Radio România Internațional

Tag: Student străin în România

  • Serdar Meredaliyev din Turkmenistan

    Serdar Meredaliyev din Turkmenistan

    Serdar Meredaliyev din Turkmenistan,
    student la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Ion
    Ionescu de la Brad din Iaşi.




    Mă numesc Serdar
    Meredaliyev, sunt student străin din Turkmenistan la Universitatea de Ştiinţe
    Agronomice şi Medicină Veterinară Ion Ionescu de la Brad din Iaşi.



    În toamna lui 2014,Serdar
    Meredaliyev începea anul pregătitor la limba română la Facultatea de Litere a
    Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Ajungea la noi în ţară prin programul de burse oferite de statul
    român cetăţenilor străini, prin Ministerul Afacerilor Externe.


    Era visul
    meu să ajung în România, un prieten de-al meu a câştigat o bursă de studii în
    România, la facultatea din Ploieşti şi aşa m-am gândit şi eu să studiez aici.
    România e totuşi o ţară europeană. Tatăl meu a fost în anii 90 în România, el a
    lucrat ca profesor de fizică şi matematică, a fost director al unei şcoli şi
    călătorea împreună cu elevii. El mi-a povestit cât de frumoasă e România şi
    mi-am făcut o impresie bună despre această ţară, aşa că mi-am propus să vin şi
    eu să studiez aici.






    Serdar Meredaliyev este cel mai mic dintre cei patru fraţi ai familiei,
    singurul care studiază în străinătate.


    Educaţia
    pe care o primesc aici, la universitate mi se pare de calitate, aş nota-o cu 10
    din 10, încă din primul an de facultate am fost primit călduros de cei de la
    Departamentul Relaţii Internaţionale, de conducerea universităţii.
    Universitatea şi modul în care se învaţă carte aici îmi plac foarte mult. Am
    foarte multe de învăţat de la români, de la profesorii mei, e de datoria mea să
    învăţ, să am note bune, pentru că, până la urmă, notele reprezintă şi un semn
    de recunoştinţă din partea studentului faţă de profesor.



    Serdar Meredaliyev vine dintr-un sat turkem din provincia Marî,
    districtul Tagtabazar, din apropiere de Afghanistan. Se simte ca acasă
    la Iaşi, în România, unde, începând din 2015, studiază agronomie.


    Am
    cunoscut foarte mulţi oameni, societatea românească, gândirea ei, am cunoscut
    studenţi din alte ţări, inclusiv români. De la români am foarte multe de
    învăţat, sunt foarte calzi, sociabili şi amabili. Oriunde m-aş duce, mă primesc
    cu căldură. Nu m-am plimbat prin foarte multe locuri, dar în 2016 am fost în
    Gura Humorului, în Suceava, m-am plimbat pe la Cluj, prin Bucureşti.


    Student în ultimul an la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină
    Veterinară din Iaşi, Serdar Meredaliyev şi lucrează cu normă parţială la un
    restaurant din oraşul moldav.


    În timpul
    liber ascult muzică, orientală sau clasică, ascult Beethoven, Mozart. Citesc,
    mi-am luat acum Poveste de iubire. Povestea lui Oliver, de Erich Segal,
    citesc în română. Citesc poezii, le-am citit pe cele ale lui Lermontov,     Pușkin. Mie îmi place poezia rusească,
    în liceu am participat la olimpiadă de limba şi literatura rusă şi am luat
    locul trei la naţională. În timpul liber încerc şi să învăţ o nouă limbă
    străină. Vreau să ştiu minimum 7 limbi străine, deocamdată ştiu patru: româna,
    rusa, turca şi engleza. Mi-am propus acum să învăţ limba japoneză şi limba
    greacă, încerc să învăţ singur, cu ajutorul internetului, al cărţilor.


    Între 2010 şi 2012, tânărul a făcut şi armata, obligatorie în
    Turkmenistan.


    Eu am
    făcut armata în Turkmenistan, în ţara mea, lângă Marea Caspică, în oraşul Türkmenbaşî.
    În primul an am fost soldat, după aceea am devenit sergent, am lucrat un an la
    secretariatul garnizoanei respective, apoi am obţinut un grad de sergent major
    şi am avut 70 de soldaţi în subordine. Mi-ar plăcea să mă întorc în armată,
    acolo m-am simţit foarte bine. Armata e un lucru foarte important pentru un
    bărbat, te face mai puternic, te dezvoltă ca om, te face mai responsabil, mai
    curajos.


    În 2019 Serdar Meredaliyev îşi va încheia studiile în agronomie la Iaşi.
    Ce îşi propune în viitor?


    Mă voi
    înscrie la masterat tot la USAMV Iaşi, după care sper să urmez şi un doctorat
    tot în domeniul agriculturii, tot la Iaşi, o să încerc să lucrez aici, vreau să
    adun experienţă, să învăţ de la români, după care să mă întorc în ţara mea să
    lucrez acolo. Visul meu dintotdeauna a fost să devin profesor, nu contează în
    ce domeniu, nu ştiu ce va fi în viitor, dar sper să devin profesor.


    Din nou Serdar Meredaliyev din Turkmenistan şi câteva urări
    la început de an adresate românilor:


    În 2019
    îmi doresc în primul rând să termin cu bine facultatea, să îmi iau licenţa cu o
    notă mare. Apoi îmi doresc să avem sănătate, să avem parte de bucurii, să fim
    fericiţi. Iar românilor în 2019 le urez toate cele bune, sănătate, să se
    iubească şi să fim fericiţi!

  • Nazym Nurgaliyeva din Kazahstan

    Nazym Nurgaliyeva din Kazahstan

    Nazym Nurgaliyeva din Kazahstan, studentă la Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti.



    “Buna ziua, mă numesc Nazym Nurgaliyeva, vin din Kazahstan, oraşul Karaganda, aici în România sunt studentă la Facultatea de Geografie, la Universitatea din Bucureşti, anul II.”



    În Kazahstan, între 2006 şi 2011, Nazym Nurgaliyeva a studiat marketing la Facultatea de Economie a Universităţii de stat din Karaganda. Pe perioada studenţiei, ca membră a Centrului Cultural German din oraşul kazah, aplică la o bursă pentru aprofundarea cunoştinţelor limbii germane şi timp de un an, până în 2012, locuieşte în Germania.



    “M-am dus în Koln, am stat un an acolo la o familie cu părinţi, bunică şi trei copii. Ei spuneau mereu că eu sunt al patrulea lor copil, a fost frumos, datorită lor m-am familiarizat mai bine cu cultura germană, aşa cum prevedea acest program, mereu mă luau cu ei la festivalurile din oraş, la evenimente organizate la grădiniţă, la şcoală la copii, să văd şi eu cum trăiesc ei, a fost frumos.”





    După ce se întoarce din Germania, Nazym Nurgaliyeva lucrează în domeniul turismului în Karaganda, atât ca PR manager, cât şi ca ghid în limbile engleză şi germană. Cu România tânăra a avut dintotdeauna o legătură mai specială.



    “Este poate greu de crezut, dar chiar visul meu din copilărie a fost să vin în România, să stau aici mai mult timp, nimeni nu înţelege de ce, dar aşa mi-a plăcut mie. Încă de când aveam 15 ani, de când am ascultat prima oară muzică românească şi moldovenească, am simţit că asta e ţara mea. Prin 2004 auzeam la radio formaţia O-zone. Eu dintotdeauna am fost atrasă de limbi străine şi cam atunci am început să învăţ engleză şi germană, voiam să învăţ şi franceză şi când am auzit la radio limba română nu ştiam ce limbă e, mi s-a părut că seamănă cu o limbă slavă, cu latina şi nu prea o înţelegeam. Foarte curioasă, am căutat pe internet piesa “Dragostea din tei” şi când am aflat că e în română mi s-a părut interesant, am ascultat şi alte melodii de la Ozone, inclusiv de la alte formaţii româneşti precum Akcent, Morandi, care erau cunoscute atunci la noi, în Kazakhstan.”



    Înainte de a ajunge în România, datorită unui program al organizaţiei AIESEC din Karaganda, Nazym Nurgaliyeva are ocazia să trăiască timp de două luni, în 2010, şi în Republica Moldova.



    “Am văzut un poster la mine în facultate pe care scria “Dacă vrei să mergi în internship în Polonia, România, etc.” şi când am vazut scris “România” mi-am spus că vreau neapărat să merg. Dar din păcate, termenul-limită de aplicare pentru România expirase şi organizatorii m i-au propus să aplic pentru Republica Moldova. Am accpetat mai ales că tot limba română se vorbeşte, nu aveam nevoie de viză şi am lucrat în Bălţi ca voluntar într-o tabără pentru copii, “Dumbrava Albă” se numea, am ajuns şi în Chişinău, în Soroca. E o ţară mică şi foarte frumoasă, cu natura minunată, iar oamenii erau deschişi ca la noi, mă invitau mereu în vizită acasă la ei. Chiar mi-a plăcut.”



    Ştiind cât de mult îi place România, prietena rusoaică din Kazahstan a lui Nazym Nurgaliyeva i-a făcut cunoştinţă cu nişte colegi de-ai săi români. La ei urma să ajungă Nazym în 2014 într-o primă vizită în România.



    “Prietenii mei stau în Râmnicu-Vâlcea, ei au lucrat în Karaganda, la o companie germană, am fost şi în Călimăneşti atunci, am vizitat şi Sibiul, Clujul, Sighişoara, Branul, Bucureştiul şi Eforie Nord.”



    Încă din 2010 Nazym Nurgaliyeva este şi membră a Societăţii Culturale Române “DACIA” din Karaganda conduse de Nikolay Plushkis, de la care află despre posibilitatea de a studia în România printr-o bursă oferită cetăţenilor străini de statul român, prin Ministerul Afacerilor Externe. Din 2017, după încheierea anului pregătitor la limba română, e studentă a Facultăţii de Geografie din Bucureşti.



    “România îmi place foarte mult, îmi plac oamenii de aici, sunt mai calzi decât germanii, şi cu germanii mă înţelegeam bine, doar că românii sunt mai deschişi, iar mentalitatea românilor e asemănătoare cu a noastră, îi invităm pe oameni la noi la masă şi de aceea mă simt ca şi acasă aici.”



    În ultimii doi ani Nazym Nurgaliyeva a vizitat şi alte oraşe din România. Crăciunul acesta a lucrat, din 2017 e angajată ca agent call center pe limbile germană şi rusă a unei companii din România. Dar tânăra îşi propune să ajungă după sărbători undeva la munte. Iar în 2019 vrea să o invite pe mama sa în ţara noastră.



    “Vreau să îi arăt mamei Marea Neagră, ea nu a văzut niciodată marea, avem mare şi în Kazahstan, dar e foarte departe de unde stăm noi. Mama e medic generalist şi da, e visul meu să o aduc pe mama aici să vadă marea.”



    După încheierea în 2019 a masteratului la Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti, Nazym Nurgaliyeva ia în calcul să rămână la noi în ţară.



    “Acum aş vrea să rămân ceva timp aici, să vedem după ce termin facultatea dacă pot chiar să mă angajez în domeniul turismului, ar fi şi mai bine, ca ghid pentru limba rusă sau germană, să vedem.”



    La final, aceeaşi Nazym Nurgaliyeva din Kazakhstan şi câteva gânduri de sărbători adresate românilor:



    “Dragi români, vă urez un Crăciun fericit şi un An Nou fericit şi încercaţi să călătoriţi cât mai mult, să aflaţi cât mai mult despre lume pentru că acesta e cel mai frumos lucru. Pentru că amintirile rămân mereu în inima şi mintea voastră.”




  • Myrat Velnazarov din Turkmenistan

    Myrat Velnazarov din Turkmenistan

    Myrat Velnazarov este din Turkmenistan. Timp de un an studiază limba română în Ploiești, la Universitatea
    Petrol – Gaze, după care, între 2013 și 2017, urmează Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
    Până în 2019, tot în orașul transilvănean, tânărul face un masterat în
    ingineria materialelor și protecția mediului. Ne povestea cum a ales să vină în
    toamna lui 2012 în România.


    Eram student în
    Belarus la inginerie chimică, dar în regim cu taxă, mi-era greu să tot plătesc
    şi aveam un vecin şi prieten care studia deja în România, l-am întrebat cum e
    acolo, mi-a spus că e foarte bine, să încerc şi eu, să-mi depun dosarul şi
    mi-am luat toate documentele de acolo, am dat examen la noi în ţară, şi am
    reuşit, din 625 de dosare depuse doar 25 au fost acceptate.


    Myrat Velnazarov, masterand la Facultatea de Chimie din Cluj-Napoca, şi-a
    dorit din copilărie să devină inginer chimist.


    Mi-a plăcut
    chimia de când eram copil. Am vrut să devin doctor iniţial, tatăl meu e doctor,
    dar apoi mi-am dat seama că nu e o profesie potrivită pentru mine. Şi dacă tot
    am apucat să învăţ chimia, în plus, a început să se dezvolte industria chimică
    la noi, chiar şi în oraşul nostru, Yoloten. Acolo e cel mai mare zăcământ de
    gaze din ţara noastră şi acum se construiesc fabrici foarte mari pentru
    extragerea şi prelucrarea gazului natural. Şi mi-am spus că asta mi se
    potriveşte.


    Din 2012, Myrat Velnazarov învaţă în România, ţară despre care are numai
    cuvinte de laudă, după cum ne mărturisea.

    Mi-a plăcut
    foarte mult în România, în primul rând natura, aveţi şi munţi, şi câmpii, de
    toate. Îmi place să urc pe munte, să fac drumeţii. Am fost pe Dunăre, la
    Orşova, am văzut statuia lui Decebal, am fost în munţii Bucegi, am vizitat
    Sfinxul şi Babele, după aceea am fost la Marea Neagră, la Constanţa. Am fost la
    Oradea, la Craiova, Braşov, Buşteni, Sinaia, Sighişoara, n-am fost în Maramureş,
    unde vreau să ajung să mă plimb cu mocăniţa. În Moldova am ajuns la Iaşi. Cel
    mai frumos oraş pentru mine e Buşteniul, când mă plictisesc sau mă simt
    stresat, mă duc la Buşteni, e un oraş cu munti înalţi, scap de stres când ajung
    la munte, e chiar frumos şi e mai aproape de sufletul meu.


    Myrat Velnazarov s-a simţit foarte bine printre români. A ajuns şi la o
    nuntă în Vatra Dornei în septembrie 2018.


    Despre români
    numai lucruri frumoase pot să spun. Până acum nu m-am simţit aici ca un străin,
    credeţi-mă, mă simt ca acasă aici. Nu ţin minte să mă fi certat cu vreun român
    pentru ceva. Pe oriunde am fost, m-au ajutat, m-au ajutat să mă acomodez aici,
    şi în câmin am stat cu români şi a fost chiar bine. La Vatra Dornei am fost la
    o nuntă românească anul acesta, în septembrie, s-a căsătorit un coleg pe care
    îl ştiu din anul întâi, când stăteam în cămin. El era din Republica Moldova,
    fata e din Vatra Dornei. Suntem prieteni buni, mi-a plăcut că toată lumea purta
    costum tradiţional. A fost pentru prima oară când am ajuns la o nuntă în
    România şi toată lumea dansa, se dansează foarte mult, au avut prăjituri faine,
    a fost o atmosferă foarte frumoasă.


    Când nu e ocupat cu studiile masterale în chimie, Myrat Velnazarov îşi face
    timp şi pentru hobbyuri.


    Joc fotbal,
    sunt portar. Joc baschet. Îmi place să desenez la calculator, când am timp
    ascult muzică, am şi preferinţe, de la Dan Spătaru şi Drumurile noastre – pe
    care am auzit-o la un festival acum vreo 2-3 ani – până la muzică rap, ascult
    Cheloo. Ascult multă muzică românească, am învăţat şi versurile anumitor
    cântece.


    Momentan Myrat Velnazarov lucrează cu normă parțială la un institut de cercetare din Mediaş, îşi continuă
    studiile masterale în chimie la Cluj-Napoca şi vrea să se înscrie inclusiv la
    un doctorat în domeniu, poate chiar la Universitatea din Bucureşti. Ce îşi
    doreşte în viitor?

    Eu mă întorc în ţară, vreau să lucrez acolo. Întâi vreau să câştig
    experienţă, să mă dezvolt, ca să contribui apoi şi la dezvoltarea ţării mele.
    Un chimist poate face multe lucruri frumoase. E visul meu să îmi înfiinţez o
    firmă a mea de producţie, pentru că avem în ţară multe materii prime, de
    exemplu, avem foarte mult gaz natural, îngrăşăminte, minerale. Turkmenistanul e
    în Asia Centrală, lângă Marea Caspică, e o ţară cam de două ori mai mare decât
    România, dar are o populaţie de 6-7 milioane de locuitori. Avem multe resurse
    naturale, e o ţară bogată şi avem nevoie de chimişti, de aceea şi trimitem
    tineri la studii în străinătate să devină ingineri chimişti. Se construiesc
    multe fabrici în prezent care au nevoie de specialişti.


  • Sylvestre Ouendeno din Guineea, student la Relații Internaționale, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj

    Sylvestre Ouendeno din Guineea, student la Relații Internaționale, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj

    Mesajul Ascultaţi Radio România Internaţional în dialectul kissi s-a
    auzit, vorbit, pe lângă limba franceză oficială, în Guineea forestieră, una dintre
    cele patru regiuni principale ale statului vest-african din care vine invitatul
    nostru.


    Mă numesc Sylvestre Ouendeno.
    Sunt din Guineea, sunt student
    la Facultatea de Studii Europene, specializarea Relații Internaționale, la
    Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.


    Între 2010 și 2014, în Faranah, un oraș din centrul Republicii
    Guineea, Sylvestre Ouendeno
    urmează cursurile Institutului superior de Științe Agronomice și Medicină
    Veterinară Valery Giscard D`Estaign. Tot în 2014, tânărul face un stagiu de
    câteva luni la Direcția Comunală de Mediu din Matoto. Un an mai târziu, din
    martie până în septembrie, e stagiar pe probleme de ecologie şi de gestionare a
    riscurilor de producție la compania minieră de bauxită din Kindia, CBK (subsidiară a producătorului rus de aluminiu RUSAL). Din 2018, tânărul devine student la
    Relații Intenaționale al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Ne spunea de
    ce a ales să vină la noi în țară.

    Lumea e tot mai ameninţată de
    terorism şi căutam un loc liniştit. Mai mult căutam un masterat cu predare în
    limba franceză şi am descoperit că România oferea aşa ceva. Deci am început să
    caut pe internet, mai ştiam şi că un prieten de-al meu a fost în Ungaria, el
    mi-a povestit un pic despre situația de acolo și mi-a spus că știe pe cineva
    care studiază în România și care nu se plânge deloc de România și așa am
    început să mă interesez și eu de ţara voastră. Pentru aceasta am contactat o
    agenție de turism din Guineea, prin care am putut afla mai multe, ei știu mai
    multe inclusiv despre cum poți urma studii în Estul Europei, eu doar le-am
    trimis tot ce mi-au cerut și ei s-au ocupat de întreg procesul meu de aplicare.
    Aș fi putut merge să studiez și la București, dar persoana cu care am ținut
    legătura mi-a spus că știe pe cineva la Cluj care se poate ocupa de mine,
    domnul     Sergiu Miscoiu, care e foarte amabil, orice
    nelămurire am, mă ajută.



    Sylvestre Ouendeno din Guineea și ce l-a surprins plăcut în România.


    La început mi-a fost puțin teamă
    de rasism, pentru că se știe cum sunt uneori tratați oamenii de culoare. De
    aici și teama mea, inclusiv o teamă a părinților în privința mea. Dar de îndată
    ce am ajuns aici, am fost plăcut surprins. A fost total diferit față de cum mă
    așteptam să fie. Vorbesc mai ales despre Cluj, pe care îl cunosc.



    Sylvestre Ouendenoși câteva
    impresii despre țara noastră.


    Românii sunt foarte primitori, aș
    putea spune că avem aproape același stil de viață noi, cei din Guineea, și
    românii. Ne asemănăm mult: respectăm persoanele mai în vârstă, familia, rolul
    femeii în familie; la noi, în Africa, de exemplu, există anumite treburi pe
    care bărbatul nu le face pentru că de ele se ocupă, de obicei, femeile. Și am
    remarcat asta și în familiile din România. Îmi place programul de la facultate,
    iar profesorii, oamenii de acolo sunt foarte amabili, oricând gata să te ajute,
    de fiecare dată când am nevoie de un document, de o informație, e suficient să
    le trimit un email și îmi răspund imediat, se rezolvă totul foarte simplu și foarte
    repede.



    Sylvestre Ouendeno a călătorit puțin prin jurul Clujului, apreciază bucătăria
    românească. E pasionat de baschet, a fost și căpitan al echipei de baschet a
    universității din Faranah unde a studiat.


    Îmi plac micii foarte mult. Îmi
    place mult baschetul, nu știu exact să explic de ce, simt că e ceva mai
    puternic de mine, îmi place jocul, îmi plac pasele, baschetul mie mi se pare un
    joc foarte elegant. Îmi place și să citesc, de obicei citesc cărți apărute în
    Africa după obținerea independenței. De exemplu, Les Soleils des indépendances scrisă de Ahmadou Kourouma, o carte care vorbește despre independența
    țărilor africane.


    În 2019, Sylvestre Ouendeno își încheie masteratul în Relații
    Internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai
    din Cluj. În ce domeniu vrea să profeseze în viitor?

    Vreau să lucrez mai întâi într-o organizație neguvernamentală care să
    activeze în domeniul dezvoltării comunitare, cred că o țară trebuie să fie
    capabilă să își asigure singură necesarul de alimente, un astfel de stat se
    dezvoltă mai ușor. După aceea mi-aș dori să lucrez pentru guvernul țării mele,
    la ministerul nostru de externe, deoarece vreau să îmi ajut propria țară. Iar
    pentru ca o țară să se dezvolte e nevoie ca fiecare dintre noi să contribuim
    mai mult sau mai puțin în acest sens.


  • Student străin în România – 14.11.2013

    Student străin în România – 14.11.2013

    Aici puteţi asculta rubrica “Student străin în România” din 14 noiembrie 2013.