Tag: taxa radio-TV

  • Preşedintele Iohannis a promulgat legea privind eliminarea a 102 taxe

    Preşedintele Iohannis a promulgat legea privind eliminarea a 102 taxe

    Președintele Klaus Iohannis a promulgat vineri legea privind eliminarea unor taxe nefiscale și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Între taxele eliminate prin această lege se află şi taxa radio-TV.



    Reexaminarea legii fusese respinsă de Parlament



    Camera Deputaților a respins, pe 28 decembrie, ca for decizional, reexaminarea acestei legi privind eliminarea a 102 taxe nefiscale, solicitată de preşedintele României. Legea va intra în vigoare la data de 1 a lunii imediat următoare publicării în Monitorul Oficial.



    Ce se elimină?



    Legea elimină o serie de taxe nefiscale, între care se numără: taxa radio-TV, taxa de timbru de mediu pentru autovehicule, taxe la registrul comerțului, taxe consulare și de cetățenie, taxe pentru cazierul fiscal, taxa suplimentară pentru eliberarea pașaportului temporar, taxa pentru pierderea sau modificarea actelor, taxe extrajudiciare de timbru, taxa pentru permisele de pescuit recreativ sau sportiv, taxa pentru serviciile prestate de MAI pentru public, tarifele percepute de Casa Națională de Pensii.



    Pe 15 noiembrie, președintele Klaus Iohannis a trimis Curții Constituționale a României o sesizare de neconstituționalitate asupra legii. Pe 16 decembrie, CCR a decis că legea este constituțională, respingând sesizarea președintelui.

  • Taxa radio-tv, eliminată

    Taxa radio-tv, eliminată

    Considerând
    nefondate argumentele preşedintelui Klaus Iohannis, noul Parlament de la
    Bucureşti a decis eliminarea taxei radio-tv, odată cu alte 101 taxe nefiscale.
    Renunţarea la aceste taxe fusese decisă de vechiul legislativ cu puţin timp
    înainte de alegerile legislative din 11 decembrie, care au readus PSD la
    putere, dar şeful statului a refuzat să promulge legea.

    Deşi aceasta a fost
    declarată, ulterior, constituţională, Klaus Iohannis a considerat că este necesară reanalizarea ei sub aspectul efectelor
    resimţite de cetăţeni, şi a apelat la ultima soluţie
    pe care o avea la dispoziţie – a retrimis legea pentru reexaminare în
    legislativ, de care a trecut, însă, din nou.

    Iniţiatorul legii, liderul PSD Liviu Dragnea a declarat de la tribuna Camerei
    Deputaţilor, după anunţarea rezultatului votului, că legea vine în ajutorul
    cetăţenilor care nu mai vor să fie umiliţi şi să stea la cozi. Referindu-se la
    TVR si la Radioul Public, Liviu Dragnea consideră că: De-abia de
    aici înainte, aceste două instituţii pot ieşi din politizare şi pot ieşi din
    dependenţa faţă de politic. În condiţiile în care, în fiecare an, prin lege,
    vor şti că au o sumă foarte clară, nu au de ce să se mai căciulească nici la
    primul ministru, nici la parlament, nici la ministrul de finanţe, nici la alt
    lider politic cu influenţă în momentul respectiv.


    Alături de PSD, în
    favoarea legii au votat şi cei de la ALDE, cu care PSD a constituit o coaliţie
    de guvernare. Şi UDMR, care are un protocol de colaborare parlamentară cu PSD
    şi ALDE, a votat în favoarea legii, chiar dacă, în plen, a susţinut menţinerea
    taxei radio-tv, considerând că parlamentul nu poate să lase în nesiguranţă cele
    două instituţii.

    Liderul Uniunii, Kelemen Hunor: Se schimbă toată
    filosofia de bugetari a celor două instituţii şi, mai mult, se schimbă prin
    această eliminare şi toată filosofia de funcţionare a celor două instituţii
    publice. Vor fi puse în discuţie inclusiv salarizările în cele două instituţii
    şi ne vom trezi că am creat, prin acest vot, un haos general în cele două
    societăţi.


    În favoarea adoptării documentului în forma iniţială au votat
    şi deputaţii minorităţilor naţionale. Din opoziţie, PNL a cerut excluderea din
    textul proiectului de lege a prevederilor care vizează eliminarea taxei
    radio-tv. Preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan: Nu se ştie
    ce se va întâmpla cu statutul angajaţilor acestor două instituţii. Se mută
    sursa de finanţare de la beneficiarii acestor două instituţii la bugetul de
    stat şi riscăm să transformăm aceste două instituţii în simple anexe ale
    finanţatorului, adică ale guvernului.

    PMP a votat pentru menţinerea taxei
    radio-tv, apreciind că refacerea credibilităţii pentru multe mijloace de
    informare în masă din România ar trebui să plece de la posturile publice de
    radio şi televiziune, iar USR a decis să atace legea la Curtea Constituţională.

  • Jurnal românesc – 29.12.2016

    Jurnal românesc – 29.12.2016

    Plenul
    Camerei Deputaţilor, for decizional, a respins, miercuri, cererea de
    reexaminare a legii care elimină 102 taxe nefiscale, între care şi taxa
    radio-tv. O decizie similară a fost luată, marţi, de Senat. Faţă de forma
    adoptată iniţial de Parlament, documentul prevede intrarea în vigoare a legii
    la data de 1 a primei luni de la publicarea sa în Monitorul Oficial. Pe 23
    decembrie, şeful statului, Klaus Iohannis, a cerut Legislativului reexaminarea
    acestei legi pe motiv că, deşi a fost declarată constituţională, este necesară
    reanalizarea ei sub aspectul efectelor resimţite de cetăţeni Eliminarea taxei radio-tv a fost criticată de
    organizaţii media interne şi internaţionale pe motiv că ar afecta autonomia
    editorială a celor două institutii publice.




    Ministerul
    Transporturilor prelungeşte, până la începutul lunii februarie a anului viitor,
    reglementările pentru pregătirea în şcolile de şoferi care nu condiţionează
    retragerea licenţei unei şcoli dacă nivelul de promovare este mic. Totuşi, de
    anul viitor, ar urma să intre în vigoare un ordin al ministrului
    Transporturilor din 2013, prin care se retrage licenţa unei şcoli de şoferi
    dacă promovabilitatea la examenul auto este de sub 40%. De altfel, Strategia
    Naţională de Siguranţă Rutieră prevede şi un nivel mai bun de pregătire în
    şcolile de şoferi probat de rezultatele la examen.




    CFR Călători a pus în circulaţie, începând de marţi, un
    vagon special dedicat transportului de biciclete şi schiuri, ca răspuns la
    solicitările comunităţii de biciclişti, potrivit unui comunicat transmis de
    transportatorul feroviar. Proiectul-pilot vizează reamenajarea unui vagon
    prototip cu 20 de locuri pentru biciclete sau schiuri, 20 de locuri pentru
    călători şi cu un spaţiu bar-bistro. Vagonul poate fi comandat de grupuri care
    vor să călătorească pe diferite rute cu trenul, transportând în acelaşi timp şi
    echipamentul sportiv. În 2016, CFR Călători a vândut un număr de aproximativ
    16.000 de bilete pentru biciclete. Oferta tarifară este flexibilă şi va fi
    calculată pe fiecare solicitare în parte, precizează CFR Călători. Un bilet
    dus-întors pentru o bicicletă şi un pasager dintr-un grup de 20 de persoane va
    costa 60 de lei pe ruta Bucureşti-Braşov şi 120 de lei pe ruta
    Bucureşti-Constanţa. În prezent, parcul activ al CFR Călători dispune de 14
    vagoane destinate transportului de biciclete.




    Anul 2016 este considerat de toţi
    reprezentanţii industriei de ospitalitate şi ai autorităţilor din domeniu ca
    fiind cel mai bun din ultimii ani pentru litoralul românesc, numărul de turişti
    majorându-se cu 12% – 15%. In primele zece luni ale acestui an, sosirile
    înregistrate în structurile de primire turistică din România au crescut cu
    aproape 11%, la peste 9,43 milioane. Pe de altă parte, potrivit vicepreşedintelui Federaţiei Patronatelor din Turismul
    Românesc, Gheorghe Fodoreanu, numărul turiştilor străini care au vizitat România
    în acest an se ridica la circa 1,3 milioane, ceea ce reprezinta o creştere cu
    aproape 20% faţă de anul 2015. Cei mai mulţi turişti străini au fost din
    Germania, urmată de Franţa, Marea Britanie, Italia şi Spania. Mulţi
    reprezentanţi ai industriei au pus rezultatele favorabile pe seama contextului
    european favorabil României, care a fost, în 2016, una dintre cele mai sigure ţări
    din regiune.

  • Taxa radio-tv, mai aproape de desfiinţare

    Taxa radio-tv, mai aproape de desfiinţare

    Noul Parlament de la Bucureşti a respins cererea formulată de preşedintele Klaus Iohannis de reexaminare a legii de eliminare a 102 taxe nefiscale, între care şi cea radio-tv. Declarată constituţională de către instanţa supremă, legea fusese trimisă înapoi de şeful statului potrivit căruia, o decizie asupra surselor de finanţare a Televiziunii şi Radioului Publice ar trebui luată numai în cadrul unei abordări mai largi, care să vizeze o reformă autentică a modului de funcţionare a acestora, dezbaterea neputându-se rezuma doar la simpla întrebare dacă este sau nu necesară o taxă pentru susţinerea serviciilor publice de radio şi televiziune.



    Problemele cu care se confruntă Televiziunea Publică şi Radioul Public sunt vechi şi sistemice şi ele se datorează, în principal, cadrului legislativ în temeiul căruia acestea funcţionează”, a mai apreciat Klaus Iohannis. Argumentele sale s-au izbit, însă, de opoziţia parlamentarilor PSD, ALDE şi UDMR, care deţin majoritatea în noul legislativ şi care le-au considerat neîntemeiate. Astfel că legea celor 102 taxe nefiscale a trecut, din nou, de Parlament, în varianta iniţială, cu un singur amendament – va intra în vigoare la data de 1 a primei luni de la publicarea documentului în Monitorul Oficial. Adică, cel mai probabil la 1 februarie 2017, pentru că preşedintele nu poate acum decât să promulge această lege, în cel mult 10 zile.



    La scurt timp după vot, iniţiatorul legii, liderul PSD Liviu Dragnea a declarat de la tribuna Parlamentului că este un act normativ care face pentru români o viaţă mai bună. Anterior, liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae, a dat asigurări că există resursele necesare pentru ca cele două instituţii publice de Radio şi Televiziune să funcţioneze cu bani de la buget. Fostul ministru al Culturii, senatorul USR Vlad Alexandrescu a atras, de cealaltă parte, atenţia că eliminarea taxei radio-tv loveşte în caracterul autonom al serviciilor publice. Mai mult, a spus el, se aduce atingere dreptului la informaţii al cetăţeanului, iar în condiţiile în care politizarea celor două servicii publice este şi acum la cote alarmante, crearea unui cadru legal de dependenţă financiară faţă de Guvern riscă să le ducă la obedienţă totală faţă de putere, indiferent care va fi ea.”



    Trecută cu rapiditate de Parlament în timpul campaniei electorale, legea de eliminare a celor 102 taxe nefiscale a generat controverse şi dezbateri aprinse pe scena publică. Apărătorii taxei RadioTV — organizaţii şi experţi în media — spun că renunţarea la ea şi finanţarea exclusivă a posturilor publice de la buget ar crea premizele subordonării lor politice.

  • Președintele Iohannis cere reexaminarea legii de eliminare a taxei radio-TV

    Președintele Iohannis cere reexaminarea legii de eliminare a taxei radio-TV

    Președintele Klaus Iohannis a trimis vineri Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Între taxele propuse spre eliminare se numără şi taxa radio-TV.



    De ce a fost retrimisă legea la Parlament?



    “Politicile fiscal-bugetare ale statului, precum și concretizarea acestora reprezintă atributele autorității legislative și executive și nu fac obiectul controlului de constituționalitate. Din această perspectivă, deși Legea privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative a fost declarată constituțională în raport de criticile formulate, apreciem că se impune o reanalizare a acesteia de către Parlament sub aspectul efectelor resimțite de cetățeni”, afirmă Iohannis, în cererea de reexaminare transmisă președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu. El subliniază că reducerea de taxe trebuie să fie însoțită de o îmbunătățire a procedurilor administrative și a disciplinei bugetare.



    De ce nu trebuie eliminată taxa radio-TV



    Președintele Iohannis precizează că “înlocuirea unei plăți directe cu una indirectă, precum și absența unor măsuri legislative conexe, de natură să conducă la realizarea unor servicii publice de calitate, ar putea face ca simpla eliminare a taxelor prevăzute de legea transmisă la promulgare să conducă, pe lângă efectul deplasării poverii fiscale de la beneficiarii acestor servicii către toți contribuabilii, persoane fizice și juridice, și la consecința accentuării disfuncționalităților serviciilor publice”. El mai spune că problemele cu care se confruntă Televiziunea Publică și Radioul Public sunt “vechi și sistemice și ele se datorează, în principal, cadrului legislativ în temeiul căruia acestea funcționează”.



    Este necesară o dezbatere reală



    “Dezbaterea referitoare la eliminarea celor două taxe și acoperirea cheltuielilor de funcționare a celor două servicii publice de radio și televiziune de la buget nu se poate rezuma doar la simpla întrebare dacă este sau nu necesară o taxă pentru susținerea acestora. Modul de finanțare a celor două servicii publice de radio și de televiziune este în directă legătură cu funcționarea acestora, iar argumentul cel mai elocvent în acest sens este chiar interesul pe care această măsură legislativă l-a suscitat în spațiul public. Din această perspectivă, considerăm că stabilirea surselor de finanțare a serviciilor publice de radio și televiziune sunt aspecte ce trebuie să facă obiectul unor dezbateri autentice în forul legislativ, care trebuie să identifice acele soluții optime de natură să asigure realizarea rolului constituțional al acestora”, consideră Preşedintele Iohannis.



    Șeful statului indică faptul că o analiză și, implicit, o decizie asupra surselor de finanțare a acestor servicii poate fi făcută numai în cadrul unei abordări mai largi care să vizeze o reformă autentică a modului de funcționare a serviciilor publice de radio și televiziune.



    Pericolele legii, în forma adoptată



    “Intervenția legislativă asupra art. 40 și 41 din Legea nr. 41/1994 poate genera noi probleme, ce se adaugă celor deja existente. Astfel, reducerea surselor proprii de finanțare în detrimentul creșterii ponderii sursei publice pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare și dezvoltare poate conduce la noi probleme legate inclusiv de statutul salariaților și modalitatea de salarizare a acestora ori poate pune chiar pune în discuție independența editorială”, arată Iohannis.



    Totodată, el precizează că, în contextul bugetar actual, modificarea adusă art. 41 în sensul că prin legea bugetară anuală se aprobă fondurile de la bugetul de stat alocate Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune apare ca inaplicabilă.



    “Ținând cont că legea transmisă la promulgare intră în vigoare la 3 zile de la publicare, semnalăm că în bugetul anului 2016 nu sunt cuprinse alocările necesare, iar pentru anul 2017 bugetul nu se află încă în procedură parlamentară. Prin urmare, într-o asemenea situație tranzitorie, prin intrarea în vigoare a legii aflate la promulgare cele două servicii publice de radio și televiziune s-ar putea confrunta cu dificultăți suplimentare”, conchide Iohannis.



    Reacţia iniţiatorului legii



    “Vă asigur că majoritatea parlamentară va vota din nou legea privind eliminarea celor 102 taxe nefiscale, trimisă astăzi de Președinte la reexaminare! Este doar o amânare din care toți românii au pierdut, în detrimentul companiilor străine care încasează taxele radio-tv în schimbul unor comisioane grase”, a reacţionat iniţiatorul legii, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, într-o postare pe Facebook.

  • Legea de eliminare a 102 taxe, inclusiv taxa radio-TV, constituțională UPDATE 2

    Legea de eliminare a 102 taxe, inclusiv taxa radio-TV, constituțională UPDATE 2

    UPDATE Preşedintele va retrimite legea în Parlament



    Președintele Klaus Iohannis a anunțat vineri că va retrimite Parlamentului legea privind eliminarea celor 102 taxe. “Voi retrimite această lege în Parlament. Nu cred că este bine să se renunțe fără o discuție aprofundată, așezată, calmă la taxa radio și taxa tv. Din acest motiv trimit legea înapoi, dacă noul Parlament va discuta această chestiune și va lua o decizie fie de renunțare la taxă, fie de păstrare a taxei, atunci sigur, când va trimite în forma care se va considera atunci, o voi promulga”, a spus Iohannis. Preşedintele a reiterat că această lege trebuia să fie dezbătută de Parlament.



    Sper să fie o dezbatere nu doar în societatea civilă, unde este foarte bine-venită, ci în Parlament, unde trebuia să aibă loc din capul locului, a spus șeful statului.



    Legea de eliminare a 102 taxe și tarife, constituțională



    Curtea Constituțională a României (CCR) a decis vineri că este constituțională legea privind eliminarea a 102 taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, după ce a respins sesizarea președintelui Klaus Iohannis.



    Taxa radio-TV va fi eliminată



    Între taxele care urmează a fi eliminată este şi taxa radio-TV, care reprezintă una dintre sursele principale de finanţare ale serviciilor publice de radio şi televiziune. Legea a fost votată la sfârşitul lunii octombrie de către Parlament şi mersese la promulgare. În contestaţia făcută, şeful statului acuza încălcarea Legii responsabilităţii fiscal-bugetare şi arăta că Parlamentul trebuia să identifice, în mod concret, sursa de finanţare necesară pentru aplicarea legii.



    În privinţa eliminării taxei radio-tv, preşedintele Iohannis considera că aceasta poate genera interpretări cu privire la statutul salariaţilor şi poate afecta autonomia şi independenţa celor două servicii publice.



    UPDATE 2 Reacţia iniţiatorului legii



    Iniţiatorul legii, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a asigurat că finanţarea celor două instituţii media va fi acoperită integral de la bugetul de stat. Decizia Curții Constituționale privind eliminarea a 102 taxe este o nouă dovadă că ceea ce este bun pentru oameni nu are cum să fie neconstituțional, a afirmat președintele PSD pe Facebook.



    Liderul PSD, Liviu Dragnea, s-a arătat nemulţumit că preşedintele a decis să retrimită în Parlament legea de eliminare a celor 102 taxe. Dragnea a promis că nu renunţă la tăierea celor 102 taxe nefiscale şi că legea va trece, din nou, rapid prin Parlament : “Ce pot spune cu toată certitudinea, că această lege va intra în vigoare. Am sperat să intre în vigoare astăzi, prin promulgare. Va intra în vigoare, după ce va trece într-un mod accelerat prin procedurile parlamentare. De asemenea, aşa cum am spus şi aseară, în proiectul nostru de buget amândouă, aceste legi, sunt cuprinse, deci există, nu există nici un fel de impediment pentru ca, începând cu 2017 românii să nu mai plătească aceste taxe”.

  • Legea eliminării unor taxe, la Curtea Constituţională

    Legea eliminării unor taxe, la Curtea Constituţională

    Votată pe repede înainte de Parlamentul
    de la Bucureşti luna trecută, legea care prevede eliminarea a peste 100 de taxe
    nefiscale nu a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.

    Iniţiată de PSD,
    ea prevede, între altele, eliminarea, de la 1 ianuarie 2017, a timbrului de
    mediu pentru autovehicule, a taxei
    pentru eliberarea paşaportului temporar, a taxei radio-tv, a plăţii pentru
    cazierul fiscal.

    Şeful statului a contestat, marţi, la Curtea Constituţională,
    actul normativ pe motiv că nu sunt respectate câteva articole din legea
    fundamentală. Astfel, în sesizarea trimisă magistraţilor Curţii, preşedintele
    Klaus Iohannis susţine că legea încalcă normele constituţionale referitoare la
    principiul separaţiei puterilor în stat şi cel al legalităţii, raporturile
    Parlamentului cu Guvernul şi rolul Executivului. În sesizarea de
    neconstituţionalitate, Klaus Iohannis afirmă
    că mulţi cetăţeni îşi doresc eliminarea unor taxe, dar acest lucru
    trebuie să se facă în mod coerent, eficient şi responsabil. Şeful statului
    consideră, de asemenea, că graba cu care a fost tratat acest subiect de către
    Parlament a făcut ca unele măsuri prevăzute în textul legii să conţină indicii
    de neconsituţionalitate.

    Din motive, pe care personal nu le
    cunosc, s-a lucrat în Parlament pe o procedură foarte rapidă, care nu a permis
    sau poate nu s-a dorit să se respecte anumite exigenţe ale procedurii. Ca
    atare, am considerat că unele lucruri, şi pe procedură şi fond, nu au fost
    suficient de bine clarificate de Parlament, şi am cerut, în consecinţă o verificare
    pe constituţionalitate. Sigur, în măsura în care Curtea Constituţională va găsi
    că anumite părţi trebuie reformulate, Parlamentul va putea să facă acest lucru,
    în cazul în care legea este retrimisă la mine, bineînţeles că voi lua, la
    momentul respectiv, decizia dacă voi promulga legea, sau voi avea rugămintea
    spre Parlament să o completeze.

    Preşedintele Klaus Iohannis a avertizat că, prin această
    lege, România riscă să depăşească ţinta de 3% de deficit, agreată în faţa
    organismelor internaţionale.

    O decizie exclusiv
    politică, a spus iniţiatorul proiectului, liderul PSD, Liviu Dragnea, despre decizia şefului statului de a
    cere control de constituţionalitate.

    La rândul lor, liberalii sunt de acord cu
    cele mai multe prevederi ale legii, dar apreciază că este nevoie de păstrarea
    timbrului de mediu şi a taxei radio-tv.

    Eliminarea acesteia din urmă a născut
    dezbateri aprinse pe scena publică. Apărătorii taxei RadioTV – organizaţii şi
    experţi în media – spun că renunţarea la ea şi finanţarea exclusivă a posturilor
    publice de la buget ar crea premizele subordonării lor politice.

    Curtea a
    stabilit ca termen pentru analiza solicitării data de 14 decembrie.

  • Preşedintele Iohannis sesizează CCR cu privire la legea celor 102 taxe eliminate

    Preşedintele Iohannis sesizează CCR cu privire la legea celor 102 taxe eliminate

    Președintele Klaus Iohannis a trimis, marţi, o sesizare către Curtea Costituţională privind neconstituționalitatea legii care elimină peste 100 de taxe, inclusiv cea radio-tv. Şeful statului a subliniat că Parlamentul trebuia să solicite o informare din partea Guvernului, conform Constituţiei, în cazul în care o inițiativă legislativă implică modificări bugetare. În sesizarea către Curtea Constituţională, preşedintele Iohannis a menţionat că punctul de vedere al Guvernului a fost cerut în ziua în care propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat. O săptpămână mai târziu, pe 17 octombrie, Senatul a adoptat legea fără informarea din partea executivului.



    Ținând cont de importanța legii bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat, importanță recunoscută de legiuitorul constituant prin reglementarea unei proceduri speciale de adoptare a acestora, nu se poate ajunge decât la concluzia că informarea prevăzută la art. 111 alin. (1) trebuie interpretată în sensul în care Guvernului îi este și permis să redacteze în mod efectiv conținutul informării”, a mai precizat Klaus Iohannis.



    În sesizarea către Curtea Constituţională, preşedintele României a amintit şi de efectul eliminării taxei radio-TV asupra independenţei celor două servicii publice: Neconcordanța dispozițiilor este de natură să genereze interpretări cu privire la statutul salariaților acestor entități (având în vedere faptul că în sectorul bugetar salariile sunt stabilite prin lege și nu se negociază), contravenind regulilor de tehnică legislativă și, totodată poate afecta autonomia serviciilor publice de radio și televiziune, astfel cum este aceasta consacrată de articolul 31 alineatul 5 din Constituție”.



    Eliminarea taxelor de urgenţă pentru serviciile consulare şi a timbrului de mediu pentru autovehicule fac parte din sesizarea trimisă Curţii Constituţionale.



    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea – iniţiatorul legii privind eliminarea celor 102 taxe nefiscale — a afirmat pe o reţea de socializare că decizia şefului statului de a contesta documentul la Curtea Constituţională reprezintă un gest politic.

  • EBU cere independenţa şi finanţarea stabilă a serviciilor publice radio-tv

    EBU cere independenţa şi finanţarea stabilă a serviciilor publice radio-tv

    Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (EBU) cere autorităţilor române să asigure independenţa şi finanţarea stabilă şi adecvată a serviciilor publice de radio şi televiziune. Într-o declaraţie prezentată vineri, la finalul unei reuniuni organizate de EBU și de Consiliul Europei la Praga, de Radka Betcheva, şefă a cabinetului directorului general al EBU, se arată:



    “Parlamentari, profesionişti din presa audiovizuală şi experţi în drept, participanţi la reuniunea organizată la Praga de Consiliul Europei, de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi de EBU, cer autorităţilor române să asigure fonduri adecvate şi stabile pentru posturile publice de radio şi televiziune, dar şi independenţa lor faţă de ingerinţele politice. Serviciile publice de radio şi televiziune trebuie să-şi îndeplinească rolul lor democratic în societate, dar în acelaşi timp, trebuie să-şi poată susţine propriul lor proces de reformă”.



    Declarația EBU intervine după ce Parlamentul României a decis desfiinţarea taxei radio-tv: Reprezentanţi ai societăţii civile, jurnalişti şi specialişti din domeniul audiovizual s-au pronunţat pentru menţinerea taxei radio-tv, la o dezbatere organizată joi la Bucureşti, la iniţiativa preşedintelui Klaus Iohannis. Şeful statului a apreciat că desfiinţarea taxei radio-tv, decisă de Parlament, nu ar fi trebuit să fie făcută în procedură de urgenţă, fără consultarea Radioului şi Televiziunii publice.



    Liderul PSD, Liviu Dragnea, iniţiatorul legii prin care sunt eliminate mai multe taxe, inclusiv taxa radio-tv, i-a trimis însă o scrisoare preşedintelui Iohannis, în care subliniază că finanţarea celor două instituţii de la bugetul de stat nu presupune o diminuare a fondurilor. Dragnea susţine că managementul celor două societăţi trebuie să fie depolitizat şi profesionalizat, pentru a li se asigura independenţa editorială.

  • Dezbatere la Praga, despre serviciile publice radio-tv

    Dezbatere la Praga, despre serviciile publice radio-tv

    Statutul serviciilor publice de radio şi televiziune a fost temă de dezbatere joi şi vineri la Praga, la o conferinţă organizată de Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (EBU) şi de Consiliul Europei.



    Președintele-director general al TVR, Irina Radu, invitată să prezinte situația Televiziunii Române, a precizat că această instituție se luptă de ani de zile ca activitatea sa să fie reglementată de o nouă lege, aceasta deoarece actualul act normativ de funcționare datează din 1994 și nu mai permite Televiziunii Române să facă față peisajului mass-media din prezent. Ea a adăugat că Parlamentul României a răspuns anul acesta solicitării printr-o decizie surprinzătoare: eliminarea taxei radio-tv și trecerea celor două instituții publice de presă în zona bugetară:’



    “Acest lucru s-a întâmplat recent, cu aproximativ două săptămâni în urmă. Deci, este o noutate care ne crează o serie de probleme şi ne face să ne întrebăm care este drumul corect pe care trebuie să-l urmăm, pentru că taxa este prima noastră opţiune şi este plătită de public”.



    Prezent la dezbatere, președintele-director general al Radio România, Ovidiu Miculescu, a precizat că finanțarea din bugetul de stat va face ca ambele instituții să depindă practic de guvernele politice și nu va rezolva situația financiară a TVR:



    “Legea spune că după ce este adoptat în Parlament actul normativ, preşedintele României are la dispoziţie 20 de zile să se decidă dacă retrimite spre reanalizare Parlamentului, sau promulgă respectivul act normativ. (…) Legea prin care se elimină inclusiv taxa radio-tv a fost adoptată în procedură de urgenţă. Am avut o întâlnire cu preşedintele României, împreună cu Irina Radu, şi acesta ne-a înrebat, care este punctul nostru de vedere în legătură cu această lege. De fapt, a fost singurul care a discutat cu noi pe această temă”.



    Stefan Schennach, membru al Comisiei pentru cultură și mass-media din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, a afirmat că situația privind eliminarea taxei radio-tv de către Parlamentul României se află deja în atenția Consiliului Europei. El a adăugat că în acest moment este în lucru un raport pe această temă.



    Anterior, preşedintele European Broadcasting Union, Jean-Paul Philippot, a vorbit despre rolul important pe care instituţiile publice, de presă, îl au în menţinerea şi consolidarea democraţiei. Din acest motiv, a adăugat Philippot, instituţiile media publice au nevoie atât de recunoaşterea unor standarde clare, cât şi de independenţă editorială şi financiară :



    “Pentru a-şi îndeplini rolul de a contribui la o societate democratică şi la o dezbatere care să respecte pluralismul, instituţiile media publice trebuie să poată funcţiona într-un cadru sustenabil, legal şi financiar, cadru care să nu poată fi pus sub semnul întrebării de fiecare dată când se schimbă la guvernare partidele în diverse ţări“.



    Preşedintele EBU a adăugat că va prezenta Comisiei Europene concluziile şi recomandările care vor reieşi din dezbaterile reuniunii de la Praga în legătură cu nevoia de standarde clare, care să garanteze independenţa financiară şi editorială a instituţiilor media publice.


  • Taxa radio-tv, în dezbatere

    Taxa radio-tv, în dezbatere

    Taxa radio-tv şi statutul celor două instituţii publice de media s-au aflat, joi, şi în atenţia preşedintelui Klaus Iohannis, care a discutat pe această temă cu reprezentanţi ai societăţii civile şi cu jurnalişti. Şeful statului a dorit să afle părerea specialiştilor, în condiţiile în care trebuie să decidă dacă va promulga sau nu legea care elimină peste 100 de taxe nefiscale, inclusiv pe cea radio-TV. Klaus Iohannis ar fi fost de acord cu legea respectivă, dacă printre taxele eliminate nu se număra şi taxa radio-tv.



    Preşedintele consideră că ultima nu poate fi eliminată în procedură de urgenţă fără o dezbatere şi fără consultarea Radioului şi Televiziunii publice. Problema este percepută în spaţiul public ca o chestiune tehnică, doar că nu este aşa, afirmă preşedintele României. În opinia sa, trebuie făcută o alegere între televiziune şi radio de stat sau în slujba publicului.



    Klaus Iohannis: “Întrebarea taxă da sau nu? se poate traduce televiziune şi radio public sau televiziune sau radio de stat? Această diferenţă este fundamentală şi ţine efectiv de felul în care vrem să construim România. Vrem o televiziune de stat şi un radio de stat sau vrem o televiziune publică şi un radio public, al publicului.”



    La rândul său, reprezentantul organizaţiei ActiveWatch de monitorizare a presei, Răzvan Martin, consideră că este nevoie de regândirea legii de funcţionare a Radioului şi Televiziunii publice, după o amplă dezbatere în societate. Răzvan Martin: “ActiveWatch consideră că niciun mecanism de finanţare, oricât de favorabil ar fi celor două instituţii, nu trebuie să fie implementat fără existenţa unor garanţii legale privind modul în care resursele celor două instituţii vor fi administrate şi asta pentru a evita repetarea situaţiei în care se află acum Televiziunea publică.”



    Pe de altă parte, liderul PSD, Liviu Dragnea, iniţiatorul controversatei legi, nu a fost invitat la aceste dezbateri. Nemulţumit, el i-a trimis o scrisoare preşedintelui Iohannis în care subliniază, între altele, că finanţarea Radioului şi Televiziunii publice integral de la bugetul de stat nu presupune o diminuare a fondurilor pentru cele două instituţii.



    Liviu Dragnea mai susţine că managementul celor două societăţi publice media trebuie să fie depolitizat şi profesionalizat, astfel încât să fie asigurată independenţa editorială. Preşedintele Klaus Iohannis urmează să decidă până pe 15 noiembrie dacă va promulga sau nu legea care elimină cele peste o sută de taxe, inclusiv taxa radio-TV. Potrivit comentatorilor, această lege, alături de creşterile salariale din sistemul bugetar votate recent de Parlament, s-ar încadra la aşa-numitele “pomeni electorale”, care apar de fiecare dată înainte de alegeri.

  • „TVR şi Radio România, între public şi politic. Cine plăteşte?”

    „TVR şi Radio România, între public şi politic. Cine plăteşte?”


    Evenimentul, organizat de TVR şi Radio România, moderat de jurnaliştii Irina Păcurariu (TVR) şi Radu Croitoru (SRR), a reunit, în studiourile TVR, reprezentanţi ai societăţii civile, personalităţi ale mediului academic, ai sindicatelor şi jurnalişti.



    Aflate pentru prima dată în istoria lor în faţa posibilităţii de a nu mai fi finanţate prin contribuţia directă a cetăţenilor României, cele două instituţii media de importanţă strategică au supus dezbaterii oportunitatea eliminării taxei radio-tv şi implicaţiile pe care le-ar avea decizia Parlamentului, dacă legea ar fi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Au fost analizate posibile efecte, dar şi alternative pentru păstrarea taxei.



    La dezbatere au fost prezenţi jurnalişti din TVR, din Radio România, dar şi din alte instituţii de presă, formatori de opinie, jurişti, economişti, analişti media, foşti şi actuali manageri ai celor două instituţii.



    Printre cei 60 de invitaţi prezenţi la dezbatere, au exprimat puncte de vedere: Irina Radu (Preşedinte Director General al TVR); Ovidiu Miculescu (Preşedinte Director general al SRR); foşti directori generali ai TVR Răzvan Theodorescu şi Alexandru Lăzescu; Ioana Avadăni (CJI); jurnaliştii Ioan M. Ioniţă, Adrian Ursu, Florin Iaru şi Mircea Vasilescu; Horia Andreescu (dirijor); acad. Sabina Ispas; Radu F Alexandru; Ştefan Gheorghiu (Credidam); economist Radu Soviany; Gheorghe Iancu (prof. în drept constitutional); Ion Popescu (Confederaţia sindicală Meridian) .



    Cu toţii au încearcat să răspundă întrebărilor: dacă TVR şi Radio România mai pot exista fără taxă şi, mai ales, dacă îşi mai pot îndeplini misiunea publică în condiţii de independenţă faţă de clasa politică în situaţia în care finanţarea va veni direct de la bugetul de stat.



    Opiniile exprimate au scos în evidenţă importanţa radioului şi a televiziunii publice în actualul context mediatic românesc şi european, iar invitaţii au atras atenţia asupra pericolului major reprezentat de posibilitatea ca TVR şi Radio România să nu mai fie finanţate prin contribuţia directă a românilor.




  • Despre taxa radio-TV și serviciile publice de radio și televiziune

    Despre taxa radio-TV și serviciile publice de radio și televiziune

    Președintele Klaus Iohannis a declarat joi, la o dezbatere cu privire la eliminarea taxei radio-tv, că ar fi promulgat legea prin care sunt anulate 102 taxe nefiscale, recent adoptată, dacă nu ar fi cuprins și eliminarea taxei radio-tv, șeful statului criticând Parlamentul pentru că nu a dezbătut această din urmă chestiune.



    Iohannis a amintit că eliminarea unor taxe a fost una dintre temele sale de campanie electorală: “Această inițiativă care a propus eliminarea unor taxe ar fi avut poate un impact foarte pozitiv dacă s-ar fi respectat câteva condiții minimale, lucru care în esență nu ar fi rău, și pot să spun foarte deschis că despre eliminarea unor taxe am scris și eu în programul meu electoral, spun și eu ca și mulți români că avem prea multe taxe, trebuie să reducem dintre ele, să fie mai ușor de aplicat, să eliminăm o anumită birocrație. Dar, din păcate, Parlamentul, dintr-un motiv pe care nu-l cunosc, bănuiesc că din cauza unui puseu, a intrat într-un procedeu de urgență. În două săptămâni, legea a trecut prin ambele Camere și a primit și vot final”, a afirmat Iohannis.



    Președintele Iohannis a apreciat că “întreg demersul are o problemă majoră”, întrucât taxa a fost eliminată fără discuții publice, fără a pune ceva în loc. Această dezbatere, normal, ar fi trebuit să aibă loc înainte de a fi adoptată legea de Parlament. Dacă Parlamentul a considerat că le știe pe toate, eu am considerat că nu le știu pe toate”, a subliniat Iohannis.



    Președintele a apreciat că, deși chestiunea eliminării taxei radio-tv pare a fi una “tehnică”, de fapt face diferența între “radio și televiziune publice”, ale publicului, și “radio și televiziune de stat”.



    Pe de altă parte, liderul PSD Liviu Dragnea i-a trimis joi o scrisoare deschisă președintelui Klaus Iohannis în care evidențiază necesitatea unei discuții care să plece în primul rând de la stabilirea unei proceduri transparente și obiective pentru numirea în conducerea SRTv și a SRR a unor persoane neutre din punct de vedere politic, dar și cu o foarte bună pregătire în managementul media.



    “S-a înțeles greșit că în modelul actual posturile publice de radio și televiziune ar fi independente pentru că, încasând taxe direct de la cetățeni, nu ar depinde de decidenții politici pentru alocarea unor fonduri de la bugetul de stat. În realitate, taxele radio-tv nu asigură decât o parte din cheltuielile acestor două instituții. (…) În propunerea PSD, procedura de alocare a fondurilor pentru cele două societăți va fi stabilită prin lege, ceea ce înseamnă că fondurile necesare pentru buna lor funcționare vor fi suficiente și predictibile, indiferent de conjuncturile politice și fără a mai depinde de negocieri arbitrare cum s-a întâmplat până în prezent pentru obținerea alocărilor suplimentare de la bugetul de stat în vederea completării veniturilor insuficiente din taxele radio-tv”, se arată în scrisoarea liderului PSD.



    În context, preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a cerut finanţarea corespunzătoare a posturilor publice de radio şi de televiziune şi garantarea independenţei lor editoriale. Într-un mesaj adresat participanţilor la Conferinţa Serviciile media publice şi democraţia”, organizată de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) şi de Consiliul Europei, el a atras atenţia că există cazuri în care posturile publice sunt supuse presiunilor deoarece subvenţiile le sunt tăiate în mod considerabil, iar guvernele intervin în politica lor editorială. Preşedintele Paralmemntului European a mai subliniat că garantarea independenţei editoriale a posturilor publice este un obiectiv al Uniunii Europene.

  • Protili evenimenti a stamanal’ei ti tricu (30.10-5.11.2016)

    Protili evenimenti a stamanal’ei ti tricu (30.10-5.11.2016)

    Greva dit sănătate declarată paranom tru instanţă


    Tribunalul Bucureşti apufusi, gioi, că greva a angajaţlor dit spitalele româneşti de stat easte paranom. Apofasea nu easte definitivă, ama easte executorie. Ase, magistraţl’i deadira ndriptate a ministerlui tra Sănătati, cari reclama, ntra altile, faptul că demersul sindical nu ttin’isi condiţiile legale tra s-hiba declanşat conflictul di lucru. Lucratorl’I dit sănătati intrara tru grevă pi 31 di sumedru, tra tin’ii di cafi mes ma mari şi condiţii de lucru ma bune. Pe 1 di brumar protestul fu suspendat, după ti tru comisiile parlamentare fura avizate crişteri la tin’iili di cafi mes tra lucratorl’I dit sistem, iara sindicaliştii loara asiguripseri că amendamentili va s-hiba votati di plen, stămâna ti yini. Ministurlu a Lucurlui, Dragoş Pâslaru, feati timbihi că aesti cristeri tra tin’iili di cafi mes pot s-aduca zn’ie tra economia a vasiliil’ei.



    Guvernul cutugurseasti cristerli a tin’iilor di cafi mes şi eliminarea a nascantor taxi pripusi di Parlamentu


    Guvernul di Bucureşti lugurseasti că cristerli la tin’iili di cafi mes şi eliminarea a tailor cama di 100 di taxe, iniţiativi pripusi ica adoptate di Parlamentu, va s-aiba una mari zn;ie tra bugetlu di stat di anlu ti yini. Premierlu tehnocrat Dacian Cioloş spusi: “Cu tut ti s-vota tru aesta dit soni mesi, tra ndridzearea ali campanie electorala, aşi cum, ti amartie na adara di arada Parlamentul – ninti di alidzeri voteadză tru tuti direcţiile cristeri la tin’iili di cafi mes, fără isachi bugetari consistente – s-adunara anvarliga di 9 miliarde di lei dimec, cama di un procentu dit PIB.” Impactul bugetar a nomurlor cu n’iurizma electorala votati tru mesl’I dit soni poati s-agiunga, dimec, la 2 miliardi de euro, atea ti va s-dzaca că va s-giunga ili la criştearea a deficitului, ili la una n’icsurari a fondurlor alocate a investiţiilor. Ma multu, dezechilibrili anamisa di len turlii di categorii di bugetari va s-creasca tru yinitu. Ma s-treaca tru turlie vruta di Parlamentu, Guvernul va s-ataca la Curtea Constituţională nomlu tra tin’ia di cafi mes. Tru perspectiva a legislativilor dit 11 di andreu, marţa, deputaţl’i dit Comisiile andamusiti di buget-finanţe şi lucru amendara ordonanţa mutrindalui tin’iili di cafi mes dit sectorlu bugetar şi bagara nai categorii di personal dit Educaţie şi Sănătate care va s-harseasca di crişteri ica sporuri, aca tin’iili di cafi mes dit aestie domenii criscura, tru anlu dit soni, tru medie cu 30%. Aeste cristeri yin dupu scurtu chiro di anda deputaţl’i adoptara un proiectu di nom cari pruveadi eliminarea a cama di 100 di taxe nefiscale, inclusiv a atiloru radio-TV, cari asiguripsescu nai cama marea parte a finanţaril’ei tra posturli publice.



    Executivlu apufuseasti niveluri maximi la poliţili obligatorii RCA


    Apofasea di n’iercuri a Guvernului tra s-baga nascanti limite, tra un chiro di 6 mesi, a tarifelor la asigurările obligatorii RCA, a scoasi tu videala reacţii diferite andicra di interesele a diferitelor părţa. Uniunea Naţională a Societăţilor di Asigurare şi Reasigurare dit România (UNSAR) – asociaţie care aduna tuti firmele de asigurări – sesiza Comisia Europeană tu ligature cu ngl’itarea chiro di şase mesi a tarifilor tra poliţele RCA, spunandalui că măsura calcă printipiul a pazaril’ei libera, concurenţiala, pruvidzuta tru Constituţia ali Românie. Al’iumtrea, patronatele dit transporturile rutiere salutara misurle loaate di guvern. Ma multu, eale caftan a Parlamentului s-emită un nauo nom a asigurărilor tru atel’I şase mesi, până cându expiră ordonanţa a guvernului mutrindalui plafonarea a tarifilor RCA. Transportatorl’ii nica cafta ca yinitorlu nom s-asiguripseasca transparenţă totală tu ligature cu isapea a tarifilor tra tuti categoriile di autovehicule ti li au persoanele fizice şi juridice. Firmele di asigurări care va s-vinda poliţe pisti pahadzl’I maximi apufusiti di guvernu riscă amendza usturătoare. Naile reglementări tru domeniul a asigurărilor fura adoptate di guvernu după protestili organizate di transportatori. Aeşta reclamara ma multi ori arada tarifele exorbitanti pi cari era obligaţ s-li păltească, maxus tra camioane, şi cari sa scunkea cafi an.



    Pusputeari penală extinsă in rem tru dosarlu ali Revoluţie dit andreu 1989


    Tru România, la aproapea 27 di an’I di la cădearea a regimlui Ceauşescu, procurorl’i militari lardzira, n’iercuri, pusputearea penală in rem tru “dosarlu ali Revoluţie” pentru infracţiuni contra uminitatil’ei şi la faptili ti s-featira după 22 di andreu 1989. Procurorlu Marian Lazăr exighiseasti cari suntu furn’iili a aistei apofasi: Dit actili a dosarlui rezultă că, tra tanearea a putearil’ei, prit acţiunile dizvartiti şi meatrili ti s-loara, naua cumanduseari politică şi militară agiumta la puteari după data di 22 di andreu 1989 feati tra s-hiba vatamat, pligyuit prit tufichiseari, vătămarea a integritatil’ei fiziti şi psihiti, respectiv ixichea di libirtate a unui numir mari di persoane, fapte care s-aradapsescu tru arada a condiţiilor di tipicitate a infracţiunil’ei contra a umanităţii.”


    Incidentele armate fapti tru ateali dzali tru un numir mare di localităţ spuni ca s-lucra după un plan preapufusitu, care avea tru scupo priloarea a puteril’ei di cătra nail’i lideri şi legitimarea a aistor. Uidisitu cu un documentu a parchetlui militar di pi ningă Analta Curte de Casaţie şi Justiţie, cama di 1,200 di oamin’i murira tru evenimentele dit andreu 1989, 800 di el’i după 22 di andreu, dimi după cădearea a regimlui Ceaşescu. Fura cama di 5.000 di pliguiţ şi alti ndaua n’il’I di insi fura privat paranom di libertate şi greu tran’ipsit Ridiscl’iidearea a dosarlui ali Revoluţie – dosar cari adusi condamnări pi bandă la CEDO tra România — yini la ndoi mesi după ti procurorlu general interimar, Bogdan Licu, cafta discl’idearea diznau ali ancheta. Uidisitu cu Bogdan Licu, ceareaia di clasari a dosarlui, tru sumedru 2015, nu avu thimel’iu şi fu paranom, iara încadrarea juridică a faptilor fu alathusită.



    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Cu sau fără taxa radio-tv

    Cu sau fără taxa radio-tv

    Recent votată de Parlament şi văzută de unii ca o măsură cu iz populist,
    eliminarea taxei radio tv, alături de alte 101 taxe, a generat reacţii aprinse
    în România. De altfel, actul normativ a fost votat într-un timp record atât de
    Senat, cât şi de Camera Deputaţilor. Reprezentanţi ai vieţii culturale româneşti,
    ai scenei politice, ai organizaţiilor non guvernamentale, instituţii media din
    ţară şi din străinatate au criticat această măsură. Este bine sau nu
    să se renunţe la această taxă? Au fost calculate urmările acestei măsuri? Care
    sunt argumentele aduse în sprijinul dispariţiei ei? Va fi afectată independenţa
    posturilor publice de radio şi televiziune?

    O dezbatere
    publică a fost organizată, la Bucureşti, pentru analizarea
    posibilelor efecte şi a alternativelor pentru păstrarea taxelor. Printre
    participanţi s-au numărat reprezentanţi ai societăţii civile, jurnalişti,
    lideri sindicali, specialişti în drept constituţional şi oameni de cultură,
    care au avertizat asupra riscului de control politic prin finanţarea exclusivă
    a celor două instituţii de la bugetul de stat. Prin renunţarea la această
    contribuţie, se taie legătura directă între cetăţean şi serviciul public, este
    de părere directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avădanei,
    care a punctat că, în schimb, populaţia va continua să plătească din banii de
    la buget. Este un mit eliminarea taxei. Ea, de fapt, nu
    dispare, ci este încorporată în bugetul de stat, care reprezintă tot banii noştri, numai că legătura nu va mai
    fi directă.

    La rândul său, academicianul Răzvan
    Theodorescu a criticat decizia Parlamentului, apreciind că eliminarea taxei
    radio-tv este o răzbunare politică. Răzvan Theodorescu: Cred că
    preşedintele României trebuie să facă acest gest şi să respingă această
    stupizenie, care ar putea să ducă cele două societăţi publice într-o situaţie
    extrem de dificilă.

    Impotriva eliminării taxei radio tv sunt, evident, şi
    şefii celor două instituţii publice. Preşedintele director general al
    Societăţii Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, a avertizat că eliminarea
    taxei radio-tv pune în pericol însăşi funcţionarea, de la 1 ianuarie 2017, a
    celor două servicii publice. Si preşedintele director general al TVR, Irina
    Radu, a afirmat că odată cu renunţarea la taxă ca sursă de finanţare, Radioul
    şi Televiziunea nu-şi vor mai putea desfăşura activitatea pe baza Legii 41,
    care reglementează, în prezent, funcţionarea şi organizarea lor.

    Deocamdată,
    legea privind eliminarea taxei radio tv se află în promulgare la preşedintele
    Klaus Iohannis. El a declarat, recent, că
    foarte multe organizaţii media europene, sindicate media şi asociaţii ale
    profesioniştilor i-au solicitat să nu promulge legea în forma actuală, pentru
    că, dacă Radioul şi Televiziunea publice ar fi finanţate de la bugetul de stat,
    ar ajunge să fie uşor dirijate politic.