement roumain souhaite
    transmettre par cette Stratégie, lit-on dans un communiqué.








    Relance
    et Résilience
    – La Roumanie déposera un Plan national de relance (PNRR) et de
    résilience pour la somme allouée de 29,2
    milliards d’euros, a fait savoir le premier ministre roumain Florin Cîţu,
    jeudi, à l’issue de la réunion de son cabinet. Il a présenté à la Commission
    européenne la manière dont PNRR contribuera à soutenir la croissance économique
    et les réformes dans la période à venir, parmi elles : les pensions de
    retraite, la fiscalité, la réduction des émissions de carbone, le passage à
    l’énergie verte. Les crédits sont une autre composante du Plan, que la Roumanie
    s’assumera, a précisé le premier ministre. A son avis, le principal défi de ses
    ministres dans les deux semaines à venir c’est d’avancer des projets techniques
    détaillés, à même de recevoir un avis positif de la part de la Commission
    européenne. Ces deux dernières années, le niveau de conformation des Roumains
    en ce qui concerne les taxes et les impôts a augmenté, ce qui témoigne de la
    prédictibilité de la politique fiscale, a encore déclaré Florin Cîţu. A
    son tour, le ministre des Investissements et des projets
    européens, Cristian Ghinea, a fait savoir que toutes les compagnies d’Etat
    devaient passer par un audit et par un processus de professionnalisation. Pour
    ce faire, un département spécial sera créé, en charge de la politique d’Etat
    concernant ces entités, a-t-il encore ajouté.






    Corruption -
    L’ancien maire du 5e arrondissement de la capitale roumaine,
    Bucarest, Marian Vanghelie, a écopé jeudi d’une peine de prison ferme de 11 ans
    et 8 mois dans un procès de corruption. La décision du tribunal n’est pas
    définitive. Le tribunal l’oblige également à payer des dommages matériaux de
    plus de 15 millions d’euros, à la mairie de son arrondissement. Pour rappel,
    Marian Vanghelie avait été déféré à la justice en 2015 pour 9 infractions
    d’acceptation de pots-de-vin et abus de fonction et 7 infractions de
    blanchiment d’argent. Selon les procureurs anticorruption, entre 2006 et 2014,
    lorsqu’il était maire du 5e arrondissement de Bucarest, Marian
    Vanghelie avait demandé et reçu des avantages matériels illicites d’environ 30
    millions d’euros. Ancien membre du Parti Social-Démocrate, il a été maire du
    secteur mentionné de 2000 à 2016. Il s’était porté candidat aussi au scrutin de
    2020, pourtant sans succès.


    Météo
    – Dans les 24 prochaines heures, en Roumanie, le temps sera instable sur le
    nord où l’on attend de la pluie, des orages et de la grêle par endroits. Les
    maxima iront jusqu’à 25 degrés.

  • Strategia europeană pentru drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2030

    Strategia europeană pentru drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2030

    Prin această strategie, Comisia Europeană își propune să ofere îmbunătățiri semnificative în toate aspectele vieții pentru persoanele cu dizabilități din UE și nu numai.

    Noua strategie privind
    drepturile persoanelor cu dizabilități a fost elaborată urmărind trei teme: drepturile
    existente în UE, viață independentă și autonomie, nediscriminare și egalitate
    de șanse. Persoanele cu dizabilități au aceleași drepturi ca oricare alt
    cetățean al UE de a se muta în altă țară sau de a participa la viața politică, de
    a duce o viață independentă și de a alege unde și cu cine doresc să locuiască. Strategia
    urmărește să protejeze persoanele cu dizabilități de orice formă de
    discriminare și violență. De asemenea, printre scopurile sale se numără
    asigurarea egalității de șanse în toate privințele, precum și a accesului la
    justiție, educație, cultură, sport și turism. Trebuie garantat și accesul egal
    la toate serviciile de sănătate și la ocuparea forței de muncă.

    Am vorbit cu
    Dragoș Pîslaru, europarlamentar Renew Europe, despre noua strategie:

    Există un consens la nivel politic european,
    s-a văzut și în Parlamentul European dacă ne amintim rezoluția PE referitoare
    la Strategia Europeană pentru persoanele cu dizabilități, dar și în toate
    dezbaterile ulterioare. S-au făcut progrese dacă vorbim de incluziunea socială
    a persoanelor cu dizabilități, de includerea acestora pe piața muncii. Ca să înțelegem de ce a fost necesară această
    nouă strategie avem nevoie de a lămuri contextul, care ne arată că în acest
    moment în UE doar una din două persoane cu dizabilități este încadrată în
    muncă.

    Este incredibil că rata de
    angajare a persoanelor cu dizabilități este atât de redusă, dar acest aspect
    este legat de intoleranța și prejudecățile noastre. Asta subliniază strategia,
    că suntem într-o situație tragică și trebuie să regândim modul în care ne
    raportăm la această situație. Nu este vorba de a mai cheltui niște bani pentru
    a mai crea niște locuri de muncă, așa cum s-a mai întâmplat în trecut, ci este
    vorba de investiții care oferă oportunități.

    Ca să dau un exemplu concret:
    există peste 30 de milioane de persoane cu deficiențe de vedere în UE și cele
    mai multe dintre acestea nu au loc de muncă. În acest moment însă, datorită
    tehnologiei, aceste persoane pot duce la sfârșit sarcini complicate, care ar fi
    fost în afara posibilităților lor. Astfel că dacă am investi mai mult în
    tehnologie și digital, mare parte din aceste persoane cu dizabilități de vedere
    ar putea fi angajate. Incluziunea persoanelor cu dizabilități ar trebui să ne
    preocupe pe toți, pentru că am avea de câștigat văzând cum semenii noștri
    aflați în vulnerabilitate pot contribui la dezvoltarea societății, pot avea o
    viață independentă, pot să se bucure de un trai decent.


    Strategia sprijină punerea
    în aplicare de către UE și statele membre a Convenției Națiunilor Unite privind
    drepturile persoanelor cu dizabilități la nivelul UE și național. Aplicarea
    strategiei presupune integrarea ei în politicile interne și externe ale
    statelor UE, acestea urmând să aibă un rol esențial în procesul de implementare
    a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități.


  • Priorități bugetare pentru redresarea Uniunii Europene

    Priorități bugetare pentru redresarea Uniunii Europene

    Sănătatea, educația și
    infrastructura sunt domenii prioritare pe agenda instituțiilor europene. În
    special folosindu-se de instrumentul financiar denumit Mecanism european de
    redresare și reziliență, statele membre vor putea investi masiv în zonele de
    interes pentru bunul mers al comunității europene.

    Explică Siegfried Mureșan,
    eurodeputat din partea Partidului Popular European:

    În primul rând, este
    tocmai sistemul medical. În acesta trebuie să investim și fiindcă, în sistemul
    medical, Uniunea Europeană nu a investit suficient în trecut. Investițiile în
    sănătate au fost văzute ca politici pentru care responsabile erau țările membre
    ale Uniunii Europene. Uniunea Europeană în ansamblu nu s-a implicat foarte mult
    fiindcă statele membre nu au dorit acest lucru. Acum există această
    disponibilitate, să facem cât mai multe în domeniul medical, inclusiv alocarea
    de fonduri de la nivel european. În al doilea rând, educația. Vedem cu toții că
    școlile trebuie de asemenea modernizate, digitalizate și, de aceea o spun
    foarte clar, în acest domeniu trebuie să folosim o mare parte din fondurile
    europene care ne sunt alocate. Trei la mână, marile proiecte de infrastructură.



    Ce înseamnă, mai
    exact, investiția în infrastructură și cât de importantă este aceasta?

    Putem folosi acest Mecanism european de redresare și reziliență pentru
    a finaliza autostrăzi, de exemplu, pentru care încă nu avem garantată
    finanțare. Autostrăzi, căi ferate, infrastructură de irigații. Poate că nu sună
    suficient de interesant pentru oamenii tineri, de la oraș, dar sunt ani în care
    există secetă, și vedem tot mai mulți ani secetoși. În acești ani, producția de
    alimente scade. Există risc pentru securitatea alimentară, crește prețul
    alimentelor din cauza secetei, iar impactul negativ asupra economiei este
    foarte mare. De aceea, infrastructura de irigații, extinderea sistemului de
    irigații în special în sud-estul României, unde vedem un risc crescut de
    deșertificare și secetă vara, este unul dintre domeniile în care va trebui să
    investim fonduri europene în anii următori.


    Fiecare euro
    investit în statele membre din bugetul Uniunii Europene ar trebui să creeze
    valoare adăugată. În prezent, sunt necesare investiții semnificative la nivel
    european, pentru ca această comunitate să poată concura cu alți jucători
    globali. Bugetul Uniunii Europene promovează și susține proiectele în domeniile
    sănătății, educației și infrastructurii, pentru ca actuala criză să fie
    depășită cât mai curând cu putință. De asemenea, investițiile pe termen lung în
    cercetare și digitalizare ar putea reda Europei încrederea într-un viitor
    stabil din punct de vedere economic și social.




  • Suveranitatea digitală a Europei

    Suveranitatea digitală a Europei

    La ultimul summit al Consiliului European, liderii celor
    27 de state membre ale Uniunii au adoptat o declarație în care au subliniat
    importanța unei piețe unice puternice, rezistente și funcționale. Astfel, liderii
    europeni au cerut Parlamentului european și Consiliului Uniunii să adopte acte
    legislative privind serviciile digitale, piețele digitale și guvernanța
    datelor. Transformarea digitală este vitală pentru redresarea europeană şi
    pentru bunăstarea cetățenilor iar suveranitatea digitală a Europei a devenit un
    obiectiv principal. Busola digitală 2030 este calea pe care dezvoltarea
    Europei trebuie să meargă în următorii zece ani. În paralel cu dezvoltarea
    economică, strategia trebuie să includă o mai bună utilizare a potențialului
    datelor și tehnologiilor digitale, crearea de spații comune de date, acces la
    interoperabilitatea datelor, dezvoltarea inteligenței artificiale.



    În 2020, Comisia Europeană a propus o
    reformă ambițioasă a spațiului digital și un set cuprinzător de norme noi
    pentru toate tipurile de servicii digitale. Platformele de comunicare socială,
    piețele online și alte platforme online care operează în Uniunea Europeană sunt
    vizate de măsurile legislative propuse.

    Mihai Sebe, expert în politici
    europene, a sumarizat conținutul strategiei suveranitatea digitală a Europei:

    În martie 2021, pe 9 martie,
    Comisia Europeană prezenta viziunea sa pentru transformarea digitală a Europei
    până în 2030. Este vorba despre așa-numita busolă digitală care urmărește
    dezoltarea digitală a Europei în următorul deceniu pe baza unor anumite
    repere-cheie cum ar fi abilități, politici de guvernare, infrastructuri și
    mediu de afaceri. Se dorește astfel sporirea competențelor cetățenilor
    europeni, se dorește crearea unor infrastructuri digitale sigure și durabile
    precum și digitalizarea serviciilor publice și transformarea digitală a
    întreprinderilor.

    Pe scurt, ideea este ca Europa să aibă capacitatea de a
    acționa într-o manieră independentă în lumea digitală fără de a depinde de
    diverse entități, publice sau private. Totodată, această competență digitală
    trebuie înțeleasă atât în termenul de mecanisme de protecție, dar și ca unelte
    pozitive care să ducă la dezvoltarea mediului digital, inclusiv a inovației în
    domeniu. În urma pandemiei a reieșit importanța digitalizării, fie că vorbim de
    telemuncă, comunicații sau de alte aspecte. A reieșit nevoia unui cadru unitar
    la nivel european pentru a promova aceste aspecte.




  • Le Congrès annuel de l’Association des producteurs de maïs de Roumanie (II)

    Le Congrès annuel de l’Association des producteurs de maïs de Roumanie (II)

    … par les propos de Daniel Buda, vice-président de COMAGRI, la Commission de l’agriculture et du développement rural au Parlement européen. Il a souligné que ceux qui occupent temporairement des fonctions de responsabilité souhaitent faire tout ce qui est en leur pouvoir pour créer toutes les conditions aux fermiers afin qu’ils puissent assurer les aliments nécessaires aux nations, dans des conditions de sécurité et à des prix accessibles pour le consommateur.




  • Strategia UE în materie de droguri pentru perioada 2021-2025

    Strategia UE în materie de droguri pentru perioada 2021-2025

    Strategia UE în materie de
    droguri 2013-2020 și cele două planuri de acțiune aprobate pe baza acesteia au
    stabilit prioritățile politicii UE în materie de droguri în ultimii ani. În iulie
    2020, Comisia Europeană a prezentat o evaluare a acestei strategii și o agendă
    a UE în materie de droguri pentru perioada 2021-2025. Pe această bază,
    organismele Consiliului au elaborat Strategia UE în materie de droguri
    2021-2025.

    Despre noua strategie a UE materie de droguri am vorbit cu Ramona
    Strugariu, raportor permanent al Renew Europe cu privire la traficul și
    consumul de droguri.

    Referindu-mă la prioritățile pe care le are
    în vedere strategia, aș spune că în capul listei se află dezmembrarea și
    anihilarea rețelelor și grupurilor infracționale organizate, în special a celor
    asociate drogurilor de mare risc. Această strategie își propune să intensifice și
    detectarea traficului en-gros ilicit, vorbim de cantitățile mari de droguri, unele
    dintre aceste fiind depistate și ridicate chiar de pe teritoriul României.

    O
    altă problemă pe care o ridică strategia este monitorizarea eficientă a canalelor
    folosite pentru distribuția de droguri, canale de exploatare, logistice sau
    digitale. Stoparea producției
    și a prelucrării de droguri este tot o prioritate în ani următori. Este
    urmărită și dimensiunea de prevenție, evident, foarte importantă. Asta înseamnă
    o comunicare mult mai eficientă, care să poată ajunge și în rândul tinerilor
    pentru că, în continuare, cele mai mari rețele de consumatori se regăsesc în
    acest segment de vârstă. Strategia are în vedere și prevenirea criminalității,
    comunicarea referitoare la efectele nocive ale drogurilor. Există și
    dimensiunea de tratament, iar în cazul acesta strategia acordă atenție nevoilor
    în materie de sănătate, urmărește reabilitarea persoanelor care experimentează
    consecințe legate de consum, reintegrarea lor socială.


    Făcând referire la o amplă
    operațiune de anihilare a unei rețele de traficanți în care a fost implicată în
    2019 Poliția Română, europarlamentarul Ramona Strugariu a vorbit despre
    importanța colaborării la nivel internațional.

    Aceste capturi
    impresionante realizate în statele din estul Europei și mișcările similare în
    țări cu care se învecinează UE sunt trenduri din ultimii doi ani. Ceea ce
    înseamnă că, spre deosebire de anii anteriori, se intensifică traficul în
    această zonă și trebuie să fim foarte atenți și să prevenim această tendință.
    Altfel, am risca să ne trezim în situația în care tocmai aceste state, cu un consum
    mic și cu trafic relativ scăzut, să devină centre de organizare, redistribuire
    sau de tranzit. Este unul dintre aspectele la care se referă strategia în
    discuție, prin dimensiunea de prevenție în ceea ce privește rețelele,
    monitorizarea foarte atentă a circuitelor acestor droguri și colaborarea dintre
    autorități și agențiile europene.


  • Rolul UE în spațiu

    Rolul UE în spațiu

    Asigurarea telecomunicațiilor în Uniunea Europeană, explorarea spațiului, tranziția digitală și aplicațiile legate de spațiu sunt printre aspectele care au fost discutate la cea de-a 13-a ediție a Conferinței spațiale europene. Politica spațială a UE este văzută la Bruxelles drept o parte a strategiei sale globale, după cum a afirmat și președintele Consiliului European, Charles Michel, în discursul pe care l-a susținut în deschiderea Conferinței.

    Spațiul are un impact direct asupra obiectivului nostru geopolitic de autonomie strategică. Europa este deja un jucător major în spațiu, și dacă vrem să fim mai puternici și mai încrezători in arena globală trebuie să fim mai puternici și în spațiu. Trebuie să asigurăm un acces în spațiu care să fie sigur, autonom, fiabil și ieftin. Desigur, nu suntem singuri. Pe măsură ce crește competiția în spațiu, trebuie să ne folosim influența de jucător global pentru a contribui la construirea unei guvernanțe mondiale solide. Acest aspect va fi esențial pentru o activitate spațială inovatoare și durabilă. Iar modul în care gestionăm traficul spațial și deșeurile spațiale va reprezenta, de asemenea, o provocare. Europa, în calitate de lider în cooperarea multilaterală, joacă un rol-cheie în protejarea interesului colectiv global.


    Și Comisarul responsabil cu tehnologia și industria spațială, Thierry Breton, a subliniat că Uniunea Europeană intenționează să își consolideze poziția de putere spațială, iar în acest scop, în 2020 a fost stabilit cel mai mare buget de până acum pentru spațiu – 13, 2 miliarde de euro – și s-a adoptat, pentru prima oară în istoria, o strategie. Aceasta va urmări mai multe direcții, intre care consolidarea sistemelor europene bazate pe sateliți Galileo și Copernicus, care asigură un sistem European de GPS și unul de observare a Pământului și crearea unui al treilea sistem, pe lângă primele două, care să consolideze infrastructura spațială europeană și să o ducă în era cuantică. Se are, de asemenea, în vedere obținerea autonomiei în ceea ce privește capacitatea de lansare în spațiu, dar și stimularea unui hub european pentru antreprenoriatul spațial.


  • 21.12.2020 (mise à jour)

    21.12.2020 (mise à jour)

    Covid-19 – L’Agence européenne des médicaments a approuvé lundi le vaccin anti Covid développé par Pfizer / BioNTech. Le vaccin est déjà utilisé au Royaume-Uni, aux Etats-Unis, au Canada et en Israël. Les responsables de l’agence ont déclaré qu’il n’y avait aucune preuve que ce vaccin ne serait efficace contre la nouvelle mutation du coronavirus. Un premier lot symbolique, de 10 000 doses, doit arriver en Roumanie le 26 décembre, et la campagne nationale de vaccination devrait commencer un jour plus tard. Les autorités déclarent que les doses de cette première tranche serviront à immuniser le personnel médical des 10 hôpitaux des maladies infectieuses du pays qui sont en première ligne des efforts de lutte contre la pandémie. Environ 2 500 nouveaux cas de Covid-19 et 87 décès ont été rapportés lundi en Roumanie, selon les données fournies par le Groupe de communication stratégique. Le bilan total est denviron 594 000 cas depuis le début de lépidémie, alors que le nombre des décès approche les 14 500. 1.255 malades sont admis en soins intensifs.



    Parlement – La Chambre des députés et le Sénat de Bucarest, dans les nouvelles formules issues des élections du 6 décembre, ont commencé leur activité lundi, après que les partis représentés ont négocié la répartition des postes de direction et la composition des commissions spécialisées. Sur les 460 députés du Parti social-démocrate (PSD), du Parti national libéral (PNL), de lAlliance entre l’Union Sauvez la Roumanie et PLUS (USR-PLUS), de lAlliance pour lunion des Roumains (AUR) et de l’Union démocrate magyare de Roumanie (UDMR), 459 ont été validés. Lundi également, les leaders de la coalition de centre-droit formée par le PNL, lUSR- PLUS et lUDMR ont signé laccord de gouvernance pour la période 2020- 2024. Ils ont parlé de stabilité, d’engagement et de compétence dans le futur Exécutif, afin de moderniser la Roumanie. Les trois forces politiques ont décidé de soutenir l’actuel ministre des Finances, le libéral Florin Cîţu, pour les fonctions de premier ministre. Le PNL devrait détenir neuf portefeuilles dans le futur gouvernement, lAlliance USR – PLUS six et lUDMR trois. En ce qui concerne la direction des deux Chambres du Parlement, la présidence du Sénat serait attribuée à un candidat de lAlliance USR – PLUS, et celle de la Chambre des députés à un candidat du PNL. Marcel Ciolacu, le leader du Parti social-démocrate, formation politique qui a remporté le plus grand nombre de suffrages au scrutin législatif du 6 décembre, a fait savoir aux nouveaux parlementaires sociaux-démocrates quils devaient se préparer pour une opposition totale.



    Révolution 1989 – Voici 31 ans, la révolte anticommuniste de Timişoara (ouest) gagnait également Bucarest, le 21 décembre, pour se transformer en la révolution qui a mené à la chute du régime du dictateur Nicolae Ceauşescu. Et ce après quun jour auparavant, Timişoara se soit déclarée affranchie du communisme. Le 21 décembre 1989, Ceausescu avait convoqué une grande assemblée populaire, censée condamner les événements de Timişoara et affirmer le soutien des gens à légard de la direction du parti et de lEtat. Toutefois, la réaction des ouvriers qui avaient été fait venir de toutes les plateformes industrielles de la capitale na pas été celle quil attendait. Et cest toujours le 21 décembre que la révolte anticommuniste a gagné dautres grandes villes du pays. Târgu Mureş (centre) a été la troisième ville où les gens se sont soulevés contre le régime communiste. Des dizaines de personnes ont alors été tuées dans tout le pays, tandis que plusieurs centaines ont été blessées. Plus dun millier de personnes ont été retenues.



    Justice – Le ministère roumain de la Justice a finalisé et mis en débat public le projet de stratégie nationale contre le crime organisé 2021-2024, au sujet de laquelle le ministre de tutelle, Cătălin Predoiu, a déclaré qu’elle guidera efficacement la réponse de l’Etat à ce phénomène. La stratégie est structurée autour de cinq directions daction: accroître la capacité de prévention du crime organisé et la résilience face à celui-ci; développer la capacité institutionnelle à lutter contre le phénomène; renforcer l’intervention contre les formes de manifestation du crime organisé; limiter l’accès des groupes criminels organisés aux ressources financières; consolider la coopération nationale et internationale. Pour élaborer ce document, on a également utilisé lexpertise des spécialistes du FBI, avec l’aide de l’ambassade des Etats-Unis à Bucarest et du Département d’Etat américain de la Justice.



    Météo – Dans le prochain intervalle de 24 heures, le temps sera couvert. On attend de la bruine et quelques flocons de neige dans l’ouest, le nord-ouest et le centre du pays, tandis que, dans le reste du territoire, les pluies seront prédominantes. Les températures maximales iront de 0° à 8°, avec 4° à midi, dans la capitale, Bucarest.


  • Le Conseil suprême de défense de Roumanie approuve la nouvelle stratégie de vaccination

    Le Conseil suprême de défense de Roumanie approuve la nouvelle stratégie de vaccination

    L’existence des vaccins et la mise en place de mesures supplémentaires de santé publique nous font entrevoir la fin de la phase aiguë de la pandémie de coronavirus et la relance des économies mondiales, affirme l’OMS dans un communiqué. Des propos encourageants qui arrivent à un moment où la pandémie continue à faire des ravages et où les scientifiques poursuivent leur course contre la montre pour mettre au point des vaccins.En attendant que les premiers vaccins arrivent en Roumanie, le pays a défini sa stratégie nationale d’immunisation, approuvée jeudi par le Conseil suprême de défense, réuni en séance extraordinaire présidée par le chef de l’Etat, Klaus Iohannis. Cette stratégie établit tout le processus de vaccination, en allant des aspects généraux jusqu’aux moindres détails. Aux termes de ce document, la campagne de vaccination se fera par étapes.

    Le personnel sanitaire, celui du domaine de la Sécurité sociale, les salariés de domaines clés tels l’Education, la Sécurité nationale, les Transports ou l’Energie, tout comme les personnes à risque seront les premiers à en bénéficier. Après, ce sera le tour du reste de la population, sans que la vaccination devienne obligatoire. Le chef de l’Etat, Klaus Iohannis, a affirmé qu’il existait une forte intention du personnel médical de se faire vacciner. Si tout se déroule comme prévu, il se peut que la première étape de la campagne de vaccination prenne fin avant l’été, a encore déclaré le président roumain.

    Et lui d’espérer que les premiers vaccins arrivent en Roumanie en début de l’année prochaine. Klaus Iohannis: A l’heure où l’on parle, je peux vous dire qu’il est fort probable de bénéficier d’un premier transport d’environ un million de doses de vaccin. Dans un premier temps, ce sera au personnel médical et aux personnes des catégories à risque d’en bénéficier. La vaccination sera bénévole. Elle sera sûre, efficace et se fera d’une manière planifiée. Je tiens à vous dire que tous ces vaccins en cours de validation ont un haut degré d’efficacité et répondent aux normes européennes, et ça c’est une bonne nouvelle pour tous les Roumains.

    La campagne de vaccination sera mise en place dans des centres spécialement aménagés aussi bien à Bucarest que dans chacun des départements de Roumanie. Selon les estimations, 70% de la population souhaiterait se faire vacciner, ce qui endiguerait la propagation du virus et limiterait la pandémie. (Trad. Ioana Stancescu)