Radio România Internațional

Tag: taxe

  • Negocieri guvern – taximetrişti

    Negocieri guvern – taximetrişti

    Câteva sute de taximetrişti au protestat, miercuri, în centrul capitalei, la inițiativa Asociaţiei Şoferilor de Taxi Bucureşti-Ilfov. Acestui protest li s-au alăturat şi şoferi din alte oraşe. Ei au ieșit în stradă pentru a cere o serie de modificări legislative privind transportul în regim de taxi şi transportul alternativ. Taximetriștii sunt nemulţumiţi din cauza concurenţei neloiale pe care le-o fac platformele de transport alternativ şi vor ca firmele respective să îndeplinească aceleaşi obligaţii. Ei îşi doresc să fie asigurată o competiţie corectă şi condiţii echitabile în acest domeniu.

    Vox pop Suntem prea mulţi Uber şi Bolt. Să se limiteze la 1 la 1.000 de locuitori, cum suntem şi noi, 4 la 1.000 de locuitori. Să plătească taxe şi impozite la fel ca noi, să nu mai aibă maşinile pe comodat, pe închirieri, să treacă maşina pe firmă şi să plătească taxele. 25% impozitul care pleacă în Olanda, să-l plătească în România şi cartea de muncă cum avem toţi. Să aibă contracte de la ITM. Să-şi plătească dările la stat, cum plătim şi noi. O reglementare, da. Atât ceremˮ.

    Reprezentanții taximetriștilor afirmaseră, în ziua protestului, că aceștia erau gata să rămână în stradă pe termen nelimitat, dacă nu le vor fi îndeplinite revendicările în 30 de zile. Însă, chiar miercuri, taximetriștii au discutat cu autorităţile despre solicitărilor lor. Revendicările au fost agreate la întâlnirea de la Guvern, motiv pentru care acţiunile de protest au fost oprite. Reprezentanţii Asociaţiei Şoferilor de Taxi Bucureşti – Ilfov au cerut respectarea unui articol din 2019 cu privire la fiscalizarea curselor şi comisioanelor printr-o entitate fiscală înregistrată la Oficiul Național al Registrului Comerțului, cu suspendarea avizului tehnic până la intrarea în legalitate. O altă solicitare a constituit-o limitarea copiilor conforme, pe criterii similare cu cele aplicate serviciului de taximetrie, având ca rezultat protejarea calităţii vieţii şi aerului, aglomerării traficului şi poluarea din marile oraşe.

    De asemenea, taximetriştii au cerut eliminarea posibilităţii de emitere a copiei conforme pentru auto deţinute de operatori cu contract de comodat sau închiriere, ridicarea pragului de autorizare la vechimea maşinii, minimum E6. O altă revendicare vizează interzicerea colantării sau aplicarea regulamentelor locale cu privire la reclame, pe autoturisme la platformele digitale. În legătură cu protestul taximetriștilor, premierul Marcel Ciolacu a declarat că este interesat, în primul rând, de interesele cetăţenilor şi de principiul concurenţei. Trebuie să fie un mediu concurenţial egal, fără excepţii pentru uniiˮ, a afirmat premierul Ciolacu. El a adăugat, totodată, că legislaţia românească în domeniu trebuie să fie aliniată cu cea din alte state ale Uniunii Europene


  • CE lucrează la un set de măsuri pentru a rezolva problema cerealelor ucrainene ieftine

    CE lucrează la un set de măsuri pentru a rezolva problema cerealelor ucrainene ieftine

    România, Polonia, Slovacia, Ungaria şi Bulgaria au trimis o scrisoare Comisiei Europene în care îi cer să susţină propunerile ce îi pot proteja pe agricultorii din Uniune de efectele vânzării de cereale mai ieftine provenite din Ucraina. Executivul comunitar ar urma să prezinte astăzi, la prima reuniune sub preşedinţie belgiană, a Consiliului pe Agricultură şi Pescuit, setul de măsuri care ar trebui să răspundă acestor probleme. Una dintre solicitări se referă la introducerea taxelor de import pentru cerealele din Ucraina, care acum pot fi vândute mai ieftin întrucât nu trebuie să respecte standardele de calitate precum cele produse în Uniunea Europeană.

    De altfel, comisarul pentru Agricultură menţiona, săptămâna trecută, că volumul exportului ucrainean către spaţiul comunitar s-a dublat în ultimii doi ani, iar cele mai afectate sunt pieţele agricole ale celor cinci state apropiate de Ucraina. Olof Gill, purtător de cuvânt al Comisiei pe probleme de agricultură:

    Confirm faptul că am primit această scrisoare şi vom răspunde în timp util. La Consiliul pentru Agricultură va fi un punct de discuţie tocmai pe această problemă. Intenţia Comisiei este să răspundă celor cinci state şi să vină cu o propunere legată de comerţul cu Ucraina.


    O organizaţie naţională a fermierilor români, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare, le solicită, de asemenea, forurilor europene să menţină şi în acest an derogarea de la standardele privind bunele condiţii agricole şi de mediu. Fermierii români mai cer introducerea unui sistem european de monitorizare a transporturilor de produse agricole ucrainene, sistem care să garanteze că acestea ajung la destinaţie şi nu rămân pe traseu. O altă măsură propusă vizează introducerea pragurilor de import pentru orice marfă agricolă supusă comerţului, bazate pe media anuală sau trimestrială pentru anii 2021 şi 2022.


  • Bugetul 2024, promulgat

    Bugetul 2024, promulgat

    Aprobate pe 15 decembrie de Executiv și, cinci zile mai târziu, printr-o procedură accelerată, de Legislativ, Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 au fost promulgate joi de președintele Klaus Iohannis.


    Inflaţia şi menţinerea echilibrelor macroeconomice sunt provocările principale ale anului viitor, declara premierul, în plenul reunit al Parlamentului, atunci când a prezentat proiectul bugetului de stat pe 2024, construit, potrivit lui Marcel Ciolacu, astfel încât să asigure creşterea bunăstării cetăţenilor.

    Direcţiile strategice pe care se bazează acest buget sunt, spunea premierul – o strategie economică coerentă pentru a atinge anul viitor a doua cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, investiţii record, creşterea veniturilor pentru 12 milioane de români, inclusiv pentru pensionari, un mediu economic mai puternic prin accesarea schemelor de ajutor pentru dezvoltare şi crearea de noi locuri de muncă. Dar, în acelaşi timp, pentru a avea un mediu economic echitabil, cu adevărat concurenţial, cu mai puţine scutiri şi facilităţi fiscale, un plan coerent de ordonare a cheltuielilor bugetare şi un pachet de măsuri de creştere a colectării şi combatere a eficientă a evaziunii fiscale, alături de o garanţie fermă pentru securitatea cetăţenilor în contextul războiului de la graniţă, prin alocarea unui buget de 2,5% din PIB pentru Apărare.

    Este un buget calibrat cu atenţie, pentru a atenua presiunile inflaţioniste, susține Marcel Ciolacu. La fel ca în acest an, vom avea o economie care va creşte pe investiţii, nu pe consum, iar pentru aceasta am decis să prioritizăm investiţiile, care vor aduce jumătate din creşterea economică şi vor avea o rată de creştere dublă faţă de cea a consumului, a explicat premierul, în condițiile în care în matricea construcției bugetare de anul viitor un loc special îl au investițiile, situate la o valoare de circa 7% din Produsul Intern Brut.

    Iar pentru a nu mai arunca bani pe zeci de mii de proiecte începute şi niciodată realizate, pentru 2024 au fost selectate peste 150 de proiecte de investiţii importante, dintre care 108 la Transporturi şi Infrastructură, 21 la Ministerul Dezvoltării, 13 la Mediu, nouă la Sănătate.

    Pe lângă infrastructură, celelalte două domenii strategice în care se va investi masiv în 2024 vor fi Educaţia şi Sănătatea. Creșterea economică prevăzută este de 3,4%, în timp ce deficitul bugetar este estimat la 5% din PIB.


    Opoziţia a criticat, însă, construcția bugetară. Nerealist, construit pe cifre false, fără viziune, proiectul de buget nu asigură o dezvoltare a României, spun reprezentanții partidelor de opoziție. După calculele lor, în urma supraestimării veniturilor și a subestimărilor cheltuielilor, deficitul bugetar va depăși 7% din PIB, adică nu va rezulta o consolidare fiscală, ci dimpotrivă.


  • Parlamentul României a adoptat bugetul pe 2024

    Parlamentul României a adoptat bugetul pe 2024

    Coaliţia
    social-liberală aflată la guvernare şi-a impus punctul de vedere, iar proiectul
    de buget pe care l-a propus a fost adoptat de legislativ. Au fost trei zile de
    dezbateri intense în plen, care au depăşit adesea limita decenţei. Responsabili
    cu circul au fost, şi acum, reprezentanţii Alianţei pentru Unirea Românilor,
    formaţiune radical-naţionalistă, populist-suveranistă, considerată cvasiunanim,
    de presa nepartizană şi de celelalte partide, exponenta curentului extremist.
    În final, AUR nu a participat la vot, nemulţumită că nu i s-au acceptat
    amendamentele la proiectul de buget.


    Potrivit iniţiatorului, executivul PSD -
    PNL, bugetul este construit pe o creştere economică de 3,4%, un deficit de 5
    procente, e orientat spre investiţii şi are la bază un plan concret de ordonare
    a cheltuielilor bugetare şi un pachet de măsuri de creştere a colectării şi
    combatere eficientă a evaziunii fiscale.

    Este un buget pentru români, a declarat
    premierul social-democrat Marcel Ciolacu, după adoptare:

    Nu este un buget pentru
    politicieni, e un buget pe dezvoltare. Acoperim investiţiile, ca şi anul
    acesta, sunt mai mari decât consumul, şi nu în ultimul rând, taxele anul viitor
    nu se vor mări.


    Prim-ministrul a respins ideea că bugetul ar fi
    supraestimat. El a promis peste 80.000 de noi locuri de muncă şi majorări
    salariale de 5 % în sectorul public.


    În plus, executivul va realiza tot ce şi-a
    asumat, inclusiv digitalizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a
    dat asigurări şeful guvernului.


    Din opoziţie, Ununea Salvaţi România a criticat
    vehement bugetul, pe care îl consideră nerealist, şi a votat împotrivă.
    Preşedintele USR, Cătălin Drulă: Este al doilea an la rând când construiţi
    un buget cu venituri supraestimate şi cheltuieli subestimate. O gaură de cel
    puţin 40 de miliarde de lei (8 miliarde de euro-n.red.), un deficit bugetar de
    130 de miliarde de lei – acestea sunt coordonatele bugetului pe care l-aţi
    propus parlamentului    .

    I-a dat replica un liberal, deputatul Florin
    Roman: E o altă minciună. S-a spus că nu sunt bani pentru investiţii şi avem
    peste 7,1-7,2 procente din PIB pentru investiţii. Avem Programul Naţional
    Liberal Anghel Saligny. Pilonul doi de pensii ( administrate privat
    – n.red.) creşte şi nimeni nu se va atinge de el.


    Au fost adoptate şi
    câteva din miile de amendamente depuse, provenind atât de la putere, cât şi de
    la opoziţie, care vor fi finanţate prin redistribuiri de fonduri. În forma
    propusă de guvern a trecut de Parlament şi bugetul asigurărilor sociale. Acesta
    prevede, între altele, majorarea pensiilor de la 1 ianuarie cu rata inflaţiei, respectiv
    13,8%, şi noi majorări ale pensiilor, cu diferite procente, în septembrie, după
    recalculările ce vor fi făcute în conformitate cu noua lege a pensiilor.



  • Cum va arăta bugetul pentru 2024?

    Cum va arăta bugetul pentru 2024?

    Proiectul
    de buget al României pentru 2024 este unul modern, structurat pe
    priorităţile şi nevoile actuale, susţine ministrul finaţelor publice, Marcel
    Boloş, care subliniază în acelaşi timp obligaţia guvernului de a conduce
    politica fiscal-bugetară într-un mod prudent.


    Proiecţia bugetară include
    majorările de salarii anunţate deja de ceva timp de Executiv – o creştere de 5%
    pentru angajaţii din sistemul public, cu excepţia celor din Educaţie, pentru
    care este prevăzută o majorare de 20% în două etape, la 1 ianuarie și 1 iunie. De
    asemenea, este prevăzută și o majorare de 13,8% pentru pensionari şi
    perspectiva recalculării tuturor pensiilor conform noii legi. De asemenea,
    câștigul salarial mediu net lunar este de 4.733 de lei (cca. 950 euro).     Tot în sectorul
    bugetar este suspendată ocuparea prin concurs a posturilor vacante, munca
    suplimentară va fi compensată în zile libere.


    Proiectul de buget
    este construit pe o creştere economică de 3,4% anul viitor, un deficit de 5%
    din PIB şi o inflaţie medie anuală de şase procente. Veniturile bugetului
    general consolidat ar urma să se ridice la peste 586 de miliarde de lei (cca.
    118 miliarde euro), reprezentând 33,8% din PIB, iar cheltuielile bugetului
    general consolidat s-ar situa la peste 672,7 miliarde de lei (cca. 135 miliarde
    euro), adică la 38,8% din PIB.


    Legea bugetului cuprinde majoritatea
    măsurilor din pachetul fiscal asumat de către Executiv în faţa Parlamentului.
    Printre acestea se numără impozitul minim pe cifra de afaceri, impozitul
    suplimentar pentru instituţiile de credit şi cel pentru operatorii din
    sectoarele petrol şi gaze, limitarea facilităţilor fiscale din IT, construcţii,
    sectorul agricol şi industria alimentară, creşterea TVA de la 5 la 19% în cazul
    alimentelor cu conţinut ridicat de zahăr şi al transportului de persoane în
    scop turistic şi de agrement, de exemplu. Sunt prevăzute şi măsurile legate de
    diminuarea funcţiilor de conducere, desfiinţarea funcţiilor vacante, dar şi
    acordarea voucherelor de vacanţă şi a indemnizaţiei de hrană numai pentru
    funcţionarii publici cu un venit sub nivelul unui plafon de 8.000 lei (cca. 1600
    euro) net lunar. Creşte însă valoarea voucherului de vacanţă de la 1.450v lei
    (290 euro) la 1.600 lei (320 euro) pe an, pentru a nu     fi
    afectaţi beneficiarii de introducerea CASS de 10% pentru aceste tichete.


    Opoziţia
    critică proiectul bugetului. Reprezentanţii AUR şi cei ai USR spun că deficitul
    bugetar va fi mai mare de 5%, cât estimează guvernul. Prim-vicepreşedintele
    AUR, Marius Lulea, afirmă că documentul prezintă cheltuieli mult prea mari, iar
    veniturile sunt estimate în mod nerealist. El atrage atenţia că specialiştii din
    partidul său estimează un deficit de 6% – 7%. La rândul său, fostul ministru
    USR al finanţelor Anca Dragu crede că deficitul bugetar va fi de 7,2% din PIB
    în 2024.


  • Ministrul de finanţe, despre bugetul 2024

    Ministrul de finanţe, despre bugetul 2024

    În
    așteptarea adoptării bugetului României pe 2024, ministrul Finanţelor, Marcel
    Boloş, a adus o serie de clarificări, cerute în mod repetat de opoziția
    parlamentară și de presă. Astfel, el a afirmat că sursele de finanțare atât
    pentru majorarea cu inflaţia de la 1 ianuarie anul viitor, cât şi pentru
    recalcularea din luna septembriea
    tuturor pensiilor publice au fost identificate. Urmează, totodată, să fie luată
    o decizie privind creşterea salariilor profesorilor – a mai spus Marcel Boloş:

    Prima componentă de buget este cea cu referire la cheltuielile cu pensiile,
    atât pe componenta de ajustare a acestora cu inflaţia de la 1 ianuarie, cât şi
    recalcularea de la data de 1 septembrie, pentru cuprinderea acestor sume în
    buget, pentru a avea siguranţa sursei de finanţare pentru aceste tipuri de
    cheltuieli. Apoi, al doilea lucru este cel cu privire la drepturile
    profesorilor şi la ceea ce înseamnă cheltuielile suplimentare ale bugetului de
    Stat, urmând să se convină asupra mecanismului de ajustare şi de indexare sau
    majorare a salariilor profesorilor în zilele următoare şi să avem, din acest
    punct de vedere, o decizie finală.

    În cadrul unei discuții cu
    deputaţii liberali, ministrul Finanţelor a precizat că, anul viitor, nu vor fi
    creşteri de taxe şi impozite şi vor continua proiectele de infrastructură
    destinate comunităţilor locale prin programul ʹAnghel Salignyʹ. În privința
    surselor din care vor fi finanțate cheltuielile suplimentare preconizate,Marcel Boloș a amintit că va intra în vigoare
    legea fiscal-bugetară aprobatăla
    finele lui septembrie prin asumarea răspunderii guvernamentale, în consecință
    la nivelul Ministerului pe care îl conduce are loc, în prezent, un amplu proces
    de implementare a măsurilor antifraudă cuprinse în această lege. ‘Prin aceste
    măsuri pe care le-am gândit la nivelul Ministerului, prin digitalizare,
    intenţionăm să încasăm sume suplimentare la buget. Noi ne aşteptăm să fie de
    ordinul miliardelor de lei’ – a adăugat Marcel Boloş. Potrivit Partidului
    Național Liberal, la guvernare alături de Partidul Social-Democrat, proiectul
    de buget va fi depus în Parlament cel mai probabil pe 18 decembrie şi adoptat
    până pe 22 decembrie.

    Între timp, nedând prea multă crezare promisiunilor
    autorităților, 70% dintre români se așteaptă ca taxele să crească anul viitor,
    după cum indică raportul Monitorul global al inflației realizat în
    33 de țări, printre care și România, de compania de cercetare Ipsos. Doar 6%
    din români spun că trăiesc confortabil, iar 43% că se
    descurcă bine. În schimb, 28% abia se descurcă, pentru 16 din
    100 este greu, iar pentru 6% – foarte greu


  • Fără noi taxe în 2024

    Fără noi taxe în 2024

    Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că anul viitor nu vor fi introduse taxe noi și că guvernul de la București va face rost de bani prin lupta cu evaziunea fiscală. Mai mult, combaterea evaziunii fiscale reprezintă o sursă importantă pentru alcătuirea viitorului buget al României — anunță executivul. Astfel, Marcel Ciolacu cere ca cei care nu plăteau până acum să își achite dările către stat, subliniind că vrea să plătească ”cei care fraudau statul și care fură din sănătatea, educația și pensiile românilor”.



    Primul ministru a declarat că ANAF a început deja “să-şi facă treaba” şi să colecteze aproape de ţinta asumată. A apreciat, totodată, că, în sfârşit, instituţiile statului încep să arate determinare împotriva celor care fraudează banii românilor și a salutat acţiunile împotriva evaziunii fiscale, intensificate în ultimele zile. A mai spus că banii recuperaţi din evaziune sunt cheia pentru creşterea pensiilor.



    Marcel Ciolacu: În octombrie, colectarea veniturilor a ajuns la nivelul record de 40 de miliarde de lei şi sunt convins că păstrând acelaşi ritm până la finele anului şi ţinând sub control cheltuielile neesenţiale, vom respecta ţinta de deficit agreată cu Comisia Europeană. Un argument în plus sunt acţiunile mult mai susţinute contra evaziunii fiscale pe care le-am văzut cu toţii în ultimele zile, iar a elimina evazioniştii, care fură zeci de miliarde de lei anual, este cheia pentru a obţine fondurile necesare şi pentru creşterile de pensii, şi pentru educaţie, şi pentru sănătate”.



    Este o asumare a noastră a tuturor, legat de faptul că nu vom crește taxele și impozitele. Este absolut incorect față de mediul de afaceri să venim cu creșterea taxelor și a impozitelor undeva în prima parte sau a doua jumătate a anului” — a declarat și președintele PNL, Nicolae Ciucă.



    Mai mult, spunea recent acesta, una dintre sursele care pot susţine noul proiect al legii pensiilor poate să vină din combaterea evaziunii la TVA, evaziune care se cifrează, potrivit lui Nicolae Ciucă, la 45 de miliarde de lei. Asigurarea resurselor financiare, care reprezintă totodată o problemă de siguranţă naţională, poate fi asigurată prin accelerarea digitalizării, a mai spus acesta.



    Nicolae Ciucă: Trebuie să găsim surse de finanţare şi principala sursă poate să vină din combaterea evaziunii la TVA. Nu ne dăm deloc înapoi de la această responsabilitate şi vom face tot ceea ce este posibil să continuăm măsurile care au fost deja implementate în acest sens”.



    Conform previziunilor economice de toamnă ale Comisiei Europene, deficitul public al României este estimat la 6,3% din PIB în 2023, semnificativ mai mare decât cel aşteptat de guvernul de la Bucureşti. Pentru 2024, deficitul este prognozat la 5,3%, o diminuare ajutată şi de măsurile de consolidare fiscală care urmează să fie implementate din ianuarie.






  • România 43

    România 43

    Declaraţii Claudiu Târziu, preşedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni, în deschiderea unei dezbateri organizată de Alianţa pentru Unirea Românilor, cu tema “Viitorul forţei de muncă în România, între aducerea diasporei înapoi acasă şi forţa de muncă din străinătate”.






  • Măsuri fiscale în dezbatere

    Măsuri fiscale în dezbatere

    De
    la 1 octombrie, în România ar urma să intre în vigoare noi măsuri fiscale, puse
    în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor, după luni de discuții pe această
    temă. Autorităţile speră să reducă, astfel, deficitul bugetar şi să elimine
    riscul de a pierde fonduri europene de miliarde de euro. Se prevede, între
    altele, un impozit de 1% pe cifra de afaceri a întreprinderilor mici şi
    mijlocii care au venituri până în 60.000 euro pe an şi de 3%, dacă depăşesc
    această sumă. Marile companii cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de
    euro vor plăti un impozit minim de 1%. Acelaşi impozit de 1% va fi aplicat şi
    băncilor. În domeniul IT, se va păstra scutirea de impozit doar pentru
    angajații cu venituri sub 10.000 lei (circa 2 mii de euro) şi se reintroduce
    plata asigurărilor de sănătate în agricultură, construcţii şi industria
    alimentară, de care lucrătorii din aceste domenii erau scutiți. Valoarea
    tichetelor de vacanţă se majorează, dar vor fi acordate doar angajaţilor din
    sistemul bugetar cu venituri sub 8.000 lei net (1.600 de euro), iar sporul
    pentru condiţii periculoase sau vătămătoare va fi plafonat.

    Taxa pe valoarea
    adăugată va creşte de la 5 la 9% pentru locuinţe și panouri fotovoltaice. De
    asemenea, se revine la cota standard de 19% în cazul alimentelor cu un conţinut
    ridicat de zahăr. Cota de 5% TVA se păstrează pentru lemne de foc, energie
    termică, manuale şcolare, cărţi şi accesul la obiective turistice sau
    evenimente culturale. Pentru locuinţele mai scumpe de 500.000 euro şi maşinile
    peste 75.000 euro se va aplica o taxă de 0,3% pentru diferenţa dintre aceste
    plafoane şi valoarea bunului. Se are în vedere diminuarea cu cel puţin 25% a
    funcţiilor de secretar de stat, desfiinţarea posturilor vacante şi limitarea
    posturilor de conducere atât în aparatul public, cât şi în instituţiile
    autonome cu capital de stat. Pentru a intra în vigoare, actul normativ ce
    cuprinde măsurile fiscale amintite urmează să fie aprobat de Guvern, apoi Cabinetul
    de coaliție PSD-PNL îşi va angaja răspundereapentru
    el în Parlament. În termen de trei zile după prezentarea în Legislativ a
    documentului, poate fi depusă o moţiune de cenzură, iar dacă aceasta trece,
    Guvernul este automat demis. Opoziţia susţine că modificările fiscale propuse
    vor avea efecte negative asupra economiei, antreprenorilor şi profesiilor
    liberale, de aceea USR a anunțat că poartă, deja, discuţii cu forţele
    democratice din Parlament pentru iniţierea unei moţiuni. Teoretic, șansele ca ea
    să treacă sunt nule, însă, practic, nimic nu este imposibil. Cum, în 2024, în
    România vor avea loc toate scrutinele electorale posibile – local, parlamentar,
    europarlamentar și prezidențial – miza unui succes este uriașă. După cum și
    eșecul, atât pentru Putere, cât și pentru Opoziție, este la fel de periculos!


  • Muabeţ mutrinda paraimpozitarea a şingirlui ditu energie

    Muabeţ mutrinda paraimpozitarea a şingirlui ditu energie

    Coaliţia di guvernare PSD-PNL-UDMR ş- pripusiră că, stămâna yinitoare, s’vulusească un act normativ pritu cari să-lli paraimpoziteadză producătorlli, intermediarlli şi furnizorlli di energie. Lidirlli ali coaliţie căftară a ministerului di Finanţe şi Autoritatillei Naţională di Reglementare tru Energie s’facă simulările anănghisiti şi aeastea s’hibă părăstisiti tu dzălili ţi yinu, di itia că, până pi 1 di yismăciuni, guvernul s’aibă pi measa di lucru un actu normativ cari să ndreagă di tamama turlia şi valoarea supraimpozitarilli. Personaj controversat, atacat nu maş di opoziţie ică di presă, că şi di partenerlli işiş social-dimocraţi tră turlia tru cari kivernisescu criza, ministrul Energiillei, libearalu Virgil Popescu, spuni tora că profiturile multu mări ditu domeniu lipseaşti s’hibă eliminate. El diadi ca exemplu intermediarlli, ti cari spune că maş ancupără ieftin di la producători şi vindu scumpu a consumatorilor.


    Virgil Popescu “Nă mindumu multu di multu la ună impozitare ti tut şingirlu di producţie, intermediere şi furnizare. Tru gheneral, un impozit, ună taxă, nu easti apufusită di Ministerul Energiei. Noi putem s’dămu consultanţă pi comate di energhie, himu prezenţă tru grupurli di lucru, ama aclo, s’dzăţemu, lidirlli di proiect sunt Autoritatea di Reglementare tru Energie, cari ari tuti datili centralizate, şi Ministerul di Finanţe. Lipseaşti s’hibă cât ma corect şi cât ma sertu. Nu pot născănţă s’adară profituri multu mări şi alţălli s’li păltească. Impozităm pi tută lumea atumţea când suntu profituri multu mări. Şi păzarea di energie electrică, tru născănti zone, faţi profituri multu mări. După mine, un intermediar di energie electrică ică di gaze naturale nu lipseaşti s’amintă multu di ndauă procente. Ia şi vindi, nu faţi altuţiva.”


    Ministrul Popescu nica spusi că, tru toamnă, guvernanţăllii va s’apufusească ţi va si s’facă pi păzarea energetică după 31 martie 2023, dată până la cari easti tru lucru ordonanţa di urgenţă ţi plafoneadză păhadzlli la energie electrică şi la gazele naturale. Tru aestu kiro, pi continent crescu boţli cari u stipsescu Rusia că, după ţi u aputrusi Ucraina, ufiliseaşti exporturile di hidrocarburi ca ună armată, tră s’arăzbuna tră sancţiunile băgati di occidintali. Ditu ună văsilie ţi un kiro eara neutră şi di arada nviţată s’aibă emburlăki cu aruşlli, cancelarlu austriac, Karl Nehammer, căftă ali Uniuni Europene “s’ampartă păhălu ali energie electrică di aţelu a gazelor”, tra să scadă facturile la curent. Şeflu a guvernului conservator di Viena spusi că subiectul lipseaşti s’hibă zburătu tru ună andamasi di ananghi şi că “păhălu ali electricitati lipseaşti să scadă”, iara prezidintulu rus, Vladimir Putin, numata lipseaşti s’hibă alăsatu s’apufusească cafi dzuă tru loclu a europenilor. “Lipseaşti s’dănăsimu aestă nibunille cari agudiaşti tru aestu kiro păzărli di energie” – cundille Nehammer.




    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala









  • Discuţii privind supraimpozitarea lanţului din energie

    Discuţii privind supraimpozitarea lanţului din energie

    Coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR şi-au propus ca, săptămâna viitoare,
    să adopte un act normativ prin care să supraimpoziteze producătorii,
    intermediarii şi furnizorii de energie. Liderii coaliţiei au cerut, deja, ministerului
    de Finanţe şi Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie să facă
    simulările necesare şi acestea să fie prezentate în zilele următoare, pentru ca,
    până pe 1 septembrie, guvernul să aibă pe masa de lucru un act normativ care să
    stabilească exact modul şi valoarea supraimpozitării. Personaj controversat,
    atacat nu doar de opoziţie ori presă, ci şi de propriii parteneri
    social-democraţi pentru modul în care gestionează criza, ministrul Energiei, liberalul
    Virgil Popescu, spune acum că profiturile foarte mari din domeniu trebuie să
    fie eliminate. El a dat ca exemplu intermediarii, despre care spune că doar
    cumpără ieftin de la producători şi vând scump consumatorilor.

    Virgil Popescu Ne gândim foarte mult la o impozitare a întregului lanţ de producţie,
    intermediere şi furnizare. În general, un impozit, o taxă, nu e stabilită de
    Ministerul Energiei. Noi putem da consultanţă pe zona de energie, suntem
    prezenţi în grupurile de lucru, dar acolo, să zicem, liderii de proiect sunt
    Autoritatea de Reglementare în Energie, care are toate datele centralizate, şi
    Ministerul de Finanţe. Trebuie să fie cât mai corect şi cât mai ferm. Nu pot
    unii să facă profituri foarte mari şi alţii să le plătească. Impozităm pe toată
    lumea atunci când sunt profituri foarte mari. Şi piaţa de energie electrică, în
    anumite zone, face profituri foarte mari. După mine, un intermediar de energie
    electrică sau de gaze naturale n-ar trebui să câştige mai mult de câteva
    procente. Ia şi vânde, nu face nimic altceva.

    Ministrul Popescu a mai
    spus că, în toamnă, guvernanţii vor decide ce se va întâmpla pe piaţa
    energetică după 31 martie 2023, dată până la care este în vigoare ordonanţa de
    urgenţă ce plafonează preţurile la energie electrică şi la gazele naturale. Între
    timp, pe continent se înmulţesc vocile care acuză Rusia că, după ce a invadat
    Ucraina, uzează de exporturile de hidrocarburi ca de o armă, pentru a se
    răzbuna pentru sancţiunile impuse de occidentali. Dintr-o ţară altminteri
    neutră şi obişnuită să facă afaceri cu ruşii, cancelarul austriac, Karl
    Nehammer, a cerut Uniunii Europene să decupleze preţul energiei electrice de
    cel al gazelor, pentru a scădea facturile la curent. Şeful guvernului
    conservator de la Viena a afirmat că subiectul trebuie discutat într-o reuniune
    de urgenţă şi că preţul electricităţii trebuie să scadă, iar preşedintele
    rus, Vladimir Putin, nu mai trebuie lăsat să decidă zilnic în locul
    europenilor. Trebuie să oprim această nebunie care loveşte în prezent pieţele
    de energie – a conchis Nehammer.


  • Alăxeri la Codlu Fiscal

    Alăxeri la Codlu Fiscal

    Tru perioadi di criză, taxele și impozitele nu lipseaşti s’crească! Easti ună regulă pe cari analiștilli economiţ ică politicieni u aduc aminti daima. Tu aestă oară, kisaţ di ună inflație ţi năstricu di multu dauă ţifre tu hăvaia a criştearillei multu mari a păhadzloru la gaze naturale și energie, românii ţănu keptu tut ma greu la scunkeri. Mutrescu, tutunăoară, aspăreaţ la iarna ţi yini — au frixe că numata va s’poată s’păltească facturile. Emu, taxe și impozite suplimentare nu fac că maş s’lă aducă znie nica ma! Antribatu, tora ma ninti ti alăxerile la Codul Fiscal cari intră tru lucru di la 1 august, prezidintul ali văsilie, Klaus Iohannis, diclara că nu easti zborlu di un nău impozit ică vără nauă taxă tră oamiñilli di arada, ama ti situaţii cari nu fură, tru tricutlu kiro, reglementate ghini. Easti un lucru cunuscut că ari unu şingiru di taxe şi impozite cari fură băgati tru alte circumstanţe, vahi fără s’hibă ghini thimilliusiti ică zburăti. Easti ananghi ti ună modirnizare a lor, ună corecţie cari s’facă lucrurile ma transparente, ma corecte, cari, s’ducă la ună ma bună colectare a păradzloru la bugetul di Stat. Ună ma bună colectare nsimneadzătruseamnă că s’ñicureadză evaziunea fiscală — exighisea prezidintulu Iohannis.



    Aestea hiinda spusi, dupu apofasili loati di Guvernul di coaliție PNL-PSD-UDMR, di la 1 august să scunkescu produsele ditu tătumi, s’ñicureadză plafoanele tră niscănti scutiri di taxe şi creasti impozitul tră mintatiţli ditu agiocurli cu tihi. Cama pi largu! Că bea tătumi clasică ică electronică, di la 1 agustu, românii va s’păltească ma multu di itia a criştearillei acciza la tătumi. Apofasea – spun autorităţile — fu loată tra s’hibă afirită diclanşarea acţiunillei di infringement contra ali României tră alinierea la legislaţia europeană tru domeniu. Și păhălu la biuturli alcooliţi creasti. Uidisitu cu ministrulu a Finanţelor, Adrian Câciu, nivelu a accizelor tră aesti produse nu mata eara actualizat ditu 2015. Tru ţi mutreaşti agiocurli cu şcurtica, va s’llia, andicra di amintaticu, un impozit ma mare, anamisa di 3% până la 40%. Tiñiili ditu construcţii, agricultură şi industria alimentară sunt şi eale vizate di alăxeri, pritu scădirea di la 30.000 (6 mii di euro) la 10.000 di lei (2 mii di euro) pe lună a plafonului până la cari s’bagă scutiri fiscale. Tut di la 1 august, tră un contract di lucru part-time, angajatorlu va s’lipsească s’păltească taxe la nivelu a tinîillei di cafi mesu minimă, atea ti aduţi găilipseri că multe firme ñiţ pot s’hibă ncllisi ică poati s’crească lucurlu paraomou. Nai ma multi alăxeri fiscale va s’bagă tru lucru, ama, di la 1 yinaru 2023, cându va s’crească TVA-ul la serviciile oferite tru industria HoReCa şi la biuturile cu adaos di zahari. Va s’alăxească, tutunăoară, turlia ti făţeari isapi a impozitului pe clădiri.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Modificări la Codul Fiscal

    Modificări la Codul Fiscal


    În perioade de criză, taxele și impozitele nu trebuie să crească! Este o regulă pe care analiști economici ori politicieni o enunță adesea. La ora actuală, împovărați de o inflație ce a depășit de mult două cifre pe fondul majorării foarte mari a prețurilor la gaze naturale și energie, românii fac față tot mai greu scumpirilor. Privesc, totodată, cu teamă la iarna ce vine – se tem că nu își vor mai putea achita facturile. Or, taxe și impozite suplimentare nu fac decât să le afecteze și mai mult moralul! Întrebat, recent, despre modificările la Codul Fiscal care intră în vigoare de la 1 august, președintele țării, Klaus Iohannis, declara că nu este vorba de vreun nou impozit sau vreo nouă taxă pentru oamenii de rând, ci despre situaţii care nu au fost, în trecut, reglementate bine. Este un lucru cunoscut că există o serie de taxe şi impozite care au fost introduse în alte circumstanţe, poate fără a fi foarte bine fundamentate sau discutate. Se impune o modernizare a lor, o corecţie care să facă lucrurile mai transparente, mai corecte, care, în definitiv, să ducă la o mai bună colectare a banilor la bugetul de Stat. O mai bună colectare înseamnă că se reduce evaziunea fiscală – explica președintele Iohannis.



    Acestea fiind spuse, în urma deciziilor luate de Guvernul de coaliție PNL-PSD-UDMR, de la 1 august se scumpesc produsele din tutun, se reduc plafoanele pentru anumite scutiri de taxe şi creşte impozitul pentru câştigurile din jocurile de noroc. Să detaliem! Că fumează ţigări clasice ori electronice, de la 1 august, românii vor plăti mai mult ca urmare a majorării accizei la tutun. Decizia – spun autorităţile – a fost luată pentru a fi evitată declanşarea acţiunii de infringement împotriva României pentru alinierea la legislaţia europeană în domeniu. Și preţul la băuturile alcoolice crește. Potrivit ministrului Finanţelor, Adrian Câciu, nivelul accizelor pentru aceste produse nu a mai fost actualizat din 2015. În ce priveşte jocurile de noroc, va fi perceput, în funcţie de câştig, un impozit mai mare, între 3% până la 40%. Salariile din construcţii, agricultură şi industria alimentară sunt şi ele vizate de modificări, prin scăderea de la 30.000 (6 mii de euro) la 10.000 de lei (2 mii de euro) pe lună a plafonului până la care se aplică scutiri fiscale. Tot de la 1 august, pentru un contract de muncă part-time, angajatorul va trebui să achite taxe la nivelul salariului minim, ceea ce stârneşte îngrijorări că multe firme mici s-ar putea închide sau că ar putea creşte munca la negru. Cele mai multe modificări fiscale se vor aplica, însă, de la 1 ianuarie 2023, când va creşte TVA-ul la serviciile oferite în industria HoReCa şi la băuturile cu adaos de zahăr. Se va modifica, totodată, modul de calcul al impozitului pe clădiri.




  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COD FISCAL. București s’duc ninti consultările anamisa di autorităț, sindicate și patronate, după ţi reprezentanțălli a mediului di emburlăki, sindicatelor și autorităților locale și spusiră niifharistusearea andicra di alăxerli pi cari guvernul ari naeti s’li facă la Codlu fiscal. Tru cadrul a muabeţloru purtate luni cu premierlu Nicolae Ciucă și ministrul di finanțe Adrian Câciu, aești căftară, ntră altili, amânarea ti anlu ţi yini a misurlor pi care guvernul ari naeti s’li bagă tru lucru di la di 1 agustu. Anamisa di aestea s’arădăpsescu acciza la alcool, taxe, plafonlu ma ñicu ti facilitățile fiscale tru sectorul a construcțiilor și ideea ca lucrătorlli cu fracțiune di normă s’păltească contribuții sociale uidisitu cu tiñia di cafi mesu minimă națională.



    INFLAȚIA. Rata anuală a inflațillei agiumsi la 15,1% tru cirisaru, andicra di 14,5% tru mai, dimăndă adză Institutlu Național di Statistică. Uidisitu cu instituția, păhadzlli la produsele nealimentare criscură cu aproapea 18%, păhadzlli la alimente criscură cu aproapea 15% și păhălu a serviciilor criscu și el cu aproapea 8%. Banca Națională a Româniillei ș-ajustă prognoza di inflație la 12,5% ti bitisita aluştui anu și la 6,7% ti bitisita a anului 2023.



    COVID. Ahurhinda di adză, actualizările COVID-19 va s’hibă lansate cafi dzuă tru România, andicra di cu si făţea siptămânal, după ună creaștiri cabaia mari a numirlui di cazuri, dublânda numirlu di noi infecții la cathi 7 dzăli. Autoritățli dimăndară marță că pisti 4.000 di persoani fură testate pozitiv tru 24 di săhăţ, ditu aţeali cama di 21.000 di teste fapti. Fură raportate și nauă decesi ligate di COVID, tuti la paciență cari avea afecțiuni tu kirolu di ma ninti. Numirlu a paciențălor cu COVID internaț easti di 1.361, cu 90 di paciență tru terapie intensivă. Uidisitu cu experțăll, naua sumvarianta Omicron cari aduţi dalaga di tora cu infecție tru tută lumea, și cari fu aflată și tru România, zniipseaşti protecția oferită emu di vaccin, emu și di imunizarea naturală, ama tru general pare ca aduţi turlii cama apridunati a lăngoarillei. Ministrul a Sănătatillei Alexandru Rafila dimăndă că misurli di prevenire armân tru vigoare, maxusu ti anvălearea a prosuplui și distanțarea fizică. Vaccinurile contra a COVID-19 suntu nica fapti urminie di autorități, maxus ti categoriili vulnerabili.



    PARTENERIAT România nu are niţi un soţ ma bun” andicra di SUA, declară secretarlu di stat ali SUA Antony Blinken, cu furñia că s-umplură 25 di ani di la lansarea a Parteneriatului Strategic anamisa di Washington și București. Tu arada a lor, foștilli ambasadori ali SUA la București declară tru ună carti că parteneriatlu strategic cu România fu ună ditu nai cama buni investiții ditu Europa tră SUA. Elli nica spunu că România agioacă un rol decisiv tru apărarea și anvărtuşearea a flancului estic al NATO și tru anvărtuşearea a stabilitatillei și securitatillei la Amarea Lae.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Andridzeri fiscali tru România

    Andridzeri fiscali tru România

    Ministerlu a Finanţelor di București adusi tru dibatlu publicu proiectul di alăxeari a Codului Fiscal, cari lipsea s’hibă adoptat di Executiv stămâna yinitoare. Aestu pruveadi creaştirea a impozitelor tră amintatiţli ditu agiocuri cu tihea, criştearea a accizelor la ţigări şi biuturi alcoolice, ñicurarea plafonului până la cari s’facu licşurări fiscale tru construcţii, agricultură şi tru industria alimentară, trădzearea mănă di la impozitul specific tru domeniul HoReCa – hoteluri, restaurante, cafenele – şi turnarea la impozitarea pe ţifra di emburl4ki. Tuti aesti misuri va s’bagă tru practico di la 1 agustu.



    Documentul ari şi unu şingiru di pruvidiri cari s’bagă tru lucru ditu ahuhrita a anlui ţi yini. Ntră aestea s’ar4dăpsescu creastirea a impozitului pe dividindi di la 5 la 8 procente şi alăxearea a criteriilor tră ncadrerea tru categoria microntreprindirilor, pritu ñîcurarea a praglui ti veniturli amintati tru anlu precedint di la un milion di euro la 500 di ñilli di euro, cum şi instituirea condiţiillei ca microntreprindirea s’aibă minimum un lucrătoru cu contractu activ.



    Tutunăoară, ahuhrinda cu 1 di yinaru 2023, cota di TVA creaşti di la 5 la 9% emu tră livrarea di alimente, inclusiv biuturi, emu şi tră serviciile di restaurant şi di catering, ama şi tră activităţile di cazare hotelieră. Proiectul pripune şi alăxearea a impozitului pe clădiri.



    Di altă parte, izvuri guvernamentale zburăscu şi ti posibilitatea că pot s’crească pensiili, tut di la ahuhrita a anlui viitor cu un procent aprukeatu di atelu ali inflaţie.



    Proiectul di alăxeari a Codului Fiscal fu unu di subiectele abordate tru cadrul a unei conferinţei di presă ţănută di prezidintul Klaus Iohannis. El spusi că easti ananghi di ună modirnizare ti tut cadrul fiscal şi cundille că zbură cu premierul liberal Nicolae Ciucă şi cu miniştrii di resort ti aestu lucru. Şeful statului cundille că nu s’discută ti niţi unu impozit şi niti ună taxă tră oamiñilli di arada, că maş ti situaţii cari nu eara reglementate până tru aestu kiro.


    Klaus Iohannis: “Eu ălli plăcărsiiu s’li mindueasscă multu ghini, s’nu aibă ună fortumă suplimentară tră oamenii di arada, s’nu aibă ună inhibiţie tră afaceri, că s’aibă ună corecţie cari faţi s’hibă cama transparenti lucărli, ma corecte şi cari, neise, duc la ună ma bună colectare a păradzloru tră bugetlu di stat, ună ma bună colectare nsimnănda că s’ñicureadză evaziunea fiscală.”



    Tru aestu kiro, nu ari un plan tră intrarea ali Românie tru un procediu di sirţălle, nica spusi prezidintulu, cari exighisi că misurli di aestă turlie loati tru kirolu a crizăllei economiţi ditu 2009 nu avură un rezultat bun. Tutunăoară, el feaţi timbihi că Statul român nu poate s’ahărdzească dipu mulţă păradz ti compensari scunkirea a carburanţilor, tru ditrimentul a investiţiilor, cari suntu anănghisiti. Preidintul spusi ă easti haristusitu di lucărlu a Guvernului şi cundille că membrilli a Cabinetlui lucrară cu hăiri si ndreapisră multi probleme.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala