Regizorul Toma Enache a terminat filmările la primul lung-metraj dedicat celui mai mare muzician român – George Enescu. Filmul va fi lansat la inceputul anului 2023 și se intitulează ”Enescu – geniul și prințesa” Pelicula prezintă legendara poveste de dragoste dintre George Enescu și Prințesa Maruca Cantacuzino precum și felul în care aceasta i-a inspirat creația marelui muzician român. Microinterviu cu regizorul Toma Enache.
LUPLU NICOLA (Di Sirma Guci)
Unâ oarâ, un lup ţi avea bâgatâ tromlu tu-nâ stani, dupu ţi arâchi un n’iel, şi-s câli ghini, mindui că lipseaşti sâ-şi chiarâ torlu.
Ţânu cheali di n’iel, u bâgă pi pâltări, şi-alantâ dzuu tu hâryii, s-dânâsi tu-nâ hoarâ.
Pi cali andamusi un armân, ş-luplu a nostu s-trapsi na-nâpartea şi s-adră că plândzi:
– Meee,meee…tu ţi hoarâ mi aflu? dzâsi luplu. Armanlu, mutri ghini di-anvarliga, vidzu n’ielu ş-teasi mân’li sâ-l hârseascâ. Dapoaia lu-antribă:
– Ţ-i cu tini, bre ? – Mi chirui… gri luplu. Tora nu am pi can…. ma că ti ved om bun, naca vrei s-mi iai la tini, s-bânedz di-adun cu prăvdzâli a tali?
– N’i-u n’ilâ di tini, ma iu s-ti ţân? Ca io am uborlu împlin di gâin’i ş-di papi. Ahurhi luplu s-uhteadzâ, ş-armânlu, dupu ţi mindui niheamâ, dzâsi:
– Ai, câ va ti aduc la lali Colci. El ari pravdzâ cama multi. Imnarâ ţi imnarâ pânâ tu-alantâ mardzinâ di hoarâ, di avea ahurhitâ a luplui sâ-i si facâ foami, ma angliţa ş-tâţea… ţi vrei, nu avea altâ culai, ş-dip tu soni agiumsirâ la casa al Colci.
Na, dupu gardul aestu di bambali, easti unâ poartâ. Intrâ nuntru tu ubor ş-ma s- ti aproachi ţâ aflaşi tihea… Ai, armâni sânâtosu! Aşi luarâ cathi un calea, ş-dapoaia luplu a nostu, cum agiumsi la poartâ, ş-andreapsi niheamâ gârgâlanlu, ş-acâţă:
– Ţi-i cu tini, bre n’icâdzancu? Di iu ti aflaşi? – Mi chirui di-a mei! Naca vrei s-mi apridun’i…. S-mi iai di suflitu şi s-bânedz di-adun cu prăvdzâli a tali? Dzâsi luplu ş-ahurhi peanarga-narga s-tragâ pi dzânuchili, ta s-îi hibâ a omlui n’ilâ di el.
– Ţi dzâţ tora!? Ghini ti minduişi…ama, nu câ nu ti voi, ma nu pot s-ti ţân, ca io crescu maşi ghiţăi, cai ş-gumari… ş-nu ţâ si uidiseaşti pareia. Acâţă luplu s-ancioan’i ş-tu-nâ soni – Colci dzâsi:
– Va ti pitrec pi mân’i buni! Cusurinâ-mea Marica, şi şeadi tu alantâ mardzinâ di hoarâ, ari maşi oi! Aclo easti banâ di tini! Maşi câ va s-ti torn’i. Aşi că ţâni calea îndreptu, ş-tu dipisita a hoarâl’ei, easti unâ casâ adratâ di chiatrâ. Dzâ-i câ ti pitricu verlu Colci. Ah, aclo va s-bânedz ca Pâşe! Fudzi luplu ş-cându vidzu câtâ cali ari pânâ la Marica, îi si feaţi ş-ma multu arău. Sudorli lu-avea tâiatâ di câldurâ şi cu mari zori îşi trapsi cicioarli pânâ agiumsi.
– Me …me….. gri aproapea lişinat luplu ş-ml’iarea cari iara cu lucurlu pi nafoarâ, avdzâ boaţea di n’iel. – Corban’i! S-himusi Marica. Naca n’i-ari fudzitâ vârâ n’iel di lapti nafoarâ?
Cum dişclisi poarta, cum vidzu pi lup cu chealea di n’iel arcatâ pisti pâltari.
– Lele, mârate n’iel! A curi hii, bre? – Oarfân hiu, tetă! Nu-am pi can’. Ma-s vrei făţ n’ilâ, ia-mi di suflitu, dzâsi luplu ş-lăcrân’ili îi cura arâuri.
– Oarfân? Corbul di tini, cum s-nu ti voi? dzâsi miarea. Hai, intrâ! Ş-intră luplu, ama ma ghini nu intra!
Cându vidzu cutarlu împlin di oi ş-n’iei, ochil’i îi si adrarâ cât ţeapili, ş-lo ta s-ancâneascâ.
– Taţ, puilu! dzâsi Marica. Va neg avrapa s-ţâ angâldzâscu un câfigic di lapti… i naca nu vrei? -Voi! dzâsi luplu cu boatsea frâmtâ.
Dupâ ţi bâgă laptili s-angâldzascâ, ml’iarea s-turnă. Il tradzi pi n’iel ninga ea, îi hâidipseaşti lâna, ş-lu-întreabâ:
– Cum ţâ-i numa, puilu?
– Nu hiu pâtidzat, tetă! Ma tuts în’i dzâcu Nicola”!
– Îmşeatâ numă! Mi-arâseaşti! Gri ml’iarea ş-tut îi hîidipsea lâna! Ma na că-i cadi niheamâ chealea di pi el, ş-atumţea ml’iarea angliţă! Lâhtârsi! Ma nu s-aspusi. – A lăi, Nicola? Nu vrei s-ti pâtedz io şi s-ti adar di-un hinici ?
– Adarâ-mi! Gri luplu cu giumitati di gurâ. S-tradzi ml’iarea câtâ nâpoi, dzâţi că s-duţi s-aducâ laptili, dizleagâ cân’il’i ţi şidea dinâpoia a casâl’ei şi s-toarnâ cu-nâ ciumagâ tu mânâ.
– Ia, câ vini oara di pâtigiuni! Gri ml’iarea ş-ahurhi sâ-i cârţâneascâ ciumădz pi pâltări, s-lu-aputruseascâ ş-cân’ii, s-lu mâşcâ, s-lu alatrâ, zurlisi didip luplu…di nu ştia pri iu su ascoatâ câmeaşa şi s-ascapâ nivâtâmat… Ma dupi ţi ascapâ, că ascâpă ama ca vai di oasili a lui, luplu s-mindui ca va s-ia calea iara câtâ la stani, că aua tu hoarâ nu-i si umplu briclu… ma îi si arupsi cufuma!
– Ahât știui, ahât vâ spușu.
https://www.youtube.com/watch?v=8Dax-MCiyHw (Video adrat di Angela Iosif)
Puteț s-ascultaț aoa pirmithlu dghivâsit di Aurica Piha și Cristian Stere.
Tinirlu poet armân farșirot, Toma Enache, easti faptu la 1 di brumar 1970 tu hoara Mihail Kogălniceanu, ningă căsăbălu Constanța dit Românii.
Dupu ți feați liceulu Constanța, la anlu 1996, Toma Enache bitisi prota Facultatea di Zootehnii di București a deapoa tu anlu 1997 bitisi și a daua facultati aţea di Regii şi Teatru tut București.
Tu chirolu anda fu studentu scoasi revista di cultură “La Steaua”.
Dupu ți bitisi facultatea regiză piesa “Alcesta” di Euripidi la Teatrul Dramatic di Constanța. Ca fondu muzical ufilisi căntiți vecl’i fărșirutești. Lucră ca asistentu di reghii la piesa “Tut easti un agioc” di Paul Ioachim Televiziunea Româna, la piesa “ Furtuna” di William Șakespeare la Teatrul ”Ion Creangă², și la piesa “D-l di Pourceaugnac” di Moliere la Teatrul Masca di Bucuresti. Tut la Televiziunea Româna ari reghizată tru an’il’i 1992 și 1994 emisiun’i di poezii iu recită ș-dit stihurli a lui. Dipoa lucră ca inspector ti cultura la Judițlu Ilfov iu scoasi revista “ La umbra traditiiei”. Di aclo s-dusi s-lucreadza ca profesor di teatru la Clublu a Ficiurițlor di Bucuresti. Cu pareia di ficiuriț ți u nveață lo premiul ti regii ș-ti nai ma originalu spectacol di ficiuriț cu “ Miniclovnil’ii”, la Festivalu Național di Teatru ti Ficiuriț di Orșova – MIMUS 2000; la idyiul festival tu anlu 2001 premiul I ti piesa “Albă ca zăpada și cei 7 pitici”.
Tu anlu 2001 regiză piesa “Lali Nida s-ampuliseaști cu strănghil’i“ premieră giucată la Teatrul a Națiun’ilor di Skopje, iu fu tin’isitu cu Diploma dti pricunușteari ti agiutorlu ţi ălu didi tu armâneasca cultură di la Suțata a artiștilor și a scriitorilor dit Machidunie.
Tu anlu 2000 thimil’iusi Fundația culturală “La steaua”, ți ari tru scupo andruparea și arăspădiarea a culturăl’iei armânească, suțată ți scoasi caseta audio armânească cu piesa di teatru și cu “Luțeafirlu” al Mihai Eminescu.
Dit meslu andreu anlu 2ooo easti redactor la Secția Armâneasca di la Radio România Internaţional.
Debutlu literaru ălu feaţi tu anlu 1992, cu stihuri angrăpsiti tu grailu armânescu ama ș-tu limba română, tu revista DIASTIPTAREA, ți u scoati București scriitorlu şi directorlu a revistăl’ei Hristu Cândroveanu.
Dupu un an, tu anlu 1993 al’i fu publicat protlu volum di stihuri, cu numa “Arta a miral’iei” (“Arta distinului” ) la Editura Litera, Bucureşti.
Ari publicată stihuri pi româneaști tu ma multi revisti literari ți ies București și stihurli a lui fură tipusiti ș-tu Antologhia di poezie românească contemporană “Nisii di lun’ina”, ți iși la anlu 1996. Stihuri pi armâneaști ăl’i fură tipusiti ș-tu revista “BANA ARMANEASCA”, ți u scoati București dr. Dumitru Piceava.
Ari adusă pi armâneaști piesa a dramaturgului clasic român Ion Luca Caragiale “Lali Nida s-ampuliseaști cu strănghil’ii” iu interpretă rolu principal și u regiză ti radio. Adusi pi armâneaști și “Luțeafirlu“ capodopera a nai ma marlui poet român, Mihai Eminescu, și Gavranlu di EDGAR A. POE. Actorlu şi regizorlu Toma Enache fu tin’isitu cu:
– Diplomă di la Societatea di Cultura Macedo-Română (120 di an’i di la thimil’iusearea a l’iei) ti criştearea a culturăl’ei armânească.
– Diploma ti nai ma buna interpretație la “Festivalul internațional di poezie armânească Constantin Belimace – 2001” (ti Gavranlu) și premia ti poezie la idyiul feastival tu anlu 2002.
Tu anlu 2003 regiză spectacolul di teatru “Chantecler“ di Edmond Rostand tră Teatrul Național di Radio.
Tru anlu 2013 thimil’iusi lung-metrajlu Nu sunt faimos dar sunt aromân”, aestu hiinda protlu filmu artistic dit istorie ţi să zbură tru grailu armânescu. Filmul fu tin’isitu tru andreu 2013 cu ”Premio Unica“ la Festivalu di Filmu ”Babel”, a deapoa tru 2014 fu durusitu cu titlul ”Best Balkan Spirit” tru Arbinişie. Pi ningă premiile dit România, tru 2015 s’adavgă nica și atel di ”BEST FEATURE FILM”, di Barcelona Planet Film Festival, Spania.
Hărăcop şi ascumbusitu di itia a succeslui amintatu, Toma Enache adară tru 2015 Filmul documentar “Armânii, di la faimoşii Manakia la Nu sunt faimos”. Yini acasă cu pricunuştearea a axiil’ei a lui di la festivaluri ditu SUA, Italia, Arbinişie, Macedonia di Nord și România. Ca ti ciudie, tru xinătati filmul românesc easti dukimăsitu ma ghini andicra di publiclu dit România, cari ţi s’hibă subiectul acăţatu tru isapi. Di nai multi ori, un filmu easti tin’isitu la noi tăşi după ţi easti pricănăscută valoarea a lui tru xinâtati.
Tru Protu di Sumedru 2019 București s’ţănu spectacolu di gală a premierăl’ei ti lungmetrajlu “Intre Chin şi Amin” / Anamisa di Pidimo și Amin”. Eeasti ună altă premieră ca subiectu tru cinematografia românească, hiinda protlu filmu realizat tră Experimentul Piteşti. Filmul triiră şi culindă văsilia tută, ţayi u-adră văsilia, amintă entipusi şi băteri di păln’i tu meşl’i sumedru şi brumar 2019, hiinda spus trâ videari nu maşi tru mărl’i căsăbadz, ama şi tru născăntă ma n’iţ, ţi arada nu au căbili ti ună bană culturală avută.
RRI – Secţia armânească
Autor: Taşcu Lala
Luţeafirlu
Ca tu pirmit aşi s-făţea
Ş-di căndu i eta aflată
Dit soie di amiră , băna
Nă feată steau-mşeată .
Maş ună la părinţ eara
Pirifană ş-ambară ;
Icoană tu băseriţ ea
Ş-lună tu steali-afoară .
Su-aumbra grendzălor di plochi
S-aşuţă di iu sta-mbroastă ,
Că tă firidă iu tu cohi
Luţeafirlu adastă .
Mutrea naparti cum tu amări
nţapă ş-yiliceaşti
Pi trimburatili cărări
Pampori lăi urseaşti.
Ază-l mutri, măni năpoi
L’ia foc a l’ei hicati
El ţi-u mutri ahănti gioi
Lo vrearea ali feati.
Cum ea pi coati s-adrupra
Fră mtea-ă l’i chirea tu yisi,
Ti dorlu a lui şi inima
Şi suflitu-l’i si aprimsi.
Ş-ţi soi apireaşti el
Căndu amurdzaşti afoară
Stră lailu mur di la castel
Iu ea va s-iasă troară .
Ş-pi dinăpoi pi ceapa a l’ei
Agiumsi tuş ăn casă
Di gl’eţ anţasi,di scăntel’i
Nă piră s-faţi plasă .
Ş-cănd tu crivati s-teasi ndreptu
Fitica ti durn’iari,
Ãl’i mută mân’ili tu cheptu
I-ncl’idi ocl’i di n’irari.
Şi dit yilie `nă lun’ină
Pi trup cadi virsată ,
Pi ocl’i mări ş-ncl’şi ţi mină
Pi faţa a l’ei turnată .
Ea ul mutrea ş-ca arădea
El tu yilie trimbura,
Că ţe ahă nda tu yis nidzea
Un suflit dol’i di s-adra.
Ş-canda zbura cu el tu somn
Ş-ca suschira ş-greu ăl’i yinea:
Lăi, vrute,pisti noapti domn, Că ţe nu yini ? Yinu aoa !
Luţeafir imir s-dipunai S-archiuşuri pi ună arază ,
Tu casă ş-minti s-apireai
Şi bana-n’i lun’ineadză !
El asculta anvirinat
Ş-ascapiră di vreari
Şi s-aruca ca sfuldzirat
S-ahundusea tu amari.
Şi apa iu-şi fu plăscănit
Vărliga s-arcuteaşti,
Dit ahăndos niarăzvuit
Pirifan gioni creaşti.
Anarga treaţi ca tu pragu
Pi mardzina ali geami
Ş-tu mănă ţăni un ciumagu
ts i-împlinu-i di călami.
Părea un tinir vuivudă
Cu per di malâmă moali
Un vinit veştu si-anudă
Pi anumirili goali.
Aumbra faţ-l’ei tu yilii
I albă ca nă ţeară –
Un mortu muşat cu ocl’ii yii
tsi ascapiră nafoară .
Dit hau-a mea, vin’i multu greu, Ta-s avdu-acl’imarea
Şi ţerlu easti tati a meu
Şi dada a mea i-amarea.
Tu a tău udici ta s-potu s-yin,
S-ti vedu tu crivati,
Dipuş i aoa cu-a meu sirin
Şi bană -n’i loai dit api.
Yinu,steauă maş niheamă Lasă–ţ căşoara a tauă ,
Io hiu Luţeafirlu di-ndzeană
S-ti fac ănveastă nauă .
Tuş tu pălati di mirgeani
S-bănăm eta chirută ,
Ş-dun’eaua tută dit ocheani
Cu vreari va ascultă .
Căt hii muşat, cum maş tu yis Un anghil am vidzută ,
Ama pi torlu a tău dişcl’is
Nu-as calcu eta tută .
Ai stran’ili şi zboară xeani,
Ş-fără di bană ascapiri,
Că io hiu yie;ş-mortu tini
Ş-mi astal’i a tali piri.
Tricu nă dzuă ş-alti trei
Ş-ca pi scutidi yini,
Luţeafirlu pisupra a l’ei
Cu arazili’i sirini.
Ea s-minduea la el tu somn,
Tu minti să -şi lu aducă
Şi dor di-a chimat’lor domn
Tu inimă u-anciupă :
Lut eafir imir, s-dipunai S-archiuşiri pi ună arază ,
Tu casă ş-minti s-apireai
Şi bana-n’i lun’ineadză !
Cum el dit ţer u aduchi,
Di pidimo s-alumtă ,
Ş-deavrigra ţerlu ahurhi
Tu loclu iu si-astupă .
Tu air piri sălă ghiti,
Duneaua u-acă ţară
Ş-dit pădzăli discurfusiti
Da cap, un gioni afoară .
Pi laia perci ca di yită
Căruna ardi s-pari,
Ş-azbuira pi minduită
Ş-ban’i făţea tu soari.
Dit lailu savan dizvilit
Ies marmoree braţă
Yini anvirnat ş-ca minduit
Şi galbin i tu faţă;
Ma ocl’i mări, a lor n’iati
Ahănda el i-aprindi,
Dauă lăngori dip agiunati
Şi mplini di scutidi.
Dit haoa mea vin’i multu greu S-ti avd ş-aestă aradă ,
Şi soarli i tati a meu
Şi noaptea n’i-easti dadă .
Yinu la steauă , dip niheamă
Lasă-ţ căşoara a tauă ,
Io hiu luţeafirlu di-ndzeană
S-ti fac ănveastă nauă .
Tu per ţi malămă lu-ai,
S-ţ-acaţcă run’i di steali,
Tu a meali ţeruri s-dai
Pirifană ca eali.
Căt hii muşat, cum maş tu yis Nă strigă am vidzută
Ama pi torlu a tău dişcl’is
Nu-as calcu eta tută .
Ãn’i plãscãnesc di a tău dor
Tu cheptu, a meali coardi
N’i angreacă ocl’i mări ş-mi mor
Mutrita ta mi ardi.
Ma,cum vrei io s-dipun la tini ?
Nu vrei ta s-badz tu minti,
Că moartea nu-easti ti mini,
Ş-că tini u-ai dininti?
Nu caftu zboară uidisiti, Nu ştiu cum s-ahurhescu-
A tali suntu achicăsiti
Maş mini nu-aduchescu;
Ama ma s-vrei c rună
ţi s-umplă vrearea ghini
Pi loc tini dipună
Ta s-mori isa cu mini.
Ãn’i cafţă tora s-mor aoa Ta s-dai ună băşeari,
Ma voi să ştii ti totna
Că -ş -vrearea-n’i easti mari;
E, va s-hiu dit amărtie faptu,
Va s-l’iau altă aradă ;
Di etili tuti hiu ligatu,
Ma voi ta s-mi dizleagă .
Ş-fudzi… Canda didip chiru.
Ti vrearea a unei feati,
S-freadzi dit loclu ţi-l avu,
Cu dzălili nicati.
Tu idyea oară Cătălin,
Spărhiac criscut ân casă ,
ţi bagă tu putiri yin
A oamin’ilor la masă .
Ficior ţi ţăni dinăpoi
Fustăn’i di amiroan’i,
Un doci aflat şi ici di soi,
Ama cu ocl’i di lamn’i.
Şi faţăli aroşi li adară
Ti caplu a lui, ş-au hari,
La Cătlina, bagă oară
Ş-u veagl’i cu n’irari.
“ Ma ţi işi muşată semn
Ş-anami, s-u ardă pira;
E, Cătălin, tora s-videm
Cara s-ţ-agiută mira”.
Ş-u strindzi ayon’ea pi sum sin
Aşe tu uşi diunăoară Em ţi vrei, o, lăi, Cătălin ? Nu-ai lucru tor’ di oară .
Ţi voi ? Voi s-nu hii cihtisită
Ş-daima pi minduiari
S-arădz, s-mi-alaşi tu bitisită
Să –ţ l’iau maş nă băşari.
Hăbari lai, nu-am ţi cher, Nu mi cărtea, duti naparti-
Că di luţeafirlu dit ţer
Mi l’ia un dor di moarti.
Ti-nveţ cara tini s-nu ştii Cum s-feţi tută vrearea,
Nu ancaci-mi ti amărtii,
Aravdă , stăi preayalea.
Cum vinitorlu acaţă tu păduri
Pul’il’i cu laţlu
Aşe pi braţlu a meu s-archiuşiri,
S-mi strindză ş-tini cu braţlu;
Cu ocl’i ăncărfusiţ tu oară
Tu ocl’i a mei s-armăn’i…
Că ndu va ti-analţdi sumsoară
S-ti pindză dit călcăn’i ;
Cându faţa mea u aplec nghios,
A ta s-mutrească dzeana,
Şi s-nă mutrim cama vă rtos
Ş-cu vreari tută bana;
Ş-ca s-ti pitrundă siyur
Agapea i-nvit aşi,
Cându va ti baş ş-mi andoapir,
Tini nă poi s-mi başi.
Ea lu mutrea pi cilimean
Nirată ş-aspăreată
Ş-cu nămuzi ş-angătan
Taha nu-l va ş-ul caftă.
Ş-mizi ă l’i dză si:-di cu n’ic
Ti şteam ghini pi tini,
Tut bă ndurai, ti ţiva dip,
Ti uiduseşti cu mini…
Ma un luţeafir ţi apiri,
Dit isihia şcretă ,
Da fără mardzin’i dzări
Tu amarea agărşetă .
Ti aţea ocliu pi ascumta
Ămplinu-i di plăndzeari,
Aşi cu treambur treaţi ş-apa
Cu năs tu urdinari;
Yilici di ahăntă vreari
A meu caimo s-ul chiară ,
Ma tut stră -dzen’i ansari
S-nu-l agiungu văroară .
Cu arazi gl’eţş -ânvirnat tricu
Dit lumea ţi-l disparti…
Tu inimă va-l ţân ş-tu eta iu
Chiru ahânt naparti.
Ti aţea dzălili ăn’i si-par
Ca şcreti ş-pondi arini,
Ma nopţă’li nã hari şi-ar
ţi nu-aduchescu di-iu yini.
Hii nă fitică ţi-s-adar… Ai s-n’i-u frăndzem dit hoară
Nu va ştibâ torlu ambar
Şi numa va nă chiară .
Ş-va şidem fronin’i ca sămţ
S-pãstriţ, ca doi trandafili
Va-ţ fugă dorlu ti pă rinţ,
Şi yislu ti luţeafiri.
Părn’i Luţeafirlu.S-tindea
A lui arichi tu ţer,
Căl’iuri di n’il’i di an’i videa
Cum tu aţea minută cher.
Dighios un ţer canda i-aflat,
Ş-pisupră alt ţer cu steali-
Părea un sfuldzir nicurmat
Ţi turbă pritu eali.
Şi dit a haosului pădz,
Ş-avrigra di el işea,
Videa tu protili arădz,
Lun’in’i cum scăpira ;
Ş-izvurănda lu-anvărligã
Născănti-amări duruti…
Măduã elu, ţi zbuira ,
Ş-chiruti suntu, tuti…
Iu agiumsi loclu s-bitisi,
D-iu ocli ta s-da hãbari
Ş-chirolu glar s-ampulisi,
Tu air s-lia amintari.
Nu-i ţiva, ma, canda easti
Nă seati ţi l-u sudzi,
Ţiva ahăndos ţi-undzeaşti
Cu agărşerli surdi.
Di ahapsea etăl’ei ăn’i si lăii, Tate, dă -n’i altă aradă
Şi alăvdat ti daima s-hii
Ş-dun’eaua tută s-veadă.
Caftă Dumidzale, iţi doară ,
Ma dă -n’i nă altă soarti,
Că -izvur hii ţi da nafoară
Bană deadun cu moarti;
Lia-ni bana fără moarti
Ş-pira ţi ocliu u-ari
Ş-tu loclu aiştei soarti
Voi satea mea di vreari.
Dit haos Dumidzale, mi adrai
Ş-tu haos voi tu aistă sati…
Ş-dit arihati mi amintai
Ni-u seati di arihati.
Hyperion, ţi dit a ta himă Dai cap cu altă dun’eauă,
Nu caftă ciudii ta-s-yină
Cu trup ş-numă di neauă;
Vahi om vrei s-hii
S-undzeş ti cu a lor fară ?
Ma s-ardă oamin’il’i di yii
S-amintă oamin’i iară.
El’i maş andregu tu vimtu
Yisi ş-chiruti zboară,
Căndu undi află un murmintu
Spură di undi adară.
El’i maş steali au di tihi
Ş-aputrusiri di soarti,
Noi nu avem chiro, ni adyi
Ş-nu aduchim di moarti.
Di aclo, di iu ş-easti scrisa
Bă neadză ază, ţi moari
Ş-un soari ma s-lu măcă chisa,
Va da nă poi alt soari.
Canda ti totna s-aflară
Ş-tu soni moartea ăl’i paşti
Tuţ ti moarti s-amintară
Şi mor ta-s caftă soarti.
Tini, Hyperion, chireari?
Iuţido ţi-ascăptată …
Caftă -n’i prota zburari-
Vrei minti ănviţată?
Vrei s-ahurhească boaţea-ţea
Ţi după a l’ei căntari,
S-alumtă munţă l’i cu pădurea
Şi nisiili tu amari?
Vahi tu fapti va-n’i aspun’i
Puteari fără zn’ie ?
L’ia loclu tut, cumăţ s-lu adun’i,
S-lu faţ amirărie.
Pamporli tuti ţ’-dau avut,
Ascherea s-fudză alargu
Pisti amări ş-pi loclu tut
Ama, ti moarti s-nu-avdu.
Ş-ti cai vrei tora s-mori?
Mutrea, l’iaţ calea di aţia
Cătă pimintu, prit niori
Ta-s vedz cum i luyuria.
Tu loclu ţi tu ţer lu avea
Hyperion s-alasă,
Ş-dip ca aeri el ahurhea
Lun’ina să ş-u vearsă.
Him canda tu amurdzătă
Ş-antunică nafoară;
Da cap luna ămbunată
Ş-va mină apa iară.
Va-ngreacă cu a l’ei scăntel’i
Tuţ pon’il’i dit gărdin’i,
Ş-sum cărună grea di til’i,
Şidea doi tiniri singuri.
Alasă -n’i caplu a meu, pi sin
La, vrută, ta să s-bagă
S-mi anvlescă araza di sirin
Dit ocl’iu a tău di frangă.
Cu gleţ ş-măyii lun’ina s-da,
S-n’i alagă iţi minduită,
Ta s-vearsă isihii eta
Pi noaptea a meau friptă.
Pisupra-meau, tini veagl’i
Vindică arana, că hii gioni,
Hii prota vreari ţi-n’i si deadi
Şi yislu a meu dit soni.
Hyperion videa di analt
Ciudia tu a lor faţă,
Mizi un braţu di guşi arcat
Ş-ea lu acăţă tu braţă.
Da n’iurizma di lilici
Ca ploai cadi, dulţi
Pi fră mti ş-tu a lor perci
Arusă ş-cu cusiţi.
Ea ămbitată di vreari
Analt ă ocl’i. Veadi
Luţeafirlu.Fă ră zori
Lă ngorili ă l’i deadi.
Luţeafir imir, s-dipunai
S-archiuş iri pi ună arază
Tu minti ş-tu pă duri s-dai
Dă -N’i tihi, lun’ineadză!
El trimbură ca alti ori
Pi dzenuri ş-tu pă duri,
Băga di cali isihi niori
Ţi-l’i mină cătă mealuri;
Ma nu-ari s-cadă cum că dea
Tu amări di aco, di analtu;
Ţ-i zori vedz om ti ţiva
Ma-ăn’i hiu io, em altu
Bănănda tu parei streşi
Maş tihea vă-i soarti,
Io hiu tu loclu iu mi apreşi
Un gl’eţ fără di moarti.
Ma înghios aveţ Audio (Armâneaşti Toma Enache) –>
Şi Youtube: http:/www.youtube.comwatch?v=mwDsl_3AJmU
Quand il ne présente pas de programmes de radio sur Radio Roumanie Internationale, Toma Enache met en scène des pièces ou convainc des noms importants de la scène roumaine à prêter leur voix aux personnages qu’il enregistre pour le Théâtre national radiophonique. Dernièrement, il réalise aussi des films. Son premier film, « Je ne suis pas célèbre, mais je suis Aroumain », a eu la première en octobre, à l’un des cinémas les plus élégants de Bucarest. Le film est construit autour d’un personnage très similaire avec le protagoniste de notre interview: un réalisateur de films qui célèbre le succès d’un documentaire sur les 12 vérités fondamentales sur les Aroumains. Dans la tournée de promotion, il passe par toute sorte d’aventures qui se terminent par le célèbre « L’amour vainc tout ». L’histoire du réalisateur Toni Caramuşat parti à la recherche de la belle Armânamea, quintessence de l’aroumanisme, émeut et amuse à la fois.
Toma Enache se déclarait heureux que le film ait été bien reçu par le public. «Je ne suis pas célèbre, mais je suis Aroumain est bien reçu par le public, comme je le souhaitais, avec enthousiasme, avec joie, les réactions des spectateurs de tout le pays, partout où le film a été lancé sont si belles et si diverses… Je ne peux que me réjouir de ce que notre histoire ait réussi à être émouvante là où nous le souhaitions, au fond du cœur de ceux qui viennent voir notre film. Les gens ont compris l’histoire, ils ont compris qu’elle était spéciale, conçue à leur intention, que nous avons racontée du mieux que nous avons pu, et les voilà qui viennent voir le film, leur réaction est celle que nous avions souhaitée ».
Toma Enache a eu besoin de dix ans pour voir son film au cinéma, dix années pour concrétiser l’histoire. Dès lors que le titre du film a pris contour, tout s’est passé comme sur des roulettes. « Voici dix ans, nous pensions : et si nous faisions un film ? Comment faire ? ce n’est pas possible, c’est très difficile… Les choses sont allées bon train, l’histoire a mûri peu à peu, nous avons continué à réfléchir, il y avait beaucoup d’idées, et elles ont fini par prendre contour. Dès lors que nous avons trouvé le titre du film, l’histoire et le scénario ont été très faciles à écrire. Cela nous a été très difficile de collecter les fonds, nous n’avons pas eu tout l’argent à la fois, nous avons commencé par une petite sommes, 40.000 euros, puis, l’argent est arrivé en cours de route. Beaucoup d’amis se sont mobilisés, ils nous ont aidés à faire ce film. Lorsque nous nous sommes décidés et que nous avons annoncé que le tournage allait être fait en 4 semaines, en Roumanie, puis en Macédoine et en Grèce et ensuite trois jours en Amérique, les choses se sont passées exactement ainsi ».
Beaucoup de ceux qui ont soutenu Toma Enache à réaliser son film indépendant se sont déclarés enchantés du résultat, dit le réalisateur: «Je me réjouis de ne pas avoir trompé leurs attentes ; tous les sponsors souhaitent que l’on tourne encore un film après avoir vu ce que nous avons fait avec leur investissement dans le premier. La production est sélectionnée pour un festival intern,ational en Italie et en décembre nous irons à ce festival ».
Comment Toma Enache se sent-il après 10 années de marathon ? « J’ai eu cette chance d’être le premier à avoir fait le premier film de l’histoire parlé en aroumain. Et que le film ait engendré des réactions positives… que les gens m’écrivent et vont le voir une deuxième fois, qu’ils y invitent leurs amis, que les salles sont pleines à Constanţa une semaine après sa sortie… Tout cela ne fait que prouver que mon travail et tout ce que j’ai conçu était sur la même longueur d’onde que les attentes du public et je dirais — pas seulement des Aroumains. Beaucoup disent : « Depuis quand on attendait une histoire d’amour, une histoire positive, pour partir de la salle avec une énergie positive. » Je pense que ce film fait les gens se sentir bien, qu’ils soient Roumains, Aroumains, Tatars, peu importe… Moi, j’estime que les choses vont bon trin, 5000 spectateurs après les 3 premiers jours, c’est un bon résultat quel que soit le film, et non seulement pour un film roumain ».
Toma Enache ne s’arrêtera pas là. Maintenant qu’il a brisé la glace avec le cinéma, il prévoit un deuxième film, et il est persuadé que celui-ci sera encore meilleur…(trad. : Ligia Mihaiescu)
Prota emisiuni radio pi armâneaşti fu pitricutâ tu eter tu dzua di 23 Marţu, anlu 1991, ti ascultâtorl’i dit zona Balcanicâ: Vâryâria, Gârţia, Serbia, Republica Machidunia şi Albania.
Ninti cu-ndoi an’i, emisiun’ili a noasti ahurhirâ s-hibâ spusi pi Internet şi aşi, adzâ pot ta s-hibâ apruchiati di armân’il’i di iuţido.
Tu treili emisiun’ di cathi dzuâ, di 26 du minuti, suntu dzâsi hâbări, luyurii dit actualiatea româneascâ, temi dit isturia ali Românie, dit bana soţialâ, turismu, icunumii, literaturâ şi artâ, moaubeţ ti politica internâ şi internaţionalâ.
Ahoryea di aesti dit soni, zburâm ş-ti lucri dealihea armâneşti: cântiţi vecl’i, literaturâ, personalităti di arâzgâ armâneascâ, interviuri cu ş-ti armân’i, evenimenti culturali dit bana a comunităţlor armâneşti di iuţido.
Nâ hârsim pi hiotea a chirolui di andruparea a nâscântor colaboratori multu avdzâţ, cum suntu: Acad. Matilda Caragiu Marioţeanu, Prof.Univ. Dr. Nicolae Saramandu, criticlu şi publicistul Hristu Cândroveanu, Prof. Univ. Dr. Gh. Zbuchea, ş.a.
Membrii ali redacţii suntu:
– redactor – coordonator: Toma Enache
– reporter: Taşcu Lala
– redactor: Aurica Piha
– redactor: Goga Naca
Distincţii/Premii apruchiati di redacţia armâneascâ di la Radio România Internaţional:
– Diplomâ di tin’ii di partea a Uniunâl’ei ti Limbâ şi Culturâ Armâneascâ di Freiburg, Ghermânia
– Premiul a revistâl’ei “Bana Armâneascâ”
– Diplomâ di tin’ii a Suţatâl’ei a Scriitorilor şi Artişţâlor Armân’I dit Republica Machidonia
– Diplomâ di tin’ii a Suţatâl’ei Culturalâ Armâneascâ “Mbeala” dit Republica Machidonia
– Premiul a Etnofestivalui “Molovişte”.