Radio România Internațional

Tag: taxe

  • Reaşezări fiscale în România

    Reaşezări fiscale în România

    Ministerul
    Finanţelor de la București a lansat în dezbatere publică proiectul de
    modificare a Codului Fiscal, care ar urma să fie adoptat de Executiv
    săptămâna viitoare. Acesta prevede creşterea impozitelor pentru câştigurile din
    jocuri de noroc, majorarea accizelor la ţigări şi băuturi alcoolice, reducerea
    plafonului până la care se aplică facilităţi fiscale în
    construcţii, agricultură şi în industria alimentară, renunţarea la impozitul
    specific în domeniul HoReCa – hoteluri, restaurante, cafenele – şi revenirea la
    impozitarea pe cifra de afaceri. Toate
    aceste măsuri ar urma să intre în vigoare de la 1 august.


    Documentul conţine şi
    o serie de prevederi ce s-ar aplica de la începutul anului viitor. Printre
    acestea se numără creşterea impozitului pe dividende de la 5 la 8 procente şi
    modificarea criteriilor pentru încadrerea în categoria microîntreprinderilor,
    prin reducerea pragului veniturilor obţinute în anul precedent de la un milion
    de euro la 500 de mii de euro, precum şi instituirea condiţiei ca
    microîntreprinderea să aibă minimum un angajat cu contract activ.


    De asemenea, începând
    cu 1 ianuarie 2023, cota de TVA creşte de la 5 la 9% atât pentru livrarea de
    alimente, inclusiv băuturi, cât şi pentru serviciile de restaurant şi de
    catering, dar şi pentru activităţile de cazare hotelieră. Proiectul propune şi
    modificarea impozitului pe clădiri.


    Pe de altă parte, surse guvernamentale
    vorbesc şi despre posibilitatea majorării pensiilor, tot de la începutul anului
    viitor cu un procent apropiat de cel al inflaţiei.


    Proiectul de modificare a
    Codului Fiscal a fost unul dintre subiectele abordate în cadrul unei conferinţei
    de presă susţinute de preşedintele Klaus Iohannis. El a afirmat că se impune o
    modernizare a întregului cadrul fiscal şi a precizat că a vorbit cu
    premierul liberal Nicolae Ciucă şi cu miniştrii de resort despre acest lucru.
    Şeful statului a subliniat că nu se discută despre niciun impozit şi nicio taxă
    pentru oamenii de rând, ci despre situaţii care nu au fost reglementate până în
    momentul de faţă.

    Klaus Iohannis: Eu i-am rugat să le analizeze
    foarte bine, să nu apară o povară suplimentară pentru oamenii de rând, să nu
    apară o inhibiţie pentru afaceri, ci să apară o corecţie care face lucrurile
    mai transparente, mai corecte şi care, în definitiv, duc la o mai bună
    colectare a banilor pentru bugetul de stat, o mai bună colectare însemnând că
    se reduce evaziunea fiscală.


    În prezent,
    nu există un plan pentru intrarea României într-un procedeu de austeritate, a
    mai spus preşedintele, care a explicat că măsurile de acest tip luate în timpul
    crizei economice din 2009 nu au avut un rezultat bun. Totodată, el a atras
    atenţia că Statul român nu poate aloca foarte mulţi bani pentru a compensa scumpirea carburanţilor,
    în detrimentul investiţiilor, care sunt necesare. Preşedintele s-a arătat
    mulţumit de activitatea Guvernului şi a menţionat că membrii Cabinetului şi-au
    făcut treaba bine şi au rezolvat multe probleme.



  • Compensarea a păhălui la carburanţă

    Compensarea a păhălui la carburanţă

    Guvernul di București adoptă, gioi, ună ordonanţă pritu cari bugetul şi şingirili di benzinării pot să subvenţioneadză, cumulat, 50 di bani la cathi litru di carburantu. Apofasea fu loată di itia că cetățeañilli și firmele s’păltească ma puțăn tră combustibil, avânda tu videală creaştirile di păhadz la aesti produse nreghistrate tru kirolu ditu soni. Misura easti valabilă kiro di trei meşi, iara la bitisita a aluştui kiro, guvernul va s’analizeadză desi easti ananghi di un nău mănuclliu di acţiuni tru aestă direcţie. Executivlu pricunoaşti, ama, că băgarea tru lucru concretă a ordonanţăllei poati s’amănă niheamă, până la actualizarea a sistemilor fiscale a distribuitorlor. Ma multu, easti zborlu di ună conformari voluntară: benzinarlli pot s’aleagă cara va ñicureadză ică nu cu 25 di bani păhadzlli a combunstibililor.



    Ministrul a Economiillei, Virgil Popescu, deadi, ama, asigurări că mărli şingiruri di distribuţie va s’bagă tru lucru ñicurarea. Tru idyiulu kiro, autorităţli va s’mutrească, tru meşlli alunaru, agustu şi yismăciuni, turlia tru cari va s’ducă păhadzlli la combustibil. Cara va s’veadă vără creaştiri nintimilleată, atumţea va u lugursească ună acţiune speculativă şi va u sancţioneadză uidisitu cu ordonanţa di combăteari ali speculă.



    Secretarlu di stat tru Ministerlu di Finanţe, Mihai Diaconu, cundille, di altă parte, că ordonanţa mutrinda ñicurarea cu 50 di bani a păhălui la carburanţă nu va s’ducă la ună creaştire a dificitlui bugetar.


    “Impactul faptu isapi, avânda tu vidială compensaţia di 25 di bani, simfunu cu isăkili a noastre, va s’hibă compensat di itia că ditu creaştirea a păhălui ari scădzută consumul. Scădiarea a consumului vrea s’ducă la niscănti ncasări ma ñiţ pi partea di acciză şi tru prinţipiu noi minduim că s’hibă compensati. Misura va s’agiută economiaˮ, spusi Mihai Diaconu.


    El spusi că, ditu isăkili a Ministerlui a Finanților, custuserli a statlui va s’hibă anvărliga di 800 di milioane di lei, iara la aestea va s’adavga 800 di milioane di lei pe cari benzinarlli nu va-lli păltească, di itia că va s’compenseadză cu taxele pe cari le au ti pălteari. Impactul vrea s’eara multu ma mare cara păhadzlli vrea s’crească ma largu şi tru yinitu, sumliniadză Mihai Diaconu. Aestu exighisi că rolu a Ministerului di Finanţe cil4stăsi maş tra s’află un mecanismu simplificat ti compensarea a aluştoru sumvenţii dati a opearatorlor economiţ.


    “Tru un kiro di 15 di dzăli di la aprobarea ordonanţăllei maximum, pritu un ordinu a prezidintului ANAF, va s’apufusească turlia ali diclaraţie pi cari lipseaşti s-u dipună opearatorlli economiţ cari vindu carburanţă, a diapoa, compensarea va s’facă cu obligaţiili fiscale a aluştoru. Ardăpsescu TVA, impozit pi profit şi aşi ma largu. Ditu analizili a noastri luyursimu că, tru prinţipal, astindzearea va s’facă pi partea di TVAˮ, nica spusi Mihai Diaconu.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Compensarea preţului la carburanţi

    Compensarea preţului la carburanţi

    Guvernul de la București a adoptat, joi, o ordonanţă prin care bugetul şi lanţurile de
    benzinării pot să subvenţioneze, cumulat, 50 de bani la fiecare litru de
    carburant. Decizia a fost luată pentru ca
    cetățenii și firmele să plătească mai puțin pentru combustibil, având în vedere
    creșterile de prețuri la aceste produse înregistrate în ultima perioadă. Măsura
    este valabilă timp de trei luni, iar la finalul acestei perioade, guvernul va
    analiza dacă este nevoie de un nou set de acţiuni în această direcţie. Executivul
    recunoaște, însă, că aplicarea concretă a ordonanţei ar putea să
    întârzie puţin, până la actualizarea sistemelor fiscale ale distribuitorilor.
    În plus, este vorba de o conformare voluntară: benzinarii pot să aleagă dacă
    vor reduce sau nu cu 25 de bani preţurile combunstibililor.


    Ministrul
    Economiei, Virgil Popescu, a dat, totuşi, asigurări că marile lanţuri de
    distribuţie vor aplica reducerea. În
    același timp, autorităţile vor
    urmări, în lunile iulie, august şi septembrie, modul în care vor evolua
    preţurile la combustibil. Dacă vor observa o creştere nejustificată, atunci o
    vor considera o acţiune speculativă şi o vor sancţiona potrivit ordonanţei de
    combatere a speculei.


    Secretarul de stat în Ministerul de Finanţe, Mihai
    Diaconu, a precizat, pe de altă parte, că ordonanţa privind reducerea cu 50 de
    bani a preţului la carburanţi nu va duce la o creştere a deficitului bugetar.

    Impactul
    calculat, având în vedere compensaţia de 25 de bani, conform estimărilor
    noastre, va fi compensat din faptul că din creşterea preţului ar fi scăzut
    consumul. Scăderea consumului ar fi dus la nişte încasări mai mici pe partea de
    acciză şi în principiu noi credem că se vor compensa. Măsura va ajuta economiaˮ    ,
    a spus Mihai Diaconu.

    El a afirmat că,
    din estimările Ministerului Finanțelor, costurile statului vor fi în jur de 800
    de milioane de lei, iar la acestea se vor adăuga 800 de milioane de lei pe care
    benzinarii nu îi vor plăti, pentru că se vor compensa cu taxele pe care le au
    de plată. Impactul ar fi fost mult mai mare dacă preţurile ar fi crescut în
    continuare, subliniază Mihai Diaconu. Acesta a explicat
    că rolul Ministerului de Finanţe s-a rezumat în a găsi un mecanism simplificat
    în vederea compensării acestor subvenţii acordate operatorilor economici.

    În
    termen de 15 zile de la aprobarea ordonanţei maximum, printr-un ordin al
    preşedintelui ANAF, se va stabili modelul declaraţiei pe care trebuie să o
    depună operatorii economici care comercializează carburanţi, iar, ulterior,
    compensarea se va face cu obligaţiile fiscale ale acestora. Enumăr TVA, impozit
    pe profit şi aşa mai departe. Din analizele noastre estimăm că, în principal,
    stingerea se va face pe partea de TVAˮ    , a mai spus Mihai Diaconu.


  • Îngrijorare privind încasările la buget

    Îngrijorare privind încasările la buget

    Ministerul de Finanţe de la București analizează o
    posibilă modificare a Codului Fiscal, după ce partenerii de guvernare PSD şi
    PNL au căzut de acord că pentru îmbunătăţirea colectării sumelor la bugetul de
    stat este necesară o reconfigurare a cadrului fiscal. Social-democrații susțin,
    însă, revenirea la impozitarea progresivă, iar liberalii apără cota unică, la
    care spun că nu sunt dispuşi să renunţe. Cert este că din ambele partide vin
    asigurări că nu vor fi taxe şi impozite noi pentru români. Premierul Nicolae
    Ciucă, liderul PNL, spune că liberalii continuă să susţină cota unică de
    impozitare, aşa cum şi-au asumat prin programul de guvernare. Nicolae Ciucă: Anul acesta nu va fi modificat sistemul de impozitare. Vom căuta
    să asigurăm o optimizare a mediului fiscal. Nu cred că în momentul de faţă
    trebuie să vorbim de taxe noi, în condiţiile în care vedem cu toţii care este
    contextul în care ne desfăşurăm activitatea    .

    Şi liderul PSD, Marcel
    Ciolacu, dă asigurări că nu vor creşte taxele şi impozitele românilor, însă
    lansează ideea revenirii la impozitarea progresivă, aşa cum există în țări din
    vestul Europei. Marcel Ciolacu: Nu se introduce nicio taxă nouă.
    Este vorba de o optimizare fiscală, în zece zile, două săptămâni maximum. Ministrul
    finanţelor va veni cu propunerile şi cu analizele, mai ales de la auditori
    financiari internaţionali. Vom vedea ce hotărâre vom lua în coaliţie pentru
    perioada după 1 ianuarie    .

    Din opoziţie, preşedintele interimar al USR,
    Cătălin Drulă, susţine că, în loc să scadă cheltuielile statului, PSD şi PNL
    vor să crească taxele şi să introducă un impozit progresiv, în opinia
    partidului, o povară suplimentară pentru cei care fac performanţă. Analiștii,
    la rândul lor, spun că pentru menţinerea veniturilor bugetare ar fi nevoie de o
    mai bună colectare a impozitelor actuale, iar creşterea lor şi a altor taxe ar
    trebui să fie ultima opţiune de pe listă. Profesorul universitar Ionuţ Dumitru,
    fost preşedinte al Consiliului Fiscal, a explicat pentru Radio România: În
    momentul de faţă nu e nevoie de creşteri de taxe, mai ales într-un context în
    care economia încetineşte. Ar fi o măsură prociclică să creşti taxele când
    economia încetineşte. Noi credem că secvenţialitatea corectă, justă ar fi
    aceasta – atacăm problema evaziunii fiscale şi închidem portiţele de optimizare
    fiscală. Creşterea taxelor şi impozitelor este ultima pe lista. Nu are sens să
    discutăm de creşteri de taxe când noi nu suntem în stare să le colectăm nişte
    pe cele pe care le avem astăzi    .

    În acest context, și ANAF şi-a
    intensificat în ultimele zile acţiunile
    în sectoarele economice cu risc fiscal ridicat, ţinta declarată fiind marea
    evaziune. Mai trebuie menționat că, în ciuda măsurilor luate de diferitele
    partide care s-au aflat de-a lungul anilor la guvernare în România, veniturile
    statului din taxe şi impozite sunt de doar 27% din PIB, în timp ce media
    europeană este de 40%. De altfel, în ultimii 32 de ani, indicatorul nu a
    depășit 31 de procente.


  • Sprijin pentru pensionari

    Sprijin pentru pensionari

    Proiectul
    privind bugetul României pentru anul viitor nu este gata, dar coaliţia PSD -
    PNL – UDMR aflată la guvernare speră să-l definitiveze în timp util pentru
    aprobarea lui până la Crăciun. Există, totuşi, câteva certitudini legate de
    buget, iar una dintre ele este aceea că pensionarii cu venituri mici, de până
    la 1600 de lei (320 de euro) vor primi, luna viitoare, un ajutor substanţial de
    la stat pentru plata facturilor. Măsura a fost convenită în coaliţia de
    guvernare, astfel că 2 milioane şi
    jumătate de pensionari vor avea, deja, în ianuarie, venitul majorat la 2.200 de
    lei(440 de euro).

    Pachetul social destinat celor mai săraci dintre pensionari va
    avea un impact bugetar estimat la 2,56 de miliarde de lei( peste 500 milioane
    de euro), a precizat ministrul Muncii şi protecţiei sociale, social-democratul Marius
    Budăi. El a explicat că ajutorul va fi acordat în funcţie de venitul actual. De
    exemplu, cei cu pensii de 1000 de lei vor încasa 1.200 de lei. În final, 2,5
    milioane de români vor ajunge, în luna ianuarie, la venituri de 2.200 de lei.

    Nu
    este singura măsura socială prevăzută în programul de guvernare. 2022 va aduce
    majorări ale alocațiilor pentru copii, ale salariilor, pensiilor şi
    indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi.

    Marius
    Budăi a precizat că cel mai mare impact asupra bugetului îl va avea creşterea punctului
    de pensie, de aproximativ 12 miliarde de lei (2,4 miliarde de euro).


    De anul
    viitor, salariul minim brut pe economie ar urma să crească până la 2.550 de
    lei, echivalentul a 510 euro. Pentru toate majorările promise executivul
    trebuie să găseasca resurse financiare fără să crească taxele sau să impună
    unele noi.


    PSD şi UDMR au încercat să introducă o suprataxă de 1% companiilor cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane
    de euro, pentru a obţine mai mulţi bani, necesari investițiilor în sănătate și
    educație.

    Liberalii s-au opus, în condiţiile în care şi mediul de afaceri a
    dezavuat intenţia. Până la urmă, măsura a căzut, iar premierul liberal Nicolae
    Ciucă a dat asigurări că nu va exista o astfel de taxă. Şi ministrul social-democrat
    al Finanţelor, Adrian Câciu, a promis că bugetul va fi construit fără a se
    introduce taxe noi şi că orice modificare a regimului fiscal va fi făcută în
    mod predictibil, pe baza unui dialog cu mediul privat. El a prezentat o
    primă formă a construcţiei bugetare pentru anul viitor.

    Preşedintele PNL, fostul
    premier Florin Cîţu, a atras atenţia că deficitul bugetar trebuie să rămână la
    5,84% din produsul intern brut, iar investiţiile să se păstreze la 7 procente,
    potrivit programului comun de guvernare. El s-a declarat încrezător că bugetul
    pe anul viitor va fi aprobat până pe 23 decembrie.



  • Le budget 2022 en cours de préparation

    Le budget 2022 en cours de préparation


    La coalition gouvernementale au pouvoir en Roumanie s’est
    engagée à finaliser le projet de budget pour l’année prochaine d’ici lundi, afin
    de le soumettre au vote du Parlement avant le 23 décembre. Les partenaires de
    la coalition se sont déjà rencontrés à trois reprises cette semaine et ils
    comptent se réunir une quatrième fois, vendredi, pour parler de la construction
    budgétaire 2022, du pass sanitaire, de la distribution des fonds versés à la
    Roumanie à travers le Plan national de relance et de résilience ou encore du
    partage des fonctions de préfet et de secrétaire d’Etat. Parmi les sujets
    examinés, un a particulièrement engendré d’amples discussions au sein de la
    coalition : il s’agit d’une taxe de solidarité de 1% que les grandes compagnies devraient
    payer de leur chiffre d’affaires pour aider les investissements dans les
    domaines de la Santé et de l’Education. Proposée par l’UMDR, l’idée est rejetée
    par le PNL et le milieu des affaires. Le leader libéral, Florin Cîtu, a attiré
    l’attention que les grandes entreprises de Roumanie ont déjà versé des taxes au
    budget de l’Etat au printemps dernier, au moment où l’économie était bloquée. Florin
    Cîtu :


    « En 2020 et 2021, en pleine période de crise,
    toutes ces compagnies qui risquent en ce moment d’être pénalisées par notre taxe, ont payé depuis avril 2020 leurs contributions
    en ressourçant le budget public à un moment où l’économie était bloquée. Cela nous a permis de payer à temps les
    pensions de retraite et les salaires. Je ne pense pas qu’un Etat normal devrait
    pénaliser ces compagnies afin d’obtenir plus d’argent dont la destination me
    reste inconnue     ».


    Pour sa part, le premier ministre, Nicolae Ciuca, a
    assuré les compagnies que son gouvernement n’envisage aucune taxe
    supplémentaire :


    « Comme on a déjà décidé au moment du vote de notre
    programme de gouvernance, une telle taxe ne sera pas mise en place d’ici la fin
    de l’année. Le programme a été voté par le Parlement et il sera respecté tel
    quel    . »




    En revanche, le chef de file social-démocrate, Marcel
    Ciolacu, n’exclut pas l’adoption d’une taxe de solidarité dont la mise en
    place, dit-il, dépendrait de la construction budgétaire pour 2022.


    « Tout dépend des chiffres. Nous, on a déjà discuté
    de décider l’année prochaine si de nouvelles taxes s’imposent oui ou non. Quoi
    qu’il en soit, toute taxe décidée par la coalition dispose d’un délai de six
    mois avant sa mise en place. Du coup, il peut se trouver que la taxe de
    solidarité ne soit pas nécessaire ».


    D’autres tensions au sein de la coalition gouvernementale
    ont été provoquées par les sources de financement d’une majoration à partir du
    1 janvier, des pensions de retraite, des allocations parentales ou de celles à
    l’intention des personnes handicapées. Le chef de l’Exécutif a assuré que le
    budget 2022 disposera de l’argent nécessaire à toutes ces hausses promises. La
    prochaine série de consultations prévue vendredi portera sur le certificat vert
    à l’intention des salariés. Selon le ministre roumain de la Santé, Alexandru
    Rafila, un tel document devrait être
    obligatoire seulement si le taux d’incidence est important.















  • Le taux de recyclage des emballages

    Le taux de recyclage des emballages

    A partir du 1er janvier 2021, la «taxe plastique» prend effet dans l’Union Européenne. Cette taxe invite les Etats membres à participer à l’économie circulaire tout en les obligeant à payer pour les déchets qu’ils ne recyclent pas. Après de nombreux reports et risquant de faire l’objet des procédures d’infraction de la Commission européenne, 13 ans après son adhésion à l’Union européenne, la Roumanie n’a toujours pas légiféré le tri sélectif des déchets. Les cafouillages législatifs de ces dernières années montrent la situation désastreuse de la Roumanie, qui recycle seulement 14% des déchets qu’elle produit.

    A compter de janvier 2021, Bucarest sera obligé à payer une taxe à l’UE pour la quantité de plastique non recyclé introduite sur le marché. En juillet de cette année, des responsables du ministère de l’environnement, des eaux et forêts ont promis de mettre au point un projet de modification de la législation, afin de mieux recycler les emballages et les bouteilles en plastique. Ce projet vise, entre autres, à mettre en place un Système informatique de suivi de la traçabilité des déchets d’emballages (SIADT), qui devrait être fonctionnel au 15 janvier 2021.

    Mircea Fechet, secrétaire d’Etat au ministère de l’environnement, des eaux et forêts, a récemment déclaré qu’une décision gouvernementale sur la gestion des déchets serait adoptée dans les semaines à venir ou, peut-être, même dans les prochains jours. Il a aussi souligné l’importance d’un tel système national de suivi (Track): « En mettant en œuvre un tel système seulement maintenant, nous avons l’occasion d’utiliser tous les éléments de bonnes pratique des Etats membres ayant déjà implémenté le système et, surtout, de ne pas répéter leurs erreurs. Le principe le plus important est « sans but lucratif». L’entité qui va gérer ce système ne distribuera certainement pas de dividendes, elle ne visera certainement pas à générer du profit. Son seul objectif sera de réaliser cette tâche de responsabilité élargie du producteur, d’éviter que des ressources aussi importantes pour la Roumanie prennent la route de la décharge et de les réintroduire dans l’économie circulaire, de les transformer en nouvelles ressources. »

    Pour stimuler le tri sélectif, un système de garantie de reprise entrera en vigueur en Roumanie. Lors d’une récente réunion de l’association « Les Brasseurs de Roumanie » (« Berarii României »), à laquelle ont aussi participé des représentants du ministère de l’environnement, a été annoncée la décision d’introduire une garantie de reprise d’un montant de 50 bani (environ 10 centimes d’euro) pour les emballages en aluminium, verre et plastique. La collecte pourra se faire manuellement dans les petits magasins et avec des appareils automatiques dans les grands magasins. Un bon sera émis, qui pourra être utilisé soit pour des achats en magasin, soit pour obtenir en caisse de l’argent comptant égal à la valeur des emballages recyclables apportés. Le but de ces initiatives est qu’en 2024, trois ans après la mise en œuvre du système, la Roumanie aura un taux de collecte de 90%. (Trad. : Felicia Mitraşcă)

  • Au crescut tarifele pentru permisul de conducere și certificatul de înmatriculare

    Au crescut tarifele pentru permisul de conducere și certificatul de înmatriculare

    Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor informează că, începând cu data de 17 iunie, au fost stabilite noi tarife pentru permisul de conducere şi certificatul de înmatriculare.

    Potrivit unui comunicat transmis Agerpres, pentru permisul de conducere s-a stabilit un tarif de 89 de lei, iar pentru certificatul de înmatriculare – 49 de lei.

    Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor care au achitat taxele aferente eliberării permisului de conducere şi/ sau a certificatului de înmatriculare anterior datei de 17.06.2020, se acordă un termen de graţie de 30 de zile calendaristice pentru utilizarea acestora la vechiul tarif, fără plata diferenţelor de preţ.

    După expirarea celor 30 de zile, cetăţenii care au achitat taxele anterior datei de 17.06.2020 vor achita şi diferenţa de preţ existentă între tarifele practicate până la data de 17.06.2020 şi cele în vigoare după această dată, se arată în comunicat.

    Sursa: Agerpres

  • La vignette « Oxygène » abandonnée

    La vignette « Oxygène » abandonnée

    La municipalité souhaite abandonner la soi-disant vignette « Oxygène », a annoncé ce mardi Gabriela Firea, maire générale de Bucarest. Cette taxe est entrée en vigueur en début d’année, mais les amendes auraient dû être appliquées à partir du 1er mars. Mme Firea a expliqué que 90% des personnes qui s’étaient exprimées dans le cadre d’un sondage lancé sur Facebook ont voté contre l’introduction de cette mesure. Dans le cadre du projet « Oxygène », les propriétaires de véhicules dont la norme de pollution était inférieure à Euro 5 devaient payer une vignette pour pouvoir circuler à Bucarest. Ce qui plus est, même munis d’une vignette, les véhicules dont la norme de pollution était inférieure à Euro 3 ne pouvaient plus entrer dans un périmètre délimité du centre-ville. La taxe devait s’appliquer à partir de janvier 2021 dans le cas des véhicules Euro 4. L’accès des voitures non-Euro, Euro 1 et Euro 2 était entièrement interdit à Bucarest à partir de 2022, mesure qui devait s’appliquer à partir de 2024 dans le cas des voitures respectant la norme Euro 3.

    En fonction de la norme de pollution, la vignette (obligatoire pour les véhicules roulant pendant la journée du lundi au vendredi) coûtait entre une centaine d’euros pour les véhicules Euro 4 et jusqu’à 400 euros pour les non-Euro. Gabriela Firea a annoncé pourtant la continuation des autres mesures figurant au projet Oxygène, à savoir l’achat de moyens de transports « verts » : bus hybrides, trams, trolleybus et les projets d’infrastructure visant à décongestionner le trafic et à réduire ainsi la pollution. De nouvelles pistes cyclables seront aménagées et des campagnes de plantation d’arbres seront bientôt démarrées.

    Ecoutons Gabriela Firea : « Suite à une véritable avalanche de messages et d’un intérêt accru pour ce sujet délicat, la restriction d’accès et la vignette écologique seront supprimées. Au mois de mars, je vais soumettre au Conseil général un projet d’annulation de ces deux mesures et même si je suis réélue, une telle taxe ne sera pas introduite. Bref, c’est une mesure que les Bucarestois ne souhaitent pas. Mais sachez que le projet « Oxygène » se poursuit. Nous nous occupons et nous intéressons à l’écologie, à lutter contre la pollution, parce que nous sommes une administration responsable » a déclaré Gabriela Firea.

    Cette taxe aurait pu s’avérer une mesure positive dans le sens de l’amélioration de la qualité de l’air à Bucarest, affirme aussi le ministre de l’environnement, Costel Alexe, qui condamne les déclarations de l’édile en chef de Bucarest, l’accusant de n’avoir pas organisé dès le début un ample débat public au sujet de cette vignette. De l’avis du ministre, la suppression de la taxe illustre l’incapacité de l’administration de trouver une mesure concrète visant à améliorer la qualité de l’environnement.

    Costel Alexe : « En tant que ministre libéral, je suis d’accord avec le principe du pollueur payeur dans tout domaine, qu’il s’agisse de la qualité de l’air, des voitures et de tout autre moyen de transport, des déchets. La taxe « Oxygène » n’est pas mauvaise et elle aurait certainement pu être bénéfique à l’administration publique bucarestoise et aux bucarestois. Cette année, le gouvernement roumain n’envisage pas d’introduire des taxes pour les propriétaires de véhicules, mais à l’avenir, après une consultation publique avec la société roumaine et avec les autorités de Bruxelles, des mesures similaires doivent être adoptées. » Les quelque 1600 personnes à avoir déjà acheté la vignette « Oxygène » se verront rembourser ledit montant.

  • Numărul paşapoartelor eliberate la nivel naţional în 2019 mai mare cu 16,30% faţă de 2018

    Numărul paşapoartelor eliberate la nivel naţional în 2019 mai mare cu 16,30% faţă de 2018

    Numărul paşapoartelor eliberate la nivel naţional în 2019 a crescut cu 16,30% faţă de 2018. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI), în 2019 s-au eliberat, la nivel naţional, 1.591.256 paşapoarte simple electronice, faţă de 1.368.208 eliberate în aceeaşi perioadă a anului 2018. Prin curier au fost transmise 123.700 paşapoarte simple electronice, faţă de 70.328 în aceeaşi perioadă a anului 2018, fiind înregistrată o creştere cu 75,98% la acest capitol.

    Cererile depuse pentru eliberarea paşapoartelor simple temporare în 2019, a scăzut cu 34,70% comparativ cu 2018.

    MAI a implementat, în ultimii ani, proceduri rapide şi simplificate pentru eliberarea documentelor de călătorie, inclusiv în ceea ce priveşte programarea on-line.

    Pentru eliberarea paşaportului simplu electronic sau a celui temporar cetăţenii pot depune cererea, în ţară, la oricare serviciu public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple, iar în străinătate la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, indiferent de locul în care au domiciliul sau reşedinţa. Pentru evitarea aglomerării la ghişee a fost dezvoltată şi este operaţională platforma de programare on-line (pentru cererile depuse în ţară) www.epasapoarte.ro. Timpul de aşteptare la ghişeu, în cazul în care faceţi o astfel de programare, este zero, precizează MAI.

    Pentru cererile depuse în ţară, termenul de eliberare a paşapoartelor simple electronice/temporare este de maximum 15 zile lucrătoare, iar timpul mediu este de 10 zile lucrătoare. Cererile pentru pașaportul simplu temporar se pot soluţiona în cel mult 3 zile lucrătoare dacă se motivează urgenţa. Motivele invocate pot fi medicale, familiale, profesionale, ori de altă natură conform legii.

    De asemenea, prin aplicaţia on-line status paşaport, cetăţenii pot urmări procesul de soluţionare a cererii de eliberare a paşaportului simplu electronic.

    Cererile privind eliberarea paşapoartelor simple electronice se pot depune şi la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate. Ridicarea lor se poate face din ţară, de la oricare serviciu public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple, în 10 zile lucrătoare.

    Paşaportul poate fi ridicat și de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României în străinătate, în maxim 45 de zile lucrătoare în statele membre ale Uniunii Europene, respectiv 60 de zile în state terţe.

    Taxa pentru eliberarea paşaportului simplu electronic este de 258 de lei pentru persoanele cu vârsta peste 12 ani, 234 de lei pentru cele sub 12 ani. Pentru pașaportul simplu temporar, taxa este de 96 de lei.

    De asemenea, există și posibilitatea ca paşaportul simplu electronic să fie expediat, prin servicii de curierat, la domiciliul sau la reşedinţa titularului ori ale persoanei care a formulat cererea, aceştia suportând cheltuielile de expediţie.

    sursă: agerpres

  • Taxă pe poluare auto în București

    Taxă pe poluare auto în București

    Începând
    din ianuarie 2020, accesul în București al autovehiculelor care poluează (non-Euro,
    Euro 1 şi Euro 2) va fi restricţionat zilnic, de luni până vineri,
    cu excepţia sărbătorilor legale, în intervalul 7 – 22. Aceste mașini nu pot
    circula în Zona de Acţiune pentru Calitatea Aerului (centrul Bucureștiului),
    dar pot circula pe restul arterelor din capitală numai în urma achiziţionării
    unei viniete electronice Oxigen. Excepție fac mașinile electrice,
    hibride sau cele cu norma de poluare Euro 4, Euro 5 şi Euro 6. Maşinile
    Euro 3 pot circula în Bucureşti numai după achiziţionarea vinietei. Pentru
    mașinile cu norma de poluare Euro 4, vinieta va fi introdusă din ianuarie
    2021. Incepând din ianuarie 2022 va fi interzis accesul în municipiul Bucureşti
    pentru autovehiculele cu norme de poluare non-Euro, Euro 1 şi Euro 2, iar
    începând cu data de 1 ianuarie 2024, va fi interzis în Capitală accesul
    autovehiculelor cu normă de poluare Euro 3.


    Nu au restricţie la circulaţie prin București
    maşinile adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi, maşinile destinate
    transmisiunilor radio şi tv, cele deţinute de către MAI, MApN, SRI, SPP, SIE,
    STS, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Agenţia Naţională de
    Administrare Fiscală, Serviciul de Ambulanţă, Medicina Legală sau Protecţia
    Civilă.


    Taxa Oxigen poate fi plătită pentru o zi, o lună,
    6 luni sau 12 luni, iar valoarea anuală a acesteia variază de la 500 de lei
    (106 euro) pentru mașinile Euro 4 până la 1.900 de lei( 400 euro) pentru
    mașinile non-Euro. De exemplu, pentru maşinile Euro 3, abonamentul de un an va
    costa 700 de lei (150 euro), pentru maşinile Euro 2, abonamentul anual va costa
    1.500 de lei (319 euro), pentru maşinile Euro 1, abonamentul anual va costa
    1.700 de lei (362 euro), iar pentru maşinile non-Euro, abonamentul anual va costa
    1.900 de lei.


    Taxa de poluare sau vinieta Oxigen va putea fi
    achiziţionată şi pentru o zi, valoarea ei fiind de 5 lei pentru maşinile Euro 3
    şi Euro 4, în timp ce pentru maşinile non-Euro, Euro 1 şi Euro 2 va costa 15
    lei. Plata taxei va putea fi făcută la benzinării
    sau prin aplicațiile dezvoltate de primărie prin introducerea numărului de
    înmatriculare. Plata taxei Oxigen pentru București va fi verificată
    printr-un sistem de camere video în centru și prin controale aleatorii în
    restul orașului.



    Circulația mașinilor
    fără vinietă corespunzătoare se va sancționa cu amendă cuprinsă între 1.500 și
    2.000 de lei (circa 425 euro).

  • Une taxe pollution pour Bucarest

    Une taxe pollution pour Bucarest

    Au moins un million de propriétaires de voitures devraient payer à partir de l’année prochaine une taxe pour pouvoir rouler dans les rues de la capitale ou au centre ville, en cas de validation du projet Oxygène proposé par Mme la maire de Bucarest, Gabriela Firea. Au terme de cette proposition, les véhicules Euros 1 et 2 se verront interdire l’accès au cœur de Bucarest et ils seront contraints de payer une taxe pour pouvoir circuler dans le reste de la ville. Quant aux automobiles Euro 3 et 4, celles-ci pourront continuer à rouler au centre ville, à condition de régler la taxe pollution. Les véhicules diesel répondant aux normes Euros 5 et 6 ou ceux électriques seront exonérés de taxe et ne se verront pas limiter l’accès dans les rues bucarestoises.

    D’un montant entre 105 et 400 euros, en fonction du degré de pollution, la nouvelle vignette aura une durée allant d’un jour à un an. Le nouveau projet affecte particulièrement les propriétaires des véhicules sans normes. Ceux-ci se verront obligés de débourser 3 euros par jour, 63 euros par mois, 231 euros pour six mois ou 420 euros par an, pour continuer à rouler sur Bucarest. Les voitures Euro 3 seront redevables d’une taxe d’un euro et 20 centimes pour un seul jour dans les rues de la capitale et d’une taxe de 147 euros pour une année entière. Les nouvelles restrictions seraient levées en weekend et pendant la nuit, du 22h00 à 7 heures du matin. Les véhicules publics ne seront pas concernés par cette taxe.

    La vignette pollution pourrait être réglée en ligne, par sms, ou dans les stations service. En cas de non paiement, le chauffeur en question risque d’écoper d’une amende qui sera versée au budget de la Municipalité. L’argent qui en résulte sera investi par la suite dans des différents travaux, investissements et projets environnementaux ou de mobilité urbaine. A l’heure où l’on parle, Oxygène est soumis au débat public. Selon les données fournies par la Mairie de la capitale, à l’heure où l’on parle, 1,6 millions d’auto sont immatriculées à Bucarest et dans le département d’Ilfov. Sur ce total, une voiture sur cinq se verra complètement interdire l’accès au centre ville, tandis que plus de 650.000 seront redevables d’une vignette, si le projet est mis en place.

    D’ailleurs, d’après la Municipalité, Oxygène est un projet qui permettrait aussi la fluidification du trafic sur Bucarest. Et puisqu’on parle pollution, il convient de rappeler qu’en 2018, l’édile de Bucarest, Gabriela Firea, a été fortement critiquée pour avoir renouvelé le parc de bus de Bucarest de 400 véhicules turcs, diesel. Entre temps, les bus électriques roulent déjà dans les rues de Cluj, une ville au cœur de la Transylvanie dont le maire souhaiterait passer aux bus à hydrogène dont l’alimentation ne dure que 7 minutes.

  • Taxe împotriva poluării auto la Bucureşti

    Taxe împotriva poluării auto la Bucureşti

    De la 1
    ianuarie anul viitor, cel puțin un milion de proprietari de mașini ar urma să
    plătească o taxă pentru a circula în București sau în centrul orașului,     dacă va fi aprobat un proiect anunțat de edilul
    Gabriela Firea    . Denumit simbolic Oxigen, acesta urmează să-i sufoce însă pe
    șoferii cu mașini cu norme de poluare Non-Euro, Euro 1 și Euro 2. Aceste
    autoturisme vor avea interzis în centrul Capitalei și vor plăti o taxă ca să
    aibă acces în restul orașului. Gabriela Firea nu a uitat nici de vehiculele cu
    motorizări Euro 3 sau Euro 4 – acestea pot circula în continuare în zona
    centrală, dar numai contracost.     Cele cu norma Euro 5
    și 6, dar și cele electrice şi hibrid nu plătesc
    nimic, pentru că sunt maşini prietenoase cu mediul, spune edilul.

    Vinieta pentru Bucureşti va avea
    tarife cuprinse între 500 lei (105 euro) şi 1.900 de lei (400 euro) pe an în
    funcţie de norma de poluare. Ea se poate achita şi pentru o perioadă mai mică,
    de o zi, o lună sau şase luni. Cel
    mai mult vor plăti posesorii de autoturisme non-Euro. Astfel, vorbim de un tarif de 15 lei pe zi (3 euro) sau 300 de lei (63 euro) pe lună.
    Pentru şase luni vor plăti 1.100 de lei (231 euro), iar pentru un an aproape
    2.000 de lei (420 euro). Prețul
    scade proporțional cu norma de poluare, iar pentru vehiculele euro 3 se achită
    5 lei pe zi sau 700 de lei (147 euro) pe an. Restricţiile
    din proiect nu vor fi impuse în zilele de weekend şi în zilele de sărbătoare
    legală, dar nici noaptea, între orele 22.00 şi 7 dimineaţa. Sunt exceptate de la plata vinietei mașinile
    instituțiilor publice.

    Aceasta se
    va putea cumpăra prin SMS sau de la benzinării, iar sistemul va fi monitorizat
    video. Cei care vor fi prinși că nu au achitat
    taxa vor plăti amenzi între 1500 lei (315 euro) și 2000 de lei (420 euro). Sumele încasate vor constitui
    venit la bugetul Municipiului Bucureşti şi vor fi folosite cu prioritate pentru
    lucrări, investiţii şi proiecte din domeniul protecţiei mediului şi al
    mobilităţii urbane, se arată în proiect. Acesta este în dezbatere publică și dacă
    se aprobă, ar urma să fie aplicat de la începutul anului viitor. Datele puse la dispoziție de primărie arată că în București și Ilfov sunt înmatriculate
    1,6 milioane de mașini. Una din cinci nu va putea circula
    prin centrul Capitalei, iar alte peste 650 de mii vor trebui să plătească
    vinietă pentru a circula prin oraș, dacă este aprobată taxa.

    Pe langă poluare, cu această
    măsură se dorește și fluidizarea traficului, spun autoritățile locale. Și
    dacă tot vorbim de poluare,
    nu trebuie uitat faptul că, în 2018, primăria Capitalei cumpăra 400 de autobuze turcești, diesel,
    deși la licitație au participat și firme celebre cu modele electrice. Acuzată direct pentru
    rezultatul licitației, Gabriela Firea a replicat că decizia a aparținut
    exclusiv specialiștilor din instituție. Autobuze electrice circulă deja în
    Cluj-Napoca (centru), oraș care se gandește
    să treacă la cele cu hidrogen. Realimentarea
    unui astfel de autobuz durează aproximativ 7 minute.

  • Contribuțiile financiare ale statelor membre la bugetul UE

    Contribuțiile financiare ale statelor membre la bugetul UE

    PE vrea să acorde fonduri majorate politicilor destinate tinerilor, cercetării, creşterii şi crearii de locuri de muncă. Eurodeputatul Cristian Busoi: În 2026 decizia sigur cu rata inflației un euro de acum nu va avea aceeași putere de cumpărare în statele membre ca și în 2026 dar în mod contabil în mod de decizie politică acest lucru poate părea la prima vedere suficient în realitate dacă vrem să avem planuri mai ambițioase sigur ne-ar trebui un buget mai mare. Nu este însă simplu să creștem contribuția statelor membre nici măcar pentru România nu este simplu care totuși are o contribuție mică și mai ales România este una din statele net beneficiare ale fondurilor europene adică primim mult mai mulți bani de la bugetul european decât contribuim cu atât mai dificil este să faci acest lucru în state precum Franța, Germania, Italia. Cel puțin în Italia forțele sceptice din punct de vedere al integrării europene și al construcției europene au obținut voturi extrem de importante și chiar se pregăteau să facă o coaliție de guvernare.

    În Germania și în Franța sigur că în final lucrurile au rămas într-un echilibru și partidele pro europene fie că vorbim de un partid nou partidul domnului Macron în Franța sau de Uniunea Creștin Democrată condusă de doamna Merkel în Germania au reușit să obțină încrederea și să mențină guvernarea.

    Totuși în aceste țări partidele și politicienii euro-sceptici au avut din ce în ce mai mare succes, din ce în ce mai mare audiență, ori e dificil să le explici cetățenilor acestor țări că trebuie să contribuie mult mai mult decât contribuiau până acum. Haideți să vedem în primul rând în ce măsură se va agrea această creștere care nu este foarte mare dar este una semnificativă de cel puțin 10 %, în ce măsură se vor gândi niște surse de finanțare la nivel european și sunt mai multe scenarii de la TVA la anumite taxe pe anumite tranzacții în zona digitală, sunt mai multe discuții legate de marile companii din domeniul digital să cotizeze la bugetul european, evident în funcție de încasările pe care le obțin, și haideți să vedem cum vor fi cheltuiți acești bani. Undeva vor trebui să existe anumite reduceri importante să nu fie foarte mari la politica de coeziune și mai ales să nu sufere țările care au cea mai mare nevoie de instrumentele de coeziune, și mă refer în primul rând la România, și de văzut cât de eficient pot fi folosiți banii pentru lupta împotriva migrației ilegale și a terorismului.

    Alocarea de către fiecare stat membru a unui procent de 1% sau 1,08% din venitul naţional brut, la bugetul alocat exerciţiului financiar multianual, care va acoperi perioada 2021-2027, este insuficientă pentru actualele provocari.


  • 17.02.2019 (mise à jour)

    17.02.2019 (mise à jour)

    COMPET
    – Le ministre roumain de l’économie, Niculae Bădălău, présidera, lundi, à
    Bruxelles, la première réunion du Conseil Compétitivité (COMPET) de l’Union
    européenne, la section marché intérieur et industrie, du mandat de la
    présidence roumaine du Conseil de l’Union européenne, a informé le ministère de
    l’économie de Bucarest. Les ministres procéderont à un échange d’opinions sur
    le processus qui vise à donner une image d’ensemble du marché unique et sur un
    débat public consacré à l’impact de l’intelligence artificielle sur l’industrie
    de l’UE. Le Conseil adoptera, pour la première fois, des conclusions concernant
    l’encouragement du développement et de l’utilisation de l’intelligence
    artificielle.




    BERD – Le ministre roumain des finances, Eugen Teodorovici, a été
    élu au poste de vice-président de la Banque européenne de reconstruction et de développement
    (BERD). Son mandat entrera en vigueur au mois de mai et prendra fin en 2020, a informé
    le ministère des finances de Bucarest. Le second vice-président de la BERD est
    le ministre des finances de la Lituanie. Le nouveau président élu du Conseil
    des gouverneurs est le chef des finances espagnol. Le communiqué du ministère
    roumain précise qu’une structure dirigeante de la BERD, composée exclusivement
    de représentants d’Etats membres de l’Union, consolidera les intérêts de l’UE,
    même dans le contexte du Brexit. La Roumanie, par son ministre Eugen
    Teodorovici, assure actuellement la présidence aussi bien du Conseil des
    gouverneurs de la Banque européenne d’Investissements que du Conseil Affaires
    européennes et financières (ECOFIN), dans le contexte de la présidence
    tournante du Conseil de l’UE.


    Taxe
    – L’économiste en chef de la Banque nationale de Roumanie (BNR), Valentin Lazea, affirme
    que la taxe sur les actifs, imposée par la récente ordonnance d’urgence adoptée
    par le gouvernement de gauche de Bucarest pourrait diminuer la profitabilité du
    secteur bancaire roumain et la ramener au-dessous de la moyenne européenne. M. Lazea
    considère que, si cela arrive, il ne faudra pas s’étonner de voir certaines
    banques se retirer de Roumanie. Pour ce qui est de l’intention des autorités de
    réduire ou de redéfinir l’indice ROBOR, en fonction duquel sont calculés les
    intérêts des crédits, l’économiste en chef de la Banque centrale de Bucarest
    pense que cela n’empêchera pas les banques de prendre des mesures qui leur
    permettent d’avoir une profitabilité quelque peu diminuée. M. Lazea considère
    que la Roumanie doit choisir entre, d’une part, un système bancaire fort,
    profitable et fournisseur de capital pour les investissements, et d’autre part un
    système faible, reposant sur des favoritismes, qui alimente la consommation, en
    oubliant le développement.


















    Berlinale
    – Le court-métrage Blue Boy, produit
    par l’Argentin Manuel Abramovich et auquel ont aussi collaboré les Roumains
    Cătălin Cristuţiu, monteur, et Bogdan Georgescu, producteur délégué, a remporté
    l’Ours d’argent du meilleur court-métrage, à la 69e édition du
    Festival international du film de Berlin. Dans la compétition principale, celle
    des longs-métrages, de la Berlinale, la production « Monştri/Monstres »,
    du réalisateur roumain Marius Olteanu, a été récompensé du prix des lecteurs du
    quotidien Tagesspiegel (le Tagesspiegel Readers’ Jury Award). Sélectionné dans
    la section Forum, la plus audacieuse du festival, ce premier long-métrage,
    réalisé et écrit par Marius Olteanu, raconte 24 heures de la vie d’un jeune couple,
    marié depuis huit ans. Le réalisateur explore l’enchaînement de problèmes et de
    rencontres qui pousse l’homme et la femme à se séparer. L’Ours d’or a été
    attribué à la production « Synonymes », du réalisateur israélien Nadav
    Lapid.












    Tennis
    – La paire roumano-néerlandaise Horia Tecău/Jean-Julien Rojer a raté la
    victoire dans la finale de double du tournoi de tennis de Rotterdam, aux
    Pays-Bas. Ce sont Jeremy Chardy (France)/Henri Kontinen (Finlande) qui ont
    remporté le trophée.

    Météo – Il
    fera beau en Roumanie dans les prochaines 24 heures. Lundi, les températures
    maximales se situeront entre 4° et 14°.