Tag: Suceava

  • Acţiuni pentru protejarea mediului

    Acţiuni pentru protejarea mediului

    Comisarul european pentru
    Politică regională, Corina Creţu, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la
    posibilitatea distrugerii peisajului alpin prin crearea unui depozit de deşeuri
    în judeţul Suceava, în nordul-estul României. Groapa ecologică de gunoi ar urma
    să fie construită aproape de vârful unuia dintre cele mai frumoase pasuri
    montane din ţară, Mestecăniş, pe o suprafaţă de 4,4 hectare. Când va fi
    terminată, acolo ar urma să fie aduse toate gunoaiele menajere din zona montană
    a judeţului Suceava.

    Mesajul a fost transmis printr-o scrisoare deschisă
    adresată ministrului român al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Graţiela
    Gavrilescu, şi ministrului Fondurilor Europene, Marius Nica. Peisajul
    Carpaţilor este una dintre cele mai mari bogăţii ale României şi ale Europei şi
    vreau să mă asigur că fondurile europene nu sunt utilizate pentru a pune în
    pericol această nepreţuită resursă, subliniază Corina Creţu. Ea s-a alăturat
    astfel cetăţenilor şi mass-media din România care au atras atenţia cu privire
    la construirea unui depozit ecologic de deşeuri în judeţul Suceava, ca parte
    integrantă a unui proiect de gestionare a deşeurilor.

    Comisarul european
    solicită autorităţilor române să verifice dacă este respectată legislaţia în
    cazul construirii acestuia, amintind că toate proiectele trebuie să respecte
    legislaţia în ceea ce priveşte evaluarea potenţialelor efecte asupra mediului.
    Aceasta înseamnă că toate autorităţile publice şi de mediu, la nivel local şi
    naţional, trebuie să fie consultate pentru a obţine autorizaţiile şi acordurile
    necesare şi că trebuie organizate consultări publice ale populaţiei în primele
    faze de dezvoltare a proiectului. Unul al cărui scop este, se pare, acela de a
    dezvolta un sistem solid de management integrat al deşeurilor pentru întregul
    judeţ, în conformitate cu legislaţia europeană de mediu în vigoare şi cu
    obiectivele stabilite pentru România în Tratatul de aderare, în sectorul
    gestionării deşeurilor, mai aminteşte Corina Creţu.

    Pentru protejarea mediului,
    dar într-un alt registru, s-a luat atitudine şi în judeţul Hunedoara
    (sud-vest), unde câteva zeci de activişti din mai multe zone ale ţării şi
    din diaspora au participat la o acţiune de protest şi conştientizare a opiniei
    publice asupra tăierilor excesive de păduri şi a exportului masiv de masă
    lemnoasă. Protestatarii sunt nemulţumiţi şi de ridicarea de construcţii de
    orice natură în arii protejate, rezervaţii, parcuri naturale sau în imediata
    vecinătate a acestora, precum şi de construcţia unei microhidrocentrale pe Râul
    Alb, apreciat ca unul dintre puţinele râuri din România neafectate de
    intervenţia directă a omului. Protestul survine la o săptămână după un conflict
    care a avut loc în Geoparcul Dinozaurilor, între un grup de activişti de mediu
    şi reprezentanţii unei firme care a început să construiască microhidrocentrala
    pe Râul Alb – incident în urma căruia sunt verificate autorizaţiile de
    construire.

  • Jurnal românesc – 7.05.2015

    Jurnal românesc – 7.05.2015

    Trei muzee din
    Suceava, Cernăuţi (Ucraina) şi Bălţi (Republica Moldova) au fost dotate cu
    echipamente IT şi aparate de control al microclimatului prin proiectul
    transfrontalier Să ne păstrăm trecutul pentru a crea viitorul, derulat de
    Muzeul Bucovinei în parteneriat cu Muzeul Regional de Arhitectură Populară şi
    Trai din Cernăuţi şi cu Muzeul de Istorie şi Etnografie Bălţi. Proiectul
    european, în valoare de peste 200.000 euro, început în noiembrie 2013, a ajuns
    la final. Activităţile proiectului au
    vizat schimburi de experienţă la care au participat gestionarii de colecţii de
    patrimoniu cultural din cele trei muzee, precum şi ateliere de lucru în
    domeniul conservării desfăşurate la Suceava, Bălţi şi Cernăuţi. Au fost achiziţionate
    42 de echipamente IT, 44 de aparate de măsurare şi control al condiţiilor de
    microclimat din depozitele de colecţii, dar şi un sistem informatic de
    digitalizare şi gestiune a patrimoniului muzeal. Totodată, au fost digitalizate
    peste 57 de mii de piese de patrimoniu şi au fost monitorizate peste 34 de mii
    de obiecte de patrimoniu aflate în 24 de depozite de colecţii ale celor trei
    muzee partenere. Pentru promovarea patrimoniului cultural al celor trei muzee
    au fost editate patru tipuri de cataloage, distribuite gratuit în cadrul expoziţiilor
    temporare organizate succesiv în cele trei oraşe şi a fost elaborat şi tipărit
    un ghid de bune practici privind protejarea patrimoniului cultural mobil.



    România a participat, în perioada 3-6 mai, cu 25 de
    producători la târgul internaţional TuttoFood de la Milano, reuniţi sub un
    pavilion naţional finanţat de Ministerul Economiei prin Departamentul de Comerţ
    Exterior şi Relaţii Internaţionale, în baza programului de promovare a
    exportului. Potrivit Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR),
    producătorii au prezentat carne şi preparate din carne, preparate din peşte,
    conserve, produse de panificaţie, patiserie şi dulciuri, nuci şi fructe
    confiate, sucuri şi ape minerale sau bere. Conform statisticilor, anul 2014 a
    reprezentat cel mai ridicat nivel al exporturilor româneşti de produse
    agroalimentare, depăşindu-se pragul de 5,57 miliarde euro, ceea ce reprezintă o
    pondere de 10,62% din totalul exporturilor naţionale.Creşterea faţă de anul 2013 cu 5,47% a
    exportului de produse agroalimentare româneşti menţine sectorul pe poziţia a
    treia în structura de export a României, după industria constructoare de maşini
    şi la o diferenţă foarte mică de industria textilă şi a pielăriei. Următoarea
    manifestare expoziţională la care vor participă producătorii români de alimente
    va fi la Amsterdam, în perioada 19-20 mai.




    Nava companiei daneze
    de transport maritim Maersk, sub pavilionul Insulelor Marshall, care a fost
    interceptată de Iran pe 28 aprilie, este liberă să părăsească ţara, a anunţat,
    joi, agenţia oficială Irna, citata de AFP. Miercuri, MAE iranian a anunţat că
    cei 24 de membri ai echipajul cargoului nu sunt vizaţi de sechestrarea navei,
    sunt liberi şi beneficiază de ajutor consular. Potrivit televiziunii de stat
    iraniene, membrii echipajului provin din ţări precum Bulgaria, de unde este
    căpitanul, Myanmar, Marea Britanie şi România. Ministerul de Externe al
    României a anunţat, pe 29 aprilie, că la bordul navei, reţinută în Golful
    Persic de autorităţile iraniene ca urmare a unui litigiu comercial, se află
    patru cetăţeni români.




    17 state din Europa
    Centrală şi de Sud-Est, membre sau non-membre ale UE şi NATO, vor participa,
    luni şi marţi, la Summitul Regional de Securitate Cibernetică de la Bucureşti.
    Evenimentul, organizat de Ministerul pentru Societatea Informaţională împreună
    cu Departamentul american al Comerţului, va reuni companii şi oficiali
    guvernamentali, specialişti în domeniul securităţii cibernetice din mediul
    public şi privat din state din Europa Centrală şi de Sud-Est, Statele Unite ale
    Americii şi România. Participanţii vor prezenta politicile în domeniul
    securităţii cibernetice şi vor aborda tematici precum ameninţările şi
    vulnerabilităţile cibernetice, încercând totodată să identifice oportunităţi
    pentru colaborare internaţională şi regională şi să facă schimb de bune
    practici în domeniu.

  • Vacances d’hiver à Suceava

    Vacances d’hiver à Suceava

    Située au nord-est de la Roumanie, en Bucovine, la ville de Suceava est une destination idéale pour la saison hivernale. Elle vous propose un agenda culturel très riche — concerts, expositions, fêtes thématiques, soirées de folklore, tandis que ses monuments et musées vous dévoilent l’histoire de la région. Si vous voulez vous évader de la ville, vous pouvez faire des excursions d’une journée pour visiter des sites du voisinage.



    Claudiu Brădăţan, coordinateur du Centre d’informations touristiques de Suceava, nous le confirme: « Les fêtes d’hiver passées, vous trouverez facilement de l’hébergement à Suceava. La ville mérite bien un séjour, vous y découvrirez la Cité princière, l’église Saint Georges et le Musée d’ethnographie. Le musée du village de la Bucovine est la troisième grande institution de ce genre du pays. Le Musée des sciences de la nature sera, lui, le favori des jeunes. Aux visiteurs de tous les âges, je conseille de visiter le monastère de Dragomirna, situé non loin de la ville, un joyau parmi les fameux monastères peints de Bucovine. »



    Ouvert au public en 1980, le Musée du village de la Bucovine de Suceava est le dernier né des musées de Roumanie. Si vous en franchissez le seuil, vous découvrirez à quoi ressemble un village ancien de cette région du pays. En empruntant ses ruelles étroites, vous admirerez les maisons en style traditionnel et leurs annexes. A l’intérieur s’étalent le mobilier paysan, des objets décoratifs et des costumes traditionnels.



    Au centre de ce village-musée se trouve l’église et le clocher de la localité de Vama, les deux datant de 1783. Le musée du village de Suceava présente également des dioramas, mettant en situation des moments importants de la vie familiale et de la communauté : mariage, baptême, enterrement. Le billet d’entrée coûte 6 lei (soit 1,5 euros), la taxe pour la prise de photos est de 30 lei (soit 7 euros environ) et pour les captures vidéo de 50 lei (soit 12 euros).



    L’automne 2015 sera particulièrement riche en événements culturels, pourtant ce n’est pas là l’unique raison pour laquelle Claudiu Brădăţan, coordinateur du Centre d’informations touristiques de Suceava, considère l’automne comme une saison privilégiée pour visiter la ville : « Ce n’est pas seulement pour les événements culturels, mais aussi pour la beauté de la nature que je vous conseille de choisir l’automne. Au printemps il fait très beau aussi, c’est vrai, mais l’automne séduit par le spectacle des couleurs. Et puis, en automne, les fêtes traditionnelles s’enchaînent dans les villages, à l’occasion de la moisson. Aux mois d’août et de septembre 2015, l’agenda culturel de Suceava est très riche. Je mentionnerais tout particulièrement le Festival médiéval de la Cité de Suceava, d’autant plus que la cité est en train d’être rénovée, les travaux devant être achevés en mars prochain.»



    Concerts de musique médiévale, reconstitutions historiques, défilé des chevaliers avec torches, spectacles interactifs — voilà ce que vous propose, chaque année, trois jours durant, le Festival Médiéval de la Cité de Suceava. Dans le même laps de temps, vous pouvez vous initier à la poterie ou vous exercer au tir à l’arc dans cette vieille cité dont la naissance remonte à 1388.



    Si vous êtes de passage à Suceava pendant cette période de l’année, ne ratez pas les environs. Claudiu Brădăţan. « Nous vous conseillerons de vous diriger vers les montagnes. La première localité à visiter est Gura Humorului, station touristique d’intérêt national. La station possède deux pistes de ski, l’une de 1.300 mètres, l’autre de 500 mètres de longueur, pour les débutants. Ou, si vous préférez, vous pouvez échanger le ski contre la nage, car Humor dispose d’une piscine olympique. La localité de Humor est également très connue pour ses fameux monastères à fresques extérieures: Voroneţ et Humor (ce dernier étant situé à quelque 600 mètres de la ville). Après Humor, on peut continuer la route vers Pojorâta, une destination touristique de date récente, qui se prête à des vacances actives, vous pouvez y faire du ski et du patinage. De Pojorâta, on peut monter vers le Massif de Rarău et vers Pietrele Doamnei, symbole de la Bucovine. Tous les trajets de randonnée passent par le massif de Rarău et on peut aussi y pratiquer le VTT. C’est ici que se donnent rendez-vous les meilleurs grimpeurs de Roumanie et de l’étranger, pour profiter de la quarantaine de falaises. »



    Nous apprenons par Claudiu Brădăţan que la plupart des touristes étrangers qui ont franchi le seuil du Centre d’informations touristiques de Suceava avaient déjà entendu parler de la Bucovine, grâce à sa riche offre de tourisme actif. Pourtant, quelles que soient vos préférences ou la période que vous choisissez pour visiter Suceava, vous tomberez sous le charme de cette ville et de ses environs.( Trad.: Dominique)

  • Vacanţă de iarnă la Suceava

    Vacanţă de iarnă la Suceava

    Cunoaştem astăzi un oraş care va sărbători anul acesta 627 de ani de la prima atestare documentară: Suceava. Este situat în nordul-estul României, în provincia istorică Bucovina şi poate fi o destinaţie perfectă pentru această perioadă a anului. Agenda culturală a oraşului este mereu plină de evenimente: concerte, expoziţii, petreceri tematice, seri de folclor.



    De asemenea, monumentele şi muzeele vă pot ajuta să cunoaşteţi mai bine istoria bogată a zonei. Şi, după cum spune Claudiu Brădăţan, coordonator al Centrului de Informare Turistică, se pot face multe excursii de o zi la multele obiective din jurul oraşului: În această perioadă, după sărbătorile de iarnă, sunt suficiente locuri de cazare, dar mai important decât atât, oraşul Suceava oferă câteva obiective de importanţă naţională, cum ar fi Cetatea de Scaun, Biserica Sf Gheorghe a Mănăstirii Sf. Ioan şi Muzeul Etnografic. De asemenea, Muzeul Satului Bucovinean este al treilea ca mărime din ţară. Juniorii vor fi cu siguranţă cuceriţi de Muzeul de Ştiinţe ale Naturii. Sunt destule obiective pentru un sejur de câteva zile recomandat unei familii cu copii. Alături de toate aceste obiective, lângă Suceava, ar prezenta interes Mănăstirea Dragomirna. Are o arhitectură deosebită şi se află într-un cadru natural deosebit.”



    Muzeul Satului Bucovinean din Suceava este unul dintre cele mai recent înfiinţate muzee din România. S-a deschis publicului în anul 1980. În cadrul ansamblului muzeal puteţi vedea un model al vechiului sat din Bucovina. Veţi merge pe uliţe înguste, de-a lungul cărora au fost ridicate gospodării formate din casă şi anexe. În centru veţi găsi biserica şi clopotniţa din localitatea Vama, ambele datând din anul 1783. În interiorul caselor pot fi admirate mobilierul tradiţional, cuptoarele, diverse obiecte textile şi decorative, dar şi costume populare. Muzeul Satului din Suceava este inedit şi prin faptul că încearcă să descrie momente importante din viaţa locuitorilor săi: botezul sau înmormântarea. Preţul unui bilet de intrare este 6 lei (1,5 euro), taxa pentru fotografiere este de 30 de lei (7 euro), iar cea pentru filmare 50 de lei. (12 euro). Este un obiectiv turistic pe care şi Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava vă recomandă să nu-l rataţi.



    Muzeul Satului din Suceava conţine un patrimoniu impresionant. Prezentăm acolo moara şi casa tradiţională, biserica, obiceiurile din zonă: înmormântare, nuntă şi botez. Acestea pot fi văzute întrucât sunt exemplificate prin manechine, nu prin personaje vii. Însă, în perspectivă, luăm în calcul inclusive acest aspect: să dăm viaţă acestor muzee şi în egală măsură Cetăţii de Scaun a domnitorului Ştefan cel Mare. Aceasta e amplasată lângă Muzeul Satului.”



    Toamna acestui an se anunţă deosebit de bogată în evenimente culturale la Suceava. Însă nu acesta este singurul motiv pentru care Claudiu Brădăţan, coordonator al Centrului de Informare Turistică, recomandă vizitarea zonei în această perioadă: Nu numai datorită manifestărilor culturale, ci şi pentru cadrul natural, recomand toamna. Şi primăvara este frumos, dar spectacolul culorilor de toamnă oferă o delectare turiştilor care ne vizitează. Dacă vorbim despre manifestările culturale din august, septembrie 2015, avem un calendar bogat. Eu recomand în această perioadă Festivalul Medieval din Cetatea Sucevei. Această cetate a intrat într-un proces de reamenajare, un proiect care se va încheia în luna martie. Cetatea de Scaun a oraşului va fi cu adevărat pusă în valoare. De asemenea, în perioada de toamnă au loc tot felul de sărbători, aproape în toate comunele, cu ocazia recoltelor.”



    Concerte de muzică medievală, scenete istorice, turnir de arme, parada cavalerilor cu făclii, spectacole interactive, acestea sunt doar câteva dintre evenimentele care au loc an de an la Festivalul Medieval din Cetatea Sucevei. Timp de trei zile puteţi participa şi la activităţi interactive. De exemplu, puteţi afla taine ale olăritului sau puteţi învăţa să trageţi cu arcul chiar în vechea cetate a oraşului, a cărei primă atestare documentară datează din anul 1388.



    Dacă ajungeţi însă în perioada aceasta la Suceava, iar timpul vă permite, Claudiu Brădăţan vă recomandă să vizitaţi împrejurimile. Recomandările noastre ar fi să urce uşor spre munte, iar prima localitate ar fi Gura Humorului, o staţiune turistică de interes naţional. Nu lipseşte aici partea de agrement. Este un oraş foarte bine dezvoltat în această direcţie. La Humor se schiază în această perioadă. Sunt două pârtii de schi: una de 1,3 km, iar alta, pentru începători, de 500 de metri. În Humor există o piscină olimpică acoperită, în parcul Ariniş. Este un loc în care se poate înota chiar şi la această dată. Mai mult decât atât, Humorul e cunoscut prin mănăstirile de acolo. Voroneţ, în primul rând, din cartierul cu acelaşi nume al oraşului şi, foarte aproape, la 600 de metri, se găseşte Mănăstirea Humorului. Aş vrea să mai menţionez că Humorul mai are şi un muzeu etnografic deosebit. După Humor, putem urca un pic şi mai sus, spre munte, spre Pojorâta, o localitate şi o destinaţie turistică nouă. De aici se poate urca pe Rarău, spre Pietrele Doamnei, un simbol al Bucovinei. În zona localităţii Pojorâta se pot practica multe forme de turism activ. Aici se poate schia pe patru pârtii grupate în acelaşi areal. Există şi patinoar. Apoi, pe Rarău se intersectează toate traseele de drumeţie şi de mountain bike. Pe Rarău se întâlnesc, de asemenea, cei mai importanţi căţărători din România şi din străinătate. Există acolo peste 40 de faleze de căţărare.”



    Claudiu Brădăţan spune că majoritatea turiştilor străini care au trecut pragul Centrului de Informare Turistică din Suceava auziseră deja de Bucovina datorită ofertei bogate referitoare la turismul activ. Însă, indiferent de perioada anului, oraşul Suceava şi zonele limitrofe vă vor încânta cu siguranţă.

  • QSL octobre 2014 – La Cour princière de Suceava

    QSL octobre 2014 – La Cour princière de Suceava

    QSL octobre 2014 – La Cour princière de Suceava

  • QSL 10 / 2014: Fürstenburg in Suceava

    QSL 10 / 2014: Fürstenburg in Suceava

    Mit der Expansion des Osmanischen Reiches Ende des 14. Jahrhunderts begann das Fürstentum Moldau ein System von Festungen zu errichten, das zunächst aus Erdwällen und Palisaden bestand. Damit sollten Siedlungen, Fürstensitze und Klöster gestärkt werden. Mehrere strategische Festungen dieser Art wurden entlang der östlichen Grenze (damals am Nistru/Dnjestr) oder im Landesinneren, vornehmlich in den östlichen Subkarpaten errichtet. Das wichtigste moldauische Bollwerk, die Fürstenburg in Suceava (Suczawa), spielte über drei Jahrhunderte die Hauptrolle im politischen und militärischen Leben des Fürstentums.



    Sie wurde auf einer Hochebene östlich der gleichnamigen Stadt in 70 Metern Höhe errichtet. Zum ersten Mal urkundlich erwähnt wurde die Festung in einem Dokument von 11. Februar 1388, in der Herrschaftszeit des Fürsten Petru I. (1375 – 1391). Alexander der Gute (1400 – 1432) lie‎ß eine Mauer an der Südseite der Festung errichten.



    Ihre Blütezeit erreichte die Burg in der Herrschaftszeit Stefan des Gro‎ßen (1457 – 1504), der Suceava zum wichtigsten Punkt seines Festungssystems machte. Durch Waffengewalt konnte die Burg nie eingenommen werden. Das Verteidigungssystem umfasste vier Elemente: den Graben samt Zugbrücke, die Umfriedungsmauer und die Fallgruben, die von Historikern mit dem Spitznamen Mausefallen umschrieben wurden. Die komplexe Wehranlage machte die Eroberung der Burg ohne Verrat von Innen praktisch unmöglich.



    Den Ruf einer fast uneinnehmbaren Trutzburg behielt Suceava auch in den folgenden Jahrhunderten, zu den Belagerern der Burg gehörten u.a. der polnische König Johann I. Albrecht und der osmanische Sultan Süleyman der Prächtige. Letzterer schaffte es schlie‎ßlich im Jahr 1538 (mit Hilfe eines moldauischen Verräters, der die Tore öffnete), die Burg ohne Kampf einzunehmen, und ersetzte den legitimen Fürsten durch einen den Osmanen ergebenen Woiwoden.



    Die letzten Instandsetzungen der Festung fanden gegen Ende des 16. Jh. statt. Im Jahr 1675 lie‎ß der moldauische Fürst Dumitraşcu Cantacuzino auf Befehl der Türken, unter deren Oberhoheit er stand, die Burg zerstören. Die Einwohner der Stadt nutzen die Ruine fortan als Steinbruch.



    Die Burg ist auch heute im Ruinenzustand, die innere Einrichtung wurde aber teilweise restauriert, um dem Besucher einen Eindruck vom mittelalterlichen Leben in einer Fürstenburg zu ermöglichen. Gleich nach dem Eingang über die Brücke sind die Kammern der Wachmannschaft zu sehen. Weitere Räumlichkeiten sind das Dampfbad, der Keller, die Kapelle und der Kerker. In der Festung lebten nebst den erwähnten Woiwoden der Moldau auch der Hochadel (Bojaren) und die höheren Würdenträger des moldauischen Fürstentums, vom Schatzmeister bis zum Heerführer (Hetman, rum. hatman).



    Die Ruinen der Burg gehören zu den staatlich geschützten Baudenkmälern. Laut der Webseite der Festung Suceava kann man den Museumskomplex von April bis Oktober täglich von 9 bis 20 Uhr besichtigen. Der Eintritt kostet umgerechnet 90 Eurocents, fürs Fotografieren wird eine zusätzliche Gebühr von ca. 1,15 Euro verlangt.

  • Kloster Dragormirna erhält EU-Preis für Kulturerbe

    Kloster Dragormirna erhält EU-Preis für Kulturerbe

    Am 5. Mai wurde im Wiener Burgtheater der Preis der Europäischen Union für das kulturelle Erbe bzw. der Europa-Nostra-Preis verliehen. Die Auszeichnungen wurden von der EU-Kulturkommissarin Androulla Vassiliou und dem Vorsitzenden von Europa Nostra, dem Tenor Plácido Domingo, ausgehändigt. Auf der Liste der 27. Gewinnerprojekte, die aus einer Liste von 160 Nominierungen aus 30 Ländern gewählt wurden, stand auch ein rumänisches Projekt, das in der Kategorie Konservierung“ geehrt wurde: die Restaurierung der Fresken des Klosters Dragomirna im Kreis Suceava, die aus dem 17. Jahrhundert stammen.



    Das Restaurierungsteam bestand aus 50 Profis und Studenten, geleitet von der Universitätsdozentin Dr. Carmen Solomonea, der Vorsitzenden der Abteilung Wandmalerei, Konservierung-Restaurierung, Kunstgeschichte und –theorie an der Kunsthochschule George Enescu“ in Iaşi (Jassy). Die Initiative, sich für den EU-Preis für das kulturelle Erbe Europa Nostra 2014 anzumelden, ging von Frau Solomonea und dem Team aus, wie die Projektleiterin selbst berichtet:



    Wir waren der Ansicht, dass wir das tun müssen, ganz einfach um eine sehr interessante Arbeit und ein rumänisches Kulturdenkmal zu fördern, dessen Wandmalerei zum ersten Mal nach 400 Jahren restauriert wurde. Wir hatten es am Anfang nicht gehofft, dass wir unter die Gewinnerprojekte kommen, weil die Konkurrenz jedes Jahr sehr stark ist. Die Auswahlkriterien sind recht streng, im Sinne, dass hohe Qualitätsansprüche an die Kompetenzen gestellt werden, man berücksichtigt das Alter des geförderten Kulturerbes, aber auch die Qualität der Restaurierungarbeiten an sich, oder ihre Darstellungsweise. Und das alles muss aus dem jeweiligen Projekt hervorgehen.“




    Das Kloster Dragomirna ist ein bedeutender Festungskomplex 12 Kilometer nördlich von Suceava. Es wurde vor über 400 Jahren gebaut, die Wandmalerei wurde im Rahmen des genannten Projekts zum ersten Mal wiederhergestellt — die Malereien seien besonders wertvoll, erklärt Frau Dr. Carmen Solomonea.



    Eine sehr präzise Datierung ist nicht möglich, zumindest nicht anhand einer Urkunde, die Kirche hat keine Stifterinschrift wie die anderen. Aber wir wissen aus den Dokumenten der damaligen Zeit, dass der Metropolit Anastasie Crimca, der Stifter der Kirche, die Wandmalerei spätestens 1629 in Auftrag gegeben haben kann, danach hatte er diese Macht nicht mehr. Also ist die Wandmalerei Anfang des 17. Jahrhunderts entstanden, die Arbeiten, die das Kirchenschiff und den Altarraum überdecken. Die Malerei in den übrigen Räumen ist überhaupt nicht erhalten. Zur damaligen Zeit war es recht schwierig, gro‎ße Mengen an Farbe zu besorgen, gro‎ße Goldmengen — denn fast ein Drittel der bemalten Fläche ist mit Blattgold überzogen, es ist geschnitzter Stein, den die Maler mit einem feinen Fresko überdeckt und mit Blumenmotiven, mit Vogelbildern geschmückt haben. Und darin besteht auch der Unterschied zwischen der Malerei von Dragomirna und den anderen. Das Repertoire ist etwas anders, neuartiger. Wahrscheinlich stand das auch unter dem Einfluss anderer Zeiten, die sich damals abzeichneten. Wahrscheinlich waren es westliche Einflüsse. Ich meine damit diese geschnitzten und bemalten Elemente.“




    Eines der Auswahlkriterien der Jury bei den Europa-Nostra-Preisen war die Auswirkung der Projekte auf die Sichtbarkeit des entsprechenden Kulturdenkmals. Und im Falle von Dragomirna sind die Auswirkungen der Restaurierungsarbeiten schon jetzt sichtbar, behauptet Frau Solomonea; bereits während der Durchführungsphase des Projekts, zwischen August 2010 und März 2012, war dies festzustellen.



    Hier hat man zum ersten Mal die Malerei restauriert, das Gesamtbild wurde dadurch verändert. Davor war sie von Rauch völlig überdeckt, von Ablagerungen im Laufe der Zeit, deshalb war die Malerei nicht richtig zu sehen, sie war unverständlich. Und jetzt kann einschlie‎ßlich das ikonographische Programm gelesen werden — es gibt Besucher, die sich für diesen Bereich interessieren und das jetzt unternehmen können. Nach Abschluss der Arbeiten habe ich eine Änderung der Sichtbarkeit des Klosters beobachten können. Und dieser Aspekt hat mich überzeugt, für die Europa-Nostra-Preise zu kandidieren. Ich habe mich auch an einigen der Arbeiten an den anderen Denkmälern der Bukowina beteiligt, aber dort war die Förderung bereits gesichert. Hier gab es keinen bestimmten Fahrplan, das Kloster erfreute sich nicht des Bekanntheitsgrades, den es verdient hätte — weil es eben anders ist als die anderen Klöster der Region, es wurde in Zeiten des Wandels gebaut, als die Gesellschaft ihre Denkweise zu ändern begann. Man begann den Übergang zur Moderne, auch wenn es erst Anfang des 17. Jahrhunderts war. Ich habe gesehen, dass noch während der Restaurierung sehr viele Touristengruppen hier waren, die sich das gerne angesehen hätten. Und wir haben mit dem Andrang auch gerechnet. Wir haben die Öffentlichkeit informiert, dass das Kloster nach dem Projekt besichtigt werden kann. Es sind dann viel mehr Gruppen gekommen als sonst. Die Leitung des Klosters sagte uns, dass es jetzt anders wahrgenommen wird. Die Förderung muss weiter gehen. Und es ist bereits eine Monographie des Klosters vorgesehen, die eben auch diesen restaurierten Teil beinhalten soll, mit Bildern — die gesamte Wandmalerei wurde während der Arbeiten und am Ende photographiert, damit dieses Album gedruckt und auch zum Verkauf angeboten werden kann.“




    Die diesjährigen Gewinner des Europäischen Preises für das kulturelle Erbe gesellen sich damit den weiteren 360 Preisträgern zu, die von der Europäischen Kommission und Europa Nostra ab 2002 gewürdigt wurden. Die Jury, der jedes Jahr unabhängige Experten aus ganz Europa angehören, bewertet die nominierten Projekte in vier Kategorien: Konservierung, Forschung, vorbildliche Beiträge, Bildung und Sensibilisierung des Publikums. Alle Gewinner erhalten eine Plakette oder eine Trophäe. Die sechs Gewinner des Gro‎ßen Preises“ bekommen zusätzlich ein Preisgeld in Höhe von 10.000 Euro.



    Audiobeitrag hören:



  • Le monastère de Dragomirna – prix du patrimoine européen de l’UE

    Le monastère de Dragomirna – prix du patrimoine européen de l’UE

    La cérémonie de remise des prix du patrimoine culturel de l’UE/Concours Europa Nostra aura lieu le 5 mai au Burgtheater de Vienne. Les prix seront remis par la commissaire européenne à la Culture, Androulla Vassiliou, et le grand ténor et président d’Europa Nostra, Plácido Domingo. Parmi les 27 lauréats, choisis sur 160 projets sélectionnés dans 30 pays, on retrouve aussi un projet roumain récompensé dans la section Conservation: la restauration des fresques du 17e siècle du monastère de Dragomirna, du département de Suceava.



    L’équipe ayant réalisé les travaux de restauration a regroupé 50 professionnels et étudiants, coordonnés par Carmen Solomonea, maître de conférences à l’Université d’Art « George Enescu » de Iasi, dans l’Est de la Roumanie. Ce sont eux qui ont d’ailleurs eu l’initiative de participer à ces prix.



    Carmen Solomonea: « Notre but à été de promouvoir un travail très intéressant et un monument de Roumanie, dont les fresques ont été restaurées pour la première fois depuis 400 ans. Au début, on n’avait pas imaginé qu’il compterait parmi les lauréats, vu qu’il s’agit d’une compétition très serrée. Les critères sont assez durs et présupposent de hautes compétences; on promeut aussi bien les travaux sur des sites de patrimoine anciens que la qualité des travaux proprement-dits. Le projet doit en faire la preuve ».



    Le monastère de Dragomirna est un ensemble fortifié important, situé à 12 kilomètres au nord de la ville de Suceava. Ses fresques, vieilles de plus de 400 ans et d’une valeur à part, ont été restaurées pour la première fois dans le cadre de ce projet.



    Carmen Solomonea, maître de conférences à l’Université d’Art « George Enescu » de Iasi, explique: «On a du mal à dater ce monastère, car Dragomirna ne dispose pas d’une inscription votive, comme c’est le cas d’autres lieux de culte. Toutefois, les documents de l’époque nous apprennent que le métropolite et fondateur de l’église, Anastasie Crimca, n’aurait pu lancer les travaux pour la réalisation de ces fresques que jusqu’en 1629, car après cette date il n’était plus en son pouvoir de le faire. Par conséquent, ces fresques recouvrant le naos et l’autel datent du début du 17e siècle. Aucune autre fresque n’est à retrouver dans les autres pièces. A l’époque, il était difficile de procurer de grandes quantités de couleurs ou encore de l’or — car près d’un tiers de la superficie peinte était couverte d’une feuille d’or, de pierre sculptée — sur laquelle les peintres ont appliqué une couche fine de fresque, décorée d’éléments floraux, d’oiseaux. C’est ce qui fait la différence entre les fresques de Dragomirna et celles d’autres monastères. Il propose un répertoire un peu différent, plus récent. C’était peut-être l’influence des temps qui allaient venir, une influence probablement occidentale dont font état ces éléments sculptés et peints. »



    Accroître la visibilité du site a été un des critères pris en compte par le jury pour désigner les projets gagnants. Selon Carmen Solomonea, l’impact du projet s’est déjà fait sentir dès la période de restauration, entre août 2010 et mars 2012 : « Avec cette première restauration des fresques, l’image a changé. Avant, elles étaient entièrement couvertes d’une couche opaque de suie et de poussière accumulées au fil du temps, à travers laquelle on ne pouvait pas bien voir les peintures murales. A présent, on peut même lire le programme iconographique. Après la fin des travaux, nous avons constaté un changement dans la visibilité du monastère — et c’est ce qui m’a déterminée à l’inscrire dans la compétition pour les prix Europa Nostra. Moi, j’ai travaillé également pour quelques autres monuments de Bucovine, mais leur promotion était déjà assurée. Par contre, le monastère de Dragomirna n’était pas intégré à un itinéraire et il n’était pas suffisamment connu. Or, ce monastère est différent des autres, car il a été construit à une époque marquant un tournant dans la civilisation et dans les mentalités de la société. On se dirigeait à grands pas vers l’époque moderne, même si c’était à peine le début du 17e siècle. Pendant la restauration du monastère, beaucoup de groupes auraient souhaité le visiter. Nous nous sommes donc attendus à ce qu’une fois les travaux terminés, un grand nombre de personnes affluent vers le monastère. Et, en effet, il y a eu plus de groupes après la restauration, par rapport au nombre habituel de touristes. La direction du monastère a confirmé que l’établissement jouissait à présent d’une meilleure visibilité. La promotion du monastère doit continuer. Il existe déjà un projet pour la réalisation d’une monographie illustrée de l’église, où doit figurer également cette partie restaurée. Pendant la restauration et après, on a pris des photos de toutes les peintures murales, pour les insérer dans cette monographie. »



    Les gagnants de cette année du concours « Les prix du patrimoine culturel de l’UE / Concours Europa Nostra » rejoignent les 360 lauréats reconnus par la Commission européenne et Europa Nostra depuis 2002.



    Les jurys de spécialistes indépendants provenant de l’ensemble de l’Europe évaluent les projets nominalisés dans les 4 catégories : conservation, recherche, contribution exemplaire, éducation et sensibilisation du public. Tous les gagnants se voient décerner une plaquette ou un trophée. Les 6 gagnants du « grand prix » reçoivent également 10 mille euros .(Trad. : Alexandra Pop, Dominique)


  • Nachrichten 24.07.2014

    Nachrichten 24.07.2014

    Bukarest: Ministerpräsident Victor Ponta, der Vorsitzende der sozial-demokratischen Regierungspartei (PSD) hat am Donnerstag bekanntgegeben, er werde zur Präsidentschaftswahl im November antreten. Nächste Woche werde Premierminister Ponta beim Nationalen Rat die Unterstützung seiner Partei offiziell fordern. Die konservative Partei (PC) und die Union für den Fortschritt Rumäniens (UNPR), Regierungspartner der sozial-demokratischen Partei, werden ebenfalls die Kandidatur des amtierenden Ministerpräsidenten unterstützen. Diese Woche wurde auch der Bürgermeister des mittelrumänischen Hermannstadt und Vorsitzender der wichtigsten Oppositionspartei, der mitterechtsorientierten national-liberalen Partei (PNL), Klaus Iohannis, zum Präsidentschaftskandidaten seiner Partei ernannt. Als nächstes soll Iohannis dennoch gegen den Kandidaten der Demokraten, Cătălin Predoiu, antreten, da beide Oppositionsparteien ihre Fusion bekanntgegeben haben und sollen sich demnächst unter dem Namen: national-liberale Partei zusammenschlie‎ßen. Die rechtsorientierten Oppositionsparteien werden einen gemeinsamen Kandidaten zur Präsidentschaftswahl nominieren. Der Vorsitzende des mitregierenden demokratischen Ungarnverbands in Rumänien (UDMR) Kelemen Hunor und der Vertreter der präsidentennahen, mitterechtsorientierten Volkspartei Cristian Diaconescu wurden ebenfalls als Kandidaten ihrer Parteien zur Präsidentschaftswahl nominiert.







    Bukarest: Der rumänische Staat wird beim Internationalen Schiedsgerichtshof in Paris ein Streitverfahren gegen den italienischen Stromkonzern Enel einleiten. Dem italienischen Unternehmen wird vorgeworfen, den Privatisierungsvertrag zum Staatsbetrieb Electrica Muntenia Sud nicht eingehalten zu haben. Demnach war Enel verpflichtet, bis Ende 2012 weitere 13,5% der Anteile an dem staatlichen Elektrizitätsversorger zu erwerben. 2008 hatten die Italiener 50% der Anteile an der Electrica Muntenia Sud für knapp 400 Millionen Euro erstanden. Die rumänischen Behörden verlangen jetzt 520 Millionen Euro von Enel. Laut Angaben des delegierten Energie-Ministers Răzvan Nicolescu seien die Verhandlungen über eine au‎ßergerichtliche Einigung gescheitert. Deshalb habe man beschlossen, vor das Schiedsgericht in Paris zu gehen. Enel hatte unlängst angekündigt, das Stromvertriebs- und Versorgungsgeschäft in Rumänien verkaufen zu wollen.







    Bukarest: Zwischen dem 2-10 August findet im nordrumänischen Suceava die Internationale Olympiade für Astronomie und Astrophysik statt. Der Schülerwettbewerb enthält vier Disziplinen: Theorie, Analyse astronomischer Daten, praktische Übungen sowie den Mannschaftswettbewerb. Die Veranstalter erwarten über 550 Teilnehmer und Mitglieder von Prüfungsausschüssen aus aller Welt. Bislang hat die Olympiade für Astronomie und Astrophysik bereits in Thailand, Indonesien, Iran, Polen, China, Brasilien und Griechenland stattgefunden. Rumäniens Schüler waren bereits bei der ersten Auflage dabei, letztes Jahr gewannen sie fünf Medaillen — zwei Gold-, zwei Silber- und eine Bronzemedaille.







    Sport: Der rumänische Meister Steaua Bukarest hat den Einzug in die dritte und vorletzte Qualifikationsrunde für die Champions League geschafft. Nach dem 1:0 Auswärtssieg bei den Norwegern aus Stroemsgodset, setzten sich die Rumänen auch Mittwochabend vor eigenen Fans mit 2:0 durch. Als nächstes trifft Steaua auf den kasachischen Verein FK Aktobe.

  • Rumänisches Kloster Dragomirna mit dem europäischen Preis für Kulturerbe ausgezeichnet

    Rumänisches Kloster Dragomirna mit dem europäischen Preis für Kulturerbe ausgezeichnet

    Die Klöster Humor, Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ stehen auf der UNESCO-Welterbeliste und ziehen regelmä‎ßig Touristen aus aller Ecken der Welt nach Nordosten Rumäniens, in die Region Bukowina an. Nicht nur die beeindruckende Zahl der Klöster, sondern auch die ausgezeichnete Qualität der Innen-und Au‎ßenfresken, die aus dem Mittelalter stammen und heute noch sehr gut bewahrt werden stellen ein wahres Kulturerbe Rumäniens dar. Die Klöster werden in einzigartigen Farben bemalt, die sie in der ganzen Welt berühmt machen. Das Blau von Voroneţ” oder das Rot von Humor” werden von Fachleuten als einzigartig in der Welt bezeichnet.





    Das Kloster Dragomirna, das rund 15 Kilometer von der Stadt Suceava liegt, zählt zu den 2014 Gewinnern der Preise für Kulturerbe, die von der Europäischen Kommission und dem europäischen Verbund nichtstaatlicher Denkschutzorganisationen Europa Nostra”, geleitet vom berühmten Tenor Placido Domingo, verliehen werden. Das rumänische Kloster wurde für seine Fresken aus dem 17. Jahrhundert mit einem der begehrten Preise ausgezeichnet. Die 400 Jahre alten Fresken wurden jüngst von einem begeisterten Fachteam, gebildet aus Experten und Studenten aus verschiedenen Ländern restauriert. Die Jury wurde von dem hohen Professionalismus der Restauratoren beeindruckt, die die Arbeit sehr schnell durchführten.





    Der Präsident der Kulturbehörde Suceava, Aurel Buzincu mit Einzelheiten: Das Kloster Dragomirna war in den letzten Jahren zusammen mit den Klöstern Moldoviţa und Suceviţa Nutznie‎ßer eines EU-Finanzierungsprojektes. Viele Arbeiten, insbesondere wichtige Modernisierungsarbeiten wurden mit diesen Finanzmitteln durchgeführt. Die Malerei im Kirchenschiff wurde zudem gereinigt und restauriert, eine äu‎ßerst interessante Malerei die jetzt meiner Meinung nach sehr gut aussieht.





    Von den 160 nominierten Projekten aus 30 Ländern wurden 27 Gewinner in den vier Bereichen Erhaltung, Forschung, engagierter Einsatz sowie Bildung, Ausbildung und Bewusstseinsbildung ausgezeichnet. Die feierliche Verleihung findet am 5. Mai im Burgtheater in Wien unter der Schirmherrschaft des österreichischen Präsidenten Heinz Fischer statt. EU-Kommissarin für Bildung, Kultur, Mehrsprachigkeit und Jugend, Androulla Vassiliou und der berühmte Tenor und Europa-Nostra-Präsident Placido Domingo werden die Auszeichnungen gemeinsam überreichen. Sechs Gewinner werden mit einem mit 10.000 Euro dotierten Hauptpreis ausgezeichnet, au‎ßerdem wird ein Publikumspreis auf der Grundlage einer von Europa Nostra” organisierten Online-Abstimmung verliehen.





    “Das Kulturerbe Europas ist eine der wichtigsten Sachen die wir haben“, betont die Europäische Kommission. Durch das Programm Kultur“ wurden im Zeitraum 2007-2013 rund 40 Millionen Euro zur Kofinanzierung von Projekten zum Kulturerbe investiert. Das neue Programm für die Kultur-und Kreativbranche, Kreatives Europa”, das über ein Budget von knapp 1,5 Milliarden Euro für die kommenden sieben Jahre verfügt, bietet den grenzüberschreitenden Kooperationsprojekten bedeutende Unterstützungsmöglichkeiten.



  • Turismo a Vatra Dornei

    Turismo a Vatra Dornei

    La bellissima regione della Bucovina, collocata nel nord della Romania è famosa per i suoi monasteri affrescati inseriti nel patrimonio dell’UNESCO. Ma è anche una perfetta destinazione per chia ama la montagna, soprattutto gli sport invernali.



    Vi invitiamo a Vatra Dornei, in provincia di Suceava, nota come stazione balneare e montana già dall’Ottocento, che veramente vale la pena di scoprire. Il paesaggio è a mozzafiato, poichè la stazione è collocata nella Depressione delle Dorne, vicina ai Monti Rarau, Giumalau, Calimani e Suhard.



    Ci sono percorsi segnati per tutti gli amanti delle montagne, dai principianti agli alpinisti sperimentati. Però, come abbiamo dal responsabile del Servizio Soccoritori Alpini di Vatra Dornei, Petru Ariciuc, anche se siamo all’inizio dell’inverno, si può praticare ancora il turismo equestre.



    “Alcuni itinerari possono essere percorsi anche d’inverno a cavallo. Si tratta di percorsi di un’ora o due, apprezzati dai turisti. Poi, quando c’è la neve, li invitiamo anche a giri in slitta. Tentiamo ancora di mantenere alcuni percorsi per i cammini. Come al solito, apriremo il percorso verso lo chalet di Giumalau. E’ un percorso molto bello che d’estate dura tre ore, mentre d’inverno quattro. Lo sistemeremo sempre con lo snowmobile, in modo tale che la neve non crei dei problemi ai turisti. Nella zona di arrivo, a circa 800 metri dallo chalet, collocheremo delle bandiere ogni 20 metri, affinchè i turisti non si smarriscano quando c’è nebbia”, spiega Petru Ariciuc.



    I meno avventurosi sanno già che Vatra Dornei vanta una lunga tradizione delle terapie a base di acque minerali. “Il turismo balneare funziona molto bene al momento. Abbiamo due stabilimenti, uno spa quattro stelle, con particolari offerte di terapie e alloggio, con ottime tariffe per tre stelle. E’ un albergo pieno in tutte le stagioni”, aggiunge Petru Ariciuc.



    Vatra Dornei ha quattro piste da sci. Due sono illuminate di notte e hanno anche impianti d’innevamento artificiale. Se non sapete sciare, Petru Ariciuc vi invita a Vatra Dornei. “Ci sono due scuole di sci certificate e una quarantina di maestri. Per le lezioni consigliamo la pista Parc che ha tutte le condizioni in tal senso. Abbiamo otto centri per nolleggio attrezzature sportive e la pista si trova proprio nel cuore di Vatra Dornei. Le altre due piste da sci, Telescaun e Veverita, non sono adatte per i principianti”, conclude Petru Ariciuc.



    Se dopo una giornata intera di sci avete ancora l’energia necessaria, potete divertirvi la sera in discoteca o andare a bowling. Una visita al Museo di Scienze Naturali e Caccia di Vatra Dornei vi svelerà anche la flora e la fauna della zona.

  • Suceava – die erste Hauptstadt der Moldau (1388). Befreiung der Roma aus der Leibeigenschaft (1856)

    Suceava – die erste Hauptstadt der Moldau (1388). Befreiung der Roma aus der Leibeigenschaft (1856)


    Eine der ältesten städtischen Siedlungen des mittelaterlichen Fürstentums Moldau ist Suceava — die am 10. Februar 1388 erstmals urkundlich erwähnte Hauptstadt. Suceava liegt im extremen Norden Rumäniens, die Stadt hat sich mit der Ausdehnung des mittelaterlichen Königreichs Ungarn im Norden des äu‎ßeren Karpatenraums weiterentwickelt. Die Entstehung der Stadt ist eng an die Geburt des mittelalterlichen Staates der Moldau gebunden.


    Mitte des 14. Jahrhunderts waren die in der Marmarosch (Maramureş)lebenden Rumänen von einem lokalen Woiwoden namens Dragoş angeführt. Der damalige ungarische König Ludwig I. erteilte ihnen den Auftrag, die Moldau gegen die tatarische Gefahr aus dem Osten zu verteidigen. Somit diente die Moldau als eine Art Pufferzone.


    Nach der Etablierung des moldauischen Staates im letzten Viertel des 14. Jahrhunderts wird Suceava zur Fürstenresidenz von Petru Muşat I (1375-1391). Zur Herkunft des Namens der Stadt gibt es zwei Theorien. Die erste Theorie vertritt der Geschichtsschreiber Simion Dascălul, der im 17. Jahrhundert seinen Vorgänger Grigore Ureche zitierte. Laut seinen Angaben hätten sich in Suceava einige Kürschnermeister niedergelassen — auf ungarisch Szűcs”. Der Name der Stadt würde eben eine Kombination zwischen dem ungarischen Wort und dem rumänischen Suffix -eavă” sein. Die ungefähre Übersetzung wäre in diesem Fall Kürschnerei“.


    Die zweite und eine weniger glaubwürdige Theorie geht von einer anderen Kombination als Grundlage für den Namen der Stadt Suceava aus. Der Holunderbaum hei‎ßt auf Rumänisch soc“, hinzu wäre der slawische Suffix -va“ gekommen. Also würde die Übersetzung von Suceava Holunderwald hei‎ßen.


    Bis heute erhalten sind in Suceava die zwei mittelalterlichen Burgen, zwischen denen die Stadt sich entwickelte. Die erste Burg in Şcheia oder die Westburg von Suceava befindet sich im Nordwesten der Stadt, auf einem 384 Meter hohen Hügel, etwa 80 Meter über dem Meeresspiegel. Sie war Teil der von Petru I. Ende des 14. Jahrhunderts erbauten Befestigungsanlage. Während der Herrscherzeit Alexandru des Guten, Anfang des 15. Jahrhunderts, wurde die Burg nicht mehr benutzt. Zurzeit stehen die Burgruinen auf der Liste der historischen Denkmäler des Kreises Suceava.


    Die zweite Burg, der Suceavaer Fürstensitz, befindet sich im Osten der Stadt, auf einem 70 Meter hohen Hügel. Auch diese Burg wurde von Petru I. erbaut, allerdings wurde sie von seinen Nachfolgern erhalten und erweitert. Stefan der Gro‎ße befestigte sie, aber Dumitraşcu Cantacuzino sollte die Burg 1675 zerstören. Wie bei der Burg Şcheia sind auch von dem Fürstensitz die Ruinen erhalten geblieben, die unter Denkmalschutz stehen.


    Das mittelalterliche Suceava war eine Vielvölkerstadt, hier lebten — nebst Rumänen — Deutsche, Ungarn und Armenier. Der Wirtschaft lag ein reger Handelsaustausch zugrunde. Unter Alexandru Lăpuşneanu wurde die Hauptstadt der Moldau Mitte des 16. Jahrhunderts nach Jassy/Iaşi verlegt, dennoch sollte Suceava bis Anfang des 17. Jahrhunderts die Residenz weiterer moldauischer Fürsten bleiben.



    Die Revolution von 1848 gilt als Anhaltspunkt der Modernität in den rumänischen Fürstentümern. Sie war das Ergebnis immer intensiverer Kontakte zum Westen und der Schwächung des jahrhundertelangen osmanischen Einflusses. Die Rumänen suchten, ähnlich wie alle Nationen in Mittel- und Osteuropa, ihren eigenen Weg zur wirtschaftlichen Entwicklung und zum geistlichen Fortschritt. Die rumänischen Revolutionsführer haben die meisten ihrer Modernisierungsideale als Treibfedern der sozialen, politischen und wirtschaftlichen Emanzipation angesehen. Die neue Gesellschaft sollte den Menschen von jedem Zwang befreien und die Kreativität zum eigenen Nutzen und im gemeinsamen Interesse stimulieren.


    In diesem Zusammenhang wurde die Leibeingenschaft als rückständiges Überbleibesel der Vergangenheit angesehen. Im rumänischen Raum wurde über bestimmte Kategorien von Bauern immer noch wirtschaftlich verfügt. Es gab aber gleicherma‎ßen auch eine rassiale Ausbeutung, die viel strenger war — die der Roma. Und in diesem Falle waren die Unterdrückten keine freien Menschen, sondern Leibeigene eines Landherren.


    Die Ursprünge der Sklavenhaltung von Roma verlieren sich im Dunkel der Geschichte. Ab dem 13. Jahrhundert wurden Roma-Stämme aus dem Nordwesten Indiens von den Mongolen als Armeehelfer mitgenommen und bei ihren Kriegskampagnen eingesetzt. In den Rumänischen Fürstentümern gab es drei Kategorien von Roma-Sklaven: Sklaven des Staates, der Kirche und die von Privatpersonen. Die Sklaverei war also eine im Mittelalter und in der frühen Moderne klar definierte Institution. Die damaligen Gesetze regelten recht deutlich die Rechte bzw. den Entzug der Rechte von Sklaven, ebenso die Behandlung, der sie unterzogen werden sollten.


    Die grö‎ßte Hürde für die Liberalen in Rumänien war es, die Grundbesitzer von der Befreiung der Roma zu überzeugen, von ihrem erniedrigenden und unmenschlichen sozialen Status. Die Abolitionisten, also die Gegner der Sklaverei, hielten die Leibeigenschaft für inakzeptabel in der modernen Gesellschaft, die sie errichten wollten. Die Idee von der Abschaffung der Sklaverei fand nur mühsam Zustimmung in der Gesellschaft — die ersten Stimmen in dieser Richtung wurden 1837-1838 laut. Schritt für Schritt wurde die Idee in den Jahren vor der Revolution von 1848 populärer. Weil humanitäre Argumente für die Abschaffung der Sklaverei bei den Sklavenbesitzern kaum Anklang fanden, setzten die rumänischen Abolitionisten auf die wirtschaftliche Effizienz der Institution.


    Ion Câmpineanu war einer der ersten Adelsvertreter, die 1837 ihre Sklaven befreit hatten. Er und Mihail Kogălniceanu waren verantwortlich für verbitterte Presse-Kampagnen zugunsten der Abschaffung der Sklaverei. Man hat auch im Rahmen öffentlicher Ansprachen auf die niedrige Rentabilität der Sklavenhaltung wiederholt hingewiesen. Eines der damaligen Hauptargumente: Die zahlreichen Sklaven an den Höfen der Bojaren (adelige Gro‎ßgrundbesitzer) kosteten mehr als ihre scheinbar kostenlose Arbeit einbrachte.


    Nach 1850 haben die Sklavenbesitzer die wirtschaftliche Notwendigkeit der Abschaffung verstanden. Am 8. Februar 1856, wenige Wochen vor dem Pariser Frieden, der den Krimkrieg beendete, unterschrieb der Fürst der Walachei Barbu Ştirbey das Gesetz, durch das 250.000 Menschen, etwa 7% der damaligen Bevölkerung, zu freien Menschen wurden.


    Audiobeitrag hören:


  • 1.La première attestation de Suceava.2. L’abolition de l’esclavage en Valachie

    1.La première attestation de Suceava.2. L’abolition de l’esclavage en Valachie


    La première attestation de Suceava, capitale de la principauté roumaine de Moldavie au XIV- siècle


    La ville de Suceava est un des plus anciens habitats urbains de la Moldavie médiévale. Rappelons que la Moldavie, grande région qui couvre l’Est du pays, est une des 3 principautés historiques roumaines et Suceava fut sa première capitale.


    L’apparition de cette ville est liée à la fondation de l’Etat médiéval de Moldavie. Vers la moitié du 14e siècle, un groupe de Roumains du Maramures, contrée de l’extrême nord de la Roumanie actuelle, dirigés par un chef local appelé Dragoş, étaient chargés par le roi Louis Ier de Hongrie de protéger ce territoire-tampon qu’était la Moldavie contre les Tatars, qui la menaçaient à l’Est.


    Après la consolidation de l’Etat de Moldavie, pendant le dernier quart du 14e siècle, Suceava allait être, pendant deux cents ans, une résidence princière.


    Quelle est l’étymologie du nom de cette ville? Les spécialistes ont formulé deux hypothèses:


    Selon la première, il paraît qu’au 17 siècle, des pelletiers hongrois se seraient installés à Suceava. Or, en hongrois, le nom qui désigne le manteau de fourrure est szücs. C’est donc ce mot magyar qui se trouverait à l’origine du nom de Suceava, dérivé de szücs auquel on avait ajouté le suffixe roumain –eavă. On suppose que la nouvelle vocable signifiait pelleterie”


    Selon la deuxième hypothèse – moins plausible — le nom de la ville de Suceava serait un dérivé du mot soc” — sureau, à l’aide du suffixe slave -va”, ce qui aurait donné un mot signifiant forêt de sureaux”.


    A part son nom, nous avons conservé de l’habitat médiéval de Suceava les deux cités entre lesquelles il s’est développée. La première est située au nord-ouest de la ville, au sommet d’une colline de 384 mètres d’altitude — et à 80 mètres au-dessus du niveau de la mer. Elle faisait partie du système de fortifications construit par le prince régnant Petru Ier à la fin du 14e siècle. Au début du 15e siècle, pendant le règne du voïvode Alexandru cel Bun — Alexandre le Bon — cette cité a été abandonnée. A présent elle est en ruine. Elle figure, en tant que site archéologique, sur la liste des monuments historiques du comté de Suceava.


    La deuxième cité — qui est la cité princière de Suceava — se trouve dans l’est de la ville, sur un plateau situé à 70 mètres d’altitude. Construite, elle aussi, par le voïvode Petru Ier, agrandie par ses descendants et renforcée par le prince régnant Etienne le Grand, elle fut détruite en 1675. Tout comme l’autre cité, elle est actuellement en ruine et figure sur la même liste des monuments historiques du comté.


    La cité médiévale de Suceava était multiethnique, habitée, par des Roumains, des Allemands, des Hongrois et des Arméniens. Son économie était fondée sur le commerce.


    Pendant le règne d’Alexandru Lăpuşneanu, vers la moitié du 16e siècle, la capitale de la Moldavie allait être transférée à Iaşi, mais Suceava allait servir de résidence à d’autres princes régnants moldaves jusqu’au début du 17e siècle.


    2. L’abolition de l’esclavage dans la Province historique de Valachie


    Dans les principautés roumaines, la révolution de 1848 compte parmi les repères de la modernité. Fruits des échanges de plus en plus intenses avec l’Occident et de la sortie de sous l’influence pluriséculaire des Ottomans, les Roumains, tout comme les autres nations d’Europe centrale et orientale, cherchaient leur propre chemin pour arriver au développement économique et culturel. Les révolutionnaires roumains ont été les promoteurs de la majorité des idéaux de modernisation, vecteurs de l’émancipation sociale, politique et économique. La nouvelle société se proposait de libérer l’homme de son asservissement et de stimuler sa créativité. Sur cette toile de fond, l’esclavage semblait être l’héritage le plus rétrograde du passé. A l’époque, la servitude économique existait toujours dans l’espace roumain. Mais hormis certaines catégories de paysans, il y avait aussi un asservissement racial, beaucoup plus dur, appliqué aux Roms. C’était en fait une forme d’esclavage puisque les tziganes n’étaient pas libres, mais appartenaient à un propriétaire.


    L’origine de l’esclavage de cette population se perd dans la nuit des temps. A commencer par le 13e siècle, les tribus de roms nomades du nord-ouest de l’Inde ont été rattachées aux armées mongoles et amenées dans des campagnes militaires en tant qu’auxiliaires. Dans les principautés roumaines, les esclaves tziganes étaient divisés en trois catégories, selon leurs propriétaires : l’Etat, l’Eglise et les particuliers. L’esclavage a été une institution bien réglementée dans la société médiévale et moderne roumaine. Les lois stipulaient clairement quelles étaient les droits ou mieux dire l’absence de droits et à quel traitement il pouvait être soumis. Le grand obstacle que les libéraux roumains ont dû surmonter a été l’opposition des propriétaires de tziganes de les libérer de leur statut humiliant, inhumain. Pour les abolitionnistes, l’esclavage était une pratique inacceptable dans la société moderne qui allait être édifiée. L’idée de l’abolition a difficilement pénétré la société, puisque les premières demandes datent de 1837 — 1838. Peu à peu, à la veille de la révolution de 1848, elle est devenue de plus en plus populaire. Vu que les arguments humanitaires en faveur de l’abolition de l’esclavage ont eu peu de succès, les abolitionnistes roumains ont décidé d’analyser l’efficacité économique de l’esclavage.


    Mihail Kogălniceanu et Ion Cîmpineanu, ce dernier étant le premier boyard roumain a libérer ses esclaves roms en 1837, ont mené des campagnes abolitionnistes acharnées dans la presse et, dans leurs interventions publiques, ils insistaient sur le manque de rentabilité de l’esclavage. Entretenir une armée d’esclaves était une affaire trop coûteuse et ne justifiait pas les bénéfices provenant du travail apparemment gratuit de ces personnes. Après 1850, les boyards propriétaires d’esclaves ont finalement compris la nécessite économique de l’abolition de l’esclavage. Le 8 février 1856, le prince valaque Barbu Stirbey signait la loi qui libérait de l’esclavage 250 mille personnes, soit 7% de la population du pays. ( trad.: Dominique, Alex Diaconescu)

  • Prima menţiune a capitalei Moldovei Suceava (10 februarie 1388). Desfiinţarea robiei în Mutenia (8 f

    Prima menţiune a capitalei Moldovei Suceava (10 februarie 1388). Desfiinţarea robiei în Mutenia (8 f


    Una dintre cele mai vechi aşezări urbane ale principatului Moldovei medievale este Suceava, prima capitală atestată. Situată în nordul extrem al României, oraşul s-a dezvoltat pe direcţia de expansiune a Regatului Ungariei medievale către spaţiul nordic extracarpatic. Naşterea oraşului are legătură cu apariţia statului medieval Moldova. La jumătatea secolului al 14-lea, români din Maramureş, conduşi de un lider local, Dragoş, primeau misiunea din partea regelui Ungariei Ludovic I de a păzi marca Moldovei (regiune-tampon) împotriva pericolului tătăresc dinspre est. Suceava va deveni, după consolidarea statului Moldova din ultimul sfert al secolului al 14-lea, timp de două secole reşedinţă domnească în timpul lui Petru I Muşat (1375-1391).




    Cu privire la numele oraşului există două explicaţii. Prima o dă cronicarul Simion Dascălul, care scrie în secolul al 17-lea ”Letopiseţul Ţării Moldovei până la Aron Vodă” unde îl citează pe Grigore Ureche, un înaintaş, că la Suceava s-au aşezat nişte meşteri cojocari din Ungaria. În maghiară, ”cojoc” se spune szücs. Numele oraşului ar fi o combinaţie între cuvântul maghiar şi sufixul românesc -eavă, şi ar fi însemnat ”cojocărie”. A doua explicaţie, mai puţin credibilă, este că ”Suceava” ar fi rezultatul unei alte combinaţii, şi anume cea de la numele copacului ”soc” şi sufixul slav -va, adică pădure de soci. Ce ne-a rămas din Suceava medievală pînă azi sunt cele două cetăţi între care s-a dezvoltat oraşul. Prima cetate, cea de la Şcheia sau Cetatea de Apus a Sucevei, este situată la nord-vest de oraş. Se află pe un deal de 384 de metri, la înălţimea de 80 de metri faţă de nivelul mării. Era parte a sistemului de fortificaţii construit de principele Petru I la sfîrşitul secolului al 14-lea. În timpul lui Alexandru cel Bun, la începutul secolului al 15-lea, cetatea a fost dezafectată. În prezent este ruinată şi a fost inclusă ca sit arhelogic pe lista monumentelor istorice din judeţul Suceava. Cea de-a doua cetate, Cetatea de Scaun a Sucevei, se află înspre estul oraşului, pe un platou la o înălţime de 70 de metri. Şi această cetate a fost construită de Petru I, dar a fost păstrată şi extinsă de urmaşii săi. A fost fortificată de Ştefan cel Mare, dar în 1675 a fost distrusă de Dumitraşcu Cantacuzino. Şi ea, asemenea cetăţii Şcheia, se află în ruine, şi ea a fost inclusă pe lista monumentelor istorice din judeţ. Suceava medievală era un oraş multietnic în care locuiau alături de români germani, maghiari şi armeni, cu o activă economie bazată pe schimburi comerciale. În timpul lui Alexandru Lăpuşneanu, la jumătatea secolului al 16-lea, capitala se va muta la Iaşi, dar, până la începutul secolului al 17-lea, Suceava va continua să fie reşedinţă a altor domni moldoveni.




    Desfiinţarea robiei în Mutenia (8 februarie 1856)



    Revoluţia din 1848 este considerată reperul modernităţii în Ţările Române. Rod al contactelor cu Occidentul din ce în ce mai intense şi al ieşirii de sub influenţa de secole a otomanilor, românii, asemenea tuturor naţiunilor din Europa Centrală şi de Est, îşi căutau propria cale de dezvoltare economică şi propăşire spirituală. Revoluţionarii români au promovat majoritatea idealurilor de modernizare ca vehicule ale emancipării sociale, politice şi economice. Noua societate îşi propunea eliberarea omului de orice servitute şi stimularea creativităţii în folosul propriu şi al comunităţii. În acest context, sclavia sau robia a fost privită drept cea mai retrogradă moştenire a trecutului. În spaţiul românesc exista o aservire economică, şi anume a unor categorii de ţărani. Dar mai exista şi o aservire rasială, mult mai aspră, care se aplica ţiganilor sau romilor. Această aservire era sclavia sau robia şi însemna că robul nu era liber ca persoană, ci era proprietatea cuiva. Originile robiei romilor se pierd în negura vremurilor. Începând cu secolul al 13-lea, triburi de romi din nord-vestul Indiei au fost luaţi ca auxiliari de către armatele mongole şi purtaţi prin campaniile militare. În Principatele Române au existat trei categorii de ţigani robi: ai statului, ai Bisericii, ai particularilor. Robia a fost o instituţie bine precizată în cadrul societăţii medievale şi moderne româneşti, legile fiind foarte clare în ceea ce priveşte condiţia robului privind drepturile, mai bine zis lipsa sa de drepturi, şi a tratamentului său. Marele obstacol al liberalilor români a fost convingerea proprietarilor de ţigani să-i elibereze de statutul lor social umilitor, inuman. Pentru aboliţionişti, robia era ceva inacceptabil pentru societatea modernă ce urma a fi edificată. Ideea abolirii ei şi-a făcut loc cu greu în societate, primele cereri în acest sens au apărut pe la 1837-1838. Treptat, în preajma revoluţiei paşoptiste, ea a crescut în popularitate. Cum argumentele umanitare pentru desfiinţarea robiei au avut un slab ecou în rîndul deţinătorilor de robi, aboliţioniştii români au mizat pe eficienţa economică a acestei instituţii. Mihail Kogălniceanu şi Ion Cîmpineanu, acesta din urmă fiind primul boier care şi-a eliberat robii în 1837, au dus campanii aboliţioniste înverşunate în presă şi în intervenţiile publice. S-a insistat pe nerentabilitatea robiei. Unul dintre argumentele vehiculate a fost că întreţinerea armatei de robi de la marile curţi boiereşti costa mult mai mult decît beneficiile pe care le aducea munca acestor oameni, aparent gratuită. După 1850, boierii deţinători de robi au înţeles mai clar necesitatea economică a dezrobirii. Pe 8 februarie 1856, în preajma Conferinţei de pace de la Paris care a urmat războiului Crimeii, domnul Munteniei Barbu Ştirbey semna legea prin care 250.000 de oameni, circa 7% din populaţia ţării, deveneau oameni liberi.