Luţeafirlu

Luţeafirlu


Ca tu pirmit aşi s-făţea

Ş-di căndu i eta aflată

Dit soie di amiră , băna

Nă feată steau-mşeată .

Maş ună la părinţ eara

Pirifană ş-ambară ;

Icoană tu băseriţ ea

Ş-lună tu steali-afoară .

Su-aumbra grendzălor di plochi

S-aşuţă di iu sta-mbroastă ,

Că tă firidă iu tu cohi

Luţeafirlu adastă .

Mutrea naparti cum tu amări

nţapă ş-yiliceaşti

Pi trimburatili cărări

Pampori lăi urseaşti.

Ază-l mutri, măni năpoi

L’ia foc a l’ei hicati

El ţi-u mutri ahănti gioi

Lo vrearea ali feati.

Cum ea pi coati s-adrupra

Fră mtea-ă l’i chirea tu yisi,

Ti dorlu a lui şi inima

Şi suflitu-l’i si aprimsi.

Ş-ţi soi apireaşti el

Căndu amurdzaşti afoară

Stră lailu mur di la castel

Iu ea va s-iasă troară .

Ş-pi dinăpoi pi ceapa a l’ei

Agiumsi tuş ăn casă

Di gl’eţ anţasi,di scăntel’i

Nă piră s-faţi plasă .

Ş-cănd tu crivati s-teasi ndreptu

Fitica ti durn’iari,

Ãl’i mută mân’ili tu cheptu

I-ncl’idi ocl’i di n’irari.

Şi dit yilie `nă lun’ină

Pi trup cadi virsată ,

Pi ocl’i mări ş-ncl’şi ţi mină

Pi faţa a l’ei turnată .

Ea ul mutrea ş-ca arădea

El tu yilie trimbura,

Că ţe ahă nda tu yis nidzea

Un suflit dol’i di s-adra.

Ş-canda zbura cu el tu somn

Ş-ca suschira ş-greu ăl’i yinea:


Lăi, vrute,pisti noapti domn, Că ţe nu yini ? Yinu aoa !

Luţeafir imir s-dipunai S-archiuşuri pi ună arază ,

Tu casă ş-minti s-apireai

Şi bana-n’i lun’ineadză !

El asculta anvirinat

Ş-ascapiră di vreari

Şi s-aruca ca sfuldzirat

S-ahundusea tu amari.

Şi apa iu-şi fu plăscănit

Vărliga s-arcuteaşti,

Dit ahăndos niarăzvuit

Pirifan gioni creaşti.

Anarga treaţi ca tu pragu

Pi mardzina ali geami

Ş-tu mănă ţăni un ciumagu

ts i-împlinu-i di călami.

Părea un tinir vuivudă

Cu per di malâmă moali

Un vinit veştu si-anudă

Pi anumirili goali.

Aumbra faţ-l’ei tu yilii

I albă ca nă ţeară –

Un mortu muşat cu ocl’ii yii

tsi ascapiră nafoară .

Dit hau-a mea, vin’i multu greu, Ta-s avdu-acl’imarea

Şi ţerlu easti tati a meu

Şi dada a mea i-amarea.

Tu a tău udici ta s-potu s-yin,

S-ti vedu tu crivati,

Dipuş i aoa cu-a meu sirin

Şi bană -n’i loai dit api.

Yinu,steauă maş niheamă Lasă–ţ căşoara a tauă ,

Io hiu Luţeafirlu di-ndzeană

S-ti fac ănveastă nauă .

Tuş tu pălati di mirgeani

S-bănăm eta chirută ,

Ş-dun’eaua tută dit ocheani

Cu vreari va ascultă .

Căt hii muşat, cum maş tu yis Un anghil am vidzută ,

Ama pi torlu a tău dişcl’is

Nu-as calcu eta tută .

Ai stran’ili şi zboară xeani,

Ş-fără di bană ascapiri,

Că io hiu yie;ş-mortu tini

Ş-mi astal’i a tali piri.





Tricu nă dzuă ş-alti trei

Ş-ca pi scutidi yini,

Luţeafirlu pisupra a l’ei

Cu arazili’i sirini.

Ea s-minduea la el tu somn,

Tu minti să -şi lu aducă

Şi dor di-a chimat’lor domn

Tu inimă u-anciupă :

Lut eafir imir, s-dipunai S-archiuşiri pi ună arază ,

Tu casă ş-minti s-apireai

Şi bana-n’i lun’ineadză !

Cum el dit ţer u aduchi,

Di pidimo s-alumtă ,

Ş-deavrigra ţerlu ahurhi

Tu loclu iu si-astupă .

Tu air piri sălă ghiti,

Duneaua u-acă ţară

Ş-dit pădzăli discurfusiti

Da cap, un gioni afoară .

Pi laia perci ca di yită

Căruna ardi s-pari,

Ş-azbuira pi minduită

Ş-ban’i făţea tu soari.

Dit lailu savan dizvilit

Ies marmoree braţă

Yini anvirnat ş-ca minduit

Şi galbin i tu faţă;

Ma ocl’i mări, a lor n’iati

Ahănda el i-aprindi,

Dauă lăngori dip agiunati

Şi mplini di scutidi.



Dit haoa mea vin’i multu greu S-ti avd ş-aestă aradă ,

Şi soarli i tati a meu

Şi noaptea n’i-easti dadă .

Yinu la steauă , dip niheamă

Lasă-ţ căşoara a tauă ,

Io hiu luţeafirlu di-ndzeană

S-ti fac ănveastă nauă .

Tu per ţi malămă lu-ai,

S-ţ-acaţcă run’i di steali,

Tu a meali ţeruri s-dai

Pirifană ca eali.

Căt hii muşat, cum maş tu yis Nă strigă am vidzută

Ama pi torlu a tău dişcl’is

Nu-as calcu eta tută .

Ãn’i plãscãnesc di a tău dor

Tu cheptu, a meali coardi

N’i angreacă ocl’i mări ş-mi mor

Mutrita ta mi ardi.

Ma,cum vrei io s-dipun la tini ?

Nu vrei ta s-badz tu minti,

Că moartea nu-easti ti mini,

Ş-că tini u-ai dininti?

Nu caftu zboară uidisiti, Nu ştiu cum s-ahurhescu-

A tali suntu achicăsiti

Maş mini nu-aduchescu;

Ama ma s-vrei c rună

ţi s-umplă vrearea ghini

Pi loc tini dipună

Ta s-mori isa cu mini.

Ãn’i cafţă tora s-mor aoa Ta s-dai ună băşeari,

Ma voi să ştii ti totna

Că -ş -vrearea-n’i easti mari;

E, va s-hiu dit amărtie faptu,

Va s-l’iau altă aradă ;

Di etili tuti hiu ligatu,

Ma voi ta s-mi dizleagă .

Ş-fudzi… Canda didip chiru.

Ti vrearea a unei feati,

S-freadzi dit loclu ţi-l avu,

Cu dzălili nicati.

Tu idyea oară Cătălin,

Spărhiac criscut ân casă ,

ţi bagă tu putiri yin

A oamin’ilor la masă .

Ficior ţi ţăni dinăpoi

Fustăn’i di amiroan’i,

Un doci aflat şi ici di soi,

Ama cu ocl’i di lamn’i.

Şi faţăli aroşi li adară

Ti caplu a lui, ş-au hari,

La Cătlina, bagă oară

Ş-u veagl’i cu n’irari.

“ Ma ţi işi muşată semn

Ş-anami, s-u ardă pira;

E, Cătălin, tora s-videm

Cara s-ţ-agiută mira”.

Ş-u strindzi ayon’ea pi sum sin

Aşe tu uşi diunăoară Em ţi vrei, o, lăi, Cătălin ? Nu-ai lucru tor’ di oară .

Ţi voi ? Voi s-nu hii cihtisită

Ş-daima pi minduiari

S-arădz, s-mi-alaşi tu bitisită

Să –ţ l’iau maş nă băşari.

Hăbari lai, nu-am ţi cher, Nu mi cărtea, duti naparti-

Că di luţeafirlu dit ţer

Mi l’ia un dor di moarti.

Ti-nveţ cara tini s-nu ştii Cum s-feţi tută vrearea,

Nu ancaci-mi ti amărtii,

Aravdă , stăi preayalea.

Cum vinitorlu acaţă tu păduri

Pul’il’i cu laţlu

Aşe pi braţlu a meu s-archiuşiri,

S-mi strindză ş-tini cu braţlu;

Cu ocl’i ăncărfusiţ tu oară

Tu ocl’i a mei s-armăn’i…

Că ndu va ti-analţdi sumsoară

S-ti pindză dit călcăn’i ;

Cându faţa mea u aplec nghios,

A ta s-mutrească dzeana,

Şi s-nă mutrim cama vă rtos

Ş-cu vreari tută bana;

Ş-ca s-ti pitrundă siyur

Agapea i-nvit aşi,

Cându va ti baş ş-mi andoapir,

Tini nă poi s-mi başi.

Ea lu mutrea pi cilimean

Nirată ş-aspăreată

Ş-cu nămuzi ş-angătan

Taha nu-l va ş-ul caftă.

Ş-mizi ă l’i dză si:-di cu n’ic

Ti şteam ghini pi tini,

Tut bă ndurai, ti ţiva dip,

Ti uiduseşti cu mini…

Ma un luţeafir ţi apiri,

Dit isihia şcretă ,

Da fără mardzin’i dzări

Tu amarea agărşetă .

Ti aţea ocliu pi ascumta

Ămplinu-i di plăndzeari,

Aşi cu treambur treaţi ş-apa

Cu năs tu urdinari;

Yilici di ahăntă vreari

A meu caimo s-ul chiară ,

Ma tut stră -dzen’i ansari

S-nu-l agiungu văroară .

Cu arazi gl’eţş -ânvirnat tricu

Dit lumea ţi-l disparti…

Tu inimă va-l ţân ş-tu eta iu

Chiru ahânt naparti.

Ti aţea dzălili ăn’i si-par

Ca şcreti ş-pondi arini,

Ma nopţă’li nã hari şi-ar

ţi nu-aduchescu di-iu yini.

Hii nă fitică ţi-s-adar… Ai s-n’i-u frăndzem dit hoară

Nu va ştibâ torlu ambar

Şi numa va nă chiară .

Ş-va şidem fronin’i ca sămţ

S-pãstriţ, ca doi trandafili

Va-ţ fugă dorlu ti pă rinţ,

Şi yislu ti luţeafiri.

Părn’i Luţeafirlu.S-tindea

A lui arichi tu ţer,

Căl’iuri di n’il’i di an’i videa

Cum tu aţea minută cher.

Dighios un ţer canda i-aflat,

Ş-pisupră alt ţer cu steali-

Părea un sfuldzir nicurmat

Ţi turbă pritu eali.

Şi dit a haosului pădz,

Ş-avrigra di el işea,

Videa tu protili arădz,

Lun’in’i cum scăpira ;

Ş-izvurănda lu-anvărligã

Născănti-amări duruti…

Măduã elu, ţi zbuira ,

Ş-chiruti suntu, tuti…

Iu agiumsi loclu s-bitisi,

D-iu ocli ta s-da hãbari

Ş-chirolu glar s-ampulisi,

Tu air s-lia amintari.

Nu-i ţiva, ma, canda easti

Nă seati ţi l-u sudzi,

Ţiva ahăndos ţi-undzeaşti

Cu agărşerli surdi.

Di ahapsea etăl’ei ăn’i si lăii, Tate, dă -n’i altă aradă

Şi alăvdat ti daima s-hii

Ş-dun’eaua tută s-veadă.

Caftă Dumidzale, iţi doară ,

Ma dă -n’i nă altă soarti,

Că -izvur hii ţi da nafoară

Bană deadun cu moarti;

Lia-ni bana fără moarti

Ş-pira ţi ocliu u-ari

Ş-tu loclu aiştei soarti

Voi satea mea di vreari.

Dit haos Dumidzale, mi adrai

Ş-tu haos voi tu aistă sati…

Ş-dit arihati mi amintai

Ni-u seati di arihati.

Hyperion, ţi dit a ta himă Dai cap cu altă dun’eauă,

Nu caftă ciudii ta-s-yină

Cu trup ş-numă di neauă;

Vahi om vrei s-hii

S-undzeş ti cu a lor fară ?

Ma s-ardă oamin’il’i di yii

S-amintă oamin’i iară.

El’i maş andregu tu vimtu

Yisi ş-chiruti zboară,

Căndu undi află un murmintu

Spură di undi adară.

El’i maş steali au di tihi

Ş-aputrusiri di soarti,

Noi nu avem chiro, ni adyi

Ş-nu aduchim di moarti.

Di aclo, di iu ş-easti scrisa

Bă neadză ază, ţi moari

Ş-un soari ma s-lu măcă chisa,

Va da nă poi alt soari.

Canda ti totna s-aflară

Ş-tu soni moartea ăl’i paşti

Tuţ ti moarti s-amintară

Şi mor ta-s caftă soarti.

Tini, Hyperion, chireari?

Iuţido ţi-ascăptată …

Caftă -n’i prota zburari-

Vrei minti ănviţată?

Vrei s-ahurhească boaţea-ţea

Ţi după a l’ei căntari,

S-alumtă munţă l’i cu pădurea

Şi nisiili tu amari?

Vahi tu fapti va-n’i aspun’i

Puteari fără zn’ie ?

L’ia loclu tut, cumăţ s-lu adun’i,

S-lu faţ amirărie.

Pamporli tuti ţ’-dau avut,

Ascherea s-fudză alargu

Pisti amări ş-pi loclu tut

Ama, ti moarti s-nu-avdu.

Ş-ti cai vrei tora s-mori?

Mutrea, l’iaţ calea di aţia

Cătă pimintu, prit niori

Ta-s vedz cum i luyuria.

Tu loclu ţi tu ţer lu avea

Hyperion s-alasă,

Ş-dip ca aeri el ahurhea

Lun’ina să ş-u vearsă.

Him canda tu amurdzătă

Ş-antunică nafoară;

Da cap luna ămbunată

Ş-va mină apa iară.

Va-ngreacă cu a l’ei scăntel’i

Tuţ pon’il’i dit gărdin’i,

Ş-sum cărună grea di til’i,

Şidea doi tiniri singuri.

Alasă -n’i caplu a meu, pi sin

La, vrută, ta să s-bagă

S-mi anvlescă araza di sirin

Dit ocl’iu a tău di frangă.

Cu gleţ ş-măyii lun’ina s-da,

S-n’i alagă iţi minduită,

Ta s-vearsă isihii eta

Pi noaptea a meau friptă.

Pisupra-meau, tini veagl’i

Vindică arana, că hii gioni,

Hii prota vreari ţi-n’i si deadi

Şi yislu a meu dit soni.

Hyperion videa di analt

Ciudia tu a lor faţă,

Mizi un braţu di guşi arcat

Ş-ea lu acăţă tu braţă.

Da n’iurizma di lilici

Ca ploai cadi, dulţi

Pi fră mti ş-tu a lor perci

Arusă ş-cu cusiţi.

Ea ămbitată di vreari

Analt ă ocl’i. Veadi

Luţeafirlu.Fă ră zori

Lă ngorili ă l’i deadi.

Luţeafir imir, s-dipunai

S-archiuş iri pi ună arază

Tu minti ş-tu pă duri s-dai

Dă -N’i tihi, lun’ineadză!



El trimbură ca alti ori

Pi dzenuri ş-tu pă duri,

Băga di cali isihi niori

Ţi-l’i mină cătă mealuri;

Ma nu-ari s-cadă cum că dea

Tu amări di aco, di analtu;

Ţ-i zori vedz om ti ţiva

Ma-ăn’i hiu io, em altu

Bănănda tu parei streşi

Maş tihea vă-i soarti,

Io hiu tu loclu iu mi apreşi

Un gl’eţ fără di moarti.



Ma înghios aveţ Audio (Armâneaşti Toma Enache) –>





Şi Youtube: http:/www.youtube.comwatch?v=mwDsl_3AJmU