Radio România Internațional

Tag: Titus Corlatean

  • “România, o ancoră a securității și prosperității la Marea Neagră”

    “România, o ancoră a securității și prosperității la Marea Neagră”

    Mai mulți în cadrul unui eveniment organizat de Ambasada României în SUA a organizat un eveniment pentru a marca aniversarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, intitulat România, o ancoră a securității și prosperității la Marea Neagră. Prilej cu ocazia căruia mai mulţi congresmeni americani au transmis mesaje de susținere pentru România . De asemenea, mai mulți membri ai Camerei Reprezentanților au fost alături de ambasadorul României, Andrei Muraru, și de o delegație parlamentară, inclusiv președinți ai unor comitete importante din Congresul SUA. O delegație parlamentară a Republicii Moldova, condusă de președintele Parlamentului, Igor Grosu, a fost alături de partenerii români și americani.


    În contextul vizitei unei delegații a Parlamentului României în săptămâna dedicată aniversării Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, diplomația interparlamentară dintre cele două state a atins un nou nivel, dovadă fiind mesajele puternice de sprijin transmise de mai mulți membri ai Camerei Reprezentanților. România este nu doar o ancoră de securitate în zona Mării Negre, ci și un aliat privilegiat al SUA – acesta a fost mesajul comun transmis de către Elissa Slotkin, co-președinta grupului de prietenie cu România din Congres și membră a Comitetului pentru Servicii Armate, Mark Green, președintele Comitetului pentru Securitate Internă, Brad Schneider, membru al Comitetului pentru Politică Externă, Mike Lawler, membru al Comitetului pentru Politică Externă, Jim Costa, membru al Comitetului pentru Agricultură, Dina Titus, membră a Comitetului pentru Transporturi. Au mai fost prezenți, din Congresul SUA, Bob Latta și Tim Walberg, membri al Comitetului pentru Energie.


    Prezența trupelor americane în România, continuarea sprijinului pentru Ucraina în format aliat și nu doar, sublinierea rolului crucial al Mării Negre în regiune au fost temele fanion transmise de membrii legislativului american. Senatorii și deputații români au subliniat importanța relației bilaterale cu SUA pentru potențarea rolului nostru în regiune și pentru contracararea narativelor maligne ale Rusiei. Delegația română a reunit senatori și deputați din PSD, PNL, USR, UDMR și a avut întâlniri, în săptămâna dedicată Parteneriatului Strategic, cu reprezentanți ai Administrației – Departamentul Apărării și Departamentul de Stat, Congresului, ai think tank-urilor americane, precum și ai unor companii sau reprezentanți ai mediului de business american.


    Delegația parlamentară a României a fost reprezentată de senatorii Titus Corlățean, președintele Comisiei de politică externă a Senatului, Antal István-Loránt, președintele Comisiei pentru energie, Cristian Țâgârlaș, președintele Comisiei Juridice, Daniel Fenechiu, alături de deputații Ștefan Mușoiu- președintele Comisiei pentru Afaceri Europene, Ben-Oni Ardelean, Sorin Moldovan, Cristian Seidler, Alexandru Muraru, Oana Florea, Pavel Popescu, Dan Cristian Popescu, Zoltán Miklós.

  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Comisia de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a adoptat, în unanimitate, moțiunea inițiată de senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la APCE, prin care se solicită oficial Comisiei de la Veneţia să se sesizeze şi să formuleze recomandări pe marginea legii privind minorităţile naţionale din Ucraina. Declarații senator Titus Corlățean și politolog dr. Marin Gherman.






  • Jurnal românesc – 06.05.2022

    Jurnal românesc – 06.05.2022

    Parlamentul European a
    adoptat o rezoluţie în care solicită acordarea pentru Republica Moldova a
    statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. Eurodeputaţii
    invită Comisia Europeană să îşi finalizeze rapid evaluarea şi să ofere Moldovei
    o asistenţă deplină pe parcursul acestui proces. Totodată, ei solicită ca, în
    cadrul reuniunii Consiliului European din iunie, să se transmită un semnal
    politic clar şi ferm cu privire la calea europeană aleasă de Republica Moldova.
    Iniţiatorul rezoluţiei, eurodeputatul Siegfried Mureşan, a declarat că este
    nevoie să li se ofere cetăţenilor din stânga Prutului beneficii tangibile, de
    aceea, membrii Legislativului European solicită integrarea Republicii Moldova
    în piaţa unică a UE. Prin accesul la Piaţa unică, produsele moldoveneşti
    vor putea fi exportate liber pe piaţa europeană, vor veni mai mulţi investitori
    din Uniunea Europeană în Republica Moldova, vor apărea noi locuri de muncă şi
    oamenii se vor bucura de standarde de calitate ale produselor la fel ca ţările
    Uniunii Europene, a spus Mureşan. La rândul său, secretarul de stat al
    Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova, Adrian Dupu, a declarat că
    votul de la Strasbourg reprezintă un pas mare pentru Republica Moldova
    spre îndeplinirea unui obiectiv național fundamental şi a reiterat
    sprijinul Bucureştiului pentru ca statul moldovean să atingă standardele
    necesare în parcursul către UE.




    Departamentul pentru Românii
    de Pretutindeni a salutat adoptarea de către Camera Deputaților a Proiectului
    de lege care stabileşte că românii din afara graniţelor, care studiază în
    facultăţile de stat din ţară, pot primi burse în aceleaşi condiţii precum cele
    acordate studenţilor cu cetăţenia română şi domiciliul în România. Conform
    prevederilor legii, care urmează să intre în vigoare începând cu anul
    universitar 2023 – 2024, beneficiarii acestor burse le vor putea primi inclusiv
    pe perioada vacanţei de vară. Bursele vor crește de la aproximativ 320 lei/lună
    la valoarea echivalentă a burselor sociale acordate studenților din România,
    stabilite acum la minimum 700 lei/lună. Peste 4.800 de români de pretutindeni
    sunt înscrişi în învăţământul universitar din România, iar cei mai mulţi
    beneficiari ai acestor burse sunt studenţi din Republica Moldova, Ucraina,
    Serbia şi alte ţări din Peninsula Balcanică.




    Şase filme româneşti vor fi
    prezentate, în perioada 9-19 mai, în cadrul unei noi ediţii a Festivalului
    Filmului Românesc în Israel, manifestare organizată de Institutul Cultural
    Român de la Tel Aviv. Este vorba despre 5 minute, în regia Dan
    Chișu, Căutătorul de vânt, de Mihai Sofronea, Călătoria
    fantastică a Maronei, de Anca Damian, Nostalgia dictaturii,
    de Marius Barna, Berliner, de Marian Crișan şi Luca, de
    Horațiu Mălăele. Evenimentul va avea loc la Cinematecile din Tel Aviv,
    Ierusalim, Haifa, Holon, Hertzliya, Rosh Pina și Sderot. Programul va include
    și o serie de proiecții speciale adresate publicului foarte tânăr, în cadrul
    Cinematecii pentru Copii, inaugurată recent la Cinematecile din Holon și Rosh
    Pina. Ediția din acest an a Festivalului Filmului Românesc în Israel este
    curatoriată de criticul de film, Iris Lackner, director al MovieMania.




    Ambasadorul României la Tirana,
    Octavian Șerban, şi preşedintele Comisiei pentru Politică Externă din Senatul
    României, Titus Corlăţean, vor participa, pe 10 mai, la inaugurarea Bibliotecii
    Mihai Eminescu din Saranda, în Albania. Evenimentul, organizat de
    Fundaţia Culturală Aromână Nicolae Iorga marchează Ziua Românităţii
    Balcanice, sărbătoare instituită anul trecut. Programul va include şi un
    spectacol susţinut de orchestra din Permet. La inaugurare au fost invitaţi,
    printre alţii, miniştrii culturii şi educaţiei din Albania, oficialităţi
    locale, precum şi membrii comunităţii aromâneşti din regiunea oraşului Saranda.
    Ziua Românităţii Balcanice a fost stabilită
    la 10 mai de Parlamentul de la Bucureşti. Iniţiativa urmărește aducerea în
    centrul atenției publice a necesității de solidaritate națională și
    cultural-identitară cu minoritățile megleno-română și aromână care locuiesc în
    țările balcanice. Conform Ambasadei României la Tirana, în Albania trăiesc
    câteva zeci de mii de aromâni, care nu sunt recunoscuţi însă ca minoritate naţională,
    ci doar ca minoritate etno-lingvistică. Aceştia sunt organizaţi în Asociaţia
    Culturală Aromânii din Albania, Liga Aromânilor din Albania şi
    Fundaţia Culturală Aromână Nicolae Iorga din Saranda.





  • Jurnal românesc – 04.10.2021

    Jurnal românesc – 04.10.2021

    Şapte cetăţeni
    români se află printre persoanele decedate, în urma prăbuşirii, duminică, a
    unui avion de mici dimensiuni lângă Milano,     anunţă Ministerul român de Externe.
    În total opt persoane, între care şi un copil, şi-au pierdut viaţa în
    accidentul aviatic. Potrivit corespondentului Radio România, aeronava era
    pilotată de omul de afaceri român Dan Petrescu, un miliardar cu dublă cetăţenie
    germană. La bord se mai aflau soţia sa, născută în România, fiul lor, născut la
    Munchen, un tânăr şi o familie cu un copil de un an şi bunica acestuia. Grupul
    se îndrepta spre Olbia, în Insula Sardinia. MAE român transmite că avionul s-a
    prăbuşit la cinci minute după decolare peste o clădire de birouri aflată în
    renovare din o comuna San Donato Milanese, aflată la sud-est de capitala
    Lombardiei. Consulatul General al României la Milano anunţă că se află în
    dialog cu administraţia locală şi este pregătit să acorde asistenţă consulară,
    inclusiv în ceea ce priveşte facilitarea repatrierii trupurilor şi eliberarea
    certificatelor de deces. În urma accidentului, Agenţia naţională de securitate
    aeriană a Italiei a declanşat o anchetă.




    Germania a
    inclus România în lista zonelor cu risc epidemiologic ridicat, transmite
    Ministerul Afacerilor Externe.     Astfel, persoanele care sosesc din România pot
    intra pe teritoriul german dacă prezintă un document care atestă rezultatul
    negativ al unui test PCR sau antigen, efectuarea schemei complete de vaccinare,
    cu condiţia să fi trecut cel puţin 14 zile de la administrarea serului, sau un
    document care atestă trecerea prin boală. Sunt acceptate testele tip PCR
    efectuate cu maximum 72 ore anterior sosirii şi cele antigen nu mai vechi de 48
    ore. Actul care dovedeşte trecerea prin boală nu trebuie să fie mai nou de 28
    zile şi mai vechi de 6 luni. MAE atrage atenţia că, pentru cei care s-au aflat
    pe teritoriul României cu 10 zile anterior intrării în Germania, este
    obligatorie înregistrarea pe site-ul einreiseanmeldung.de.

    Totodată, oamenii
    care prezintă doar un rezultat negativ vor intra în carantină pentru 10 zile şi
    au obligaţia de a se deplasa direct spre locuinţă. Ieşirea din carantină se
    poate face înainte de termen odată efectuarea unui nou test după 5 zile. Sunt
    exceptate de la măsura înregistrării şi de la măsura carantinei obligatorii
    persoanele aflate în tranzit, lucrătorii din domeniul transporturilor, membrii
    delegaţiilor oficiale, persoanele care se deplasează în Germania pentru a fi
    tratate pentru infecţia cu SARS-CoV-2, cele care au petrecut mai puţin de 24 de
    ore într-o zonă cu risc ridicat sau persoanele sosite pentru a vizita rude de
    gradul I, cu condiţia ca şederea să nu depăşească de 72 ore. Noile restricţii
    au intrat în vigoare duminică, 3 octombrie.




    Problema
    îngrădirii dreptului minorităților naționale la învățământ în limba maternă în
    Ucraina va fi inclusă într-o rezoluție a Adunării Parlamentare a Consiliului
    Europei,     a anunţat senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației
    Parlamentului României la APCE. Acesta a salutat decizia Biroului Adunării de a
    susține moțiunea pentru rezoluție pe care a inițiat-o. În urma sesizării
    Biroului, Comisia APCE pentru egalitate și nediscriminare a desemnat deja un
    raportor pe această temă, care va semnala situațiile de înrăutățire a accesului
    minorităților naționale, inclusiv a etnicilor români din Ucraina, la educație
    în limba maternă, precum și modalitățile de acțiune în vederea remedierii
    acestor încălcări ale drepturilor lingvistice ale persoanelor aparținând
    minorităților naționale. Moțiunea pentru rezoluție, inițiată de Titus
    Corlățean, a fost sprijinită atât de unii membri ai Delegației Parlamentului
    României la APCE, precum și de membri ai Adunării din Elveția, Franța,
    Germania, Olanda, Italia, Spania, Letonia, Ungaria, Serbia, Albania și San
    Marino.




    Două evenimente
    literare românești sunt organizate în cadrul celei de-a 6-a ediții a
    Festivalului Literar Internațional Novotvar, care are loc în Slovacia în
    perioada 5-9 octombrie.     Manifestările sunt preilejuite de lansarea antologiei
    de poezie românească contemporană Ultimii pionieri ai Estului, realizată de
    poetul Claudiu Komartin. Pe 5 octombrie, la Artforum Bratislava, va avea loc
    prezentarea antologiei, iar pe 7 octombrie, la Institutul de Studii Romanice al
    Facultății de Arte din cadrul Universității Comenius, va fi lansată antologia
    în prezența poeților Vasile Leac și Andrei Dósa și a traducătoarei volumului
    Eva Kenderessy. Evenimentele sunt organizate cu sprijinul Institutului Cultural
    Român de la Praga şi Ambasadei României în Slovacia.


  • 16.01.2020 (mise à jour)

    16.01.2020 (mise à jour)

    Diplomates — Le président roumain Klaus Iohannis a assuré ce jeudi les ambassadeurs étrangers accrédités à Bucarest qu’il ferait tout pour que la Roumanie demeure un générateur de stabilité et un promoteur ferme de la démocratie à l’étranger. Dans l’actuel contexte international marqué par des risques, des défis et des menaces anciennes et nouvelles, il est plus nécessaire que jamais que l’Alliance de l’Atlantique Nord soit forte, unie et efficace, a ajouté le chef de l’Etat, soulignant que l’OTAN est une alliance militaire à succès. « Nous continuerons à travailler très étroitement avec les autres alliés pour que l’Alliance soit encore plus forte », a-t-il souligné.


    Pour ce qui est de la relation avec Chisinau, la Roumanie envisage de reprendre la pleine coopération avec la République de Moldova si le gouvernement moldave entreprend des actions effectives visant à poursuivre le parcours européen du pays, a affirmé Klaus Iohannis. Et lui de préciser que seuls les projets d’appui aux citoyens moldaves, les projets à impact local et ceux relatifs à l’interconnexion stratégique seront poursuivies. Lors de la rencontre avec les ambassadeurs étrangers accrédités à Bucarest, le chef de l’Etat roumain a présenté les principales directions en matière de politique étrangère du pays pour 2020, un accent particulier étant mis sur la consolidation et l’élargissement du Partenariat stratégique avec les Etats — Unis ainsi que sur le renforcement du rôle et de l’efficacité de la Roumanie au sein de l’UE et de l’OTAN.



    Gouvernement – Le gouvernement de Bucarest va engager sa responsabilité sur la loi des élections municipales à deux tours de scrutin, a fait savoir jeudi le premier ministre libéral, Ludovic Orban. De l’avis des libéraux, cela conférerait aux élus locaux plus de légitimité et de représentativité.


    Pour sa part, Marcel Ciolacu, président par intérim du PSD, d’opposition, a déclaré que son parti et l’Union démocrate des Magyars de Roumanie allaient déposer une motion de censure contre l’Exécutif, tout en précisant que cela n’entraînerait pas des élections anticipées. Nous allons prouver notre capacité à créer une nouvelle majorité parlementaire”, a encore affirmé Marcel Ciolacu.


    En ce qui la concerne, l’Union Sauvez la Roumanie, (d’orientation libérale) a salué la décision du gouvernement roumain et rappelé que le retour aux municipales à deux tours de scrutin représentait un objectif de l’accord conclu avec celui-ci. Engager sa responsabilité est une démarche courageuse que le Parti du Mouvement populaire (de centre-droit) va soutenir au Parlement, a déclaré à son tour le président de cette formation politique, Eugen Tomac. L’Alliance des démocrates et des libéraux (ALDE), d’opposition, continue de soutenir les élections municipales à deux tours de scrutin, tout en attirant l’attention sur le fait que l’engagement de la responsabilité sur ce sujet vise à forcer la tenue d’élections anticipées. Le président du pays, Klaus Iohannis, appuie totalement la démarche de l’Exécutif, estimant que c’est un choix correct, démocratique et normal. Jeudi encore, l’Exécutif de Bucarest a reporté au 1er août la mise en place de la loi sur le doublement des allocations familiales, ce répit étant nécessaire pour identifier les sources de financement.



    Strasbourg — La Commission de suivi des Etats membres au sein de l’Assemblée parlementaire du Conseil de l’Europe a approuvé, à la sollicitation du Parti social-démocrate, l’activation de la procédure d’investigation du respect par la Roumanie des normes démocratiques, au cas où le gouvernement de Bucarest engagerait sa responsabilité sur la modification de la législation régissant les élections municipales quatre mois avant le scrutin. L’annonce a été faite jeudi par le sénateur social-démocrate Titus Corlăţean. Il a précisé que dans 10 ou 12 jours sera également discutée à Strasbourg la possibilité de saisir la Commission de Venise à se sujet.

  • De nouveaux ministres au sein du gouvernement roumain

    De nouveaux ministres au sein du gouvernement roumain

    Trois premiers ministres – Sorin Grindeanu, Mihai Tudose et Viorica Dancila – et plus de 70 ministres a changé la majorité parlementaire formée du Parti social démocrate et de l’Alliance des libéraux et des démocrates, depuis son installation au pouvoir, il y a deux ans et demie. Lasse de tous ces changements, la presse a regardé d’un œil plutôt indifférent la cérémonie de lundi lors de laquelle, les nouveaux ministres de la Justice, des Fonds Européens et des Roumains du monde entier ont prêté serment devant le chef de l’Etat. Antérieurement, celui-ci avait signé les décrets de nomination d’Ana Birchall à la tête de la Justice, de la députée, Roxana Mînzatu, à la direction des Fonds Européens et de Natalia Intotero à la tête du Ministère chargé de la diaspora, un portefeuille qu’elle avait abandonné dans un premier temps dans une tentative d’occuper un siège à la future Assemblée législative européenne.

    En revanche, l’homme fort de Cotroceni a rejeté la proposition de Viorica Dancila de faire de Titus Corlatean le nouveau vice premier ministre chargé de la mise en place des partenariats stratégiques. Klaus Iohannis a demandé à la première ministre de faire une nouvelle proposition et a rendu Corlatean, ancien ministre des Affaires Etrangères, responsable du désastre des élections de 2014, quand des dizaines de milliers de ressortissants roumains n’ont pas pu voter lors du premier tour de scrutin. Puisque la réputation de M. Corlatean n’est pas sans faille – une condition obligatoire de la fiche d’un vice premier ministre chargé de la mise en œuvre des partenariats stratégiques, je demande une nouvelle nomination. Considéré comme un diplomate jeune et un ministre efficace, Corlatean a démissionné à l’époque, rappelle la presse, pour que le deuxième tour de scrutin soit géré, d’une façon tout aussi désastreuse, par l’actuel chef de la diplomatie roumaine, Teodor Melescanu.

    Selon la presse roumaine, d’autres changements se préparent au sein du PSD. Mis au pied du mur après avoir perdu les européennes et après la condamnation de son leader, Liviu Dragnea, pour des faits de corruption, le parti essaie de se réinventer à l’occasion de son congrès extraordinaire prévu le 29 juin. Dans une tentative de faire bonne figure, certaines voix du parti avancent même l’idée de renvoyer du gouvernement les ministres sévèrement contestés tels celui de l’Agriculture, Petre Daea ou encore celle de l’Education, Ecaterina Andronescu. Un remaniement élargi du cabinet Dancila pourrait à la limite, concerner aussi la ministre de l’Intérieur, Carmen Dan ou le chef de la diplomatie, Teodor Melescanu, auxquels le chef de l’Etat a déjà demandé de démissionner, les rendant responsables de la mauvaise organisation des dernières élections européennes.

  • Reacţii la summitul informal

    Reacţii la summitul informal

    Ecourile
    naţionale şi internaţionale după summitul informal de joi, de la Sibiu, sunt
    multiple şi dificil de sintetizat.
    Foarte pe scurt, însă, şi în încercarea de a nu cădea în ‘capcana’ campaniei electorale premergătoare
    scrutinului pentru Parlamentul European, în plan politic intern, cei mai
    entuziasmaţi de reuşita reuniunii la nivel înalt din oraşul medieval transilvănean
    au fost, desigur, susţinătorii de dreapta ai preşedintelui ţării, Klaus
    Iohannis, gazdă a evenimentului.


    În numele formaţiunii pe care o conduce,
    preşedintele liberal, Ludovic Orban, a salutat adoptarea Declaraţiei de
    la Sibiu de către liderii Uniunii Europene, apreciind că este un moment
    major care oferă României o perspectivă solidă în discuţiile despre viitorul
    proiect european. Ludovic Orban a remarcat căldura şi entuziasmul cu care au
    fost întâmpinaţi oficialii europeni şi modul în care aceştia le-au răspuns
    cetăţenilor care au venit să-i salute. Nu există niciun dubiu în rândul
    oficialilor comunitari asupra spiritului proeuropean al românilor şi a
    angajamentului lor faţă de valorile europene – a mai spus liberalul Ludovic Orban.


    La rândul său,
    Titus Corlăţean, membru al PSD, în prezent la guvernare, şi fost ministru de
    Externe al României, a declarat pentru Radio România că summitul de la Sibiu a
    fost important pentru România, care deţine, pentru prima oară în mai bine de un
    deceniu de când este membră a Uniunii Europene, preşedinţia în exerciţiu a
    Consiliului. România a arătat, la Sibiu, o imagine frumoasă – a spus Titus
    Corlăţean, care a remarcat, în egală măsură, contribuţia substanţială şi
    decisivă din păcate nemenţionată a Guvernului României în pregătirea şi
    promovarea reuniunii informale. Dincolo de această imagine frumoasă, fostul şef
    al diplomaţiei de la Bucureşti a vorbit de prea puţin conţinut – Declaraţia
    finală, a punctat el, e un document politic care proclamă principii şi valori,
    deja, arhi-vehiculate.


    O imagine a curajului, devotament faţă de
    Uniunea Europeană, nevoia de reformă – sunt câteva din ideile pe care le
    notează şi presa
    internaţională după reuniunea la nivel înalt de la Sibiu. Liderii Uniunii
    Europene s-au reunit în pitorescul oraş românesc pentru a-şi reînnoi
    jurămintele matrimoniale, scrie agenţia americană Bloomberg, citată de agenţia de presa Rador a Radio România.


    Ajunsă
    la 62 de ani, Uniunea are nevoie de reforme, titrează, la rândul său,
    publicaţia franceză Le Point şi enumeră domeniile
    prioritare: crearea de locuri de muncă, protejarea cetăţenilor, o nouă politică
    energetică, protecţia mediului şi justiţia. AFP
    punctează că summitul de la Sibiu a fost primul la care nu a participat şi
    premierul britanic Theresa May, subiectul Brexit-ului nefiind, de altfel, deloc evocat. În fine,
    americanii de la New York Times
    constată că ţările Uniunii Europene trăiesc cu mult mai bine decât le permit
    resursele Terrei şi conchid: ar fi necesare 2,8 planete albastre, dacă
    toată lumea ar consuma în acest ritm.

  • Institutul European din România: Patru noi Studii de Strategie și Politici

    Institutul European din România: Patru noi Studii de Strategie și Politici

    Institutul European din România (IER) a organizat la 28 februarie 2018, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, evenimentul de lansare a Studiilor de Strategie și Politici SPOS 2017. Studiile SPOS reprezintă un proiect cu tradiție al IER și constituie un instrument pragmatic și util pentru fundamentarea strategiilor și a politicilor României în perioada post-aderare. Cele patru studii prezentate au vizat teme precum: Impactul aderării României la UE asupra economiei românești, România ca furnizor de expertiză în tranziție democratică pentru țările Parteneriatului Estic și Balcanii de Vest, România şi Piaţa Unică Digitală a Uniunii Europene, respectiv contribuția României în domeniul securității cibernetice.



    În cadrul evenimentului au luat cuvântul dl Victor Negrescu, Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ministerul Afacerilor Externe, dna Gabriela Crețu, Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României, dl Titus Corlățean, Președintele Comisiei speciale pentru coordonarea activităților parlamentare necesare pregătirii Președinției Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, dna Gabriela Drăgan, Director General al IER, precum și coordonatorii, respectiv autorii studiilor.



    Pentru mai multe detalii despre agenda, sinteza evenimentului, prezentările autorilor, vă rugăm să accesați pagina IER: http://www.ier.ro/evenimente/lansarea-studiilor-de-strategie-%C5%9Fi-politici-%E2%80%93-spos-2017.html (autor: Oana Mocanu, Biroul Studii și Analize, Institutul European din România)

  • January 23, 2018 UPDATE

    January 23, 2018 UPDATE

    SCHENGEN – Romania’s President Klaus Iohannis on Tuesday stated, at the annual meeting with the heads of the diplomatic missions accredited to Bucharest, that Romania’s joining the Schengen area is essential. He has also stated that the logistics needed for Romania’s holding the presidency of the EU Council in 2019 must be properly prepared. The head of state has given assurances that Romania will keep taking part in the debates on strengthening the economic and monetary union and has added that unless it joins the Schengen area, Romania will not enjoy all the benefits ensured by its EU integration. The president has also stated that Romania’s foreign policy pillars are the strategic partnership with the US and its membership to the EU and NATO. Klaus Iohannis has also stated that Bucharest firmly pleads for strengthening trans-Atlantic ties.



    OPPOSITION – The National Liberal Party, the main opposition party in Romania, on Tuesday presented the so-called “black book of the ruling coalition”. The president of the party Ludovic Orban has stated that 2017 was a lost year for Romania and the country is heading in the wrong direction from a democratic, economic and social point of view. According to the analysis made by the Liberals, out of the 724 measures that the government formed by the Social Democratic Party and the Alliance of Liberals and Democrats committed to implementing, only 33 were implemented, and as regards major fields such as education, health and the economy, less than 5% of the promised measures were taken. Also, budget expenditure exceeded revenues and the money was not used for development, it was mainly spent on personnel expenditure. The National Liberal Party also claims that when the coalition started ruling, the inflation rate was 0.2%, to then reach 3.3% in 2017. Previously, Orban had announced that the Liberals would establish the way in which they were going to act in Parliament, to prevent the validation of the new governmental team, headed by the Social Democrat MEP Viorica Dancila.



    JUSTICE LAWS – The Constitutional Court on Tuesday delayed a decision on the challenges lodged by the High Court of Cassation and Justice and the National Liberal Party and Save Romania Union in opposition for January 30. The Court did announce that the law referring to the setup of a special Prosecutor’s Office responsible for investigating judges and prosecutors is constitutional. Magistrates believe that this breaks the principle of equality before the law, as they would become the only professional category in Romania to have a special office for their own prosecution. In turn, the Liberals say that the changes brought to the justice laws break several constitutional principles, including the senators’ and deputies’ right to have legislative initiatives. On Saturday, dozens of thousands of people protested again against the ruling coalition in Romania, whom they blame for trying to subordinate magistrates and to put an end to the fight against corruption. The changes in the justice laws have also been criticized by president Klaus Iohannis, the media and some of Romania’s western partners.



    IMF – In an update on its bi-annual “World Economic Outlook”, the International Monetary Fund estimates that world economy will increase its growth rate to 4% in 2018 and 2019. Also, the report reads that last year, economic activity in Europe and Asia was surprisingly better than estimated, so the fund has revised upwards its estimates for the Eurozone, in particular for Germany, Italy and the Netherlands. According to the IMF, the US economy would register an economic growth rate of 2.7% in 2018, but that would slow down to 2.5% in 2019. The Chinese economy would register a rate of 6.6% this year, and 6.4% in 2019. As regards Romania, in its “World Economic Outlook”, published in October 2017, the IMF revised the growth rate estimated for Romania in 2018, from 3.4% to 4.4%.



    FLU – A 40-year old woman has died in Botosani, north-eastern Romania, of complications triggered by the flu. This is the third death caused by flu viruses this year in Romania, after a 69 year old woman in Bucharest and a 15-year old boy in Salaj, north-western Romania. The Health Minister Florian Bodog has called on family doctors to continue the anti-flu vaccination campaign this month too, especially of people who are at risk. According to the National Centre for Disease Surveillance and Control, the total number of cases of acute respiratory infections has reached 75,000. Specialists say that, as compared to the same period last season, the total number of ill people is smaller by some 25%.



    PACE — Senator Titus Corlatean, the head of Romania’s Parliamentary delegation in the Parliamentary Assembly of the Council of Europe, was elected vice-president of the Assembly in 2018 for the second time in a row. The election was made on the sidelines of a PACE session in Strasbourg. Titus Corlatean was also designated PACE rapporteur for the emergency debate “The Peacemaking Process in the Middle East: the contribution of the Council of Europe”. Scheduled for Thursday, the debate will also occasion a report presented by Corlatean, who will also submit a resolution on this topic to the Assembly for approval.



    TENNIS – The pair made up of the Romanian tennis players Irina Begu and Monica Niculescu has qualified for the semifinals of the Australian Open, the first Grand Slam of the year, after a 3 set victory against the US couple Jennifer Brady/Vania King. Next, Begu and Niculescu will take on the Russians Ekaterina Makarova/Elena Vesnina, who won the title in Melbourne back in 2014. On Wednesday, Romania’s only representatives in the singles, Simona Halep, takes on Karolina Pliskova of the Czech Republic. Halep is the world’s number one player and also first-seed at the Australian Open. (Translated by M. Ignatescu & V. Palcu)

  • Alianţa pentru Centenar

    Alianţa pentru Centenar

    Pe 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza – ales, cu
    o saptămâna înainte, domnitor al Moldovei – era votat, în unanimitate, şi de
    Adunarea Electivă de la Bucureşti drept suveran al Tării Româneşti şi proclamat
    domn al Principatelor Unite. Domnia lui Cuza (1859 – 1866) a pus, prin
    reformele radicale promovate, temeliile instituţionale ale României moderne. În
    1918, procesul de constituire a statului naţional s-a încheiat prin unirea cu
    Regatul României a provinciilor istorice cu populaţie majoritar românească
    aflate, până atunci, sub administraţia imperiilor multinaţionale vecine.
    În urma celui de-al Doilea Război Mondial, România pierdea,
    însă, Basarabia şi Bucovina.

    În 2018 se împlinesc, aşadar, 100 de ani de la Marea Unire, prilej cu
    care, la
    Palatul Parlamentului de la Bucureşti, a fost lansată Alianţa pentru Centenar.
    La ea au aderat aproximativ 100 de organizaţii civice din România, Republica
    Moldova şi diaspora, care îşi propun să organizeze evenimente şi acţiuni
    culturale sau cetăţeneşti pe parcurusul anului următor, dedicate Marii Uniri.
    În opinia preşedintelui Platformei Unioniste Acţiunea 2012, George
    Simion sărbătoarea Centenarului de anul viitor nu este completă fără Basarabia. Noi ne-m propus o acţiune
    simbolică pentru luna august a anului viitor. Vom realiza un marş, pe jos, timp
    de o lună, de la capitala Unirii din 1918, Alba Iulia, până la capitala unirii,
    sperăm noi, din 2018, Chişinău.

    La rândul său, senatorul PSD Titus
    Corlăţean, prezent la evenimentul de la Palatul Parlamentului, consideră că
    idealul unitaţii naţionale este cât se poate de legitim, dar spune că pentru un
    astfel de proiect românesc este necesar sprijin extern. Idealul unităţii naţionale ţine de existenţa noastră
    şi este cât se poate de legitim. Nu poate fi negat de nimeni şi nu poate fi
    supus negocierilor. Ceea ce altora nu le-a fost refuzat, şi aici mă refer la
    exemplul unificării germane după căderea Zidului Berlinului, nu vedem de ce ar
    trebui să ne fie refuzat nouă. Trebuie să fim conştienţi de faptul că nu toţi,
    inclusiv dintre partenerii noştri internaţionali, sunt extrem de entuziaşti
    pentru a vedea o Românie puternică.

    Organizațiile reunite în Alianța pentru Centenar
    își promit sprijin reciproc pentru realizarea proiectelor unioniste proprii sau
    a celor culturale ori sociale cu impact identitar. Printre acestea se numără mai multe campanii de informare în fiecare
    sat din stânga Prutului, lobby la Bruxelles și Washington și înființarea unui
    fond al Unirii.

  • Rumänsicher Senat billigt bestrittene Beschlüsse

    Rumänsicher Senat billigt bestrittene Beschlüsse

    Der rumänische Senat hat am Dienstag vor den Parlamentsferien mehrere bestrittene Beschlüsse gebilligt. Der Erste bezieht sich auf die Ablehnung des Entwurfes für die Ermächtigung der Regierung, Erlasse während den Parlamentsferien herauszugeben. Das Projekt wurde mit 77 Nein-Stimmen, 25- Ja-Stimmen und 8 Enthaltungen zurückgewiesen. Das Projekt sah vor, dass die Bereiche für die die Regierung Erlasse herausgeben konnte, die öffentlichen Finanzen, Wirtschaft, regionale Entwicklung, Verwaltung, Gesundheit, Kultur, Landwirtschaft und der Verkehr sind. Das letzte Wort hat aber die Abgeordnetenkammer. Der sozial-demokratische Senator Şerban Nicolae hat erklärt, es sei im Interesse Rumäniens und des rumänischen Volkes, dass sich die technokratische Regierung nur mit den gewöhnlichen, alltäglichen Aufgaben beschäftigen solle. Der Liberale Puiu Haşotti erklärte aber, der Antrag der Regierung, in den Parlamentsferien Beschlüsse herauszugeben, wurde bis jetzt nie abgelehnt und fügte hinzu, man habe dafür auch während den Minderheitsregierungen abgestimmt.



    Der Senat in Bukarest hat den Bürgermeistern, den Vizebürgermeistern, Vorsitzenden und Vizevorsitzenden der Kreisräte ein sorgenloses Alter geschenkt, indem er beschloss, dass diese nach einer ganzen Wahlperiode, eine Sonderrente bekommen sollen. Wer endgültig zu Haft verurteilt wurde, kann sich dessen nicht erfreuen. Die Sonderrente kann aber mit der Abgeordneten-Rente nicht kumuliert werden. Der Gesetzesentwurf, der von den Sozialdemokraten unterstützt wird, wurde von den Liberalen zurückgewiesen. Diese meinen, der Entwurf sei populistisch. Der Nationalliberale Senator Octavian Motoc behauptet, die Bürgermeister sollten höhere Löhne und keine Sondrrenten bekommen.




    Ein anderer Beschluss, der vom rumänischen Senat gebilligt wurde, wurde von dem Staatschef Klaus Iohannis kritisiert. Es geht um den PSD-Senator Titus Corlăţean, der von der Antikorruptionsbehörde DNA des Amtsmissbrauchs und der Verhinderung der Ausübung des Wahlrechtes beschuldigt wird. Der Senat war aber mit der Aufhebung der Imunität des sozialdemokratischen Senators nicht einverstanden. Die Staatsanwälte behaupten, als Außenminister habe Titus Corlăţean die Wahllokale im Ausland diskretionär organisiert und dadurch einen ungerechtfertigten Vorteil für den sozialdemokratischen Präsidentschaftskandidaten erhalten. Der ungerechtfertigte Vorteil bestand in der Begrenzung der Zahl der Wähler, die ihr Wahlrecht ausgeübt haben, so Staatsanwälte. Die Rumänen in europäischen Großstädten London, Dublin, Madrid, Paris, Wien haben November 2014 die kleine Anzahl von Wahllokalen, sowie die kleine Anzahl der Mitglieder der Wahlkomissionen angeklagt.

  • The Senate’s decisions challenged

    The Senate’s decisions challenged




    Ahead of the
    parliamentary recess, the Romanian Senate on Tuesday passed several
    controversial decisions that have been challenged. The first refers to the
    rejection of the draft law empowering the Government to issue emergency
    ordinances during the parliamentary recess.
    Following an unprecedented decision in the past 25 years, the draft law
    was rejected by 77 votes, obtaining only 25 votes for and 8 abstentions. The
    draft law stipulated the main areas in which the Government was empowered to
    issue emergency ordinances, such as the public finance and the economy,
    regional development and public administration, healthcare, justice, culture,
    agriculture and transports. However, the Chamber of Deputies will have the last
    say in that matter.

    The Social Democrat senator Serban Nicolae motivated that
    decision saying that it was in the interest of Romania and its citizens that
    this technocratic Government should manage only the current issues. On the
    other hand, the Liberal Senator Puiu Haşotti
    said that rejecting the Government’s request to issue ordinances during the
    parliamentary recess had never happened in Romania, and even in the case of
    minority governments, the deputies had complied with the government’s request.


    In another
    development, the Romanian Senate decided to give special pensions to mayors,
    deputy mayors, the presidents and vice-presidents of county councils after at
    least one whole term in office. The measure will not benefit those officials
    who received definitive sentences while in office, and the special pension
    received as a local official cannot be cumulated with the MP pension. Supported
    by the Social Democrats, the draft law was challenged during the debates by the
    Liberals who claimed the measure was populist. The Liberal Senator Octavian
    Motoc believes that the mayors should have higher salaries, not special
    pensions. Another decision passed by the Romanian Senate and criticized even by
    the Romanian President Klaus Iohannis refers to the Social Democrat senator
    Titus Corlăţean, who was
    accused by the National Anti-Corruption Directorate of abuse of office and of
    preventing citizens in the Diaspora from exercising their right to vote.

    Titus
    Corlăţean cannot be prosecuted
    in the case of the 2014 voting in the Diaspora at the November presidential
    election because the Senate did not comply with the National Anti-Corruption
    Directorate prosecutors’ request to lift his parliamentary immunity. The
    prosecutors claim that, in the context of organizing the elections, in his
    capacity as foreign minister, Titus Corlăţean
    acted in a discretionary manner in organizing the polling stations abroad, thus
    obtaining undue benefits in favor of Victor Ponta, the presidential candidate
    nominated and supported by his own party. Prosecutors say Corlăţean limited the number of Romanian
    citizens who could exercise their right to vote aboard. In November 2014 the
    Romanian citizens in the big European cities of London, Dublin, Madrid, Paris
    and Vienna denounced the small number of polling stations and of the staff in
    the election committees.

  • Decizii ale Senatului, contestate

    Decizii ale Senatului, contestate

    Inainte
    de vacanţa parlamentară, Senatul de la Bucureşti a adoptat, marţi, mai multe
    hotărâri controversate şi contestate. Prima se referă la respingerea
    proiectului de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe în vacanţa
    parlamentară. In urma unei decizii fără precedent în ultimul sfert de secol,
    proiectul a fost respins cu 77 de voturi împotrivă, 25 pentru si 8 abţineri.
    Acesta prevedea că principalele domenii de abilitare a Guvernului de a emite
    ordonanţe sunt, printre altele, finanţele publice şi economia, dezvoltarea
    regională şi administraţia publică, sănătate, justiţie, cultură, agricultură,
    transporturi. Oricum, ultimul cuvânt, în acest caz, îi va reveni Camerei
    Deputaţilor, în calitate de for decizional.

    Senatorul
    social democrat Şerban Nicolae a motivat această hotărâre prin faptul că este
    în interesul României şi al cetăţenilor ca acest Guvern tehnocrat să
    administreze numai chestiunile curente. In schimb, liberalul Puiu Haşotti a
    afirmat că nu s-a întâmplat niciodată să fie respinsă solicitarea Executivului
    de a emite ordonanţe în vacanţa parlamentară, precizand că, nu o dată în
    decursul anilor, s-a votat în favoarea emiterii chiar la guverne care erau
    minoritare.

    Pe de altă parte, Senatul de
    la Bucureşti, ca for decizional, le-a asigurat primarilor,
    viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene o
    bătrâneţe fără griji, după ce a decis ca acestia să beneficieze de pensii
    speciale după cel puţin un mandat întreg. Nu vor beneficia de această
    indemnizaţie cei care au fost condamnaţi definitiv cu executare în exercitarea
    funcţiei, iar pensia specială de ales local nu poate fi cumulată cu cea de
    parlamentar.

    Susţinut de social-democraţi, proiectul de lege a fost contestat,
    în timpul dezbaterilor, de liberali, care au susţinut că acesta ar avea o tentă
    populistă. Senatorul PNL, Octavian Motoc, consideră că primarii ar trebui să
    aibă salarii mai mari, nu pensii speciale.

    O altă decizie adoptată de Senatul
    Romaniei şi criticată chiar de şeful statului, Klaus Iohannis, se referă la senatorul PSD Titus
    Corlăţean, acuzat de DNA de abuz
    în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Acesta
    nu poate fi urmărit penal în dosarul votului din diaspora la alegerile prezidenţiale
    din noiembrie 2014, întrucât Senatul nu a fost de acord cu cererea procurorilor
    Directiei Naţionale Anticorupţie de ridicare a imunităţii parlamentare a
    senatorului social democrat. Procurorii susţin că, în
    contextul organizării alegerilor, în calitate de ministru de externe, Titus
    Corlăţean a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate şi a
    obţinut, astfel, un folos necuvenit pentru Victor Ponta, candidatul propus şi
    susţinut de partidul din care făcea şi el parte. Folosul necuvenit pentru altul
    a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita
    dreptul de vot în străinătate, spun procurorii.

    In noiembrie 2014, românii
    din marile orase europene – Londra, Dublin, Madrid, Paris, Viena -au denunţat numărul mic de secţii de vot
    şi al personalului din comisiile electorale.

  • Nachrichten 16.05.2016

    Nachrichten 16.05.2016

    Bukarest: Die rumänische Abgeordnetenkammer hat am Montag über den Antrag ‘Achim Irimescu – das größte Desaster in der Landwirschaft im postkommunistischen Rumänien’, debattiert. Eingeleitet wurde der Antrag gegen den Landwirtschaftsminister Irimescu von 84 Abgeordneten der sozial-demokratischen Partei PSD und der Allianz der Liberalen und Demokraten ALDE. Der Antrag richtet sich gegen die Missstände in der rumänischen Landwirtschaft. Während der Amtszeit von Irimescu hätte das Landwirtschaftsministerium direkte Subventionen nicht gezahlt, das Abrufen von EU-Fonds durch Rumänien sowie Investitionen im Bewässerungsbereich blockiert. Der Antrag prangert zudem das unzulängliche Management im Landwirtschaftsministerium und in seinen untergeordneten Einheiten an. Am 17 Mai soll die Abgeordnetenkammer darüber abstimmen.



    Bukarest: In Rumänien hat die Chefstaatsanwältin der Antikorruptionsbehörde Laura Codruţa Kovesi die Unterrichtung des Senats hinsichtlich der Einleitung der Strafverfolgung gegen den sozial-demokratischen Senator Titus Corlăţean gefordert. Die besagte Strafverfolgung findet in der Akte der Präsidentschaftswahlen im Ausland, die im November 2014 stattfanden. Die Antikorruptionsstaatsanwälte legen Corlăţean Amtsmissbrauch zur Last sowie die rumänischen Staatsbürger daran gehindert zu haben, von ihrem Wahlrecht Gebrauch zu machen. Corlăţean war damals Außenminister in der Regierung seines sozial-demokratischen Parteikollegen Victor Ponta. Im Kontext der Veranstaltung der Wahlen in seiner Eigenschaft als Außenminister, soll Titus Corlăţean diese nach Belieben organisiert haben. Somit habe er einen für Victor Ponta nicht zustehenden Vorteil erzielt, so die Antikorruptionsbehörde. Der besagte nicht zustehende Vorteil bestand darin, dass die Zahl der rumänischen Staatsbürger, die im Ausland ihr Wahlrecht ausüben konnten, eingegrenzt wurde, so die Antikorruptionsbehörde.



    Brüssel: Bulgarien und Rumänien könnten sich mithilfe ihres Veto-Rechts dem Freihandelsabkommen EU-Kanada widersetzen. Grund dafür sei die diskriminatorische Behandlung der Bürger dieser zwei Staaten, was Visa angeht, berichtet New Europe. Die beiden Länder haben einen gemeinsamen Brief erarbeitet und letzten Freitag an die EU-Handelsminister geschickt. In dem besagten Brief wird die kanadische Regierung kritisiert. Der Brief wurde von den Botschaftern der beiden Länder bei der EU verfasst und von Eurobserver zitiert. Im besagten Dokument heißt es, dass es sehr schwierig für die bulgarische und rumänische Regierung sei, in ihren Ländern Argumente für die Verabschiedung des Freihandelsabkommens zu finden.



    Cannes: Der Spielfilm Hunde“, das Regiedebüt des rumänischen Filmemachers Bogdan Mirică hat am Sonntag seine Premiere in Cannes, in der Sektion Un Certain Regard“ gefeiert. Auf den internationalen Filmfestspielen in Cannes erhielt ein anderer rumänischer Regisseur, Alexandru Nanău, den Preis France Culture Cinema 2016“ für seinen Dokumentarfilm Toto und seine Schwester“. Die Auszeichnung wird jährlich von Radio France Culture dem besten Film, der im vergangenen Jahr in den französischen Kinos vorgeführt wurde, verliehen. Letze Woche wurde in Cannes der Streifen Sieranevada“ des Regisseurs Cristi Puiu vorgeführt. Puiu wurde 2005 in Cannes mit dem Preis der Kategorie Un Certain Regard“ für seinen Streifen Der Tod des Herrn Lăzărescu“ geehrt. Der Spielfilm Sieranevada“, der im Rennen für die Goldene Palme antritt, wurde von den Filmkritikern sehr gut empfangen. Am Donnerstag soll ein anderer rumänischer Film Abitur“, von Cristian Mungiu in Cannes gezeigt werden. Der rumänische Regisseur hatte 2007 die Goldene Palme gewonnen, dieses Jahr befindet er sich bei seiner dritten Teilnahme im offizielen Wettbewerb. Rumänien wird auch durch zwei weitere Kurzfilme in Cannes vertreten.



    Sport: Die rumänische Tennissspielerin Irina Begu ist im WTA Ranking auf Platz 28 aufgestiegen und gilt als eine der Favoritinnen bei Roland Garros. Das zweite Grand-Slam-Turnier des Jahres beginnt diese Woche in Paris. Am Samstag schied Begu im Halbfinale des Turniers in Rom gegen die Weltranglistenerste Serena Williams aus. Williams hat das Turnier in der italienischen Hauptstadt gewonnen. In der WTA-Rangliste gibt es weitere rumänische Spielerinnen: Simona Halep auf Platz 6, Monica Niculescu auf Platz 35, während Sorana Carstea den 99. Platz belegt. Bei Roland Garros treten ebenfalls Simona Halep, Monica Niculescu und Alexandra Dulgheru an.

  • Jurnal românesc – 16.05.2016

    Jurnal românesc – 16.05.2016

    Este necesară o prezenţă mai hotărâtă a presei de limba română în Republica Moldova, a declarat ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Dan Stoenescu, care a făcut la sfârşitul săptămânii trecute o vizită la Chişinău. El a afirmat, de asemenea, că societatea civilă şi mass-media din România şi Republica Moldova trebuie să fie parteneri de discuţie în procesul de guvernare, pentru că ele reprezintă cei mai importanţi factori care oferă direcţii societăţii.



    Academia Română a organizat luni o sesiune specială pentru a marca “35 de ani de la primul zbor în spaţiul cosmic al unui român”. Sesiunea a fost dedicată cosmonautului Dumitru-Dorin Prunariu, membru de onoare al acestui for ştiinţific. La eveniment au luat parte 11 astronauţi şi cosmonauţi din Bulgaria, Franţa, Germania, Marea Britanie, Olanda, Polonia, SUA şi Ungaria, precum şi reprezentanţi ai Corpului Diplomatic şi personalităţi ale lumii culturale şi ştiinţifice. În 1981, în perioada 14 – 22 mai, cosmonautul Dumitru Prunariu a devenit primul român care a realizat un zbor în spaţiul cosmic. In timpul misiunii spaţiale el a efectuat o serie de cercetări ştiinţifice, tehnologice, biomedicale, astrofizice şi psihologice. În 2011, Academia Română l-a ales pe Dumitru-Dorin Prunariu membru de onoare, drept recunoaştere a extraordinarei sale performanţe.



    Procurorul-sef al DNA Laura Codruţa Kovesi a cerut luni sesizarea Senatului pentru începerea urmăririi penale a senatorului Titus Corlăţean, in dosarul votului din Diaspora din noiembrie 2014. Procurorii anticoruptie il acuza pe Corlatean ( la acel moment ministru de Externe in guvernul condus de Victor Ponta) de abuz in serviciu si impiedicarea exercitarii drepturilor electorale. În contextul organizării alegerilor prezidenţiale din 2014, în calitate de ministru de externe, Titus Corlăţean, a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus şi susţinut de partidul din care făcea şi el parte, susţine DNA. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate, indică procurorii.



    350 de militari din 6 ţări – România, Bulgaria, Marea Britanie, Republica Moldova, Serbia şi SUA – s-au antrenat timp de o săptămână în Poligonul de la Smârdan, lângă Galaţi, în cadrul modulului de pregătire Platinum Eagle 16.1” Acesta face parte din exerciţiul anual Black Sea Rotational Force 16 (BSRF), condus de Comandamentul Forţelor Infanteriei Marine ale SUA, dislocate în Europa şi Africa. BSRF se desfăşoară în zona Mării Negre, în Balcani şi în regiunea Caucazului şi are drept scop creşterea nivelului de interoperabilitate, prin antrenarea în comun a militarilor în vederea participării la operaţii de menţinere a păcii şi de contra-insurgenţă.



    Între 180.000 şi 200.000 de persoane fizice au datorii la bugetul statului sau la alte bugete publice, iar listele sunt finalizate şi vor fi publicate luni, a declarat preşedintele Agenţiei Naţioanle de Administrare Fiscală (ANAF), Dragoş Doroş. ANAF anunţase că va publica listele la începutul lunii mai, dar a amânat decizia pe motiv că în ultima săptămână a crescut foarte mult numărul contribuabililor care au decis să îşi stingă datoriile sau să îşi clarifice situaţia fiscală. Fiscul urmează să publice doar numele persoanelor fizice care au restanţe la buget de cel puţin 1.500 de lei.