Radio România Internațional

Tag: Tibor Navracsics

  • Noi măsuri de stimulare a competențelor digitale și a dimensiunii europene a educației​

    Noi măsuri de stimulare a competențelor digitale și a dimensiunii europene a educației​

    CE a făcut o serie de recomandări statelor membre pentru îmbunătățirea sistemelor de educație și formare, astfel încât să-i ajute pe cetățeni să-și dezvolte competențele, mai ales digitale. Principalul scop al acestei inițiative este reducerea inegalităților socio-economice și promovarea valorilor comune.

    Comisia Europeană a adoptat, în această săptămână, noi inițiative privind îmbunătățirea competențelor-cheie și a competențelor digitale ale cetățenilor europeni, având scopul de a promova valorile comune și modul de funcționare a Uniunii Europene. Propunerile au ca obiectiv reducerea inegalităților socio-economice, susținând în același timp competitivitatea, pentru a construi o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică.

    Tibor Navracsics, comisarul UE pentru educație, cultură, tineret și sport a declarat că sistemele de educație și formare europene trebuie să ofere cetățenilor din toate mediile sociale competențele adecvate pentru a progresa și pentru a prospera din punct de vedere profesional și, de asemenea, trebuie să le ofere condiții pentru a deveni cetățeni implicați.

    Tibor Navracsics: În primul rând recomandăm un set de competențe-cheie digitale pe care oamenii trebuie să le stăpânească într-o piață a muncii tot mai volatilă și în societăți care se schimbă cu viteză tot mai mare. Recomand statelor membre să se asigure că fiecare elev are măcar o experiență antreprenorială înainte de a termina învățământul obligatoriu. În al doilea rând, am dori ca statele membre să se implice mai mult în a-și face sistemele educaționale mai favorabile incluziunii și, foarte important, în promovarea valorilor noastre comune. La nivel european, vom stimula în continuare platforma e-Twinning, care leagă deja sute de mii de elevi care prin schimburi virtuale. Vom crește, de asemenea, mobilitatea școlară prin intermediul programului Eramus+. Comisia propune, de asemenea, un Plan de acțiune în domeniul educației digitale. În viitor, 90 la sută dintre locurile de muncă vor necesita competențe digitale, pe care astăzi le dețin doar puțin mai mult de jumătate dintre europeni.


    Așadar, Comisia propune ca sistemele naționale de educație să insiste în special pe competențele-cheie, antreprenoriale și de inovare și le cere statelor membre să-i motiveze mai mult pe tineri să se orienteze spre știință, tehnologie, inginerie și matematică. Forul european propune, de asemenea, un plan de acțiune în domeniul educației digitale și o campanie de sensibilizare a publicului privind siguranța online, alfabetizarea mediatică și igiena cibernetică.

    Toate aceste măsuri recomandate de Comisie vor sprijini statele membre să pregătească mai bine cursanții atât pentru schimbările de pe piața forței de muncă, cât și pentru o cetățenie activă în societăți mai diverse, mai mobile, mai digitale și mai globale.​


  • Anul European al Patrimoniului Cultural

    Anul European al Patrimoniului Cultural

    Anul European al Patrimoniului Cultural va aduce în 2018, în prim-plan bogăția culturală a Europei, evidențiind rolul jucat de aceasta pentru încurajarea unui sentiment comun de identitate și pentru construirea viitorului său.

    Comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, sublinia, la ceremonia de lansare, că patrimoniul cultural se află în centrul modului de viață european. El definește cine suntem și creează un sentiment de apartenență. Patrimoniul cultural nu este alcătuit doar din literatură, artă și obiecte, ci și din meșteșugurile pe care le învățăm, poveștile pe care le spunem, hrana pe care o consumăm și filmele pe care le urmărim – a explicat comisarul Navracsics: Avem o viziune îndrăzneaţă asupra viitorului Europei: o Europă cu un potenţial cultural şi educaţional unic, care să contribuie la constituirea de societăţi oneste, inclusive şi rezistente. Cultura şi patrimonial cultural sunt expresiile cu cea mai mare vitalitate ale identităţii şi ale valorilor puternice, commune, europene. Iar ele trebuie să joace un rol crucial în eforturile noastre de a face Uniunea Europeană mai unită, mai puternică şi mai democratică.


    Tibor Navracsics a mai spus că festivitățile din acest an vor constitui o ocazie minunată de a încuraja cetățenii, în special tinerii, să exploreze bogata diversitate culturală a Europei și să reflecteze la locul pe care îl ocupă patrimoniul cultural în viețile noastre. Pentru că ele ne vor permite să ne înțelegem trecutul și să ne construim viitorul.


    De fapt, obiectivul Anului European al Patrimoniului Cultural este de a sensibiliza publicul larg cu privire la importanța socială și economică a patrimoniului cultural. Mii de inițiative și evenimente din întreaga Europă vor oferi posibilitatea de a implica cetățenii din toate categoriile sociale. Scopul este de a avea cel mai larg şi variat public posibil – în special copiii și tinerii, dar și persoanele care vin rareori în contact cu cultura –, pentru a promova un sentiment comun de proprietate.

    Proiectele și inițiativele puse în aplicare în statele membre, municipalitățile și regiunile din Uniunea Europeană vor fi completate de proiecte transnaționale finanțate de către Uniune. De exemplu, Comisia va organiza, împreună cu statele membre, evenimentul emblematic al Anului European al Patrimoniului Cultural intitulat Assises du Patrimoine, pentru a începe să lucreze la un plan de acțiune al Uniunii pe termen lung pentru cultură și patrimoniul cultural.


  • Comisia Europeană a prezentat realizările Erasmus+ în 2017

    Comisia Europeană a prezentat realizările Erasmus+ în 2017

    Raportul Comisiei Europene arată că Erasmus + a beneficiat anul trecut de o creştere a alocărilor financiare cu 7,5 la sută, Uniunea Europeană investind peste două miliarde de euro pentru a sprijini europenii cu granturi de mobilitate pentru studii, formare, predare, muncă sau voluntariat în străinătate. Raportul scoate în evidenţă şi modul în care programul a contribuit pentru a răspunde la provocările sociale mai ample. Anul trecut, peste 1200 de proiecte de cooperare axate pe promovarea toleranţei, a nediscriminării şi a incluziunii sociale au fost finanţate, iar peste 240 de organizaţii au beneficiat de fonduri pentru a dezvolta politici şi strategii menite să prevină radicalizarea şi să promoveze integrarea cursanţilor dezavantajaţi, inclusiv a persoanelor care provin din familii de migranţi. Comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, a vorbit despre viitorul programului Eramsus+ după anul 2020:



    “Programul viitor trebuie să se concentreze pe dezvoltarea abilităților participanților săi, inclusiv prin sprijinirea tinerilor în dobândirea competențelor de care au nevoie pentru a se dezvolta în sectoarele cu cel mai mare potențial de creștere și inovare. De asemenea, trebuie să continuăm să lucrăm pentru a extinde oportunitățile pentru școli și pentru a intensifica eforturile noastre de a atrage cei mai vulnerabili membri ai societății noastre, oameni din medii defavorizate și nevoi speciale.”



    Vice-preşedintele Comisiei Europene pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen a declarat că Erasmus+ este un program de care ar trebui să beneficieze cât mai mulţi studenţi şi dascăli:



    “Pentru profesori este foarte important deoarece reprezintă modul în care ne putem adapta la schimbările continue , unde societățile noastre devin din ce în ce mai multiculturale. Pentru dascălii din toate țările acest program este întotdeauna folositor, cât și pentru consilierii vocaționali. Erasmus, așa cum este acum, este un instrument excelent, dar îl putem dezvolta.”



    Actualul program Erasmus+ dispune, pentru perioada 2014-2020, de un buget de 14,7 miliarde de euro și va oferi oportunități pentru 3,7 % dintre tinerii din Europa de a studia, forma, câștiga experiență profesională și de a participa la acțiuni de voluntariat în străinătate. Aria geografică de aplicare a programului s-a extins de la 11 țări în anul lansarii, respectiv 1987 la 33 în prezent. În plus, programul este deschis țărilor partenere din întreaga lume.