Radio România Internațional

Tag: taxa radio-TV

  • Retrospectiva săptămânii 30.10- 5.11.2016

    Retrospectiva săptămânii 30.10- 5.11.2016

    Greva din sănătate declarată ilegală de instanţă


    Tribunalul Bucureşti a decis, joi, că greva angajaţilor din spitalele româneşti de stat este ilegală. Hotărârea nu este definitivă, dar este executorie. Astfel, magistraţii au dat dreptate ministerului Sănătăţii, care a reclamat, între altele, faptul că demersul sindical nu a îndeplinit condiţiile legale pentru a putea fi declanşat conflictul de muncă. Angajaţii din sănătate au intrat în grevă pe 31 octombrie, pentru salarii mai mari şi condiţii de muncă mai bune. Pe 1 noiembrie protestul a fost suspendat, după ce în comisiile parlamentare au fost avizate creşteri de salarii pentru angajaţii din sistem, iar sindicaliştii au primit asigurări că amendamentele vor fi votate de plen, săptămâna viitoare. Ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, a avertizat că aceste majorări salariale ar putea afecta economia ţării.



    Guvernul critică măririle de salarii şi eliminarea unor taxe propuse de Parlament


    Guvernul de la Bucureşti consideră că măririle de salarii şi eliminarea a peste 100 de taxe, iniţiative propuse sau adoptate de Parlament, vor avea un impact nefast asupra bugetului de stat de anul viitor. Premierul tehnocrat Dacian Cioloş: (track) “Cu tot ce s-a votat în aceste ultime luni, în pregătirea campaniei electorale, aşa cum, din păcate, ne-a obişnuit Parlamentul – înainte de alegeri votează în toate direcţiile măriri de salarii, fără calcule bugetare consistente – s-au cam adunat în jur de 9 miliarde de lei deci, peste un procent din PIB. Impactul bugetar al legilor cu iz electoral votate în ultimele luni s-ar ridica, aşadar, la 2 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că se va ajunge fie la creşterea deficitului, fie la o reducere a fondurilor alocate investiţiilor. În plus, dezechilibrele între diverse categorii de bugetari ar urma să crească. Dacă va trece în forma dorită de Parlament, Guvernul va ataca la Curtea Constituţională legea salarizării. În perspectiva legislativelor din 11 decembrie, marţi, deputaţii din Comisiile reunite de buget-finanţe şi muncă au amendat ordonanţa referitoare la salarizarea din sectorul bugetar şi au introdus noi categorii de personal din Educaţie şi Sănătate care vor beneficia de creşteri sau sporuri, deşi salariile din aceste domenii au crescut, deja, în ultimul an, în medie cu 30%. Aceste măriri survin la scurt timp după ce deputaţii au adoptat un proiect de lege care prevede eliminarea a peste 100 de taxe nefiscale, inclusiv a celor radio-TV, care asigură cea mai mare parte a finanţării posturilor publice.



    Executivul stabileşte niveluri maxime la poliţele obligatorii RCA


    Decizia de miercuri a Guvernului de a impune anumite limite, pentru o perioadă de 6 luni, tarifelor la asigurările obligatorii RCA, a stârnit reacţii diferite în funcţie de interesele diferitelor părţi. Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) – asociaţie care reuneşte toate firmele de asigurări – a sesizat Comisia Europeană cu privire la îngheţarea timp de şase luni a tarifelor pentru poliţele RCA, susţinând că măsura încalcă principiul pieţei libere, concurenţiale, prevăzut în Constituţia României. În schimb, patronatele din transporturile rutiere au salutat măsurile luate de guvern. În plus, ele cer Parlamentului să emită o nouă lege a asigurărilor în cele şase luni, până când expiră ordonanţa guvernului privind plafonarea tarifelor RCA. Transportatorii mai cer ca viitoarea lege să asigure transparenţă totală în privinţa modului de calcul al tarifelor pentru toate categoriile de autovehicule deţinute de persoanele fizice şi juridice. Firmele de asigurări care vor vinde poliţe peste preţurile maxime fixate de guvern riscă amenzi usturătoare. Noile reglementări în domeniul asigurărilor au fost adoptate de guvern după protestele organizate de transportatori. Aceştia au reclamat în mai multe rânduri tarifele exorbitante pe care erau obligaţi să le plătească, mai ales pentru camioane, şi care se scumpeau în fiecare an.



    Urmărire penală extinsă in rem în dosarul Revoluţiei din decembrie 1989


    În România, la aproape 27 de ani de la căderea regimului Ceauşescu, procurorii militari au extins, miercuri, urmărirea penală in rem în dosarul Revoluţiei pentru infracţiuni contra umanităţii şi la faptele petrecute după 22 decembrie 1989. Procurorul Marian Lazăr explică care sunt motivele acestei decizii (track): Din actele dosarului rezultă că, pentru păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, noua conducere politică şi militară instaurată după data de 22 decembrie 1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra umanităţii.


    Incidentele armate produse în acele zile într-un număr mare de localităţi indică faptul că s-a acţionat după un plan prestabilit, care viza preluarea puterii de către noii lideri şi legitimarea acestora. Potrivit unui document al parchetului militar de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, peste 1,200 de oameni au murit în evenimentele din decembrie 1989, 800 dintre ei după 22 decembrie, adică după căderea regimului Ceaşescu. Au fost peste 5.000 de răniţi şi alte câteva mii de persoane au fost private ilegal de libertate şi supuse unui tratament rău. Redeschiderea dosarului Revoluţiei – dosar care a atras condamnări pe bandă la CEDO pentru România – survine la câteva luni după ce procurorul general interimar, Bogdan Licu, a cerut redeschiderea anchetei. Potrivit lui Bogdan Licu, soluţia de clasare a dosarului, în octombrie 2015, a fost netemeinică şi ilegală, iar încadrarea juridică a faptelor a fost greşită.

  • Radio România la 88 de ani

    Radio România la 88 de ani

    La 1 noiembrie 1928, a început să emită Societatea de Difuziune Radiotelefonică din
    România. Cuvintele Alo, aici Radio Bucureşti! au fost rostite
    de primul preşedinte al instituţiei, fizicianul Dragomir Hurmuzescu. Sunt 88 de
    ani marcaţi de istorie şi de perioadele politice şi sociale pe care Radioul
    public le-a travestat, 88 de ani în care Radio România a susţinut cultura
    românească şi a fost un actor important în formarea identităţii editoriale.

    Radio România este, acum, cea mai importantă instituţie media din ţară, prin numărul de
    ascultători care aleg, zilnic, programele sale, prin campaniile în care se implică şi prin
    proiectele culturale de anvergură pe care le dezvoltă. Posturilor naţionale
    Actualităţi, Cultural, Muzical şi
    Antena Satelor li se adaugă studiourile regionale şi locale,
    posturile de pe internet pentru copii şi tineret şi Radio România Internaţional care
    difuzeaza emisiuni in zece limbi straine (arabă, chineză, engleză, franceză,
    germană, italiană, sârbă, spaniolă, rusă şi ucraineană), in română si in
    dialectul aromân.

    Cu ocazia aniversării,
    Elettra Marconi, fiica inventatorului italian,
    Gugliemo Marconi transmitea românilor următoarele cuvinte: Vă transmit
    cele mai calde urări de viaţă lungă. Gândiţi-vă la tatăl
    meu care a creat transmisia fără fir, radioul, pentru a salva fiinţe umane,
    pentru a ajuta lumea sa transmita ştiri, oriunde. Radioul înseamnă adevăr şi libertate; el transmite liber, numai ceea ce este adevărat.

    La 88 de ani de la prima emisie, Radioul public din România, dar şi Televiziunea
    publică se confruntă cu o
    situaţie fără precedent. O lege propusă de
    PSD ar putea duce la eliminarea taxei radio care se achită direct de către cetăţeni şi la finanţarea
    celor două instituţii integral de la bugetul statului.
    În timp ce
    preşedintele PSD, Liviu Dragnea, declară că radioul şi televiziunea
    publică vor avea un parcurs predictibil, numeroase voci din interiorul şi dinafara instituţiilor vizate consideră că această schimbare
    creşte riscul de subordonare politică şi editorială.

    Comentând situaţia, premierul Dacian Cioloş afirma, marţi, că: Taxa radio nu este o taxă propriu-zisă, ci o contribuţie pentru
    dreptul cetăţenilor de a fi informaţi liber şi la independenţa instituţiilor
    publice.

    Se menţionează, de asemenea, că în majoritatea ţărilor europene – între care
    Franţa, Germania, Italia sau Marea Britanie – această taxă este sursa de
    finanţare a serviciilor publice de radio şi televiziune.

    Legea eliminării taxelor radio-tv a fost votată săptămâna trecută, de Parlament, la pachet, împreună cu
    alte 100 de scutiri de taxe şi trimisă, spre promulgare, preşedintelui
    Klaus Iohannis; unii observatori acuză,însă, caracterul ei populist înaintea alegrillor legislative din
    decembrie şi lipsa unor dezbateri publice într-un caz considerat de importanţă naţională şi
    strategică.

  • De ce trebuie finanțată Radio România prin taxa radio (5)

    De ce trebuie finanțată Radio România prin taxa radio (5)

    De ce trebuie finanțată Radio România prin taxa radio?


  • De ce trebuie finanțată Radio România prin taxa radio (4)

    De ce trebuie finanțată Radio România prin taxa radio (4)

    De ce trebuie finanțată Radio România prin taxa radio?


  • De ce trebuie finanțată Radio România prin taxa radio (3)

    De ce trebuie finanțată Radio România prin taxa radio (3)

    De ce trebuie finanțată Radio România prin taxa radio?


  • Apeluri în favoarea menţinerii taxei radio-tv

    Apeluri în favoarea menţinerii taxei radio-tv

    Confederaţia Naţională Sindicală “Cartel ALFA” i-a trimis, luni, o scrisoare deschisă preşedintelui României, Klaus Johannis, în care îi solicită să nu promulge legea, prin care este desfiinţată taxa radio, pentru că aceasta va transforma presa publică în, cităm: “instrument de partid şi de stat”. În opinia Confederaţiei “Cartel ALFA”, alocarea de la bugetul de stat a sumei necesare funcţionării şi dezvoltării serviciilor publice de radio şi televiziune încalcă prevederile art. 31 din Constituţia României, şi este, în acelaşi timp, contrară practicilor de asigurare a independenţei editoriale faţă de factorul politic.



    Membrii Asociaţiei Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism din România îşi exprimă, în scrisori adresate preşedintelui Klaus Iohannis şi premierului Dacian Cioloş îngrijorarea faţă de măsura adoptată de Parlament cu privire la eliminarea taxei radio-tv. Această schimbare a legii făcută la repezeală, înaintea alegerilor generale, şi fără consultarea societăţii civile reprezintă un act fără precedent în istoria audio-vizualului public românesc de după 1989. Garant al imparţialităţii şi veridicităţii informaţiei, serviciul public audio-vizual s-a aflat, de multe ori, tocmai ca veritabil paznic al democraţiei, în opoziţie cu Puterea, indiferent de culoarea ei, contribuind la echilibrul social şi la reducerea derapajelor pe scena politică, afirmă AJTR. În condiţiile în care taxa radio-tv nu va mai fi plătită, direct, de beneficiarii programelor audio-vizualului public, există temerea că Executivul, ca unic finanţator, ar putea exercita, în anumite situaţii, condiţionări şi presiuni politice sau economico-financiare asupra celor două instituţii, cu urmări nefaste asupra tuturor românilor. Ştim că majoritatea ţărilor dezvoltate din Europa au păstrat taxa radio-tv şi că, adesea, acolo unde guvernul finanţează integral serviciile audio-vizualului public, există şi un deficit de imparțialitate sau chiar de democraţie, se scrie în scrisorile trimise de AJTR. Organizaţia solicită Preşedintelui să nu promulge Legea care elimină taxa radio-tv. AJTR mai solicită domnilor Iohannis şi Cioloş o dezbatere publică naţională cu privire la oportunitatea eliminării taxei radio-tv şi o examinare a constituţionalităţii noii Legi de către Curtea Constituţională.



    Preşedinte FIJET World (Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism), Tijani Haddad, a transmis, la rândul său, o scrisoare Preşedintelui Iohannis, pentru a-şi exprima îngrijorarea profundă ca urmare a votului din Parlamentul României de a elimina taxa pentru serviciile publice de radio şi televiziune. “Cred că această decizie de a pune finanţarea serviciilor publice de radio şi televiziune în mâinile Guvernului poate afecta independenţa editorială a serviciilor publice de radio şi televiziune din România. Ştiu că Radio România este un model de succes de serviciu public şi transmite în toată lumea, informând ascultătorii despre realităţile din România. (…) În numele organizaţiei noastre, vă rugăm să luaţi în considerare posibilitatea de a nu sprijini această propunere de a anula taxa pentru serviciile publice de radio şi televiziune », se arată în scrisoarea preşedintleui FIJET World



    Tot luni, preşedintele României, Klaus Johannis, i-a invitat, la Palatul Cotroceni, pe preşedinţii Televiziunii şi Radioului Publice, Irina Radu şi Ovidiu Miculescu, cu care a discutat despre taxa radio-tv. Conducerile celor doua institutii au prezentat situaţia actuală în care se afla Televiziunea şi Radioul publice. Discuţia a avut loc în contextul votului dat de plenul Parlamentului în 25 octombrie asupra Legii care vizeaza eliminarea taxei radio-tv, alături de alte 100 de taxe.

  • De ce trebuie finanțată Radio România prin taxa radio (2)

    De ce trebuie finanțată Radio România prin taxa radio (2)

    De ce trebuie finanțată Radio România prin taxa radio?


  • Taxa radio-TV, susținută și de Asociația Română de Comunicații Audiovizuale

    Taxa radio-TV, susținută și de Asociația Română de Comunicații Audiovizuale

    Asociația Română de Comunicații Audiovizuale, asociație a majorității celor mai importante societăți de radio și de televiziune din România, vă supune atenției solicitarea de analiza posibilitatea de a întreprinde demersurile necesare în vederea reconsiderării includerii taxei radiotv printre taxele a căror eliminare a făcut obiectul ”Proiectului de Lege privind eliminarea unor taxe, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative” (PL-x nr. 473/2016), lege trimisă spre promulgare, se scrie într-o scrisoare adresată Președintelui Klaus Iohannis, semnată de George Chiriță, Director executiv Asociația Română de Comunicații Audiovizuale.



    Considerăm că există o motivare complexă pentru ca decizia dumneavoastră să vizeze acest obiectiv, fie prin retrimiterea la reexaminare a legii la Parlament, pentru eliminarea articolului IV al legii menționate, prin care se desființează taxa radio-tv și se dispune finanțarea de la bugetul de stat a întregii activității a serviciilor publice de radio și de televizune, fie prin sesizarea Curții Constituționale privind neconstituționalitatea prevederilor acestui articol. Iată care este, în opinia noastră, complexul de motivații de natură constituțională care se impun a fi invocate pentru eliminarea dispozițiilor art IV, se arată în document.



    Art. 31 alin. (5) din Constituția României prevede că ”Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii şi controlul parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică.” Curtea Constituțională a evaluat prin Decizia nr. 159/2004, că ”modul de constituire din venituri proprii a resurselor financiare le asigură autonomia financiară, ca premisă a organizării lor autonome”. Autonomia financiară este deci, în opinia Curții Constituționale, o condiție a organizării lor autonome.



    Legea 41/1994 stabilește atribuțiile Consiliului de Administrație al radioului și al televiziunii publice în domeniul financiar prin art. 27: ”Consiliul de administratie are următoarele atributii: (…) m) aprobă propunerile de modificare a bugetului in limitele veniturilor proprii;”. Aceste atribuții vor fi limitate prin restrângerea drastică a veniturilor proprii, limitare decurgând din eliminarea dintre acestea a celei mai importante surse de venituri proprii, respectiv taxa radio-tv. Ca urmare, autonomia decizională la nivel financiar a instituției va fi direct afectată, anume chiar la nivelul puterii de decizie a Consiliului de administrație, care nu va putea decide decât asupra unei mici părți din bugetul care susține activitatea instituției, marea parte a acestuia provenind nu din venituri proprii, ci de la bugetul de stat.



    Limitând drastic autonomia financiară, se subminează chiar premisa organizării autonome de care vorbește Curtea Constituțională, ceea ce revine în mod direct la a desființa ceea ce Constituția stipulează a fi trăsătura fundamentală a unor astfel de instituții: autonomia. Mai mult de cât atât, autonomia în privința administrării financiare a societăților publice este corelată, ca fiind o condiție esențială, cu autonomia și independența ei sub raportul activității editoriale, nucleul prin care cele două instituții își exercită misiunea de interes public.



    Curtea Constituțională accentuează în decizia menționată mai sus efectul taxelor radio-tv de garantare a realizării dreptului la liberă exprimare, fundamental pentru îndeplinirea misiunii de interes public. In aceste sens, decizia nr. 159/2004 a Curții Constituționale menționează: Curtea constată că taxele pentru serviciul public de radiodifuziune, respectiv pentru serviciul public de televiziune, instituite prin art. 40 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2003, nu aduc atingere dreptului la libertatea de exprimare, ci, dimpotrivă, garantează realizarea lui, datorită posibilităţii pe care serviciile menţionate o au de a se organiza şi de a funcţiona autonom. Autonomia acestor servicii determină informarea corectă a persoanelor asupra problemelor de interes public şi asigură un cadru organizat pentru exercitarea libertăţii de opinie , libertăţii de a primi şi comunica informaţii ori idei, fără amestecul autorităţilor publice.” In lipsa garanției indicate de Curte, anume finanțarea prin taxa radio-tv, dispare autonomia necesară îndeplinirii misiunii posturilor publice, inclusiv sub aspectul libertății de exprimare, drept fundamental într-o societate democratică.



    Dispariția autonomiei, care rezultă cu evidență dacă aplicăm judecata Curții Constituționale la situația eliminării taxei radio-tv, ar conduce la apariția ingerinței autorităților în formarea și comunicarea opiniilor, ingerință pe care Art 10 din Conventia europeană a drepturilor omului o respinge în mod direct atunci când definește dreptul la libertatea de exprimare (”Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere”).



    Eliminarea taxelor radio tv are implicații și asupra relației între legea 41 si legislația Uniuniii Europene, sub aspectul regulilor instituite de acesta pentru ajutorul de stat, așa cum a arătat în mesajul adresat dumneavoastră doamna Ingrid Deltenre, Director General al Uniunii Europene de Radio şi Televiziune (EBU), care a precizat că trecerea la finanțarea integrală a posturilor publice de la bugetul de stat necesită mai întâi o analiză din partea Comisiei Europene, care are atribuții în a aproba sau nu acordarea ajutoarelor de stat in statele membre. Conform art 107 al Tratatului Uniunii, singura categorie de ajutor de stat care ar fi permisă în cazul posturilor publice este cea a ”ajutoarelor destinate să promoveze cultura”, ceea ce ar fi paradoxal în cazul TVR, care a desființat nu demult TVR Cultural.



    Totodată, eliminarea taxei ar face ca un ajutor de stat să acopere integral costurile pentru întreaga activitate și orice tip de program ale postului public, și altele decât cele culturale, ceea ce nu este permis, conform Tratatului. Tratatul Uniunii Europene permite țărilor membre, la art 107, să acorde ajutoare de stat doar ”în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condiţiile schimburilor comerciale şi de concurenţă în Uniune într-o măsură care contravine interesului comun”.



    De asemenea, Tratatul precizează că ”sunt incompatibile cu piaţa internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre”. Aceste condiții nu ar fi respectate în cazul unei finanțări quasi-integrale de la bugetul de stat a activității posturilor publice, căci s-ar crea condiții de avantajare a acestora în special pe piețele relevante în care televiziunile din Uniunea Europeană se află în competiție. Există, sub raportul constituționalității, și o problemă de procedură a adoptării legii. Astfel, au fost încălcate prevederile constituționale care impun ca, în cazul legilor organice privind instituțiile autonome prevăzute la articolul 31 alineatul (5), acestea ” se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată”. Acest aspect constituțional a fost semnalat de Consiliul Legislativ în avizul dat proiectului de lege — cu toate acestea, în cazul legii privind eliminarea taxelor radio-tv, prima cameră sesizată a fost Senatul.



    Dincolo de aceste aspecte privind neconstituționalitatea art. IV al proiectului de lege, există și considerente asupra oportunității prevederilor acestuia în contextul riscului de subordonare politică sau editorială a celor două instituții autonome, considerente care au circulat pe larg în diverse luări de poziție (inclusiv ale asociației noastre — pe care le anexăm) și în dezbaterile publice. Acestea ar fi putut fi luate în considerare în mod direct, fără interferență cu evaluarea de neconstituționalitate, în procesul dezbaterii în Parlament. Credem că multe dintre acestea sunt întemeiate și vor fi de asemenea luate în considerare în evaluarea dumneavoaastră. Precizăm că, prin obiectivele sale consemnate în statut, asociația noastră este interesată ca legislația din România să protejeze interesul public în domeniul audiovizualului. Acesta este și contextul în care vă adresăm cele de mai sus, se mai spune în scrisoarea ARCA adresată Președintelui României.

  • UCIMR și CREDIDAM susțin finanțarea posturilor publice prin contribuția directă a publicului

    UCIMR și CREDIDAM susțin finanțarea posturilor publice prin contribuția directă a publicului

    Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți (CREDIDAM) sunt solidare cu organizațiile media care au atras atenția în ultimul timp asupra pericolului reprezentat de eliminarea taxei radio-tv, în fond, nu o taxă, ci o contribuție a cetățeanului român pentru existența unor servicii independente, prevăzute în Constituția României, a căror menire este informarea corectă și imparțială, susținerea actului educativ și cultural, susținerea identității românești, se arată într-un comunicat semnat de către președintele UCIMR, Ștefan Gheorghiu, și de către președintele CREDIDAM, Mihai Cernea.



    În acest context, scriu conducătorii celor două organiyații de gestiune colectivă a drepturilor de autor, susținem că Radio România și Societatea Română de Televiziune sunt unii dintre principalii noști parteneri, promotori ai creației și interpretării autohtone de cea mai bună calitate, companii publice care într-adevăr își îndeplinesc menirea. Artiștii din întreaga țară vor avea de suferit în mod direct, deoarece aceste instituții de media și cultură sunt cele care prin difuzarea actelor artistice contribuie prin plata drepturilor de autor la supraviețuirea breslei interpreților și implicit la menținerea unui nivel profesional ridicat.



    Considerăm că argumentele aduse de alte organizații sunt corecte și pertinente: “În lumina Declarației Universale a Drepturilor Omului, nu se mai acceptă astăzi că ar fi necesară o autorizare a cetățeanului de a recepționa programele posturilor publice, accesul nediscriminatoriu si universal la aceste programe fiind garantat. De aceea, astăzi, obligația de plăti o taxa destinată posturilor publice este perceputa in Europa ca o contribuție în regim de solidaritate socială la finanțarea acestora, ca act de solidarizare a publicului general cu valori sociale unanim acceptate, necesară pentru susținerea posibilității universale de a recepționa programele posturilor publice. Articolul 10 al Convenției Europene a drepturilor Omului definește libertatea de exprimare inclusiv ca ”libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice”.



    Acest drept fundamental ar putea fi supus unor riscuri în contextul eliminării garanțiilor inexistenței unor ingerințe ale autoritații, care pot să apară ca urmare a subordonării financiare a posturilor publice. In plus, dacă îndeplinirea rolului public al acestora ar fi obstrucționată de lipsa garanțiilor de independență editorială — și nu doar politică, ci și economică – dat fiind că această independență este o condiție de existență a posturilor publice, atunci s-ar produce un efect paradoxal care ar transforma finanțarea de la bugetul de stat în ajutor de stat, care este restricționat în legislația europeană. De altfel, autonomia instituțională a celor două societăți media publice este statuată de Constituție, care le consacră dreptul de a fi reglementate prin lege organică. Finanțatorul produce întotdeauna dependența celui finanțat. Numai finanțarea care vine de la public produce autonomie.



    Ne exprimăm și îngrijorarea că în lipsa unei finanțări corespunzătoare, menirea culturală a Radio România ar fi probabil prima afectată, ceea ce ar fi, în esență, un atentat la ființa culturală a României, având în vedere rolul important pe care Radio România îl joacă în acest peisaj, se arată în finalul comunicatului transmis de UCIMR și CREDIDAM

  • Retrospectiva săptămânii 23.10-29.10.2016

    Retrospectiva săptămânii 23.10-29.10.2016

    S-a încheiat perioada de depunere a listelor de
    participare la alegerile parlamentare din 11 decembrie



    În România, partidele şi candidaţii independenţi şi-au
    depus listele de participare la alegerile parlamentare din 11 decembrie.
    Majoritatea formaţiunilor politice propun candidaţi pentru toate judeţele ţării
    şi dau asigurări că pe liste se află multe nume noi, alături de parlamentari cu
    experienţă. Partidele cu cea mai mare pondere în actualul legislativ, PSD,
    urmat de PNL, au propus liste pe care spun că se regăsesc 75% candidaţi noi,
    oameni bine pregătiţi şi integri. Candidaturile pot fi contestate până pe 7
    noiembrie, când vor rămâne definitive.



    NATO îşi consolidează flancul estic



    Tot mai multe ţări şi-au anunţat contribuţiile la
    întărirea flancului estic al Alianţei, în faţa ameninţărilor Rusiei din Baltică
    şi Marea Neagră. Anunţul a fost de secretarul general NATO, Jens Stoltenberg,
    la reuniunea Consiliului miniştrilor apărării din ţările membre ale Alianţei,
    de la Bruxelles, la care România a fost reprezentată de Mihnea Motoc. Canada,
    Germania, Olanda, Polonia, Turcia şi SUA au confirmat disponibilitatea de a
    trimite forţe terestre, navale şi aeriene în România pentru consolidarea
    prezenţei NATO în regiunea Mării Negre, a precizat Stoltenberg. El a salutat,
    în acelaşi timp, numeroasele contribuţii ale ţărilor membre la cele patru
    batalioane pe care Alianţa le va desfăşura în 2017 în cele trei ţări baltice şi
    în Polonia pentru a linişti ţările membre învecinate cu Rusia, care se simt mai
    vulnerabile după declanşarea conflictului ucrainean şi anexarea Crimeii de
    către Moscova, în martie 2014. În marja reuniunii miniştrilor apărării din
    ţările NATO, ministrul român al Apărării a discutat cu secretarul britanic
    pentru apărare, Michael Fallon. Autorităţile britanice au decis să disloce, în
    România, în 2017, aeronave de luptă Typhoon din cadrul Forţelor Aeriene Regale,
    în vederea executării misiunilor de poliţie aeriană şi participării la
    activităţi de pregătire în comun cu Forţele Aeriene Române.


    Fostul suveran al României
    a împlinit 95 de ani



    Pe 25 octombrie, fostul
    suveran Mihai I a împlinit 95 de ani, Casa Regală a României organizând cu
    acest prilej, până pe 28 octombrie, mai multe evenimente – ceremonii de
    decorare, concerte, lansări de carte. La Radio România a fost difuzată în
    premieră o piesă de teatru, scrisă de Regele Mihai şi de Regina Ana,
    în urmă cu 56 de ani. Forţat de comunişti să abdice pe 30 decembrie 1947, fostul suveran a trăit
    în exil. El a putut reveni în ţară doar după Revoluţia anticomunistă din
    1989, şi-a redobândit cetăţenia română, retrasă de comunişti, şi o parte din proprietăţi.
    Regele Mihai a promovat, ca ambasador special, în marile cancelarii occidentale
    admiterea României în NATO, în 2004, şi UE, în 2007. Tot pe 25 octombrie a fost marcată şi Ziua
    Armatei Române, în toate garnizoanele din ţară şi în teatrele de operaţiuni
    fiind organizate ceremonii militare şi religioase. Au fost depuse coroane de flori la cimitirele
    şi monumentele dedicate eroilor români din Austria, Bosnia şi Herţegovina,
    Bulgaria, Cehia, Rusia, Republica Moldova şi Ucraina. În prezent, 780 de
    militari români se află în misiuni internaţionale, în mai multe locuri din
    lume, dintre care 629 în Afganistan.



    Peste 100 de legi nefiscale vor fi eliminate
    de la 1 ianuarie



    Proiectul de lege iniţiat de Partidul
    Social-Democrat privitor la eliminarea a 102 taxe nefiscale a trecut, în
    această săptămână, şi de Camera Deputaţilor, care este for decizional. Este
    vorba de eliminarea, între altele, a timbrului de mediu pentru autovehicule, a
    unor taxe la Registrul Comerţului, taxe consulare şi de cetăţenie, taxe pentru
    cazierul fiscal, pentru eliberarea paşaportului temporar, pentru pierderea sau
    modificarea actelor, pentru permisele de pescuit recreativ sau sportiv. Deşi cu
    doar o zi înainte de votul din plenul Camerei Deputaţilor comisia de
    buget-finanţe adoptase un amendament pentru scoaterea din acest pachet a taxei
    radio-tv, în cele din urmă şi aceasta a fost eliminată de la 1 ianuarie.
    Decizia a generat numeroase reacţii ale clasei politice, ale societăţii civile
    şi ale reprezentanţilor unor instituţii publice de media de peste hotare, care
    consideră că o astfel de măsură ar afecta, semnificativ, independenţa Radioului şi Televiziunii
    publice. Premierul Dacian Cioloş consideră că legea
    vine în contradicţie cu cea de funcţionare a Radiodifuziunii şi Televiziunii
    Publice. Dacian Cioloş: Legea de funcţionare a Televiziunii şi a
    Radioului prevede în momentul de faţă că aceste instituţii nu pot fi finanţate
    100% din bugetul de stat, conform legislaţiei actuale. Şi dacă s-ar modifica
    legislaţia ar fi considerat ajutor de stat, care trebuie notificat Comisiei
    Europene şi trebuie câteva luni în care să aşteptăm răspunsul Comisiei
    Europene. În România, taxa radio-tv reprezintă 67,56% din venitul
    Televiziunii publice şi 49% din venitul Radioului public. Valoarea ei lunară
    este de 0.8 euro pentru televiziune şi de 0,6 euro pentru radio, cea mai
    scăzută din Europa.

  • Taxa radio-tv: Apel al Uniunii de Radio Asia-Pacific (ABU)

    Taxa radio-tv: Apel al Uniunii de Radio Asia-Pacific (ABU)

    Secretarul general al Uniunii de Radio Asia-Pacific (ABU), Javad Mottaghi, le cere într-o scrisoare, preşedintelui Klaus Iohannis şi premierului Dacian Cioloş să facă demersurile necesare pentru a menţine taxa radio-tv despre care spune că este un instrument democratic, o legătură directă între cetăţeni şi instituţiile publice de media.



    Responsabilul ABU apreciază Radio România drept un model de serviciu public şi îşi exprimă speranţa că această instituţie îşi va putea păstra independenţa faţă de orice influenţă politică.



    În scrisorile transmise, Javad Mottaghi şi-a exprimat profunda ingrijorarea ca urmare a votului din Parlamentul Romaniei, care a dus la eliminarea taxelor pentru serciviile publice de radio si televiziune.



    Taxa radio-tv este, prin excelenta, cel mai sigur mod prin care se poate asigura independenta editoriala a serviciilor publice de media. Acest sistem este larg raspandit atat in Europa, cat si in regiunea Asia-Pacific, iar cei mai importanti membri ai Uniunii de Radio si Televiziune Asia-Pacific il folosesc de zeci de ani.



    De exemplu, Societatea Japoneza de Radio si Televiziune (NHK) si-a asigurat o prestigioasa pozitie in topul serviciilor publice de media din lume, atat in ceea ce priveste relatarea stirilor si evenimentelor, cat si implementarea celor mai inalte standarde tehnice. Aceasta societate se afla in slujba publicului, acoperind toate domeniile de importanta nationala si strategica, mai ales datorita sistemulul de colectare a taxei radio-tv. NHK reprezinta, totodata, un element important al identitatii nationale japoneze, sublinia responsabilul ABU.



    Cred cu tarie ca Radio Romania (SRR) merita, de asemenea, sa se regaseasca printre institutiile care consolideaza reputatia Romaniei in lume. Desi Romania nu apartine ariei geografice acoperite de ABU, suntem mandri ca postul public de radio din tara dumneavoastra este un activ membru asociat al ABU. In afara de succesul inregistrat pe pietele media internationale, organizatia noastra impreuna cu Radio Romania au derulat proiecte strategice care au adus un plus de imagine tarii dumneavoastra, in intreaga zona de emisie a ABU, ceea ce inseamna jumatate de planeta, cu o potentiala audienta de peste 3.5 miliarde de ascultatori, a afirmat dl. Mottaghi.



    Secretarul general ABU a reamintit in context turneul efectuat la Kuala Lumpur, Malaezia, de Orchestra Nationala Radio din Romania, cu ocazia Summitului International Media pentru Copii, din 2014, precum si seria de conferinte anuale MEDIA2020, organizate in Romania si in Asia, de Radio Romania in parteneriat cu ABU, si care ofera imaginea unei Romanii moderne, atractive pe piata asiatica, si deschise dialogului cultural.



    Radio Romania a reusit sa fie o adevarata fereastra catre cultura bogata si traditiile Romaniei, in zona Asia-Pacific. Am observat acest lucru cand Orchestra Simfonica Radio a concertat la Kuala Lumpur in septembrie 2014, iar Televiziunea Malaeziana a transmis acest spectacol timp de 60 de minute. Am observat acest lucru cand un artist din Romania a urcat pe scena, in China, in cadrul Asia Radio Song Festival, in aprilie 2016. Si am observat acest lucru cu numeroase alte ocazii, adauga sursa citata.



    Pentru a face Romania cunoscuta in lume, ce poate fi mai eficient decat sa difuzezi in eter un asemena spectacol, catre milioane de spectatori de pe alte continente? Cu doi ani in urma, radiodifuzorii din regiunea noastra stiau foarte putine lucruri despre Romania. Eforturile depuse de Radio Romania, parteneriatul activ cu aceasta institutie, precum si colaborarea sa cu ABU si cu membrii sai in ultimii doi ani, au schimbat complet aceasta perspectiva. Pot sa observ acum ca radio-difuzorii din zona Asia — Pacific stiu mult mai multe despre Romania datorita ferestrei deschise de Radio Romania si datorita multor altor evenimente deosebite din zona noastra la care au participat profesionisti ai Radio Romania.



    Radio Romania este un model de success in ceea ce priveste functionarea serviciilor publice de media. Credibilitatea sa si aprecierea publicului demonstreaza ca Radio Romania este o institutie foarte respectata si sprijinita de public. Vom fi fericiti daca toate proiectele mai sus mentionate vor continua si daca Radio Romania va ramane acelasi partener de incredere, neafectat de ingerinte politice.



    De aceea, va solicit sprijinul pentru pastrarea acestui instrument democratic, care este taxa radio-tv, o garantie a legaturii directe dintre cetatenii tarii dumneavoastra si radiodifuzorii publici, valoarea esentiala a serviciilor publice de media. Odata ce acest sistem este eliminat, este greu de imaginat ca poate fi re-creat cu usurinta. Excelenta, profit de aceasta oportunitate pentru a va reasigura de inalta mea consideratie, a conchis Javad Mottaghi.


  • Opinii privind eliminarea taxei radio-TV

    Opinii privind eliminarea taxei radio-TV

    Premierul Dacian Cioloș a declarat vineri că Guvernul a analizat legea privind eliminarea a 102 taxe nefiscale, inclusiv taxa radio-tv, dar că nu sunt argumente pentru atacarea ei la Curtea Constituțională. Anterior, imediat după adoptarea legii, premierul precizase că ia în considerare atacarea la Curtea Constituțională a acestei legi.



    “Am analizat. Nu avem argumente constituționale pentru a ataca astfel de decizii. O să trimitem, într-un fel sau altul, probabil, o notă către Parlament în care să explicăm care sunt problemele legislative, din punctul nostru de vedere, cu aplicarea acestei legi, pe care Parlamentul ar trebui să le clarifice în cel mai scurt timp, dacă dorește să aplice aceste legi, pentru despre asta e vorba acolo. Dincolo de partea bugetară, de impactul bugetar (…) de peste un miliard de lei, dincolo de asta, sunt câteva probleme juridice legislative care trebuie clarificate, inclusiv pentru radio și pentru televiziune, pentru că altfel această lege sau nu poate să fie aplicată sau riscă să creeze mai multe probleme decât să rezolve”, a declarat Cioloș.



    Pe de altă parte, Sindicatul Liber din Societatea Românã de Radiodifuziune (SLSRR) a adresat scrisori deschise preşedintelui Klaus Iohannis şi premierului Dacian Cioloş, solicitându-le sã atace la Curtea Constituþionalã legea prin care este eliminată taxa radio-tv. Sindicatul semnaleazã cã trecerea finanţãrii la bugetul de stat transformã serviciile publice de radio şi televiziune în societãţi guvernamentale, iar acestea îşi pierd astfel cel mai important element care le conferã autonomie şi independenţã. Anterior SLSRR a solicitat Avocatului Poporului sã sesizeze Curtea Constituţionalã în legãturã cu încãlcarea drepturilor constituţionale.



    Asociaţia Presei Române îi solicitã preşedintelui Iohannis sã nu promulge legea care prevede eliminarea taxei radio-tv. Asociaţia considerã cã scopul mãsurii nu este de a aduce economii pentru cetãţeni, ci doar de a periclita grav dreptul acestora la informare corectã şi echidistantã.



    Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (UZP) s-a adresat, de asemenea, preşedintelui Klaus Iohannis printr-o scrisoare deschisã, semnalând neconstituţionalitatea unor articole din cuprinsul legii votate de Parlament. “Veniturile proprii ale celor douã servicii publice provin, în principal, din taxa radio-tv, aşa cum a reţinut şi Curtea Constituţionalã ori de câte ori s-a pronunţat, în trecut, cu privire la constituţionalitatea acestei taxe”, scrie UZP.



    În replică, președintele PSD, Liviu Dragnea, a propus ca în legea bugetului de stat să fie asigurate, în mod predictibil, bugetele SRR și SRTv, iar legea de funcționare a celor două instituții să fie modificată astfel încât acestea să fie conduse de un manager independent de factorul politic și angajat în urma unui concurs.



    Deputații au adoptat în unanimitate, cu 225 voturi “pentru”, proiectul de lege inițiat de liderul PSD, Liviu Dragnea, care prevede eliminarea a 102 taxe nefiscale, inclusiv a taxei radio-tv.

  • Taxa radio-tv: Ingrid Deltenre (EBU) s-a adresat președintelui Iohannis

    Taxa radio-tv: Ingrid Deltenre (EBU) s-a adresat președintelui Iohannis

    Ingrid Deltenre, Director General al Uniunii Europene de Radio şi Televiziune (EBU), s-a adresat Preşedintelui României, Klaus Iohannis, şi autorităţilor statului român exprimându-şi îngrijorarea cu privire la eliminarea taxei radio:


    Vă scriem pentru a ne exprima profunda îngrijorare ca urmare a votului din Parlamentul României, de eliminare a taxei radio-tv.


    Acest model de taxă radio-tv s-a dovedit a fi, în multe ţări, cea mai stabilă şi predictibilă metodă de finanţare a serviciilor publice de media. Mai mult decât atât, aceasta asigură independenţa faţă de orice formă de ingerinţă politică şi stabileşte o relaţie directă cu publicul, la nivel naţional.



    Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune, alături de numeroase organizaţii internaţionale, şi-a exprimat, în repetate rânduri, îngrijorarea faţă de situaţia delicată în care se află serviciile publice de media din România. TVR, în mod special, este profund afectată în prezent de un sistem intens politizat de conducere a serviciilor publice de media, având un preşedinte numit de parlament şi care este demis, în mod obişnuit, în fiecare an, prin respingerea Raportului de activitate anual al TVR.



    Măsura de a trece integral finanţarea TVR şi a Radio România la Guvern se suprapune unei acute lipse de independenţă structurală, în raport cu standardele internaţionale şi ale UE. Va înlătura orice impresie că serviciile publice de media pot contribui efectiv şi eficient la crearea unei societăţi unite şi democratice. Astfel, ne putem aştepta ca ingerinţa politică în activitatea TVR şi a Radio România să atingă un nivel fără precedent la nivelul EBU şi al membrilor săi.



    Am dori să vă atragem atenţia asupra faptului că un asemenea pas iremediabil cu privire la finanţarea serviciilor publice de radio şi televiziune va fi adus la cunoştinţa Comisiei Europene, în vederea unei noi Măsuri de Ajutor de Stat din UE. Potrivit experienţei noastre, asemenea cazuri se analizează şi soluţionează în decursul mai multor ani, până ca guvernul să poată implementa noul sistem. Singurul element pozitiv pe care îl putem decela dintr-o asemenea amânare, ar fi obligativitatea ca România, să asigure, printre altele, independenţa organismului său de monitorizare a serviciilor publice de mass media, în conformitate cu prevederile stipulate în Comunicarea din 2009 privind Ajutorului de Stat din domeniul Audiovizual, din UE.



    Vă lansam apelul de a nu aproba această propunere, care nu va face decât să înrăutăţească situaţia, şi ar putea distruge sistemul public de media din România (radio şi TV) în detrimentul societăţii şi democraţiei din România şi al cetăţenilor săi.”

  • Audiovizualul public, finanţat de stat?

    Audiovizualul public, finanţat de stat?

    Camera
    Deputaţilor de la Bucureşti, for decizional în acest
    caz, a adoptat, marţi,
    propunerea legislativă a PSD de eliminare a peste 100 de taxe nefiscale,
    inclusiv a celor radio-TV, care asigura cea mai mare parte a finanţării
    posturilor publice. Luni, social-democraţii anunţaseră că renunţă la
    eliminarea acestei taxe, pe fondul criticilor clasei politice, societăţii
    civile, reprezentanţilor unor instituţii publice de media, care au apreciat că
    absenţa ei ar afecta semnificativ autonomia şi independenţa Radioului şi
    Televiziunii publice.

    Consiliul de Administraţie al Societăţii Române
    de Radiodifuziune afirmă că eliminarea prin lege a taxei radio-tv afectează
    grav independenţa şi echidistanţa serviciilor publice de radio şi televiziune.

    Şi organizaţii de media critică eliminarea taxei, considerând că măsura
    alterează profund misiunea serviciilor publice de radio şi televiziune şi
    creează o relaţie de dependenţă excesivă faţă de factorul politic.

    În replică,
    preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a susţinut că eliminarea
    taxei radio-tv nu presupune subordonarea politică a celor două instituţii
    publice şi a propus stabilirea unor alocări de la bugetul de stat.

    Liviu Dragnea: Pentru anul viitor, prin
    Legea bugetului de stat în parlament aprobăm un nivel de tarif de 21 de lei
    aferent fiecărui cetăţean român pentru Radio ceea ce înseamnă un buget de 420
    de milioane de lei, iar pentru Televiziune alocarea propusă este de 34 de lei
    în numele fiecărui cetăţean român, asta însemnând un total de 680 de milioane
    de lei.

    Liberalii, principalii rivali
    politci ai PSD, au explicat de ce au votat proiectul. Deputatul Andreea Paul: Partidul Naţional
    Liberal a votat pentru acest proiect de lege pentru că în ansamblu, el este unul
    bun. Dar există două riscuri majore care s-au strecurat. E vorba despre
    eliminarea taxei radio-tv care este o uriaşă greşeală, care va amputa
    libertatea şi autonomia Radioului şi Televiziunii publice care nu-şi pot cumpăra
    această libertate apelând la bugetul de stat, iar pe de altă parte acelaşi PSD
    ne propune de anul viitor înlocuirea cu alte taxe şi tarife parafiscale ceea ce
    înseamnă că nu sunt interesaţi decât de eliminarea acestor taxe pe perioada
    campaniei electorale.

    Guvernul spune că
    iniţiatorii legii nu au indicat sursa de finanţare pentru acoperirea impactului
    bugetar presupus de anularea acestor taxe. Potrivit Ministrului de finanţe,
    Anca Dragu, impactul bugetar dupa eliminarea taxei radio-tv ar fi de
    aproximativ 600 de milioane lei pe an (140 de milioane de euro). Dragu atrage atenţia că pentru finanţarea integrală de
    la bugetul de stat a Radioului şi Televiziunii publice este nevoie de
    modificarea Legii privind organizarea şi funcţionarea celor două instituţii,
    care este una organică.

    Anca Dragu: În actualul cadru legal de
    la bugetul de stat pot fi achitate doar anumite tipuri de cheltuieli pentru
    Radio şi Televiziune. Ca atare, nu putem acoperi toate cheltuielile. De aceea,
    aceste taxe sunt necesare şi sunt parte din cadrul legal de funcţionare al
    Radioului şi al Televiziunii.

    Premierul Dacian Cioloş a atras atenţia că
    după adoptarea acestei legi va fi nevoie de creşterea altor taxe şi impozite
    pentru compensarea efortului bugetar.

  • Mesaj al Consiliului de Administraţie al SRR

    Mesaj al Consiliului de Administraţie al SRR

    Membrii Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, reuniţi în şedinţă extraordinară desfăşurată astăzi, 25 octombrie, au transmis prin intermediul lui Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al SRR, un mesaj adresat ascultătorilor Radio România referitor la posibilele consecinţe ale eliminării taxei radio-tv: