Tag: Tibor Navracsics

  • Programul Erasmus, în atenţia miniştrilor europeni ai Tineretului

    Programul Erasmus, în atenţia miniştrilor europeni ai Tineretului

    Viena a găzduit săptămâna trecută o întâlnire informală a miniştrilor europeni ai Tineretului, în cadrul căreia s-a discutat despre viitorul Strategiei post 2018 a Uniunii Europene privind tineretul şi evoluţia programului Erasmus+.

    Erasmus+ este programul UE în domeniile educației, formării, tineretului și sportului pentru perioada 2014-2021 . Educația, formarea, tineretul și sportul pot avea o contribuție majoră la abordarea schimbărilor socio-economice, principalele provocări cu care Europa se va confrunta până la sfârșitul deceniului, și la punerea în aplicare a agendei de politici europene pentru creștere economică, locuri de muncă, echitate și incluziune socială – a afirmat comisarul european Tibor Navracsics, responsabil pentru educație, cultură, tineret și sport, prezent la reuniunea de la Viena: Investiţia în oameni tineri şi acordarea cât mai multor oportunităţi pentru aceştia va ajuta la formarea unei Europe mai puternice şi mai unite şi se află în topul priorităţilor de pe agenda Uniunii Europene. De aceea, sunt bucuros să fiu astăzi la Viena, pentru a discuta cu miniştrii Tineretului, dar şi cu o mulţime de oameni tineri, cum putem face şi mai multe lucruri pentru a traduce acest obiectiv în realitate.


    Comisarul european Tibor Navracsics a făcut şi câteva precizări referitoare la bugetul programului Erasmus după 2020:

    Ne propunem să dublăm bugetul la 30 de miliarde de euro în următorii 7 ani. Acest lucru ne va permite să oferim experienţa Erasmus la 12 milioane de oameni – de trei ori mai mulţi decât am putut în cadrul financiar actual. Erasmus este cea mai mare poveste de succes a Uniunii Europene, iar programul a îmbunătăţit viaţa mai multor milioane de oameni cărora le-a dat posibilitatea de a învăţa în străinătate, de a-şi face noi prieteni şi de a experimenta cum e să fii european.

    Erasmus+ este conceput cu scopul de a sprijini eforturile țărilor participante la program de a utiliza în mod eficient talentul și capitalul social al Europei, într-o perspectivă a învățării pe tot parcursul vieții prin corelarea sprijinului acordat învățării formale, non-formale și informale în educație şi formare. De asemenea, programul îmbunătățește posibilitățile de cooperare și de mobilitate cu țările partenere, în special în învățământul superior.

    Combaterea nivelului în creștere al șomajului – mai ales în rândul tinerilor – a devenit una dintre cele mai urgente sarcini pentru guvernele europene. Prea mulți tineri abandonează școala prematur, riscând astfel să devină șomeri și marginalizați social. Același risc îi amenință pe mulți dintre adulții slab calificați.

    Nu în ultimul rând, Europa are nevoie de societăți mai unite și incluzive care să permită cetățenilor să joace un rol activ în viața democratică. Erasmus+ este un instrument important pentru promovarea incluziunii persoanelor provenind din medii defavorizate, în special a migranților nou sosiți.


  • Către un sector sustenabil și competitiv al acvaculturii europene

    Către un sector sustenabil și competitiv al acvaculturii europene

    În ciuda bunelor intenții la nivelul Uniunii Europene, reflectate în
    Regulamentul de bază privind Politica Comună în domeniul pescuitului, precum și
    în comunicările relevante ale Comisiei Europene – cea din 2009, care avea drept
    scop să dea un nou impuls și să construiască un viitor durabil pentru acvacultură,
    și cea din 2013, care propunea orientări strategice, acțiuni la nivel
    național, regional sau local, măsurile luate nu au răspuns așteptărilor
    sectorului.


    Prin urmare, acvacultura din Uniunea Europeană nu a putut
    valorifica numeroasele oportunități, reflectate de dezvoltarea globală din
    sector, cererea tot mai mare de produse halieutice, nivelul ridicat al sustenabilității
    mediului și al calității produselor, know-how-ul întreprinderilor și inovaţiile.
    Acesta este motivul pentru care în şedinţa plenară a Parlamentului European din
    11 iunie a fost dezbătut raportul privind sustenabilitatea şi competitivitatea
    acvaculturii europene
    .


    Invitat la dezbateri, comisarul european Tibor Navracsics,
    responsabil pentru educație, cultură, tineret și sport a declarat: Împărtășesc opinia că este
    nevoie de sprijin pentru inovare și vom sprijini idei și abordări inteligente
    care vor face sectorul acvaculturii mai durabil și mai competitiv. Lucrăm la
    lansarea unui Forum albastru de bioeconomie, care ar trebui să fie operațional
    în al treilea trimestru al anului 2018 și care va ajuta la identificarea de
    proiecte, va elabora o foaie de parcurs pentru dezvoltarea sectorului și va
    găsi noi piețe și lanțuri de valorificare. Lucrăm, de asemenea, la o Platformă pentru
    Investiții în Economia Albastră pentru a susține ideile de afaceri inovatoare.
    Această platformă va contribui la mobilizarea fondurilor atât din resurse
    private, cât și din resurse publice, inclusiv din Fondul european pentru
    investiții strategice. Și, desigur, există un sprijin continuu pentru
    dezvoltarea acvaculturii în actualul și noul Fond European pentru Pescuit și
    Afaceri Maritime, precum și finanțarea cercetării prin intermediul programului
    Orizont 2020.


  • Primul summit european al patrimoniului european

    Primul summit european al patrimoniului european

    Summit-ul
    patrimoniului cultural european s-a desfășurat în perioada 18-24 iunie și este
    unul dintre cele mai importante evenimente organizate în cadrul Anului European
    al Patrimoniului. Găzduit de orașul Berlin și susținut prin programul Europa
    Creativă, s-a bucurat de participarea reprezentanților
    organizațiilor societății civile, ai instituțiilor europene și statelor membre, inclusiv președintele
    Germaniei, Frank-Walter Steinmeier.



    Motto-ul
    acestui summit a fost Împărtășim o moștenire comună – împărtășim valori
    comune
    (Sharing Heritage – Sharing Values), idee ce vine să
    sublinieze importanța cunoașterii și conservării patrimoniului din țările
    Uniunii Europene, în contextul în care anul 2018 a fost declarat An European al
    Patrimoniului Cultural.




    Pentru a
    facilita accesul publicului la patrimoniul cultural, Comisarul european pentru
    educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, a lansat în cadrul
    summit-ului o serie de hărți interactive care vor contribui la o cunoaștere mai
    bună a patrimoniului cultural european. Story Maps este un instrument online
    care permite pe o hartă clasică adăugarea de informație relevantă sub formă de
    text, imagine și conținut multimedia. Astfel, publicul poate să afle mai ușor
    noutăți despre diverse inițiative precum Zilele patrimoniului european (ce vor
    avea loc în luna septembrie) sau Premiile Europene pentru Patrimoniu Cultural.
    Portalul conține de asemenea un link către colecția digitalizată www.europeana.eu, ce permite vizualizarea
    online a mai mult de 54 de milioane de opere de artă, artefacte, cărți,
    înregistrări audio și video din peste 3500 de muzee, galerii de artă,
    biblioteci și arhive din întreaga Europă.





    Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics: Cultura poate atrage după sine creșteri economice și
    ajută la construirea de punți între diferite țări și comunități. Unul dintre
    cele mai importante scopuri ale Anului European al Patrimoniului este să facem
    moștenirea culturală mai accesibilă tuturor. The Story Maps joacă un rol
    important în acest demers, oferind informații importante într-o manieră
    prietenoasă și ușoară pentru utilizator. Hărțile interactive vor crea noi
    oportunități pentru cetățenii europeni să cunoască patrimoniul nostru comun și
    să se implice în salvarea și prezervarea lui pentru generațiile următoare.







    Aceste
    hărți vor fi actualizate în permanență, de exemplu vor conține informații
    adăugate de tinerii care vor explora patrimoniul cultural de pe continent în
    cadrul proiectului DiscoverEU, prin care tinerii de 18 ani pot beneficia de
    transport gratuit în țările europene începând cu data de 1 iulie.




    La finalul
    summit-ului a fost adoptat un apel la acțiune, numit Berlin Call to action.
    Acesta cheamă cetățenii, organizațiile și instituțiile să recunoască importanța
    moștenirii culturale a patrimoniului european și puterea lui de a conecta
    oamenii și de a construi un viitor comun pentru proiectul european.


  • Corpul european de solidaritate ​ş​i noul exerci​ţ​iu bugetar

    Corpul european de solidaritate ​ş​i noul exerci​ţ​iu bugetar

    Corpul European de Solidaritate va beneficia, în perioada 2021 – 2027, de o finanțare de peste 1,2 miliarde de euro și va include și o serie de programe de voluntariat care, până acum, au funcționat separat. Comisia consideră că, prin această dublare a finanțării, va atrage în diferitele programe ale Corpului European de Solidaritate cel puțin 350 de mii de tineri. Potrivit Comisarului pentru buget și resurse umane, Gunther Ottinger, dublarea finanțării Corpului a fost decisă, pe de-o parte, ca urmare a interesului arătat de tinerii europeni pentru activitățile sale și, pe de altă parte, pentru că solidaritatea reprezintă una dintre valorile cheie ale Uniunii Europene.


    La rândul său, Comisarul pentru Educație, Cultură, Tineret și Sport, Tibor Navracsics, a subliniat că, prin această finanțare, Comisia vrea să întărească solidaritatea în rândul tinerilor și să îi ajute să își formeze o identitate Europeană. Tibor Navracsics: Propunerea noastră pentru următorul buget European transmite un semnal puternic că vrem să investim în tineri. La fel ca și în cazul programului ERASMUS, vrem să dublăm, în următoare perioadă bugetară, fondurile pentru Corpul European de Solidaritate și să le aducem la 1,26 miliarde de euro. Asta înseamnă că vom reuși mai bine să ne atingem obiectivele politice în domeniul tineretului, dându-le o mai mare forță tinerilor, ajutându-i să învețe, să îi sprijine pe alții și să devină membri implicați ai societății. Corpul European de Solidaritate face acest lucru prin trei tipuri principale de activități: voluntariat, stagii de pregătire și asigurarea de locuri de muncă. Vrem ca, în perioada următorului exercițiu bugetar, să consolidăm această inițiativă încă tânără. Ne așteptăm să finanțăm plasarea a cel puțin 350 de mii de tineri și grupăm toate oportunitățile pe care le oferim tinerilor pentru a se putea implica în activități de solidaritate. În mod special, după 2020 vom integra actualele programe de ajutor bazate pe voluntariat în Corpul European de Solidaritate. Aceste programe trimit voluntari în țări terțe unde sprijină programe umanitare și ajută comunitățile să facă față dezastrelor și să se mobilizeze mai bine. Aceste obiective sunt similare cu cele ale Corpului European de Solidaritate. Solidaritatea europeană nu încetează la granițele Uniunii Europene.


    Înființarea Corpului European de Solidaritate a fost anunțată de președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, în 2016, în discursul cu privire la starea Uniunii. Din decembrie 2016 până în prezent, 64000 de tineri europeni s-au alăturat Corpului de Solidaritate iar 5000 dintre ei și-au început deja activitatea.


  • Comisarul european Tibor Navracsics, în dialog cu cetăţenii la Bucureşti

    Comisarul european Tibor Navracsics, în dialog cu cetăţenii la Bucureşti

    Tibor Navracsics le-a mărturisit intelocutorilor că își percepe
    postul ca fiind probabil cel mai politic din Comisia Europeană, deoarece trebuie
    să creeze consens pentru demersurile în domeniile de care este responsabil.
    Este ușor sî fii un comisar care are doar prerogative și puteri să pedepsească
    statele mebre. Ce fac eu este să creez coalitii pe fiecare problemă. Este
    foarte greu dar este o meserie frumoasă
    , a mărturisit Navracsics.


    Oamenii l-au întrebat ce crede despre faptul că în ţara noastră
    rata abandonului școlar timpuriu este una ridicată iar comisarul european a
    răspuns că Romania nu este singură, că sunt și alte tări europene care au
    rezultate mai slabe anii aceștia și că, evident, această situatie naște
    frustrări.


    Tibor Navracsics: Toti copiii din Uniunea Europeană trebuie să beneficieze de o
    educatie de calitate
    de la o vârstă fragedă. Cu cât mai devreme încep să
    studieze, cu atât mai bine. Am propus o iniţiativă pentru a imbunătăti predarea
    și invăţarea limbilor străine. Scopul nostru este ca toţi să fie capabili să
    vorbească cel puţin două limbi străine, altele decât cea maternă, la finalul
    gimnaziului. Limbile străine deschid uși. Pentru a obţine slujbe mai bune. Ne
    dau posibilitatea de a ne înţelege mai bine unul pe celălalt. Ele sunt cheia
    pentru a descoperi diversitatea Europei.


    Tibor Navracsics a vorbit și despre tendintele de discriminare
    din interiorul sistemelor de educaţie
    , din școli, indreptată in ţările din
    vestul Europei mai ales impotriva migranţilor și refugiaţilor iar in statele
    din est cu precădere impotriva romilor. Pe aceasta temă au fost demarate
    proceduri de infringement impotriva Cehiei, Slovaciei si Ungariei iar Romania
    si Bulgaria sunt atent monitorizate, mai spune comisarul european care
    recunoaște că nu a gasit incă formula potrivită pentru a aborda această problemă.


    Tibor Navracsics le-a mai vorbit oamenilor despre recunoașterea
    diplomelor și a perioadelor de studiu in strainatate și despre obiectivul
    creării universitătilor europene.


    Comisarul european nu a uitat să mentioneze programul Erasmus,
    unul dintre cele mai de succes proiecte ale Uniunii Europene, prin care tinerii
    pot merge să studieze in străinatate și dezvoltă astfel o identitate europeană
    mai puternică.


    Navracsics s-a referit și la proiectele europene in domeniile
    cultură și tineret: Propunerile din educatie merg mână in mână cu planurile noastre
    de a imbunătăti cooperarea in domeniul culturii. Cu propunerile privind Agenda
    Uniunii Europene pentru cultură vrem sa valorificăm capacitatea culturii de a
    genera inovare și crestere economică. Telul nostru este să fructificăm la
    maximum potentialul de a construi comunităti și un sentiment al
    apartenentei.
    Propunerile pentru o nouă strategie a Uniunii Europene privind
    tineretul urmăresc să ii responsabilizeze pe tineri și să le dea posibilitatea
    sa devină cetăteni motivati. Este momentul să folosim la maximum puterea
    educatiei și politicile adresate tinerilor pentru a construi o Europă corectă,
    flexibilă și coezivă.


  • June 6, 2018

    June 6, 2018

    CONSTITUTIONAL COURT – Romanias Constitutional Court has notified the Secretary General of the Council of Europe, the Venice Commission and the president of the Conference of European Constitutional Courts of what it called “the virulent attacks launched against the Court, through which representatives of public authorities and of some parliamentary parties have discredited and deligitimised the institutions authority. Romanias Constitutional Court claims that the compulsory character of its rulings would thus be questioned and that the population and the countrys president would be urged not to respect and enforce the recent ruling by the court which took note of the existence of a legal conflict of a constitutional nature between the Justice Ministry and the President of Romania. Notified by the relevant minister, Tudorel Toader, the Court ruled that the head of state, Klaus Iohannis, should revoke the head of the National Anti-Corruption Directorate, DNA, Laura Codruţa Kovesi. We recall that president Iohannis had rejected as ungrounded the proposal made by the Justice Minister to revoke the DNA chief prosecutor. Yesterday, Klaus Iohannis said he would make a public statement on the revocation issue only after he receives the Constitutional Courts motivation, likely to be issued on Thursday. He underlined that he would observe the rule of law and would take care that prosecutors remain independent, in keeping with the provisions of the Constitution. The decision by which Romanias Constitutional Court imperatively calls on the head of state to revoke Kovesi has stirred criticism and fuelled speculations that, given its current membership, the court would allegedly be politically influenced when issuing its verdicts.



    PORTUGAL – Romanian PM Viorica Dăncilă has today started a two-day official visit to Portugal for talks with her Portuguese counterpart Antonio Costa and president Marcelo Rebelo de Sousa. The visit is aimed at boosting bilateral cooperation, laying special emphasis on economic relations, with a view to capitalising on the commercial and investment potential, in the field of defence and security policies. Special attention is also paid to research and innovation, public healthcare, medicine as well as academic cooperation. The agenda of the Lisbon talks also covers such issues as cooperation at European level, also in the run up to Romanias taking over the rotating presidency of the EU Council in the first half of 2019.



    RePatriot – A program to support local authorities in their effort to help Romanian nationals now residing abroad return home and find business opportunities in their places of origin was launched in Bucharest. RePatriot is a project of repatriation through entrepreneurship, supported by the Romanian Business Leaders Foundation. According to the latest survey conducted by the UNO, 3.4 million Romanians left the country between 2007 and 2017 – accounting for some 17% of the population. The survey ranks Romania second, after Syria, in terms of emigration rate.



    UNO – Romanias permanent representative to the UN, ambassador Ion Jinga, has been elected, in a plenary session of the UN General Assembly, Chair of the Disarmament and International Security Committee, for a one year mandate, as from September 2018. It is for the first time that a Romanian diplomat is elected chair of this major committee. In the past, Romanian diplomats held the position of Vice-Chair five times, in 1972, 1983, 2002, 2003 and 2014.



    VISIT – The EU Commissioner for Education, Culture, Youth and Sports, Tibor Navracsics, has today started a two-day visit to Romania, for talks with the Romania education minister Valentin Popa and the culture minister George Ivaşcu. Tibor Navracsics will also start a dialogue with the citizens on Europes future. On Thursday, Commissioner Navracsics will be in the central Romanian city of Targu Mureş to attend a forum on education and a debate on cultural heritage. The European official will also meet with Kelemen Hunor, the president of the Democratic Union of Ethnic Hungarians in Romania (a parliamentary party).



    SALAMIS STORM 18 – Romanian defence minister, Mihai Fifor, alongside the Romanian Army Chief of Staff, general Nicolae Ciucă, is currently on a visit to Greece, to see the Multinational Exercise Salamis Storm 18. Participating in the training exercise are military from Bulgaria, Greece, Romania and Serbia. It unfolds until Saturday and is aimed at training the military in order to cope with challenges specific to peace keeping and crisis solving operations.



    TENNIS – Romanian tennis player Simona Halep, no.1 WTA and first seeded, is today playing in the quarter finals of the Roland Garros, the second Grand Slam tournament of the year, against German Angelique Kerber, no.12 WTA. The two players last met in the semi-finals of the Australian Open this year, when Halep won a dramatic match. The Romanian player is trying to win her first Grand Slam trophy, after the finals she lost in Paris, in 2014 and 2017, and in Melbourne, this year. Todays winner will meet in the semi-finals the winner of the match between Garbine Muguruza of Spain, no.3 WTA, and Russian Maria Sharapova (no.28 WTA). In the other semi-finals, Sloane Stephens (no. 10 WTA) will face Madison Keys (no.13 WTA).



    FOOTBALL – Romanias national football match defeated Finland, 2-0, in a friendly match played in the southern city of Ploieşti on Tuesday evening. We recall that Romania has failed to qualify for the World Cup, to be hosted by Russia. The national match will play its next match against Montenegro, on home turf, in September, in the Nations League.(Translated by D. Vijeu)

  • Nachrichten 05.06.2018

    Nachrichten 05.06.2018

    Bukarest: Die frühere rumänische Tourismus- und Entwicklungsministerin sowie Vetraute von Ex-Präsident Traian Basescu, Elena Udrea, ist am Dienstag rechtskräftig vom Obersten Gerichtshof in Bukarest zu sechs Jahren Freiheitsstrafe in einem prominenten Korruptionsfall verurteilt worden. Dabei geht es um die Veruntreuung von öffentlichen Mitteln anlässlich einer Box-Gala. Noch während des Verfahrens flüchtete sie nach Costa Rica, wo sie politisches Asyl beantragt hat.



    Bukarest: Der EU-Kommissar für Bildung, Kultur, Jugend und Sport c trifft am Mittwoch zu einem zweitägigen Besuch in Rumänien ein. Laut einer Mitteilung der Vertretung der Europäischen Kommission in Bukarest, soll Navracsics am ersten Tag seines Rumänienbesuches unter anderen mit den Bildungs-und Kulturministern Valentin Popa bzw George Ivaşcu zu Gesprächen zusammenkommen. Am Mittwoch soll der EU-Kommissar zu einem Dialog mit den rumänischen Bürgern über die Zukunft Europas diskutieren. Im Anschlu‎ß wird sich der EU-Kommisar im mittelrumänischen Targu Mureş zu einer Tagung zum Thema Bildung und europäisches Kulturerbe beteiligen.



    Bukarest: Das Verfassungsgericht hat am Dienstag beschlossen, dass die Frauen auf Anfrage mit 65 Jahren, dem Renteneintrittsalter für Männer, in Ruhestand gehen können. Der bislang festgelegte Renteneintrittsalter für Frauen mit 63 Jahren könne diskriminierend wirken und verstö‎ße gegen das Arbeitsrecht, hie‎ß es in der Begründung des Verfassungsgersichtes.



    Bukarest: Einem mit einem Unionsbürger verheirateten Nicht-EU-Bürger darf das Daueraufenthaltsrecht in der EU nicht verweigert werden. Mit Blick auf die Aufenthaltsfreiheit von Unionsbürgern und ihren Familienangehörigen umfasse der Begriff des Ehegatten auch gleichgeschlechtliche Partner — das entschied der Europäische Gerichtshof in Luxemburg in einer am Dienstag verkündeten Vorabentscheidung auf der Basis der Vorlage eines rumänischen Gerichts. Mitgliedstaaten dürften demnach gleichgeschlechtliche Ehen erlauben oder nicht, aber nicht die Aufenthaltsfreiheit eines Unionsbürgers beeinträchtigen. Die Staaten seien ihrerseits nicht verpflichtet, in ihrem nationalen Recht die eheliche Verbindung gleichgeschlechtlicher Partner vorzusehen. Im konkreten Fall hatten ein Rumäne und ein US-Bürger in Belgien geheiratet. Die rumänischen Behörden lehnten es aber ab, dem US-Staatsangehörigen als Ehegatten eines Unionsbürgers ein Daueraufenthaltsrecht zu gewähren. Sie begründeten dies damit, dass in Rumänien gleichgeschlechtliche Ehen nicht anerkannt würden. Das Paar sah sich dadurch diskriminiert und klagte gegen diese Entscheidung.



    Bukarest: Hunderte Taxifahrer haben am Dienstag vor dem Transportministerium in Bukarest den Verkehr lahmgelegt — sie verlangen, dass der Staat gegen den in ihrer Auffassung unrechtmä‎ßigen Personentransport vorgeht. Gemeint ist darunter u.a. das Ride-Sharing-Geschäft. Die Firma UBER hat in Rumänien mehr als 450.000 Nutzer, davon 350.000 in Bukarest.



    Bukarest: Rumänien und Kroatien werden im Verlauf ihrer turnusmä‎ßigen EU-Ratspräsidentschaften gemeinsam die EU-Donaustrategie fördern, so der rumänische Europaminister Victor Negrescu, der auf Besuch in Zagreb ist. Rumänien wird 2019 die Präsidentschaft übernehmen, Kroatien ein Jahr später. Bei den Gesprächen in Kroatien ging es um wichtige EU-Fragen, darunter den Mehrjahreshaushalt für den Zeitraum 2021-2027, den Brexit, die innere Sicherheit und den Schengenraum sowie um die EU-Erweiterung und das soziale Konzept der Union.



    Bukarest: Rumänien sieht Montenegro als befreundetes Land, engen Partner und wichtigen regionalen Verbündeten an. Das sagte der rumänische Au‎ßenminister Teodor Meleşcanu auf einer gemeinsamen Pressekonferenz mit seinem montenigrinischen Amtskollegen Srdan Darmanovic in Bukarest. Für Rumänien und die Region sei der Beitritt Montenegros zur NATO, der intensiv von Rumänien unterstützt wurde, ein wesentlicher Beitrag zur Sicherheit und Stabilität. Darmanovic wurde am Dienstag auch von Premierministerin Viorica Dăncilă empfangen, die die Unterstützung Rumäniens für den EU-Beitritt Montenegros bekräftigte. Die Erweiterungspolitik der EU sei für Rumänien während seiner EU-Ratspräsidentschaft im ersten Semester 2019 ein wichtiges Anliegen; Rumänien wolle sich dabei als konstruktiver Ansprechspartner für die Länder am Westbalkan positionieren.



    Sport: Die erste Favoritin des Turniers Roland Garros und Weltranglistenerste Simona Halep trifft am Mittwoch im Viertelfinale des Turniers in Paris auf Angelique Kerber (Platz 12 WTA). Wenn sie den Einzug ins Halbfinale schafft, trifft die Rumänin auf die Gewinnerin der Partie zwischen der Spanierin Garbine Muguruza und der Russin Maria Sharapova. Am Dienstag hat das rumänische Doppel Mihaela Buzărnescu / Irina Maria Bara im Viertelfinale in zwei Sätzen gegen Hao-Ching Chan (Taiwan) / Zhaoxuan Yang (China) verloren.






  • Anul European al Patrimoniului – 29 de proiecte finanţate de UE

    Anul European al Patrimoniului – 29 de proiecte finanţate de UE

    Începând din 1983, Comisia Europeană ataşează fiecărui an o anumită temă, care se transformă într-o veritabilă campanie de sensibilizare a autorităţilor şi a cetăţenilor privind importanţa unui subiect de interes general. 2018 este Anul european al patrimoniului cultural, în care punem accentul pe importanţa socială, economică şi istorică a patrimoniului cultural, consolidându-ne sentimentul de apartenenţă a cetăţenilor la spaţiul european.

    5 milioane de euro pentru finanţarea a 29 de proiecte cultrurale noi, care vor fi derulate în cadrul programului Europa creativă, principalul program al Uniunii de susţinere a sectoarelor culturale. În perfectă armonie cu semnificaţie sloganului ales pentru acestui an: Patromoniul nostru cultural: când trecutul se întâneşte cu viitorul, aceste 29 de proiecte au fost alese din 77 înscrise în competiţie. Ideea care a stat la baza conceptului a fost să deschidă calea unor colaborări dintre cele mai diverse între organizaţii din statele membte, care să lucreze împreună. La fiecare proiect participă echipe din cel puţin 3 ţări, arătând, astfel, că sărbătoarea patrimoniului nostru cultural poate merge mână în mână cu creaţia contemporană.

    Comisarul european pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, Tibor Navracsics, a subliniat importanţa acestor programe: O agendă ambițioasă pentru cultură are nevoie de un buget ambițios. Aceste proiecte transnaţionale au rolul de a pune în valoare şi de a promova patrimoniul nostru sub toate aspectele. Sunt o sursă de inspiraţie pentru creaţia artistică şi o punte de legătură între persoane din toate mediile sociale, care vor putea astfel să descopere patrimoniul nostrul cultural, atât de bogat şi divers. În spiritul anului european al patrimoniului, toate aceste proiecte vor contribui la întărirea sentimentului de apartenenţă la un spaţiu european comun. Totodată, Comisia a propus o sumă de 1,85 miliarde de euro pentru noul program Creative Europe 2020; aceasta ar reprezenta o creștere de peste 25% față de programul actual, în timp ce multe alte domenii politice se confruntă cu reduceri. Am cerut statelor membre să sprijine această ambiție în cadrul negocierilor privind bugetul.


    Acoperind o arie vastă de domenii, cele 29 de proiecte merg de la creaţia de costume populare din diferite regiuni ale Europei, până la explorarea epocii baroce. Unele dintre ele au rolul de informare şi educare pe termen lung a cetăţenilor interesaţi de istoria monumentelor şi de arheologie. Alt proiect va pune în valoare patrimoniul gastronomic european prin intermediul unor opere artistice multimedia. Pe lângă relevanța și calitatea proiectelor, un alt criteriu important de selecție a fost potențialul lor de a produce impact asupra publicului, că pot ajunge să fie înţelese şi apreciate, pe cât posibil, la nivel local, național și european de cât mai mulţi cetăţeni ai Europei, dornici să facă parte din acea experiență – menţionează un comunicat al Comisiei.

    Anul european al patromoniului urmărește să aducă în atenţia autorităţilor din ţările membre şi a cetăţenilor istoria și valorile comune ale Europei, să consolideze sentimentul identității europene, să implice, în special copii și tineri, comunitățile locale și oameni din toate categoriile sociale, în crearea de evenimente care să aibă cea mai largă audiență posibilă.


  • Construirea unei Europe mai puternice

    Construirea unei Europe mai puternice

    Comisia Europeană a propus noi iniţiative care să contribuie la crearea unui Spațiu european al educației până în 2025 şi la consolidarea dimensiunii culturale a Uniunii Europene. Noul set de măsuri include o nouă strategie pentru tineret și o nouă agendă pentru cultură.

    Scopul noilor inițiative este de a îmbunătăți mobilitatea de studiu și oportunitățile educaționale din Uniunea Europeană, de a-i capacita pe tineri, în special prin încurajarea participării lor la viața civică și democratică, precum și de a valorifica potențialul culturii pentru progresul social și creșterea economică în Europa.

    Comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, a declarat că noile măsuri vor contribui la pregătirea terenului în vederea creării Spațiului european al educației, consolidând totodată identitatea europeană și capacitându-i pe cetățeni, în special pe tineri.

    Tibor Navracsics: Prezentăm paşi care vor ajuta la asigurarea unei educaţii de calitate pentru toţi copiii din Uniunea Europeană, de la o vârstă foarte fragedă. Mai mult, lucrăm la o iniţiativă care să ajute la îmbunătăţirea predării şi învăţării limbilor. Scopul nostru este ca toată lumea să poată vorbi, la sfârşitul gimnaziului, cel puţin două limbi, diferite de cea maternă. Ne propunem, de asemenea, să ne îndreptăm spre o recunoaştere automată a diplomelor şi a perioadelor de educaţie din străinătate, dar şi să schiţăm paşii următori în crearea de universităţi europene.

    Aceste iniţiative le vor permite oamenilor să plece în străinătate pentru a învăţa şi pentru a-şi construi o puternică identitate europeană. În plus, vrem ca educaţia europeană să devină mai competitivă la nivel mondial.

    Strategia europeană pentru tineret propusă de noi urmăreşte să le permită tinerilor să devină cetăţeni implicaţi. Scopul principal este să ajungem la cât mai mulţi tineri din medii cât mai diferite şi să le oferim posibilitatea de a-şi exprima ideile şi de a influenţa formarea viitorului acestui continent. Acesta este momentul perfect pentru a folosi întreaga putere a educaţiei, culturii şi politicilor pentru tineret pentru a construi o Europă rezistentă, echitabilă şi coezivă.

    Pachetul de măsuri mai cuprinde planuri privind crearea unei legitimații europene de student, menită să încurajeze mobilitatea de studiu prin reducerea sarcinii administrative și a costurilor pentru studenți și pentru instituțiile de educație și formare.

    Vor fi dezvoltate și alte acțiuni care sprijină o abordare bazată pe învățarea pe tot parcursul vieții și pe inovarea în domeniul educației și al formării, cum ar fi sprijinirea creării unor centre de excelență în domeniul educației și formării profesionale.

    Investiția în competențe, abilități și cunoștințe conduce la inovare, competitivitate și reziliență. Inițiativele prezentate acum le vor oferi tinerilor din toate mediile perspective mai promițătoare și îi vor ajuta să joace un rol mai activ în societate.


  • Premiile Europa Nostra pentru patrimoniul cultural

    Premiile Europa Nostra pentru patrimoniul cultural

    Anul 2o18 a fost desemnat anul european al patrimoniului cultural.

    In acest fel Uniunea Europeana
    vrea sa isi incurajeze cetatenii sa pretuiasca mostenirea culturala, sa
    constientizeze si sa sensibilizeze opinia publica cu privire la istoria si
    valorile europene.



    Initiativa isi propune totodata
    sa consolideze sentimentul de apartenenta la spatiul comun european.


    Fiecare stat membru a selectionat
    proiecte si evenimente care sa ofere cetatenilor posibilitatea sa se apropie si
    sa se implice in cunoasterea si protejarea mostenirii culturale, fie ca este
    vorba despre un sit arheologic, un monument, un peisaj sau un oras, fie ca
    vorbim despre literatura, filme, mestesuguri, obiceiuri sau povesti.


    Patrimoniul cultural este mai
    mult decat o amintire a trecutului, este cheia viitorului nostru, remarca si
    comisarul european pentru educatie, cultura, tineret si sport, Tibor Navracsics: Patrimoniul
    cultural, sub toate formele sale, este unul dintre cele mai de pret bunuri ale
    Europei. Construieste punti intre oameni si comunitati, la fel ca si intre
    trecut si viitor. Este vital pentru identitatea noastra ca europeni si, de
    asemenea, are un rol foarte important in dezvoltarea noastra economica si
    sociala. Felicit castigatorii premiilor Uniunii Eurpene pentru Patrimoniulu
    cultural 2o18- Europa Nostra si echipele lor pentru munca exceptionala si
    inovatoare pe care au depus-o. Datorita talentului si angajamentului lor,
    numeroase comori culturale europene au fost ocrotite si revitalizate. Si,
    foarte important, munca acestora permite oamenilor sa decopere, sa exploreze si
    sa isi asume mostenirea noastra culturala, in spiritul anului european al
    patrimoniului cultural pe care il marcam in 2o18.



    Printre proiectele castigatoare
    se numara restaurarea unei biserici bizantine din Grecia, ale carei fresce
    dateaza din secolele 8- 9 si un program de cercetare care isi propune sa
    revitalizeze tehnici uitate ale mestesugului tesaturilor din Georgia.


    Pe lista castigatorilor se mai
    regaseste restaurarea unei case construita in Groenlanda de un misionar crestin
    danez in 1751.


    Au fost de asemenea premiate: o
    initiativa de comunicare traditionala prin posta intre doua comunitati din
    Italia si Belgia si construirea unui acoperis pentru a proteja ruinele
    manstirii San Juan din Burgos construita in secolul 11.


    Castigatorii vor fi premiati pe
    22 iunie in cadrul unei ceremonii ce va avea loc la Berlin.


  • Importanţa păstrării moştenirii culturale a Europei

    Importanţa păstrării moştenirii culturale a Europei

    Titlul de
    moştenire culturală a Europei este acordat, în fiecare an, mai multor locuri de
    pe continent care întrunesc condiţia de continuator şi promotor al tradiţiei
    întregii comunităţi europene. Eticheta de moştenire europeană se diferenţiază
    de patrimoniul mondial UNESCO prin faptul că readuce la viaţă aceste locuri,
    descoperindu-le rolul permanent în construcţia europeană, dincolo de valoarea
    lor istorică şi estetică. De asemenea, promovarea siturilor le oferă
    cetăţenilor europeni accesul facil la acestea. Nu în ultimul rând, aceste
    elemente de patrimoniul pot fi descoperite anual, fie singure, fie ca parte
    dintr-o reţea de nouă astfel de obiective.


    Conferinţa
    internaţională pe tema moştenirii culturale de anul acesta a Europei a avut loc
    recent în Bulgaria. Cele trei workshopuri tematice au inclus subiecte de
    interes precum competenţele Uniunii Europene în domeniul moştenirii culturale,
    egalitatea politicilor din domeniul cultural şi transformarea bunelor practici
    europene într-un model de guvernare care să promoveze incluziunea socială.
    Tibor Navracsics, comisarul european pentru educaţie, cultură, tineret şi
    sport, crede că este deosebit de important pentru viitorul comunităţii să
    promovăm valorile culturale europene:
    Cred că în aceste vremuri, în care
    principala misiune în integrarea europeană este pusă la îndoială uneori, cu
    prilejul dezbaterilor şi chiar al conflictelor dintre statele membre, este
    foarte important să găsim şi să identificăm toate acele elemente care deservesc
    ca fundament pentru construcţia europeană. Este vorba despre patrimoniul
    tangibil, precum clădirile şi operele de artă, dar şi despre cel intangibil,
    precum tradiţia intelectuală sau tradiţia popoarelor. Acestea sunt elemente
    deosebit de importante în discuţiile despre identitatea europeană şi despre
    viitorul european. Amintirile, experienţele şi valorile împărtăşite trebuie
    folosite pentru făurirea adevăratei Europe unite din viitor. Aceasta este
    moştenirea noastră comună, o moştenire în care trecutul se întâlneşte cu
    viitorul.



    Pe 26 şi 27
    martie, delegaţii europeni au decernat, la Plovdiv, pentru prima oară în afara
    Bruxelles-ului, eticheta de patrimoniu cultural european pentru nouă astfel de
    locuri de pe continent, conectate la cultura şi memoria europeană. Începând cu
    anul 2013, astfel de situri cu valoare culturală majoră au fost atent selecţionate
    pentru valoarea lor simbolică, pentru rolul pe care l-au jucat în construcţia
    Europei şi pentru funcţia de a apropia cetăţenii europeni de valorile europene
    în ansamblu.


  • Centrul ştiintific pentru creşterea calităţii alimentelor şi combaterea fraudei alimentare

    Centrul ştiintific pentru creşterea calităţii alimentelor şi combaterea fraudei alimentare

    Comisia Europeana a lansat, pe 13 martie, la Strasbourg, Centrul de cunoştinte pentru creşterea calităţii alimentelor şi combaterea fraudei alimentare, dirijat de Centrul Comun de Cercetare. Decizia a fost luată ca reacţie la preocupările consumatorilor referitoare la calitatea alimentelor şi la practicile frauduloase din sectorul alimentar. Centrul, o reţea formată din experţi ai Comisiei şi experţi externi, va sprijini factorii de decizie de la nivelul UE şi autorităţile naţionale prin facilitarea accesului la informaţii şi prin schimbul de cunoştinte ştiinţifice actuale privind fraudele alimentare şi aspectele legate de calitatea produselor alimentare. Preocupările legate de fraudele alimentare şi de calitatea alimentelor subminează încrederea consumatorilor şi afectează întregul lanţ de aprovizionare cu alimente din Europa, de la fermieri până la comercianţii cu amănuntul. Consumatorii pot fi expuşi unor practici de marketing incorecte, în special în ceea ce priveşte produsele alimentare cu compoziţie foarte diferită, vândute pe pieţe diferite în ambalaje similare.



    Tibor Navracsics, comisarul pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, care se ocupă de Centrul Comun de Cercetare, a declarat la lansarea noului Centru: Calitatea mâncarii şi combaterea fraudei alimentare sunt domenii în care ştiinţa poate să-şi demonstreze, foarte direct şi concret, utilitatea pentru cetăţteni. Calitatea alimentelor pe care le consumăm este importantă pentru noi toţi, ca părinţi, consumatori. De vreme ce fraudele alimentare reprezintă activităţi infracţionale transnaţionale, UE joacă un rol evident în contracararea acestor practici. Lansarea Centrului de Cunoştinte pentru creşterea calităţii alimentelor şi combaterea fraudei alimentare este un pas important în direcţia cea bună. Centrul va contribui la protejarea integrităţii lanţului alimentar al UE şi la garantarea calităţii produselor alimentare.



    Noul centru va coordona activităţile de supraveghere a pieţei, cum ar fi cele privind compoziţia şi proprietăţile organoleptice ale alimentelor prezentate în acelasi ambalaj al aceleiaşi mărci pe mai multe pieţe din UE. De asemnea, va opera un sistem de informare şi avertizare timpurie în cazurile de fraude alimentare, de exemplu prin monitorizarea mass-mediei şi furnizarea acestor informaţii publicului larg; va interconecta sistemele de informaţii ale statelor membre şi ale Comisiei, de exemplu bazele de date care descriu compoziţia anumitor produse agroalimentare cu valoare înaltă, cum ar fi vinul sau uleiul de măsline. Centrul de cunoştinţe pentru creşterea calităţii alimentelor şi combaterea fraudei alimentare va produce buletine informative, hărţi interactive, baze de date şi rapoarte periodice şi va face publice aceste informaţii. Centrul de cunoştinţe va fi finanţat de Comisia Europeană şi va completa Reţeaua UE împotriva fraudelor alimentare, furnizând o interfaţă între ştiinţă şi elaborarea politicilor în domeniu.



  • Miniştrii educaţiei din UE încurajează o mai mare participare la Erasmus+

    Miniştrii educaţiei din UE încurajează o mai mare participare la Erasmus+

    Programul Erasmus – continuat prin versiunea sa nouă Erasmus plus – este unul dintre cele mai renumite, apreciate și reușite programe ale Uniunii Europene din ultimii 30 de ani. Erasmus+ pentru educație, formare, tineret și sport, derulat între 2013 şi 2020, nu se limitează doar la studenți, ci în cele 7 secţiuni ale sale oferă oportunități pentru diverse categorii de persoane și organizații. Cu un buget total de 14,7 miliarde de euro (cu 40 % mai mult față de perioada precedentă de finanțare), Erasmus + va ajuta peste 4 milioane tineri să studieze, să se formeze, să câștige experiență profesională sau să desfășoare activități de voluntariat în străinătate. Prin programul Erasmus un student european poate învăţa între şase luni şi un an la o universitate din altă ţară.

    Reuniunea de la Sofia a miniştrilor educaţiei din ţările membre a făcut o evaluarea intermediară a programului și s-a aplecat asupra orientărilor sale viitoare pentru perioada post-2020. Miniștrii s-au axat pe măsuri menite să încurajeze o mai mare participare la program, în special din partea regiunilor mai puțin avansate din punct de vedere socio-economic, precum și extinderea gamei de participanți. Totodată, aceștia au discutat despre atragerea de talente și stimularea creativității şi a inovării, prin intermediul Erasmus+.

    Comisarul pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, Tibor Navracsics: Educaţia se află între între priorităţile de top ale agendei politice a Uniunii Europene. Trebuie să lucrăm pentru un număr important de iniţiative, care au fost deja lansate. La reuniunea pe care am avut-o cu miniştrii educaţiei din ţările membre, am discutat despre cum să punem în aplicare concluziile Consiliului pentru Educaţie, din decembrie 2017. Şi sunt 4 priorităţi: îmbunătăţirea mobilităţii şi schimburilor universitare, a reţelelor de colaborare dintre universităţile europene, recunoaşterea reciprocă a diplomelor în învăţământul superior şi îmbunătăţirea învăţării limbilor străine. În sfârşit, vrem să întărim şi să extindem programul Erasmus plus după 2020 şi să-l facem mai cuprinzător. Vom continua să lucrăm pentru un Erasmus plus mai mare şi mai performant.

    Miniștrii au discutat şi despre măsurile care vizează digitalizarea în sistemul de educaţiei, necesitatea învățării pe tot parcursul vieții, a educării și formării inovatoare. Consiliul a autorizat şi ratificarea Tratatului de la Marrakesh pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate. Tratatul de la Marrakesh recunoaşte, la nivel internațional, necesitatea de a spori numărul de opere și de alte obiecte protejate, care să fie disponibile în formate accesibile precum: alfabetul Braille, cărțile audio și tipăriturile cu caractere de mari dimensiuni.


  • Viitorul Europei  în viziunea tinerilor

    Viitorul Europei în viziunea tinerilor

    100 de tineri din întreaga Europă și-au prezentat ideile
    concrete privind modul de a oferi bătrânului continent un viitor mai bun,
    în urma discuțiilor purtate în contextul inițiativei
    O nouă narațiune privind
    Europa
    . Aceste recomandări sunt
    prezentate împreună cu rezultatele unui sondaj
    Eurobarometru, care arată că
    participarea tinerilor la activități de voluntariat, la organizații și la alegeri
    a crescut în ultimii ani. Evenimentul de închidere al inițiativei O nouă narațiune privind Europa,
    care a avut loc la Bruxelles, a reunit rezultatele discuțiilor desfășurate în
    ultimii doi ani. Acest proiect a suscitat participarea a peste 60 000 de tineri prin
    intermediul unei serii de dezbateri organizate în întreaga Europă. În acest
    context, ei au prezentat mai
    multe idei concrete privind viitorul Europei.

    În opinia comisarului
    pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, acestea sunt folositoare: Mai întâi, vom grupa toate ideile voastre
    într-un set de reguli disponibil online în toate cele 24 de limbi oficiale ale
    Uniunii Europene, alături de un ghid cu instrucțiuni de folosire. Sper ca
    acestea să le fie utile tuturor tinerilor din Uniune. În al doilea rând, în
    curând voi face o serie de propuneri pentru viitoarea strategie a Uniunii
    Europene cu privire la tineri, care se va axa foarte mult pe participarea
    tinerilor și pe dialogul cu aceștia. Ideile voastre ne-au fost foarte
    folositoare în acest sens. În al treilea rând, cred că dezbaterile trebuie să
    continue, voi susține inițiativele care îi vor ajuta pe tineri să se implice și
    în viitor. Și sper ca tânăra generație să profite de acest proiect al unei noi
    narațiuni privind Europa pentru a crea comunități care să discute chestiuni
    europene legate de tineri, educație, cultură. Dezbaterea despre ce fel de
    Uniune Europeană vrem să construim e în plină desfășurare. Noi toți putem
    atrage în această dezbatere și mai mulți oameni din domenii diferite. Mai ales
    în perspectiva alegerilor parlamentare din 2019, care vor reprezenta un moment
    cheie în alegerea direcției în care vrem să mergem. Iar tinerii trebuie să se
    afle în centrul acestui proces. Vreau să ajungem la tineri, să îi încurajăm să
    își spună punctul de vedere, întrucât avem nevoie de ei pentru a construi o
    Europă mai unită, mai puternică și mai democratică.

    Ideile prezentate au
    fost testate într-un recent Eurobarometru pentru a
    verifica rezonanța lor cu un grup mai larg de tineri. Ancheta, care a consultat
    aproximativ 11 000 de cetățeni cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani în
    septembrie 2017, ilustrează faptul că aceștia sunt, în general, de acord cu
    necesitatea de a promova gândirea critică și capacitatea de căutare a
    informațiilor în vederea combaterii știrilor false și a extremismului
    (49 %), de a facilita accesul la informațiile referitoare la stabilirea și
    la munca în străinătate (49 %) şi de a promova schimbările de comportament
    prin intermediul unor inițiative respectuoase față de mediu, precum transportul
    durabil sau sistemele de reciclare din Europa (40 %).


  • Către un Spaţiu european al educaţiei

    Către un Spaţiu european al educaţiei

    Abordarea nevoilor educaționale ale fiecărui cetățean european în parte este un sector unde Bruxelles-ul nu a avut un impact important până acum, susţine comisarul european pentru Educație, Tibor Navracsics, care consideră că se pot face mult mai multe. La summitul desfăşurat săptămâna trecută, comisarul european a subliniat că este importantă intensificarea cooperării între statele membre în materie de educaţie pentru ca cetățenii de toate vârstele să poată dobândi competențele de care au nevoie pentru a avea o viață împlinită.

    Tibor Navracsics: Acest summit este primul pas dintr-un drum lung. A început în Goteborg în noiembrie. La doar două săptămâni mai târziu Comisia a prezentat un prim pachet de iniţiative pentru începerea construirii Spaţiului European al Educaţiei. Vom merge pe: un Plan de acţiune pentru educaţia digitală care se va asigura că tinerii nu vor fi doar încrezători în mediul digital, ci şi competenţi; o nouă recomandare privind opt competenţe-cheie pe care, în opinia mea, orice cetăţean ar trebui să le deprindă de-a lungul vieţii; şi, cel mai important, o recomandare privind promovarea valorilor noastre comune şi dimensiunea europeană a predării, pentru că eu cred că învăţarea istoriei Uniunii Europene şi a Europei în general va încuraja elevii să îmbrăţişeze valorile comune, moştenirea şi identitatea şi săînţeleagă mai bine propriile rădăcini.

    La acest summit, cei 18 miniștri ai educației din Uniunea Europeană, profesioniști și reprezentanți ai domeniului educațional au discutat pe marginea viitorului educației în Europa, în special despre modul în care poate contribui la succesul Europei o educație de calitate, incluzivă și bazată pe valori, despre ce competențe sunt necesare în deceniile următoare și despre cum se poate stimula dobândirea unor competențe digitale și antreprenoriale de bază. Au mai fost discutate modalităţile în care pot fi ajutați elevii defavorizați să nu rămână în urmă,modul optim de a pregăti cadrele didactice, cum se poate stimula învățarea cu ajutorul sportului, dar și importanța în educație a științelor, tehnologiei, ingineriei și matematicii și rolul pe care îl au copiii în transformarea societăților. Acesta a fost primul dintr-o serie de astfel de evenimente, cel de-al doilea fiind deja programat pentru toamna anului 2019.

    Pe baza concluziilor acestui summit, Comisia va prezenta noi inițiative în primăvară. Printre acestea se vor număra propuneri legate de recunoașterea reciprocă a diplomelor, studiul limbilor, un cadru de calitate pentru educația și îngrijirea copiilor preșcolari, o Agendă europeană pentru cultură și o nouă strategie pentru tineret.