31 de
ani trecuți de la Războiul de pe Nistru. Moment istoric marcat la Bruxelles
prin lansarea ediției în limba engleză a volumului Ostatic în propria țară.
Cartea vieții mele, semnat de profesorul Ion Iovcev, director aproape trei
decenii al Liceului Lucian Blaga, singurul liceu de limbă română din
Tiraspol, un eveniment organizat de eurodeputatul Eugen Tomac Interviu cu
autorul./
Volumul Ostatic în propria țară. Cartea vieții mele, semnat de profesorul Ion Iovcev, director aproape trei decenii al Liceului Lucian Blaga, singurul liceu de limbă română din Tiraspol, a fost lansat în luna noiembrie la Chișinău. Interviu cu autorul.
Radio Romania International vă prezintă astazi
portretul unui erou din Transnistria. Numele lui este Ion Iovcev. Un etnic
bulgar educat in spirit romanesc de părinții lui trăitori în Romania Mare. Un
roman basarabean care a ales calea apostolatului pe teritoriul Rep. Moldova controlat de separatiștii rusofoni.
România ndrupaşti Ucraina
Pritu vizite fapti di importanță decidență politiţ la Kiev, România și spusi diznou agiutorlu ti văsilia viţină aputrusită di askerili ruse. Marță eara duşi tru Ucraina premierul Nicolae Ciucă, prezidentulu a Camerallei a Deputaţilor, Marcel Ciolacu, şi șeful diplomației, Bogdan Aurescu. Iara ñiercuri, liderul a Senatului di la București, Florin Cîțu, lo parti la Congresul autorităţilor locale şi regionale, condus di prezidentulu ali Ucraina, Volodimir Zelenski. Neise, Nicolae Ciucă fu astiptatu di liderul ucrainean şi avu ntrividiri cu premierul şi prezidintulu Radii Supremă. Pe agendă eara zburăti teme cum agiutorlu pe cari România va lu da ma largu ali Ucraina, situaţia umanitară şi procesul di reconstrucţie ditu văsilia viţină. Șeful guvernului di la București năpoi spuni că România condamnă tru nai ma serti zboară călcarea flagrantă di cătră Rusia a suvearanitatillei şi integritatillei teritoriale ali Ucraină. Tutunăoară, premierul condamnă, diznău, fănicadzlli fapţă di trupele di invazie şi adusi aminti agiutorlu a Româniillei tră dizvărtearea a unei investigaţii internaţionale cari să-lli aducă dinintea ali justiţie pi aţelli stipsiţ di crime. Iara prezidintulu ucrainean spusi că aestă vizită “easti un semnal important şi limbidu di andrupari tră Ucraina tru polimlu contra Fediaraţiillei Ruse”.
Şeflu a guvernului di la București adusi tu muabeti şi situaţia minoritatillei române ditu Ucraina. Nicolae Ciucă: “Prezidintulu Zelenski sumlinie că minoritatea română ditu Ucraina va s’aibă idyili ndrepturi tru yilie, subliniez, tru yilie, cum li ari minoritatea ucraineană tru România. Cundilleaiu că elli suntu cetăţeni ucraineni, elli ş-fac borgea andicra di văsilia a lor şi, tutunăoară, că lipseaşti s’aibă agiutorlu a autorităţlor, instituţiilor ucrainiene tră tut ţi nsimneadză ţănearea a idintitatillei di limbă, idintitati culturală”.
Di altă parte, premierlu declară că România nu easti zñiipsită tu aestă oară, după ţi Gazprom dănăsi furnizarea di gaze cătră Vărgăria şi Polonia, cari nu vrură s’păltească combustibilul tru ruble, ași cum avea căftată Moscova. Consumul di gaze easti multu sum capacitatea di producţie pe cari văsilia u ari, România hiinda ună ditu puţănele state ditu Europa ţi ari resursă di gaz consistentă – sumlinie şeful a guvernului. Aestu exighisi, ama, că, pi kiro di mesi şi lungu kiro, România va s’aibă ananghi di gaz. El cundille că pritu Legea offshore şi onshore – asumată di formaţiunile ditu coaliţia la guvernare — s’asiguripseaşti nkisita lucurlui ti investiţii tru exploatarea gazelor ditu Amarea Lae şi a aţiloru di la mari ahăndusimi ditu zona Buzău.
Tu arada a lui, prezidintulu Camerăllei Diputaţlor diclară că pritu vizita faptă Kiev vrură s’da unu semnu limbidu mutrinda vrearea a majoritatillei politică şi parlamentară tu ligătură cu agiutorlu dat di România ali Ucraina. La turnata di Kiev, prezidintulu a Senatului spusi că autorităţile ucrainene mutrescu cu nădie tu yinitu, acă ari ună catastisi greauă tru cari easti văsilia viţină. El nica cundille că acă sancţiunile impuse ali Rusie aducu tu aestu kiro unu disconfort tru ma multe sectoare di activitate, eale au scupolu s’asiguripsească tru yinitor securitatea şi integritatea naţională. Agiutorlu tră suveranitatea şi integritatea teritorială ali Ucraina tru sinurli a llei pricunuscuti internaţional fu cundilleatu și di ministrul apărarillei, Vasile Dîncu, cari lo parti, marță, la prota andamasi a Grupului consultativ tru domeniul apărarillei mutrinda Ucraina, a curi nicukiru eara Baza Aeriană Ramstein ditu Germania. Responsabilu român condamnă fănicadzlli fapţă şi scoasi tu migdani ananghea ntrăoară di dişcllidiari şi funcţionare nicondiţionată a născăntoru călliuri umanitare. Vasile Dîncu avu şi ună şcurtă andamasi cu omologlu a lui ucrainean, ispeti cu cari u spusi solidaritatea mplină cu Ucraina şi dimăndă disponibilitatea ta s’aibă un dialog constantu şi dişcllisu.
România ndrupaşti imnaticlu european a Chișinăului
Tut di partea a ministerului Apărarillei vini, ñiercuri, cundillearea că, tru aestu kiro, Armata Româniillei nu ari militari tru Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar romanofonă), tră s’lliaa parti la exerciţii I alti turlii di instruire diadunu. Limbidzărli yinu tru contextul tru cari ună publicaţie di limbă rusă ampărţă hăbări arădociki, pţi spunu că România ari naeti s’atacă Transnistria cu agiutorlu NATO, ş-diapoa s’facă ună cu Republica Moldova. Publicația cundilleadză şi aţea că pi teritoriul a Ripublicăllei Moldova ghio taha suntu dizvărtiţ militari români. Dizinformările vinite pi canale ruseşti s’facu dupu şingirlu di atacuri cu autor nicunuscut, lansate tru dzălili ditu soni tru Transnistria. Tu hăvaia a provocărilor armate ditu regiunea separatistă, partidili parlamentare ditu România și spusiră andrupămintulu tră imnaticlu european a Chișinăului. Ali Republica Moldova lipseaşti să-lli si pitreacă unu mesaju susta di la Uniune că va s’hibă andrupătă şi tru yinitor pi calea a llei european, lugursescu politicienii români.
Prezidentulu PNL, premierul Nicolae Ciucă, cundille că ateali ditu soni evenimente ditu Tiraspol lipseaşti s’hibă minduiti cu ngătanu şi echilibrat, ahtari turlie că situaţia di securitate ditu zonă, şi aşi multu crehtă, s’nu llia silă. Lidirul PSD, Marcel Ciolacu, mindueaşti că incidintele di Tiraspol fură ună minueari ti intimidare şi dimăndă tru yinitoarili stămâni, ună andamasi comună a cumănduserloru a Senatului şi Camerăllei a Diputaţlor cu Parlamentul di la Chişinău. Idiea easti ndrupătă și di USR cari lugurseaşti că incidintele di la Tiraspol fură simple provocări cari lipseaşti s’hibă mutriti cu akicăseari diplomatică, iara goala şansă ca Republica Moldova s’hibă un stat european easti tru Uniune. Iara UDMR faţi timbihi că tora lipseaşti s’hibă analizate căftărli di adiarare la forul comunitar ali Ucraina, Ripublica Moldova şi Georgia, aţea turlie că eai s’agiungă ufiţialu candidate la forul european. Şi Alianţa tră Unirea Românilor condamnă incidintele di la Tiraspol și lugurseaşti că Republica Moldova numata lipseaşti s’armănă tu ună comată lae.
Autoru: Leyla Cheamil
Armânipsearea: Taşcu Lala
România sprijină Ucraina
Prin vizite întreprinse de importanți decidenți politici la Kiev, România și-a exprimat din nou sprijinul pentru țara vecină invadată de trupele ruse. Marți s-au deplasat în Ucraina premierul Nicolae Ciucă, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, şi șeful diplomației, Bogdan Aurescu. Iar miercuri, liderul Senatului de la București, Florin Cîțu, a participat la Congresul autorităţilor locale şi regionale, condus de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. De altfel, Nicolae Ciucă a fost primit de liderul ucrainean şi a avut întrevederi cu premierul şi preşedintele Radei Supreme. Pe agendă s-au aflat teme precum sprijinul pe care România îl va acorda în continuare Ucrainei, situaţia umanitară şi procesul de reconstrucţie din ţara vecină. Șeful guvernului de la București a reafirmat că România condamnă în cei mai duri termeni încălcarea flagrantă de către Rusia a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Totodată, premierul a condamnat, din nou, atrocităţile comise de trupele de invazie şi a exprimat sprijinul României pentru derularea unei investigaţii internaţionale care să-i aducă în faţa justiţiei pe cei vinovaţi de crime. Iar președintele ucrainean a apreciat că această vizită “este un semnal important şi clar de sprijin pentru Ucraina în războiul împotriva Federaţiei Ruse”.
Şeful guvernului de la București s-a referit şi la situaţia minorităţii române din Ucraina. Nicolae Ciucă: “Preşedintele Zelenski a subliniat că minoritatea română din Ucraina va beneficia de aceleaşi drepturi în oglindă, subliniez, în oglindă, precum beneficiază minoritatea ucraineană în România. Am subliniat că ei sunt cetăţeni ucraineni, ei îşi fac datoria faţă de ţara lor şi, de asemenea, că trebuie să beneficieze de sprijinul autorităţilor, instituţiilor ucrainiene pentru tot ceea ce înseamnă păstrarea identităţii de limbă, identităţii culturale”.
Pe de altă parte, premierul a declarat că România nu este afectată în acest moment, după ce Gazprom a întrerupt furnizarea de gaze către Bulgaria şi Polonia, care au refuzat să plătească combustibilul în ruble, așa cum ceruse Moscova. Consumul de gaze este mult sub capacitatea de producţie pe care țara o are, România fiind una dintre puţinele state din Europa care beneficiază de resursă de gaz consistentă – a subliniat şeful guvernului. Acesta a explicat, însă, că, pe termen mediu şi lung, România va avea nevoie de gaz. El a precizat că prin Legea offshore şi onshore – asumată de formaţiunile din coaliţia la guvernare – se asigură demararea investiţiilor în exploatarea gazelor din Marea Neagră şi a celor de la mare adâncime din zona Buzău.
La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor a declarat că prin vizita la Kiev s-a dorit transmiterea unui semnal clar privind voinţa majorităţii politice şi parlamentare cu privire la ajutorul acordat de România Ucrainei. La întoarcerea de la Kiev, preşedintele Senatului a apreciat că autorităţile ucrainene privesc cu optimism spre viitor, în ciuda situaţiei dificile în care se află ţara vecină. El a mai precizat că deşi sancţiunile impuse Rusiei provoacă în prezent disconfort în mai multe sectoare de activitate, ele sunt menite să asigure în viitor securitatea şi integritatea naţională. Sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în graniţele sale recunoscute internaţional a fost arătat și de ministrul apărării, Vasile Dîncu, care a participat, marți, la prima reuniune a Grupului consultativ în domeniul apărării privind Ucraina, găzduită în Baza Aeriană Ramstein din Germania. Responsabilul român a condamnat atrocităţile comise şi a evidenţiat nevoia urgentă de deschidere şi funcţionare necondiţionată a unor culoare umanitare. Vasile Dîncu a avut şi o scurtă întrevedere cu omologul său ucrainean, prilej cu care a exprimat solidaritatea deplină cu Ucraina şi a transmis disponibilitatea de a menţine un dialog constant şi deschis.
România susține parcursul european al Chișinăului
Tot din partea ministerului Apărării a venit, miercuri, precizarea că, în prezent, Armata României nu are militari în Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar romanofonă), pentru a participa la exerciţii sau alte forme de instruire în comun. Clarificările vin în contextul în care o publicaţie de limbă rusă a distribuit informaţii false, potrivit cărora România intenţionează să atace Transnistria cu sprijinul NATO, urmând apoi să anexeze Republica Moldova. Publicația mai menționa că deja pe teritoriul Republicii Moldova ar fi fost dislocaţi militari români. Dezinformările venite pe canale ruseşti au loc după seria de atacuri cu autor necunoscut, lansate în ultimele zile în Transnistria. Pe fondul provocărilor armate din regiunea separatistă, partidele parlamentare din România și-au reafirmat susţinerea pentru parcursul european al Chișinăului. Republica Moldova trebuie să primească un mesaj ferm de la Uniune că va fi susţinută şi în viitor pe drumul ei european, consideră politicienii români.
Preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, a subliniat că ultimele evenimente din Tiraspol trebuie să fie analizate cu atenţie şi în mod echilibrat, astfel încât situaţia de securitate din zonă, şi aşa destul de fragilă, să nu escaladeze. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, crede că incidentele de la Tiraspol au fost o încercare de intimidare şi a anunţat în următoarele săptămâni, o reuniune comună a conducerilor Senatului şi Camerei Deputaţilor cu Parlamentul de la Chişinău.Ideea este susținută și de USR care consideră că incidentele de la Tiraspol au fost simple provocări care trebuie privite cu înţelepciune diplomatică, iar singura şansă ca Republica Moldova să fie un stat european este în Uniune. Iar UDMR atrage atenţia că acum trebuie analizate cererile de aderare la forul comunitar a Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, pentru ca ele să devină oficial candidate la forul european. Şi Alianţa pentru Unirea Românilor a condamnat incidentele de la Tiraspol și consideră că Republica Moldova nu trebuie să mai rămână într-o zonă gri.
La Roumanie
soutient l’Ukraine
La Roumanie a réitéré son soutien à son voisin ukrainien
à travers une série de visites entreprises dernièrement par de hauts
responsables de Bucarest. Ce fut le cas du premier ministre Nicolae Ciucă, du
président de la Chambre des députés, Marcel Ciolacu, et du chef de la
diplomatie de Bucarest, Bogdan Aurescu, tous les trois en visite mardi dans
l’Ukraine voisine. Mercredi, ce fut le tour du leader du Sénat, Florin Cîţu, de
voyager à Kiev, pour participer au Congrès des pouvoirs locaux et régionaux, patronné
par le président Volodymyr Zelensky. Il avait reçu la veille le chef du cabinet
de Bucarest, Nicolae Ciucă. D’ailleurs, lors de sa visite éclair en Ukraine, M Ciucă
s’est entretenu aussi avec les chefs du gouvernement et de la Rada suprême,
soit le Parlement du pays voisin. Leurs pourparlers ont porté sur le soutien
que la Roumanie continuera à accorder à l’Ukraine, la situation humanitaire et
le processus de reconstruction du pays après la guerre. L’occasion pour le chef
du cabinet roumain de condamner, encore une fois, sévèrement la violation russe
de la souveraineté et l’intégrité territoriale de son voisin ukrainien. Condamnant
de nouveau l’armée russe pour les atrocités qu’elle a commises, Nicolae Ciucă a
assuré Kiev du soutien que Bucarest accorde aux démarches internationales
censées traduire en justice les auteurs de tous ces crimes. Pour sa part,
Volodymyr Zelenski a affirmé que cette visite « représente un signal
important de soutien à l’Ukraine dans sa lutte contre la Fédération de Russie ».
A Kiev, le premier ministre roumain a profité de sa visite pour évoquer aussi
la situation de la minorité roumaine vivant en Ukraine. Nicolae Ciucă :
« Le président Zelensky a souligné que la minorité
roumaine d’Ukraine bénéficiera des mêmes droits que celle ukrainienne, qui vit
en Roumanie. Les mêmes droits exactement, je tiens à le préciser. J’ai souligné
que ces Roumains sont des citoyens ukrainiens, censés faire leur devoir envers
le pays, mais qu’ils doivent bénéficier du soutien des autorités et des
institutions ukrainiennes pour préserver leur identité de langue et de
culture », a affirmé Nicolae Ciucă.
Par ailleurs, le premier ministre a déclaré qu’à l’heure actuelle,
la Roumanie n’est pas impactée pour le moment par la décision de Gazprom de
stopper ses livraisons de gaz à la Bulgarie et la Pologne. Le géant russe a
pris cette mesure après le refus de Sofia et de Varsovie de payer le
combustible en roubles, selon les exigences de Moscou. En Roumanie, le gaz
consommé est inférieur aux capacités de production du pays, a fait savoir le
chef du gouvernement roumain, tout en précisant que le pays est un des rares Etats
européens qui bénéficient de ressources gazières consistantes. En revanche, à
moyen et à long terme, la Roumanie aura elle aussi besoin de gaz, a déclaré
Nicolae Ciucă. Assumés par la coalition au pouvoir à Bucarest, les projets de
loi pour l’exploitation gazière offshore et terrestre, permettront à la
Roumanie de démarrer les investissements pour l’exploitation des gisements de
gaz en mer Noire et à ceux de grande profondeur, de la région de Buzău. A son
tour, le président de la Chambre des députés a déclaré que sa visite à Kiev avait
mis en lumière la volonté de la majorité politique et parlementaire roumaine de
soutenir l’Ukraine. Quant au président du Sénat, il a estimé que les autorités ukrainiennes
considéraient l’avenir avec optimisme, en dépit de la situation difficile dans
laquelle se trouve le pays voisin. Il a précisé que même si, pour l’instant,
les sanctions contre la Russie perturbent plusieurs secteurs d’activité, à long
terme, elles sont censées assurer la sécurité et l’intégrité nationale.
Enfin, le soutien de la Roumanie à la souveraineté et
l’intégrité territoriale de son voisin ukrainien a été exprimé aussi par le
ministre roumain de la Défense, Vasile Dîncu. Il a participé mardi à la
première réunion du Groupe consultatif sur la sécurité de l’Ukraine, à la Base aérienne
de Ramstein, en Allemagne. L’occasion pour le responsable roumain de condamner
les atrocités commises par les soldats russes et de réitérer la nécessité
d’établir de toute urgence des couloirs humanitaires qui fonctionnent
inconditionnellement. Vasile Dîncu a également eu une brève entrevue avec son
homologue ukrainien, lors de laquelle le responsable roumain a exprimé sa
solidarité avec l’Ukraine et la disponibilité de maintenir un dialogue constant
et ouvert.
La Roumanie soutient Chişinău dans son parcours européen
C’est toujours le ministère de la Défense de Bucarest qui
précise que la Roumanie n’a pas, présentement, de soldats en République de Moldova
pour participer à des exercices militaires communs ou autres avec les forces
moldaves. Ces précisions surviennent après qu’une publication de langue russe a
publié de fausses informations selon lesquelles la Roumanie aurait l’intention,
aux côtés de l’OTAN, d’attaquer la Transnistrie, afin d’annexer ensuite la
République de Moldova. La publication affirmait aussi que des militaires
roumains auraient déjà été déployés en terre moldave. Ces fausses informations
surviennent à une série d’attaques, dont les auteurs restent encore inconnus, commises
dernièrement en Transnistrie. Sur la toile de fond des provocations armées de
la région séparatiste, les partis parlementaires de Roumanie ont réaffirmé leur
soutien au parcours européen de Chişinău. La République de Moldova, disent-ils,
devrait recevoir un signal ferme de la part de Bruxelles quant au soutien
qu’elle se verra accorder à l’avenir aussi, afin d’intégrer l’Union européenne.
Le chef du gouvernement et leader du PNL, Nicolae Ciucă, a plaidé pour une
analyse attentive et équilibrée des incidents intervenus en Transnistrie afin
d’éviter une escalade de la situation déjà fragile dans la zone. Pour sa part,
Marcel Ciolacu, à la tête du PSD, pense que les attaques de Tiraspol ne sont qu’une
tentative d’intimidation. Il a décidé d’une réunion conjointe des directions de
la Chambre des députés et du Sénat de Bucarest avec le Parlement moldave, dans
les semaines à venir. Une idée soutenue aussi par l’USR, d’opposition, selon
qui les incidents de Transnistrie ne représentent que de simples provocations
sur lesquelles on doit poser un regard avec sagesse diplomatique. La seule
chance pour que la République de Moldova soit un pays européen, c’est
d’intégrer l’UE, a encore affirmé l’Union Sauvez la Roumanie. Quant à l’UDMR,
celle-ci affirme qu’il faudrait examiner les demandes d’adhésion européenne de
l’Ukraine, de la République de Moldova et de la Géorgie afin que ces pays
deviennent officiellement candidats à l’UE. L’AUR a condamné également les
incidents de Tiraspol, en précisant que Chişinău ne devrait plus rester dans la
zone grise de l’Europe. (Trad. Ioana Stancescu)
Asumarea de către statul ucrainean a minorităţii etnice
româneşti, cu toate drepturile fireşti care ar decurge din acest statut, şi
recunoaşterea oficială a limbii române, în locul celei inventate moldoveneşti,
reprezintă condiţii sine qua non pentru o relaţie corectă şi proporţională
Bucureşti-Kiev, a declarat preşedintele Comisiei pentru românii de
pretutindeni din Senat, Claudiu Târziu. Parlamentarul a efectuat recent o
vizită în Ucraina, unde s-a întâlnit cu oficiali regionali ucraineni şi cu
reprezentanţi ai clerului şi ai comunităţilor de români. Nu am solicitat
decât ca minoritatea românească din Ucraina să beneficieze de aceleaşi
facilităţi precum ucrainenii care trăiesc în ţara noastră. România este un
autentic model la nivel european în privinţa coexistenţei paşnice a
minorităţilor etnice, a afirmat senatorul în cadrul unei întâlniri cu
şeful Administraţiei regionale de stat Odessa. Claudiu Târziu a transmis că,
deşi guvernatorul Odessei a arătat că doar 724 de persoane s-au declarat etnici
români la ultimul recensământ, numărul conaţionalilor care locuiesc în regiunea
Odessa este, în realitate, de aproximativ 150.000. El a mai subliniat că
românii şi moldovenii constituie o singură comunitate şi vorbesc un
singur grai: cel românesc, iar acest fapt trebuie recunoscut ca
atare. Aproape 410.000 de români trăiesc în Ucraina concentraţi în
regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa şi reprezintă a treia etnie din
statul vecin, după ucraineni şi ruşi.
Directorul Liceului Lucian Blaga din Tiraspol, Ion
Iovcev, a fost demis de ministrul Educaţiei de la Chişinău, Liliana Pogolşa,
după 29 de ani de activitate în fruntea singurei instituții de învățământ cu
predare în limba română din Tiraspol. Iovcev a fost decorat în 2010 cu Ordinul
Republicii Moldova şi în 2014 cu ordinul Steaua României și a
condus Liceul Lucian Blaga din 1992, fiind un militant activ al
drepturilor omului în Transnistria. Ministerul Educaţiei din stânga Prutului a
transmis că directorul a fost demis deoarece a atins vârsta de 70 de
ani, iar conform Codului muncii, această funcţie poate fi deţinută doar
până la vârsta de 65 de ani. Presa moldoveană scrie că ministrul Liliana
Pogolşa este o apropiată a liderului prorus Igor Dodon, fost preşedinte al
Republicii Moldova şi adept al teoriei moldovenismului, conform
căreia moldovenii şi românii sunt popoare diferite şi vorbesc limbi diferite.
Demiterea lui Ion Iovcev este un cadou pentru separatişti, a declarat
deputatul Igor Munteanu, din partea Platformei Dreptate şi Adevăr. Poziţia
acestuia a fost întărită de eurodeputatul român Eugen Tomac, care a afirmat că
decizia denotă dispreț pentru educația în limba română. Totodată,
europarlamentarul a anunţat că, de săptămâna viitoare, Ion Iovcev va fi
consilierul său la Parlamentul European. În prezent, în Transnistria funcţionează
opt şcoli cu predare în limba română, însă Liceul Lucian Blaga este
singura astfel de instituţie de învăţâmânt din capitala regiunii separatiste.
Un nou centru de vaccinare anti-COVID-19 a fost deschis în incinta
Aeroportului Internaţional Avram Iancu din Cluj-Napoca. Organizat
în parteneriat cu Consiliul Judeţean, Prefectura şi Direcţia de Sănătate
Publică a Judeţului Cluj, centrul este amplasat în zona publică a terminalului
de sosiri şi dispune de toate dotările şi facilităţile necesare. Serul folosit
este cel produs de compania Johnson&Johnson şi administrat în doză unică,
iar persoanele vaccinate primesc pe loc dovada inoculării. Aici se pot vaccina
atât cetăţenii români, cât şi cetăţenii din Uniunea Europeană şi cei cu
rezidenţă în România. Cabinetul de vaccinare funcţionează zilnic, fără
programare, în intervalul orar 8.00 şi 20.00. Astfel de centre funcţionează, în
prezent, şi în aeroporturile internaţionale din Bucureşti şi Iaşi.
Preşedintele Conferinţei Episcopilor Catolici din România,
Arhiepiscopul Mitropolit de Bucureşti Aurel Percă, le solicită deputaţilor
europeni români să voteze împotriva Raportului Matić privind situaţia sănătăţii
şi drepturilor sexuale şi reproductive în Europa. Le solicităm tuturor
deputaţilor europeni din România să ia în considerare sensibilitatea şi
complexitatea problemei în cauză, atenţionând asupra faptului că, deşi sunt
menţionate necesităţi precum asistenţa maternală, accesul la igienă, stoparea
violenţei împotriva femeilor şi accesul la vaccinuri, Raportul Matić se
poziţionează clar în favoarea promovării unei agende ideologice îndreptate
împotriva dreptului la viaţă şi a dreptului părinţilor de a se pronunţa asupra
educaţiei pe care o primesc copiii lor, a afirmat Aurel Percă. Arhiepiscopul
a făcut trimitere şi la poziţia Comisiei Conferinţelor Episcopale din Uniunea
Europeană, care printr-un document publicat pe 17 iunie, constată, cu
regret, că proiectul de rezoluţie este caracterizat de o perspectivă
unilaterală pe tot parcursul său, în special cu privire la problema avortului,
care nu ţine seama pe deplin de situaţiile de viaţă ale persoanelor în cauză şi
de drepturile lor umane corespunzătoare. Aurel Percă le transmite
europarlamentarilor români că Raportul pregătit de deputatul croat Predrag Fred
Matić nu este riguros din punct de vedere juridic şi nici formal şi îi îndeamnă
să promoveze valorile demnităţii umane, să sprijine familia şi să
respecte viaţa, din momentul conceperii şi până la sfârşitul ei natural.
Legislativul European va dezbate şi vota Raportul Matić în sesiunea plenară din
această săptămână.
Ion
Iovcev, directorul liceului ‘Lucian Blaga’ din Tiraspol, a fost eliberat din funcţie, conform unui ordin semnat de
ministrul educaţiei, Liliana Pogolşa, transmite publicaţia
Ziarul de Gardă. Liceul Lucian Blaga este singurul liceu din Tiraspol cu predare în limba română.
Potrivit Ziarului Naţional din Chişinău, Liliana Pogolşa este
o apropiată a lui Igor Dodon, liderul prorus al Partidului Socialiştilor din
Republica Moldova (PSRM).
Ion Iovcev, directorul demis, a condus liceul ‘Lucian Blaga’ timp de 29 de ani, iar numele
său este perceput ca un simbol al luptei pentru limba română la Tiraspol,
notează sursele citate.
Într-o postare pe rețeaua de socializare facebook, Ion Iovcev spune că i s-a
comunicat prin telefon marţi că a fost demis din funcţie.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Educaţiei, Culturii şi
Cercetării de la Chişinău (MECC), Cristina Gonţa, a explicat, la solicitarea
Ziarului de Gardă, că Ion Iovcev a fost demis pe motiv că a atins vârsta de
70 de ani. Conform Codului muncii, funcţia de director poate fi deţinută până
la vârsta de 65 de ani. Dl. Ion Iovcev a atins vârsta de 70 de ani’ a
specificat Gonţa.
Secretarul de stat din Ministerul pentru Românii de
Pretutindeni, Lilla Debelka, a participat, miercuri, la Braşov, la lansarea
etapei a-II-a a campaniei naţionale Informare acasă! Siguranţă în lume! Si
subsecretarul de stat din cadrul MRP, Victor Ionescu, a prezentat, la
Ploieşti, cele mai importante elemente ale acestei campanii derulată de
Minister și de instituțiile partenere, campanie care are drept scop informarea
românilor cu privire la riscurile la care se expun atunci când decid să
lucreze, să studieze sau să se stabilească peste hotare. Această a doua etapă a
campaniei li se adresează persoanelor adulte, vizând în principal muncitorii
sezonieri, și are loc în perioada august – septembrie în toate județele țării
și în Municipiul București. Prima etapă, dedicată tinerilor interesați să
studieze în străinătate, s-a derulat în perioada mai – iunie.
Ministerul de Externe, prin intermediul
Departamentului Consular, împreună cu Departamentul pentru Situații de Urgență,
vor desfășura, pe 6 septembrie, la Chișinău, exercițiul consular UNITY. Demersul
se înscrie în abordarea proactivă a MAE în domeniul gestionării situațiilor de
criză consulară și urmărește verificarea și consolidarea procedurilor de
intervenție la nivelul Celulei de Criză MAE. În cadrul exercițiului va fi
simulată, în realitate virtuală, gestionarea unei situații de criză în care au
fost implicați atât cetățeni români, cât și cetățeni ai altor state membre UE,
precum și utilizarea în cadrul procedurilor de gestionare a crizelor consulare
a noilor sisteme informatice, componente ale platformei integrate E-Cons, care
deservesc în prezent întreaga rețea consulară a MAE. La exercițiu participă şeful
Departamentului pentru Situații de Urgență, dr. Raed Arafat, secretarul general
MAE, Cosmin Dinescu, directorul general al Departamentului Consular, Bogdan
Stănescu, precum și observatori din Austria și din cadrul Serviciului European
de Acțiune Externă.
Miliţia
regimului separatist de la Tiraspol continuă să îi intimideze pe elevii şi
profesorii din şcolile româneşti din stânga Nistrului, semnalează Asociaţia
Promo-LEX, citată de Radio Chişinău, în pofida ‘înţelegerilor privind
asigurarea funcţionării şcolilor moldoveneşti cu predare în grafie latină de la
25 noiembrie 2017 de la Bender (Tighina) la nivelul reprezentanţilor politici
ai Republicii Moldova şi Transnistriei’. Situaţia şcolilor cu predare în grafia
latină din regiunea transnistreană rămâne una critică, trage un semnal de
alarmă Asociaţia Promo-LEX. Cu şase ani în urmă, CEDO a pronunţat o hotărâre în
trei cauze, în care reclamanţi erau 170 de profesori, elevi şi părinţi din trei
şcoli cu predare în limba română din regiunea transnistreană. Federaţia Rusă a
fost obligată să achite 6.000 de euro pentru fiecare reclamant şi 50.000 de
euro cheltuieli de judecată, precum şi să asigure dreptul la educaţie în limba
maternă pentru elevii din regiunea transnistreană. Până în prezent, Federaţia
Rusă nu şi-a onorat obligaţiile. În stânga Nistrului activează opt instituţii
cu predare în limba română. Ca urmare a migraţiei, dar mai mult ca urmare a
presiunilor constante din partea administraţiei separatiste de la Tiraspol, în
ultimii 10 ani numărul elevilor la aceste instituţii a scăzut de aproape 10
ori.
10 elevi români, care au obținut rezultate
deosebite la faza națională a Olimpiadei Naționale de Limba și Literatura
Română din Ucraina și profesorii lor au fost premiați, recent, de Institutul
,,Euxodiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, instituție aflată în
subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Premierea a avut loc cu
ocazia Zilei Limbii Române, în cadrul evenimentului organizat la Cernăuți, în
Ucraina.Cu aceast prilej, au avut loc o dezbatere despre importanța păstrării
identității naționale și a limbii române în comunitățile istorice românești și
un spectacol de muzică și dansuri populare tradiționale românești. Evenimentul
a fost organizat de Societatea Culturală ,,Mihai Eminescu, în parteneriat
cu mai multe asociații românești din zona Cernăuți, printre care Uniunea
Interregională ,,Comunitatea Românească din Ucraina, precum și Consulatul
General al României la Cernăuți.
Numărul total al copiilor din România care
aveau ambii părinți plecați la muncă în străinătate era, la finele anului
trecut, de 17.425, în timp ce totalul copiilor cu părinți plecați la muncă în
străinătate era de 94.896. Acestea sunt datele centralizate de Autoritatea
Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, conform Agerpres. Dintre
copiii cu ambii părinți plecați la muncă în străinătate, 16.302 se aflau în
îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsuri de protecție, restul fiind
plasați la un asistent maternal, centre de plasament, sau alte
familii/persoane.
Ministerul pentru Românii de
Pretutindeni, în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului, marchează
oficial deschiderea programului de tabere ‘ARC’ ediţia 2018, dedicat în acest
an celebrării Centenarului Marii Uniri. Evenimentul va avea loc la Centrul de
agrement Oglinzi din judeţul Neamţ, marţi, 26 iunie. Ajuns la a zecea ediţie,
programul se adresează etnicilor români din afara graniţelor, respectiv elevi,
tineri, studenţi din ţările aflate în jurul graniţelor şi Balcani: Serbia,
Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană,
Albania, Republica Macedonia, Croaţia, precum şi românilor din din ţări ca
Italia, Spania, Franţa, Belgia, Germania, Austria, Marea Britanie, Grecia, Canada,
SUA. Programul de tabere ‘ARC’ îşi propune să creeze şi să păstreze legături
între cetăţenii şi etnicii români din diferite ţări, să ofere cunoştinţe despre
cultura şi civilizaţia românească, să promoveze valorile patrimoniului cultural
românesc.
Guvernul României oferă stagii de specializare
pentru 300 de cadre didactice din școlile românești din Ucraina, cărora le sunt
suportate cheltuielile de participare la cursuri, prin bugetul Ministerului
Educației Naționale, fiecare cursant beneficiind de cazare și masă, precum și
de o bursă în valoare de 300 lei/stagiu. Centrele universitare care oferă aceste stagii de
formare sunt Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea
Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Dunărea de Jos din Galați și
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava.
Adunarea Generală a Naţiunilor
Unite a adoptat proiectul de rezoluţie propus de Chişinău, alături de 10 ţări,
între care şi România, care cere retragerea trupelor ruse şi a muniţiei din
regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Proiectul a fost aprobat cu 64 de
voturi pentru, 15 împotrivă şi 83 de abţineri. Împotrivă s-a pronunţat
delegaţia Federaţiei Ruse, care consideră că documentul va submina negocierile
pentru reglementarea conflictului transnistrean. Premierul moldovean Pavel
Filip a salutat decizia istorică luată la New York. Şi Ministerul de Externe de
la Bucureşti a salutat adoptarea rezoluţiei, subliniind că România a contribuit
la aceasta. In regiunea
transnistreană se află aproximativ 1000 de militari ruşi din fosta Armată
sovietică a 14-a, care păzesc depozitele de armament şi muniţii şi 500 de
militari din trupele de pace dislocate în zona de securitate de la Nistru. În
regiune mai există şi trupe subordonate regimului separatist de la Tiraspol,
care numără aproximativ 15.000 de militari. Transnistria a ieşit de sub
autoritatea Chişinăului in 1992, după un conflict armat.
Preşedintele
Statelor Unite, Donald Trump, a anunţat, în discursul despre Starea Națiunii,
pilonii care vor sta la baza reformei din domeniul imigraţiei, iar una dintre
măsuri vizează anularea programului Loteriei Vizelor. Romania era printre ţările
participante la program. 50.000 de persoane din țările cu o rată mică a
imigrației beneficiază, anual, de programul Loteriei Vizelor. Vizele sunt
distribuite aleatoriu, însă aplicanții trebuie să fi absolvit cel puțin liceul
și să aibă cel puțin doi ani de experiență de muncă în ultimii cinci. Acest
sistem a adus în SUA persoane cu funcţii manageriale, conform unui raport din
2011. Un studiu din 2013 arată că, prin sistemul de reîntregire a familiei, un
imigrant aduce cu el 3,45 membri. În fiecare an, Departamentul de Stat american
acordă printr-o loterie un număr limitat de vize pentru cetățenii unor state cu
o rată redusă a imigrației în SUA. Beneficiarii programului Viza
diversității, numit uneori și loteria cărții verzi, primesc și permis de
reședință permanentă în SUA.
Premierul
Republicii Moldova, Pavel Filip, a invitat-o pe șefa Guvernului de la
București, Viorica Dăncilă, la Chişinău, pentru a purta discuții privind
dezvoltarea dialogului politic și a cooperării multidimensionale dintre cele
două state. Într-un mesaj de felicitare adresat de premierul moldovean
oficialului de la Bucureşti se arată că interconectarea energetică dintre
Republica Moldova și România este printre principalele obiective comune ale
celor două state. Totodată, Pavel Filip s-a arătat convins că parteneriatul
strategic dintre Chişinău şi Bucureşti se va dezvolta în următoarea perioadă.
Școlile cu
predare în limba română din regiunea transnistreană așteaptă punerea în
practică a prevederilor protocolului semnat la sfârșitul anului trecut de
Chișinău și Tiraspol, care se referă și la funcționarea celor opt instituții de
peste Nistru. Administrațiile școlilor din regiunea transnistreană, subordonate
autorităților de la Chișinău, spun că nu simt încă efectele protocolului care
vizează activitatea instituțiilor pe care le conduc. Documentul, salutat de
OSCE, prevede intre altele și reducerea drastică a plăților pentru închirierea
sălilor de studii de către școli. Într-un interviu pentru Radio Chișinău,
directorul Liceului Lucian Blaga din Tiraspol, Ion Iovcev, şi-a exprimat
speranța că va plăti o chirie mai mică pentru sediul școlii. Amintim că, în
noiembrie 2017, reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului au semnat patru
decizii protocolare ce țin de funcționarea școlilor cu predare în limba română
din stânga Nistrului, accesul fermierilor la terenurile agricole pe teritoriul
controlat de separatiști, reluarea interconexiunii telefonice și apostilarea
diplomelor eliberate de Universitatea din Tiraspol.
Protesul mut din
Sibiu s-a mutat la Bruxelles. În intervalul 30 ianuarie – 1 februarie, o parte
din protestatarii ‘Vă vedem din Sibiu’ se află la Bruxelles, pentru a
reprezenta societatea civilă în cadrul unei expoziţii anti-corupţie – ‘România
în stradă: vrem justiţie, nu corupţie’. Potrivit acestora, evenimentul reuneşte
europarlamentari, reprezentanţi ai societăţii civile, membri ai diasporei din
Bruxelles şi jurnalişti. Protestul mut de la Sibiu, desfăşurat în faţa sediului
organizaţiei judeţene a PSD Sibiu, se desfăşoară de la începutul lunii
decembrie şi este cel mai lung organizat vreodată în oraş. El a debutat cu un
protest mut care a durat 60 de ore fără întrerupere. Ulterior, protestatarii au
revenit zilnic pentru câte un flashmob de câte 15 minute, mai puţin în perioada
sărbătorilor de iarnă. Manifestanţii vor, în principal, retragerea proiectelor
de modificare a Legilor Justiţiei.
Cele opt școli cu predare în limba română din
regiunea transnistreană vor activa în regim normal, conform unui protocol
semnat între Chișinău și Tiraspol, la Tighina, la sfârșitul săptămânii trecute.
Punerea în practică a acestui document permite normalizarea situației după
aproape 15 ani în care personalul și elevii școlilor respective au fost
persecutați de regimul separatist, comentează, luni, publicația Independent. Un protocol privind instituțiile de învățământ din stânga
Nistrului prevede diminuarea tarifelor la serviciile comunale, stabilirea unor
plăți simbolice pentru închirierea clădirilor, cu stipularea expresă că
respectivele contracte vor fi încheiate pe un termen de 10 ani cu posibilitatea
prelungirii acestora. De asemenea, protocolul reglementează problema
terenurilor unde sunt amplasate școlile, asigurarea liberei circulații a
profesorilor și a elevilor, precum și aprovizionarea nestingherită cu materiale
didactice și bunuri necesare pentru buna desfășurare a procesului educațional. În
33 de instituții din regiunea transnistreană, elevii vorbitori de română învață
din manuale după curicula Federației Ruse, numai că traduse în aşa-zisa ‘limbă moldovenească’, adică în limba română cu caractere
chirilice, precizează Independent.
Pe 28 noiembrie, la Consulatul
General al României la Cahul va avea loc o recepţie cu prilejul zilei de 1 Decembrie.
În acest context, Institutul ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ pentru românii de
pretutindeni va contribui la marcarea Zilei Naţionale a României la Cahul prin
organizarea unui concert susţinut de Corala bărbătească ortodoxă ‘Armonia’ a
Arhiepiscopiei Tomisului. Cu un repertoriu care le-a adus medalii de aur la
fiecare participare europeană şi mondială, Corala ‘Armonia’ a Arhiepiscopiei
Tomisului este unul dintre corurile româneşti cele mai premiate şi recunoscute
pe plan internaţional. Membrii corului cântă atât muzică religioasă, cât şi
muzică populară românească. Corala a fost înfiinţată în anul 2001 în cadrul
Seminarului Teologic Ortodox din Tulcea, iar doi ani mai târziu a trecut sub
tutela Arhiepiscopiei Tomisului. La concert vor fi prezenţi diplomaţi de pe
ambele maluri ale Prutului, autorităţi locale, cadre didactice care s-au
implicat în proiectele Institutului ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ pe parcursul anului,
istorici, academicieni şi oameni de afaceri. Evenimentul de la Cahul deschide
seria manifestărilor care marchează Centenarul Marii Uniri.
Şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Teodor
Meleşcanu, a participat, duminică, la inaugurarea celei mai noi reprezentanţe
oficiale a României în Italia, Consulatul
General al României la Bari. El a subliniat faptul că deschiderea acestui
oficiu consular vine în întâmpinarea unor aşteptări legitime ale comunităţii
româneşti din Italia şi se înscrie în zona preocupărilor MAE de consolidare a
prezenţei consulare a statului român în zone cu o pondere semnificativă a
diasporei româneşti. Potrivit unui comunicat al MAE, inaugurarea oficială a
Consulatului General al României la Bari reprezintă debutul primei etape a
extinderii reţelei consulare, proces care include operaţionalizarea cel mai
scurt timp, în 2018, a Consulatelor Generale ale României la Manchester,
Stuttgart, Miami şi Salzburg, după finalizarea tuturor procedurilor logistice.
Am Donnerstag hat der Präsident Transnistriens Evgheni Şevciuc einen Erlass über die Umsetzung der Ergebnisse der Volksabstimmung vom 17. September 2006 verabschiedet. Über 98% der Wähler sprachen sich damals für die Unabhängigkeit gegenüber Republik Moldau und den Beitritt der abtrünnigen Region zur Russischen Föderation aus. Laut dem besagten Erlass, soll die Gesetzgebung Transnistriens umgehend an die russische Gesetzgebung angepasst werden. Der Erlass des transnistrischen Präsidenten ziele laut Politikexperten darauf ab, eine seit ungefähr 15 Jahren andauernde Situation auf legale Grundlage zu stellen.
Transnistrien ist seit 1992 faktisch unahängig. Nach bewaffneten Auseinendersetzungen, die hunderte Opfer auf beiden Seiten forderten, erreichte die Region ihre De-facto Unabhängigkeit. Der kurze Krieg endete durch den Militäreinsatz russischer Truppen auf Seite der Separatisten. Republik Moldau, die ihre Unabhängigkeit gegenüber Russland nur einige Monate zuvor erklärt hatte, sah sich infolgedessen gezwungen, Polizisten und freiwillige Soldaten einzusetzen. Durch den ehemaligen Präsidenten Boris Elţîn verpflichtete sich Moskau auf dem OSZE-Gipfel in Istanbul von 1999, die Truppen zurückzuziehen, der russische Truppenrückzug wurde dennoch bislang noch nicht umgesetzt.
Das separatistische Regime in Transnistrien ist mittlerweile immer stärker geworden, selbst wenn die sogenannte separatistische Republik international nicht anerkannt wird. Es gab indes zahlreiche Versuche, den eingefrorenen Konflikt zu lösen, alle sind aber gescheitert. Für Tiraspol gilt Transnistrien als unabhängiger Staat, Chişinău spricht sich hingegen für die Wiedervereinigung aus und zeigt sich bereit, der Region einen Sonder-Status zu gewähren. Ein Dinosaurier-Reservat: so bezeichnen die Medien europaweit die separatistische Region, in der Lenin-Denkmale und das bekannte Symbol Hammer und Sichel erhalten geblieben sind, wo die Menschenrechte eine große Unbekannte bleiben, währenddessen der Waffen, -Drogen und -Menschenhandel als profitables Geschäft gelten.
Laut den Korrepondenten des rumänischen Rundfunks Radio România in Chişinău, bezeichnen moldauische Politikwissenschaftler die Initiative des transnistrischen Präsidenten als rein populistisch. Für Dezember werden Präsidenstschaftswahlen in der Region angesetzt. Der aktuelle Präsident Evgheni Şevciuc hat aufgrund der akuten Wirtschaftskrise viel an Popularität verloren, nun versuche er, in der Wählergunst stark zuzulegen. Dieselbe Ansicht vertritt auch Bukarest. Der Erlass von Şevciuc sei Teil einer “provokativen Rhetorik” und müsse im direkten Verhältnis mit der Präsidentschaftswahl in der Region angedeutet werden, betonte in einer offiziellen Meldung die Präsidentschaftskanzlei in Bukarest. Politikexperten erklären, dass Şevciuk von Moskau ferngesteuert sei und warnen anschließend, dass die Lage in Transnistrien dasselbe Szenario wie jene der Halbinsel Krim befolgen könnte. Vor zwei Jahren wurde Krim ebenfalls von Russland durch den sogannanten Willen des Volkes annektiert. Das Referendum über den Status der Krim ist international nicht anerkannt worden.
On Thursday, the leader of the separatist regime in Transdniester, Yevgeny Shevchuk, signed a decree saying the region should join Russia, in line with the results of a referendum held on September 17, 2006. In 2006, over 98% of the residents of Transdniester voted to join the Russian Federation. Under Shevchuks decree, the legislation of Transdniester is to be adjusted to the Russian one. Through this move Shevchuk is trying to grant legal status to an anomaly that has started a quarter of a century ago.
Transdniester split from Moldova in 1992, after an armed conflict that killed hundreds of people and ended with the intervention of the Russian troops on the side of the separatists. Having gained its independence from Moscow only months earlier, Moldova, back then a young republic, found itself in the situation of having to send police forces and volunteer brigades, armed with light weapons, to fight against the tanks of the former Red Army. Russia, though the voice of the then president Boris Yeltsin, committed itself ever since the 1999 OSCE summit in Istanbul to withdrawing its troops from Transdniester, but it has not kept its promise to this day.
Under the protection of the Russian troops stationed there, the separatist regime has constantly consolidated its position, although the so-called republic is not internationally recognized. All subsequent attempts to resolve the frozen conflict have failed. Tiraspol continues to refer to Transdniester as an independent state, while Chisinau pleads for reunion and offers to give a special status to this region.
A dinosaur reserve – this is how the international media defines this region, where the statues of Lenin and Communist symbols such as the sickle and hammer have been kept intact, notions like human rights are still unheard of, while trafficking in weapons, drugs and even human beings is the most profitable activity. Commentators in Chisinau, quoted by Radio Romania correspondents, say that Shevchuks recent move is simply populist. A so-called presidential election has been scheduled for December as the separatist leader is trying to win back the voters, after the ongoing economic crisis made him less popular.
In Bucharest, President Klaus Iohannis defines Shevchuks decree as “provocative rhetoric, in the context of the so-called presidential elections in the region. Geopolitical experts have pointed out that the leader in Transdniester is Moscows puppet and have warned that the situation in that region has all the necessary ingredients for the Crimean scenario to be repeated. We remind you that Russia annexed Crimea two years ago, following the result of a so-called referendum that has not been recognized by the international community.
(translated by: Elena Enache)
Joi, liderul
regimului separatist din Transnistria, Evgheni Şevciuk, a semnat un decret de
punere în aplicare a aşa-zisului referendum de pe 17 septembrie 2006, la care
peste 98% dintre votanţi s-au pronunţat pentru independenţa faţă de Chişinău şi
pentru aderarea la Federaţia Rusă. Potrivit decretului, legislaţia
transnistreană urmează să fie adaptată de urgenţă celei ruseşti.
Gesticulaţia
lui Şevciuk încearcă să ofere o acoperire legală unei anomalii ce se
perpetuează de un sfert de secol. Transnistria e ieşit, de facto, de sub
controlul autorităţilor centrale încă din 1992, după un conflict armat soldat
cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor ruse de partea
separatiştilor. Independentă faţă de Moscova de numai câteva luni, tânara
Republică Moldova a fost nevoită atunci să trimită poliţişti şi formaţiuni de
voluntari, formate în regim de urgenţă, să lupte cu armament uşor contra
tancurilor fostei Armate Roşii.
Deşi, prin vocea fostului preşedinte Boris
Elţîn, Rusia s-a angajat să-şi retragă trupele încă de la summit-ul OSCE de la
Istanbul, din 1999, acestea se află şi acum în Transnistria. Sub protecţia lor,
regimul separatist s-a consolidat continuu, chiar dacă aşa-zisa republică nu
este recunoscută internaţional de nimeni. Ulterior, au existat mai multe
tentative de reglementare a conflictului îngheţat, dar toate au eşuat. Tiraspolul
continuă să vorbească despre Transnistria ca despre un stat independent, iar Chişinăul
optează pentru reîntregire şi acordarea unui statut special regiunii
transnistrene.
O
rezervaţie de dinozauri – scrie presa internaţionala despre această regiune,
unde statuile lui Lenin şi stemele cu seceră şi ciocan au rămas intacte, drepturile
omului sunt o necunoscută, iar traficul cu armament, droguri şi carne vie sunt
activităţile cele mai profitabile.
Comentatorii de la Chişinău, citaţi de
corespondenţii Radio România, spun că recenta iniţiativă a lui Şevciuk e una, pur
şi simplu, populistă. În decembrie, acolo e programat un pseudo-scrutin
prezidenţial. Iar liderul separatist, tot mai impopular, pe fondul unei acute
crize economice, încearcă să-şi
recupereze capitalul electoral.
Ideea e împărtăşită, de la Bucureşti, şi de Preşedinţia
României. Decretul liderului separatist de la Tiraspol de aderare a
Transnistriei la Rusia se înscrie într-o retorică provocatoare, în
contextul aşa-ziselor alegeri prezidenţiale din regiune – subliniază, într-un comunicat, purtătoarea de cuvânt a preşedintelui Klaus Iohannis, care
îndeamnă la o atitudine reţinută.
Specialiştii în geopolitică amintesc că
Şevciuk e, oricum, telecomandat de la Moscova şi avertizează că situaţia din Transnistria
are, deja, toate ingredientele scenariului din Crimeea, anexată, acum doi ani,
de ruşi tot în numele aşa-zisei voinţe populare exprimate printr-un referendum
nerecunoscut de comunitatea internaţională.