Radio România Internațional

Tag: Timisoara

  • Verwaltungsreform: Vorletzte Etappe der Regionalisierung steht zur Debatte

    Verwaltungsreform: Vorletzte Etappe der Regionalisierung steht zur Debatte

    Die Regionalisierung des Landes stellt neben der Verfassungsnovelle eine der obersten Prioritäten der regierenden Sozialliberalen Union (USL) dar. Sollte das Gesetz dieses Jahr verabschiedet werden, dann seien seine Auswirkungen nächstes Jahr zu spüren, sagte der stellvertretende Ministerpräsident Liviu Dragnea.



    Die zukünftigen Regionen sollen gro‎ß genung sein, um über ausreichende Ressourcen zu verfügen und Gro‎ßprojekte zu entwickeln, fügte Dragnea hinzu. Sollte das politische Kriterium entscheidend sein, könnte das gro‎ße Risiken zu scheitern bergen, sagte Liviu Dragnea anschlie‎ßend:



    Das Hauptziel der Regionalisierung ist die ausgeglichene Entwicklung Rumäniens. Sollten die neuen Regionen auf Basis politischer Verhandlungen entstehen, wird es eine schlechte Verwaltungsreform und die Regionen werden nicht tragfähig sein. Somit würden wir unser Ziel verfehlen. Meiner Meinung nach haben wir die Kraft und die Weisheit, diese Gelegenheit nicht zu verpassen, ein neues Modell für eine effizientere Verwaltung zu schaffen, das die Entwicklung des Landes garantiert.“




    Die Festlegung der Hauptstädte einzelner Regionen sei die vorletzte und die schwierigste Etappe des Regionalisierungsprozesses, sagte anschlie‎ßend Vize-Ministerpräsident Liviu Dragnea. Verschiedene Interessen der Gro‎ßstädte seien im Spiel, da jede davon berechtigt sei, den begehrten Status zu erreichen und Vorteile daraus zu ziehen. In einer neulich vom Entwicklungsministerium gestarteten Meinungsumfrage hat sich deutlich herauskristallisiert, dass die Bewohner der Regionen Nord-Osten, Nord-Westen, Westen und Süd-Westen die Städte Iaşi, Cluj (z.dt. Klausenburg), Timişoara (Temeswar) bzw. Craiova als Hauptstädte ihrer Regionen bevorzugen.



    Angesichts der Region Süden besteht das Dilemma ob Bukarest, die Stadt, die landesweit die meisten Investitionen und Fördergelder anzieht, dazu gehören soll oder nicht. Sollte die Haupstadt au‎ßerhalb der Region Muntenia bleiben, geht die Region das Risiko ein, wirtschaftliche Vorteile zu verlieren. Sollte hingegen Bukarest zur Region Muntenia gehören, könnte die Abschöpfung von EU-Fördermitteln für den Rest der Region deutlich erschwert werden. Hauptstadt der Region Süden wäre in diesem Fall höchstwahrscheinlich Ploieşti.



    Für die Bewohner des Süd-Ostens nimmt den Ergebnissen einer Meinungsumfrage zufolge die Hafenstadt Constanţa den ersten Platz als bevorzugte Hauptstadt ein. Eine heikle Frage ist die Festlegung der Hauptstadt der Region Zentrum. Dort stehen Braşov (z.dt. Kronstadt) und Sibiu (z.dt. Hermannstadt) in enger Konkurrenz.

  • Concurs „Radio România 85”

    Concurs „Radio România 85”

    Radio România Internaţional a lansat un nou concurs cu premii, cu titlul “Radio România 85”. Aceasta este vârsta pe care radioul public din România o va implini la 1 noiembrie. În acea zi a anului 1928 a avut loc prima transmisie radiofonică oficială din România. Ne-am propus ca, până la 30 iunie, să vă prezentăm file din istoria Radioului public, personalităţi care au marcat evoluţia acestei instituţii, dar şi informaţii despre actuala structură a Societăţii Române de Radiodifuziune. Câştigătorii Marelui Premiu al concursului Radio România 85” vor avea ocazia să viziteze 3 zone din România acoperite de emisia unor posturi regionale ale Radioului public — judeţele Gorj, Timiş şi Cluj.



    În cadrul rubricilor noastre turistice, vă invităm să descoperiţi atracţii ale locurilor în care vor ajunge câştigătorii Marelui Premiu, dar nu oricum, ci alături de colegii noştri de la posturile regionale de radio. Începem cu judeţul Timiş şi cu Timişoara, oraşul în care în 1989 a început revoluţia anticomunistă din România. Judetul Timiş este o parte din regiunea Banatului care, de-a lungul istoriei, a făcut parte din Imperiul otoman, din cel habsburgic, din regatul maghiar, iar aceste treceri de la o administraţie la alta au marcat dezvoltarea economică şi culturală a zonei. Atestată documentar în secolul al 13-lea, Timişoara a fost centrul în care au convieţuit, de-a lungul timpului, români, maghiari, germani, sârbi, bulgari, ucraineni, evrei şi slovaci. Timişoara este primul oraş din Europa în care, în noiembrie 1884, a fost introdus iluminatul stradal. Dar, aşa cum v-am promis, să descoperim Timişoara alături de Felicia Ristea, colega noastră de la Radio Timişoara: Mulţumesc pentru această ocazie de a vorbi despre Timişoara! Suntem foarte mândri de oraşul nostru, patriotismul local aici are mare valoare. Timişoara este un oraş orientat spre progres, spre ştiinţă, de când de la toate marile expozitii de la Viena şi de la Paris (de la sfârşitul secolului 19 — n.r.) erau aduse machetele la Timişoara şi erau dezbătute în şedinţă publică. Vă puteţi imagina ce a însemnat aici să aduci tot ceea ce este inventie de primă linie în Europa. Avem muzee de artă. S-a născut o întrecere între baronul Ormós Zsigmond şi van Brukenthal aşa că avem şi noi ce arăta.“



    Într-adevăr, dacă Samuel van Brukenthal a pus bazele Muzeului din Sibiu care îi poartă numele, Ormós Zsigmond, un alt pasionat colecţionar de artă, a pus, în secolul al 19-lea, bazele Muzeului Banatului şi al Muzeului de artă din Timişoara unde este expusă colecţia lui de pictură, grafică şi artă decorativă. Dar Timişoara are şi alte atracţii, după cum am aflat de la jurnalista Felicia Ristea: Avem Muzeul Satului unde s-au adunat cele mai frumoase căsuţe din toată zona de vest a ţării. Avem Muzeul Banatului care funcţionează în actualul bastion Terezia. Avem un muzeu al Revoluţiei de la Timişoara, căci acolo avem păstrate cele mai dragi fragmente de istorie din ceea ce a însemnat pentru noi o trăire maximă, la superlativ, a tot ceea ce a fost acumulare de speranţe de zeci de ani de zile (de regim comunist). Filarmonica şi Opera oferă concerte şi spectacole neîntrerupt. Acum s-au terminat Zilele Culturii Spaniole şi tocmai s-au deschis Zilele CaféKultour ; la finele săptămânii, când se vor închide, va fi un bun prilej pentru toţi cei care iubesc arta şi cultura să înceapă prima zi a Festivalului studenţesc. Avem Teatrul de Stat în limbile română, maghiară şi germană. Am beneficiat la Timişoara, ani de zile, de prezenţa marii actriţe Maia Morgenstern pe care o aşteptăm zilele următoare să revină la Timişoara şi care ne-a prezentat câteva spectacole deosebite şi în idiş.”



    Într-un oraş multicultural şi multietnic, este de aşteptat ca lăcaşele de cult, pe lângă rolul lor de bază, să constituie şi atractii turistice. Jurnalista Felicia Ristea, o voce de la Radio Timişoara: “Lăcaşele de cult din Timişoara sunt de o frumuseţe fermecătoare, de la templul iudaic, cu o arhitectură de influenţă maură, până la Domul catolic şi Biserica Sârbă din Piaţa Unirii, încheind cu Catedrala noastră ortodoxă din Piaţa Victoriei în care a păşit Regele Mihai, toate sunt locuri de atracţie, locuri frumoase, în care puteţi să regăsiţi tot ce este valoros în cultura europeană. Şi să nu uităm, Timişoara este oraşul rozelor, oraşul trandafirilor, pentru că aici o familie de florari, Muhle, a dezvoltat această pasiune într-o industrie. Muhle este cel care a gândit şi a organizat printre altele şi Parcul Cişmigiu din Bucureşti, dar şi altele, în Sofia ori la Tokyo, ori în altă parte. Aşadar, veniti la Timişoara şi îmbrăţişaţi mapamondul!”



    Sperăm că v-am incitat să participaţi la concursul Radio România 85”, aşa că vă invităm ca, în ediţiile următoare ale rubricii noastre turistice, să descoperim împreună zona Gorjului şi cea a Clujului.

  • Il Castello Hunyad di Timisoara

    Il Castello Hunyad di Timisoara

    Fatto costruire nel XV-esimo secolo dal principe della Transilvania, Giovanni Hunyadi (Iancu de Hunedoara), il padre del re Mattia Corvino d’Ungheria, il Castello Hunyad di Hunedoara gode di una meritata fama. E’ uno dei più importanti edifici gotici della Romania, e il suo aspetto ricorda i castelli dei romanzi cavallereschi. Tuttavia, esiste un altro castello Hunyad, meno conosciuto, a Timişoara. Attualmente, ospita il Museo del Banato ed è costruito sulle rovine del più antico edificio della città. Suzana Kopeczny, archeologo medievista presso il Museo del Banato di Timişoara, ci ha raccontato la storia di questo Castello Hunyad.



    “La storia dell’edificio inizia nel XIV-esimo secolo quando, durante il regno di Carlo Roberto d’Angiò, la residenza della corte reale si stabilì temporaneamente a Timişoara, dal 1315 al 1323. A quanto pare, in quel periodo fu eretto un castello diventato poi residenza reale. Le rovine di questo castello sono state rinvenute nei sotterranei dell’odierno castello Hunyad, nel centro della città. Parzialmente, la costruzione attuale è sovrapposta alle mura del castello medioevale, ma ciò che vediamo oggi è infatti un edificio eretto nel XVIII-esimo secolo. Inizialmente, il castello non fece parte dei possedimenti della famiglia Hunyad, non fu un’eredità di famiglia. Dopo lo spostamento della corte imperiale da Timişoara a Visegrad, diventò sede dei dirigenti del comitato di Timiş. Nel momento in cui Giovanni Hunyadi diventò dirigente del comitato di Timiş prese anche questo castello che utilizzò per molto tempo”, spiega Suzana Kopeczny.



    Inoltre, dal 1441 al 1456, mentre era a capo del comitato di Timiş, Giovanni Hunyadi fece anche un primo consolidamento del palazzo. Come era l’edificio e come fu costruito, ce lo dice sempre Suzana Kopeczny.



    “Inizialmente fu costruita una torre di mattoni di forma rettangolare con più piani. Lungo il tempo, attorno alla torre vennero costruiti più edifici, un palazzo intero. Pare che ci sia stata anche una cappella che non siamo riusciti ad identificare. Il palazzo fu costruito interamente in mattoni, visto che essendo una zona di pianura, era più difficile trovare pietra. Si usò anche molto legno, soprattutto nelle fondamenta. A causa del suolo paludoso, vennero prima fissati dei pilastri di legno nella terra e solo dopo si costruirono le mura di mattoni. Solo gli elementi decorativi delle porte e delle finestre furono scolpiti in pietra”, aggiunge Suzana Kopeczny.



    Il castello originale sopravvisse fino verso la fine del XVI-esimo secolo, quando fu fortemente danneggiato dagli attacchi ottomani. Tentativi di consolidamento, soprattutto delle mura di difesa, avvennero anche nel periodo in cui l’Ungheria e la Transilvania vennero trasformate in pascialato turco. Nel XVIII-esimo secolo, invece, sulle sue rovine fu eretto l’edificio che vediamo oggi.



    “L’attuale edificio fu costruito negli anni 1720, e doveva ospitare una caserma militare. Sebbene si siano mantenute alcune delle mura del vecchio castello medioevale, nella maggior parte, l’edificio è nuovo. Lo stesso castello fu ricostruito dopo un assedio del 1849. L’identità dell’architetto resta ignota, ma sappiamo che era della corte imperiale viennese. Fu anche il periodo in cui venne costruita la fortezza di Timişoara. La caserma si trova in un bastione delle fortezza. Lo stile della costruzione è quello barocco. L’edificio fu ricostruito nel 1856, perché l’assedio del 1849 aveva danneggiato fortemente anche quest’edificio. Nel XIX-esimo secolo invece esso fu ricostruito in stile romantico e la facciata che vediamo oggi è decorata nello stile delle vecchie fortezze medioevali”, conclude Suzana Kopeczny, archeologo medievista presso il Museo del Banato di Timişoara.



    L’edificio mantenne la sua funzione militare fino al 1948, quando nel Castello Hunyad di Timişoara fu trasferito il Museo del Banato.

  • Temeswar – rumänische „Earth-Hour“-Hauptstadt 2013

    Temeswar – rumänische „Earth-Hour“-Hauptstadt 2013

    Die rumänische Stadt Timişoara (zu deutsch Temeswar) war in diesem Jahr die Hauptstadt der Umweltveranstaltung Earth Hour 2013“. Die Earth Hour“ wurde am 23. März überall auf der Welt gefeiert. An diesem Tag gingen freiwillig für eine Stunde alle Lichter aus.



    Es ging um einen Wettbewerb zwischen den Städten, die ehrgeizige Pläne für den Umweltschutz hegen. In diesem Jahr haben sich 13 rumänische Städte eingeschrieben. Die ersten drei, die die meisten Punkte bekommen haben, gingen weiter in das Finale. Die Einwohner der Finalisten mussten Plastikflaschen einsammeln. Die Stadt, die die meisten Plastikflaschen einsammelte, hat gewonnen. Am besten mobilisierten sich die Temeswarer mit 3,6 Tonnen. Der zweite und dritte Platz wurde von Botoşani und Ploieşti belegt.



    Das Wettbewerb wurde von WWF-Rumänien organisiert. Die Earth Hour“ wurde am 23. März überall auf der Welt gefeiert. An diesem Tag gingen freiwillig für eine Stunde alle Lichter aus. In der Audiodatei kommt Dan Diaconu, der Vizebürgermeister von Temeswar, zu Wort. Er spricht über die umweltfreundlichen Infrastrukturprojekte seiner Stadt.



    Audiobeitrag hören:


  • TIMISOARA – Capitale EARTH HOUR 2013

    La ville de Timisoara a remporté le titre de Capitale EARTH HOUR 2013 lors d’une compétition entre les villes roumaines ayant assumé des projets ambitieux pour protéger l’environnement. Cette année, 13 villes étaient en lisse , les villes ayant obtenu les trois premières positions à la suite de l’évaluation des dossiers aux termes du règlement ont été admises à l’étape finale lors de laquelle les habitants des trois villes ont du faire la collecte de la plus grande quantité possible de bouteilles PET en une seule journée. La ville de Timisoara a bénéficié de la meilleure mobilisation ramassant 3,6 tonnes de PET. Les villes de Botosani et de Ploiesti ont suivi. Cette compétition a été organisée par WWF Roumanie dans le contexte de l’événement EARTH HOUR du 23 mars.



    Ce jour-ci, tout éclairage publique s’éteint pendant une heure afin de conscientiser les problèmes de l’environnement, comme explique le vice-maire de la ville de Timisoara, Dan Diaconu : “Parlant des déchets, nous avons eu à Timisoara, depuis 2007, la collecte séparée des déchets en deux parties : déchets humides et déchets secs. Ce système fonctionne bien et hormis l’implication des citoyens dans cette collecte sélective, la Société de Salubrité et la Mairie de Timisoara bénéficie d’une station moderne de récupération des déchets, une des rares de Roumanie, qui permet l’utilisation et le recyclage presque complet des déchets. Dans le même domaine, on vise en 2013 une importante direction de développement de l’infrastructure d’administration des déchets ce qui a mené à un investissement appelé Valorisation énergétique des combustibles alternatifs obtenus des déchets municipaux en réalisant une installation et son intégration dans la Centrale de Chauffage Centralisé du Sud de Timisoara. Il s’agit d’une centrale électrique et de chauffage dont le combustible est constitué par la fraction sèche des déchets collectés dans notre municipalité et qui a une grande importance tant dans le domaine de la gestion des déchets que dans la manière dont la population ressent le prix du chauffage et la forme de réalisation de l’énergie thermique et électrique. »



    Les habitants de Timisoara ont également à leur disposition un service gratuit de collecte à domicile des déchets et équipements électriques de grandes dimensions. La mairie de Timisoara s’occupe des projets d’efficacité énergétique, de conservation de la biodiversité, d’éducation et communication, des projets qui lui ont aidé à accumuler le plus grand nombre de points dans la compétition de cette année, comme détaille Dan Diaconu : “Dans l’immédiat , nous allons implémenter des installations comportant des panneaux solaires pour préparer l’eau chaude ménagère dans la plupart des écoles et des institutions publiques, ce qui veut dire, pour nous, de se soucier de l’environnement. Au niveau des sources d’éclairage de Timisoara, on a remplace les lampes à vapeurs de mercure avec des lampes à vapeurs de sodium et des DEL. Pratiquement, les luminaires des rues ont été remplacés par les installations des plus performantes , ce qui a mené à une baisse de consommation d’énergie de quelques 30%. Dans la plupart des parcs de la ville les réverbères ont été remplacés par des cellules photo-voltaïques. En matière de stratégie locale en matière de changements climatiques, au delà d’une efficacité accrue de l’éclairage publique, nous nous orientons vers des sources d ‘énergie regénérable, et non pas seulement, car il y a autour de la ville de Timisoara nombre de parcs photo-voltaïques.”



    Ces dernières années, les espaces verts de Roumanie ont rétréci sans cesse. La tendance est, au contraire, d’accroître ces superficies jusqu’à la moyenne européenne qui est de 26 mètres carrés d’espace vert par habitant. En dépit du fait que Timisoara est souvent surnommée « ville des parcs et des fleurs » la superficie verte n’est pas suffisante, comme explique Dan Diaconu : “Les espaces verts représentent un des points forts de notre ville car, actuellement, la superficie de nos espaces verts totalise à Timisoara quelques 550 hectares , sans prendre en compte la Forêt Verte comptant, également, comme partie de notre municipalité et qui est un terrain à végétation forestière. Nous n’avons pas encore atteint le niveau exigé par l’UE car nous n’avons que 18 mètres carrés de verdure par habitant, tout en conservant l’espoir d’y parvenir. Certes, on parle des zones vertes aménagées par la municipalité par-ce que nous ne disposons pas d’une statistique à 100% correcte à cet égard, sans compter sur le fait que la Forêt Verte autour de Timisoara, principal poumon de la ville, n’est pas prise en compte par cette statistique verte. Chez nous il n’y a pas de grand problème en matière d’espaces vertes. Nous disposons d’un beau nombre de parcs, raison pour laquelle notre ville a été baptisée la vile des parcs et des fleurs mais ce problème continue de nous préoccuper et, chaque année, nous essayons d’en élargir la superficie pour l’agrément et la promenade. Dans les 2 ou 3 années à venir, nous tentons d’achever la ceinture forestière de la municipalité de Timisoara entamée ces dernières années, qui se développe à présent par le boisement avec quelques dizaines de milliers d’arbustes et qui sera terminée le plus tôt possible. »



    Chaque année, le mouvement EARTH HOUR initié et coordonné à l’échelon planétaire par WWF (World Wide Found for Nature) acquiert des proportions croissantes. Depuis sa première édition, en 2007, lors des la participation d’une seule ville- Sydney- et jusqu’à présent, plus de 6500 villes de 163 pays y ont participé. Presque deux milliards de personnes du monde entier veulent avoir une contribution concrète au salut de l’environnement. L’année dernière, lors de la première édition nationale de cette compétition, c’est la ville de Bistrita qui a remporté le titre officiel de capitale EARTH HOUR , suivie par les villes de Timisoara et de Iasi…(trad. Costin Grigore)


  • Timişoara , capitala Earth Hour 2013

    Timişoara , capitala Earth Hour 2013

    Oraşul Timişoara a câştigat titlul de Capitala Earth Hour 2013 (Ora Pământului), o competiţie între oraşele din România cu planuri ambiţioase pentru protejarea mediului. In acest an s-au înscris în concurs 13 oraşe iar conform regulamentului oraşele care în urma evaluării dosarelor au obţinut primele trei punctaje au intrat în etapa finală în cadrul căreia locuitorii celor trei oraşe au trebuit să colecteze o cantitate cât mai mare de PET-uri într-o singură zi. Oraşul Timişoara a avut cea mai bună mobilizare cu 3,6 tone de Pet-uri colectate urmat de Botoşani şi Ploieşti.


    Competiţia a fost organizată de WWF România în contextul evenimentului Earth Hour sărbătorit pe 23 martie. In această zi toate luminile se sting timp de o oră, pentru a conştientiza problemele mediului înconjurător. Viceprimarul Timişoarei, Dan Diaconu: “Dacă este să vorbim doar de partea de deşeuri, Timişoara deja a început din 2007 colectarea duală a acestora (colectare separată a deşeurilor în două fracţii: deşeuri umede şi uscate). Ea funcţionează extrem de bine şi dincolo de implicarea cetăţenilor în colectarea duală a deşeurilor Societatea de salubrizare a Primăriei Timişoara beneficiază de o staţie de sortare modernă, una dintre puţinele din România care permite utilizarea şi reciclarea într-un grad cât mai mare a deşeurilor. Tot în acest sens, anul 2013 vizează o direcţie de dezvoltare importantă în infrastructura de administrare a deşeurilor iar aceasta constă în realizarea investiţiei numită Valorificarea energetică a combustibililor alternativi obţinuţi din deşeuri municipale, prin realizarea unei instalaţii şi integrarea acesteia în CET Sud Timişoara. Este vorba de o centrală electrică şi termică pentru care combustibilul îl reprezintă fracţia uscată a deşeurilor strânse din municipiul Timişoara şi care are o importanţă mare atât în managementul deşeurilror cât şi în felul cum populaţia resimte preţul la energia termică şi la forma în care se realizează enegia termică şi energia electrică.”



    Timişorenii au la îndemână şi un serviciu gratuit de preluare de la domiciliu a deşeurilor şi echipamentelor electrice şi electronice de mari dimensiuni. De asemenea, Primăria Timişoarei derulează proiecte privind eficienţa energetică, conservarea biodiversităţii, educaţie şi comunicare, proiecte pentru care a adunat cele mai multe puncte în competiţia din acest an. Dan Diaconu: ”In perioada următoare, vom implementa instalaţii de panouri solare pentru prepararea apei calde menajere în marea majoritate a şcolilor şi a instituţiilor publice, ceea ce înseamnă o grijă importantă faţă de mediu. De asemenea, la nivelul surselor de lumină în Timişoara sunt înlocuite lămpile cu vapori de mercur, în proporţie de sută la sută, cu lămpi cu vapori de sodiu şi leduri. Practic corpurile de iluminat au fost înlocuite cu unele mai performante, ceea ce a dus la o scădere a consumului de energie de aproximativ 30% pentru iluminatul public stradal. De asemenea, avem corpuri de iluminat cu celule fotovoltaice în multe din parcurile timişorene… Şi tot din punct de vedere al strategiei locale privind schimbările climatice, dincolo de eficientizarea iluminatului public, ne orientăm către surse de energie regenerabilă pentru iluminatul stradal dar nu numai, există parcuri fotovoltaice destul de însemnate în jurul Timişoarei”.



    In ultimii ani, spaţiile verzi ale României sunt din ce în ce mai mici. Tendinţa este de a creşte suprafaţa acestor spaţii până la media europeană de 26 mp spaţiu verde pe cap de locuitor. Deşi despre Timişoara s-a spus şi se mai spune că este un oraş al parcurilor şi al florilor, suprafaţa verde este însă insuficientă, după cum ne informează Dan Diaconu: “Spaţiile verzi sunt unul dintre punctele forte ale Timşoarei pentru că, în momentul de faţă, suprafaţa totală a spaţiului verde în Timiţoara este de aproximativ 550 de hectare neluând în calcul Pădurea Verde care aparţine tot de municipiu şi care reprezintă teren cu vegetaţie forestieră. Incă nu suntem la nivelul cerut de UE, avem cam 18 mp spaţiu verde pe locuitor, însă avem speranţe mari că vom ajunge la acest nivel. Sigur vorbim aici de zone verzi amenajate de către municipalitate pentru că nu avem sută la sută o evidenţă a zonelor verzi private şi, de asemenea, Pădurea Verde care este principalul plămân al Timişoarei nu intră în acest calcul. Nu avem o mare problemă din punct de vedere al spaţiilor verzi. Avem foarte multe parcuri şi pentru asta Timişoara este numit oraşul parcurilor şi oraşul florilor, însă ne preocupă această problemă şi încercăm ca în fiecare an să extindem spaţiul verde amenajat şi spaţiul de recreere. De asemenea, în următorii 2-3 ani, încercăm să închidem centura forestieră a municipiului Timişoara care a început în anii trecuţi, se dezvoltă şi anul acesta cu câteva zeci de mii de arbuşti şi urmează să fie închisa în câţiva ani”.



    De la an la an, mişcarea Earth Hour iniţiată şi coordonată la nivel global de WWF (World Wilde Fund for Nature) capătă proporţii din ce în ce mai mari. De la prima ediţie din 2007, când a participat un singur oraş — Sydney – şi până în prezent au participat peste 6.500 de oraşe din 153 de ţări. Aproape două miliarde de oameni din întreaga lume doresc să facă ceva concret pentru mediul înconjurător.



    Anul trecut, când a fost prima ediţie a competiţiei, oraşul Bistriţa a primit titlul oficial de capitala Earth Hour, pe locurile doi şi trei clasându-se Timişoara şi Iaşi.

  • Le compositeur Vasile Sirli

    Le compositeur Vasile Sirli


    « J’ai été formé dans un lycée de musique de Timişoara et à l’Académie de musique de Bucarest. J’ai travaillé pendant 8 ans comme rédacteur dans une maison d’édition musicale ; c’est l’époque où j’ai le plus appris, puisque j’ai été l’éditeur de mes propres maîtres et ça m’a fait comprendre qu’un maître peut très bien se tromper, lui aussi. Ça m’a permis d’apprendre l’importance des langages musicaux — comment écrire la musique dite contemporaine, comment écrire la musique classique. Ensuite, j’ai accumulé de l’expérience en tant que producteur de musique à Electrecord, l’unique maison de disques dans la Roumanie de ces temps-là. »


    Ce que vous venez de lire est l’autoportrait de notre invité d’aujourd’hui, le compositeur Vasile Şirli, lors d’une conférence. D’origine macédonienne, Vasile Şirli est né en 1948, dans un village du comté de Timiş, dans le sud-ouest de la Roumanie. Sa mère chantait dans un chœur et écoutait beaucoup de musique à la radio. Şirli déclarait, d’ailleurs, dans une interview, qu’il avait rencontré sa chance musicale grâce à la radio, car il était fasciné par les voix, surtout celles du Chœur d’enfants de la Radio nationale où il aurait aimé chanter. La collaboration avec la Télévision nationale a représenté la première étape d’une belle carrière, qui a inclus des créations pour des productions télévisuelles, théâtrales ou cinématographiques. En 1986, Vasile Şirli quitte la Roumanie et s’établit en France où il arrive à occuper le poste de directeur musical de Disneyland Paris.


    Pourtant, c’est le théâtre et ses sujets « extraordinaires » qu’il préfère.Vasile Şirli : « Dans les spectacles de théâtre, je cherche à connaître les gens et à m’enrichir à travers la musique. Je travaille avec eux de la même façon qu’avec ceux qui font de la littérature, qui en savent tout alors que moi, je ne m’y connais pas du tout. Il me semble très important qu’un acteur, un metteur en scène, un scénographe, participent tous à un spectacle où la musique est « adoptée ». Moi, je me suis toujours vu comme quelqu’un d’«adopté » dans le théâtre ; cette « adoption » me donne la liberté de vous observer, vous, acteurs, metteurs en scène, théoriciens du théâtre et surtout spectateurs. En effet, c’est le spectateur qui m’intéresse. Souvent, quand j’assiste à un spectacle, je regarde autour de moi ; même si je ne suis pas l’auteur de la musique, je suis intéressé par la réaction du public. Par les regards, par la façon de respirer — j’ai vu des spectacles où les spectateurs avaient purement et simplement retenu leur souffle, ce qui est énorme ! Je crois que ça arrive grâce à la musique: nous entrons dans une âme sans nous en rendre compte. »


    Un lien très spécial lie le compositeur Vasile Şirli au metteur en scène Silviu Purcărete — leur première collaboration date du début des années1980, quand celui-ci avait invitéŞirli à écrire la musique d’un spectacle de marionnettes qui allait être produit à Braşov. Vasile Şirli et Silviu Purcărete ont collaboré très fréquemment, ayant formé une véritable équipe. Les deux ont travaillé ensemble y compris à « Quelque part à Palilula », le premier film réalisé par Silviu Purcărete.


    La motivation qui pousse Vasile Şirli à écrire librement c’est qu’il le fait pour « un art complètement éphémère ». « C’est ma fantaisie, c’est mon petit caprice, ce qui me rend serein et libre, avant tout face au public. », déclarait le compositeur dans une interview. (trad.: Mariana Tudose)