Radio România Internațional

Tag: Traian Basescu

Finalul anchetei parlamentare privind Prezidenţialele din 2009

Plenul reunit al Parlamentului de la București a aprobat raportul comisiei care a anchetat aspecte legate de alegerile prezidenţiale din 2009. Documentul a fost susţinut de putere şi respins de opoziţie. Zeci de audieri, desfăşurare timp de opt luni, mii de pagini de documente şi numeroase controverse stau la baza raportului Comisiei – spunea preşedintele acesteia, deputatul social-democrat Oana Florea. În opinia sa, ancheta a scos la iveală o serie de fapte care pot alimenta suspiciunile de fraudă a scrutinului prezidenţial de acum nouă ani, câştigate de fostul şef al statului, Traian Băsescu, în dauna social-democratului Mircea Geoană.

Oana Florea: “Comisia a constatat acţiuni concrete ale instituţiei prezidenţiale, reprezentate de Traian Băsescu, şi ale Guvernului, condus de Emil Boc, pentru favorizarea fraudării alegerilor în avantajul candidatului Traian Băsescu. Aceste acţiuni ale celor două instituţii au fost perfect sincronizate, dovedind, astfel, că făceau parte dintr-un plan amplu şi bine pus la punct, acţiunile fiind premeditate. În realizarea planului privind fraudarea alegerilor prezidenţiale, reprezentanţii celor două instituţii au acţionat în forţă, cu rea credinţă, în total dispreţ faţă de lege.”

Din opoziţie, PNL şi USR au criticat documentul, deputatul PNL Cezar Preda declarând că Parlamentul nu se poate substitui autorităţilor statului cu atribuţii în domeniu: “Avem un raport. Ce avem, de fapt? Nişte concluzii luate eminamente politic. Cui îi folosesc? Parchetului General? Nu. Acest dosar a fost închis de Parchetul General. Şi noi, da, am cerut ca activitatea acestei comisii să se încheie, dincolo de inoportunitatea înfiinţării acesteia.”

Vizat direct de acest raport, fostul preşedinte Traian Băsescu, senator PMP, declara că rezultatul scrutinului din 2009 a reflectat opţiunile electoratului: “A pierdut Geoană cu 70 mii de voturi mai puţin sau am câştigat eu cu 70 mii de voturi mai mult? Vă spun eu: l-am bătut pe Geoană de l-am rupt, pe bune. Astfel de rapoarte nu fac bine nici democraţiei, nici Parlamentului, pentru că îl decredibilizează prin falsurile pe care le vrea să le introducă în opinia publică.”

Documentul arată că scrutinul ar fi fost fraudat în favoarea lui Traian Băsescu, care, astfel, a caștigat al doilea mandat prezidențial, după o victorie la limită în fața social-democratului Mircea Geoană.

Conform dezvăluirilor unui controversat jurnalist, procesul electoral din 2009 ar fi fost influenţat de înalţi funcţionari ai statului, inclusiv de şefi ai unor instituţii de forţă. Dosarul privind alegerile a ajuns și la Parchetul General, care însă l-a clasat, procurorii ajungând la concluzia că nu există probe privind fraudarea acestora. Raportul aprobat de Parlament a fost transmis către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Administraţia Prezidenţială, Guvern şi CSM – insituţii care pot să acţioneze potrivit competenţelor legale.

13 February 2018
12.02.2018 (mise à jour)

Ambassadeur – Le premier ministre roumain, Mme Viorica Dancila a discuté lundi, à Bucarest, avec l’ambassadeur américain en Roumanie, Hans Klemm, de l’inclusion de Bucarest au programme Visa Waiver permettant la suppression d’ici la fin de l’année, des visas à court durée pour les citoyens roumains voyageant aux Etats-Unis. L’occasion pour les deux responsables de faire un passage en revue du Partenariat stratégique roumano- américain et de constater « sa dynamique positive » dans le courant de l’année dernière et ses perspectives de renforcement. Viorica Dancila s’est engagée fermement au nom de son gouvernement à élargir ce partenariat dans toutes les directions, tout en soulignant l’importance que la Roumanie prête aux rapports avec Washington dans le domaine de la politique étrangère et de sécurité.

Rapport – Le Parlement de Bucarest a approuvé lundi, en session plénière, le rapport de la commission chargée de l’enquête sur les présidentielles de 2009 lors desquelles on a constaté une série de faits en rapport avec des suspicions de fraude électorale. Les conclusions ont été présentées par les parlementaires de PSD et ALDE et rejetées par l’opposition qui a voté contre, tandis que les représentants de l’UDMR et des minorités nationales se sont abstenus. Le rapport sera soumis au débat du Parquet auprès de la Haute Cour de Justice et de Cassation, de l’Administration présidentielle, du Conseil supérieur de la Magistrature et du Gouvernement. Selon le rapport, le scrutin aurait été fraudé pour offrir au candidat de la droite, M. Traian Basescu la chance de remporter son deuxième mandat présidentiel au détriment du social- démocrate, Mircea Geoana. Selon les propos d’un journaliste controversé, le scrutin électoral d’il y a neuf ans aurait été influencé par de hauts dignitaires de l’Etat. Le Parquet général a classé le dossier sur les élections.

Tennis – Cinq joueuses de tennis roumaines, dont Simona Halep, n° 2 mondiale, participent au tournoi de Doha, au Qatar. Lundi, au premier round, Mihaela Buwarnescu a eu raison de l’Ukrainienne Lesia Tzurenko, tandis que Monica Niculescu (92e WTA) a battu la Russe Maria Sharapova. Mardi, toujours dans le cadre du round inaugural, Irina Begu (37e WTA) affrontera l’Australienne Samantha Stosur (44e WTA). Sorana Cîrstea (38e WTA) aura pour adversaire la Grecque Maria Sakkari (60e WTA). Halep, qui accède directement au deuxième tour rencontrera la Russe Ekaterina Makarova (36e WTA). Halep a remporté le tournoi de Doha en 2014.

Météo – Ciel couvert et des pluies éparses sur l’ouest et le sud-ouest du pays. Les températures seront proches des normales de saison, avec des maxima allant de 0° à 9°. De faibles chutes de neige sont signalées dans les régions de montagne et dans l’est.

12 February 2018
Rumänischer Senat feiert 20 Jahre strategische Partnerschaft mit den USA

Die diplomatischen Beziehungen Rumäniens mit den Vereinigten Staaten starteten 1880. 1941 wurden diese unterbrochen, um 1946 wiederaufgenommen zu werden. 1993 bekam Rumänien die Meistbegünstigungsklausel. Zehn Jahre später wurde unser Land von den USA als Marktwirtschaft anerkannt. Die strategische Partnerschaft zwischen den zwei Staaten begann 11. Juli 1997 anlässlich des Bukarestbesuches des damaligen US-Präsidenten Bill Clinton. Sie stellt einen wesentlichen Anhaltspunkt der rumänischen Außenpolitik, sowie ein Instrument für die Unterstützung der inneren Anstrengungen in Bereichen wie politische, militärische und wirtschaftliche Refomen dar.

Die rumänische politische Klasse hat am Dienstag im Senat 20 Jahre seit der Unterzeichnung der strategischen Partnerschaft mit den Vereinigten Staaten markiert. Sie wiedergibt die Anerkennung der Berufung Rumäniens, zusammen mit den USA einen Sicherheitsrahmen in der ganzen Welt zu fördern. Senatsvorsitzender Călin Popescu Tăriceanu hat die gebilligte politische Erklärung vorgelesen. Hervorgehoben wurde die Günstigkeit des Sicherheitsrahmens für die Kultur der Freiheit, das Herrschen des Gesetzes, die Demokratie und für die Marktmirtschaft. Călin Popescu Tăriceanu sprach weiter über den Beitrag der ehemaligen Staatspräsidenten Emil Constantinescu und Traian Băsescu, sowie anderer Politiker an der Unterzeichnung und Verstärkung der strategischen Partnerschaft. Călin Popescu Tăriceanu dazu:

“Rumänien befand sich damals in einer grauen Zone. Dank der Partnerschaft konnte unser Land diese Zone verlassen und in den Konzern der demokratischen und freien Nationen eintreten. Später konnte Rumänien sein Ziel, der EU beizutreten, erreichen.

Ex-Staatschef Emil Constantinescu erwähnte das Vertrauen der Vereinigten Staaten auf Rumänien:

“Was hatten wir nicht vor 20 Jahren? Was haben wir in diesen 20 Jahren gewonnen? Die erste militärische Macht garantiert unsere nationale Sicherheit. Ihre Glaubwürdigkeit basiert auf der Verteidigung ihrer Allierten vor jeder Aggression, die von außen kommt. Was haben wir verloren? Wir haben die nationale Solidarität verloren und das geschah unverständlich nach dem NATO- und EU-Beitritt.

Der ehemalige rumänische Staatschef Traian Băsescu erklarte, das Hervorheben der zwei Jahrzehnte seit der Unterzeichnung der strategischen Partnerschaft mit den USA sei eine korrekte politische und notwendige Geste:

“Die strategische Partnerschaft ist ein offizielles Dokument der zwei Staaten und wird bei jedem Treffen auf hoher Ebene vorgebracht. Dieser politische Beschluss steht über alle Abkommen, die wir mit den Vereinigten Staaten unterzeichnet haben. Er wird von Präsidenten zum Präsidenten, von Regierung zur Regierung, von Parlamement zum Parlament weitergegeben .

Die politische Erklärung wurde im Senat einstimmt gebilligt.

13 September 2017
20 de ani de parteneriat strategic româno-american

Stabilite în 1880, relaţiile diplomatice cu Statele Unite au fost
întrerupte în 1941, reluate în 1946, şi ridicate la nivel de ambasadă în 1964. În 1993, România
beneficia din partea SUA de clauza naţiunii celei mai favorizate,
iar zece ani mai târziu, Washingtonul îi acorda statutul de economie de
piaţă.

Parteneriatul strategic dintre cele două state a fost iniţiat la
11 iulie 1997, cu ocazia vizitei la Bucureşti a preşedintelui american de
atunci, Bill Clinton. El a reprezentat un reper
esenţial al politicii externe a României, precum şi un instrument eficient de
sprijinire a eforturilor interne în domeniul reformei politice, economice,
militare şi administrative.

Clasa politică din România a salutat la
unison împlinirea a două decenii de la semnarea Parteneriatului strategic cu SUA,
marcată, marţi, în Senat. Acesta reprezintă o recunoaştere a vocaţiei României de a
participa alături de SUA la promovarea în întreaga lume a unui cadru de
securitate stabil şi prielnic pentru cultura libertăţii, pentru domnia legii,
pentru democraţia reprezentativă şi pentru piaţa liberă – se arată în textul
declaraţiei adoptate, citită de preşedintele Senatului, Călin Popescu
Tăriceanu. El a vorbit şi despre contribuţia pe care foştii preşedinţi ai
României, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, dar şi ceilalţi lideri
politici şi-au adus-o la semnarea şi consolidarea Parteneriatului.

Călin Popescu Tăriceanu: România era atunci
într-o zonă gri din care Parteneriatul strategic cu SUA a avut menirea să o
scoată şi să o repună definitiv în concernul naţiunilor democratice şi libere,
pentru ca apoi să-şi poată permite atingerea celui de-al obiectiv strategic:
aderarea la UE.

Prezent la eveniment, fostul preşedinte al României,
Emil Constantinescu, a amintit de încrederea pe care SUA au acordat-o României
în acel moment: Ce n-am avut în
urmă cu 20 de ani şi ce am câştigat? Am câştigat garantarea securităţii
naţionale de către prima putere militară a lumii a cărei credibilitate se
bazează pe apărarea aliaţilor săi de orice agresiuni externe. Ce am avut şi ce
am pierdut? Am pierdut solidaritatea naţională şi aceasta s-a întâmplat într-un
mod aproape de neînţeles, după integrarea în NATO şi în UE.

Marcarea a
două decenii de Parteneriat strategic cu SUA reprezintă un gest corect politic
şi necesar – a subliniat un alt fost preşedinte al României, Traian
Băsescu: Având acest document ca
document oficial al celor două state, acesta este invocat ori de câte ori
există întâlniri la nivel înalt sau la cel mai înalt nivel, pentru că această
decizie politică se aşază deasupra tuturor acordurilor pe care le avem cu SUA
şi este perpetuată din preşedinte în preşedinte, din administraţie în
administraţie, din parlament în parlament american.

Declaraţia a fost adoptată în Senat cu
unanimitate de voturi.

13 September 2017
Jurnal românesc – 07.09.2017

Ministerul Afacerilor Externe anunţă, într-un comunicat, că a luat
notă cu îngrijorare de forma adoptată pe 5 septembrie 2017 de către Rada
Supremă a Ucrainei a noii Legi a Învățământului, în special a articolului 7 al
acesteia, care vizează învățământul în limbile minorităților naționale. MAE
reamintește că, potrivit prevederilor Convenției – cadru pentru protecția
minorităților naționale, statele se angajează să recunoască dreptul oricărei
persoane aparținând unei minorități naționale de a învăța limba sa maternă.
Necesitatea conformității cu normele internaționale în materie a fost semnalată
permanent de partea română în dialogul cu partea ucraineană pe tema promovării
și protejării drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale române
din Ucraina – mai precizează comunicatul. În acest sens, tema învățământului în
limba maternă pentru etnicii români din Ucraina se va afla prioritar pe agenda
secretarului de stat Victor Micula, care se va deplasa la Kiev săptămâna
viitoare pentru a discuta despre minoritatea română din Ucraina. Şi Ministerul
pentru Românii de Pretutindeni urmăreşte cu îngrijorare evoluţia modificărilor
legislative în domeniul educaţiei în limba maternă în Ucraina, prin care se
prevede introducerea treptată a noului sistem educaţional şi înlocuirea limbii
materne de predare cu cea ucraineană, în licee şi facultăţi. În acest context,
ministrul Andreea Păstîrnac reiterează importanţa învăţământului în limba
maternă, ca element identitar esenţial în rândul comunităţii româneşti din Ucraina,
una dintre cele mai importante din punct de vedere cultural, istoric şi ca
pondere geografică.

Raportul Comisiei de anchetă a Parlamentului României privind
alegerile prezidenţiale din 2009, adoptat miercuri, susţine că s-au constatat
acţiuni concrete ale Preşedinţiei şi Guvernului de atunci pentru fraudarea
scrutinului, în favoarea candidatului Traian Băsescu, care, astfel, a câştigat
un nou mandat. Potrivit raportului, aceste acţiuni au fost premeditate şi
perfect sincronizate. Având în vedere faptul că diferenţa dintre cei doi
candidaţi, Traian Băsescu şi Mircea Geoană, a fost de doar 70 de mii de voturi,
adică aproximativ 0,7% din voturile valabil exprimate, amploarea acţiunilor a
fost de natură să schimbe rezultatul alegerilor, se arată în raport. Totodată, Comisia
consideră necesară adăugarea în Registrul electoral a unei rubrici cu
exprimarea intenţiei de vot a alegătorilor pentru estimarea corectă a secţiilor
de votare, inclusiv înscrierea în Registrul electoral pentru secţiile de votare
din străinătate, cu 6 luni înainte de alegeri, într-o rubrică specială, alta
decât cele referitoare la votul prin corespondenţă, a cetăţenilor din diaspora
care doresc să-şi exercite drepturile constituţionale de vot. Comisia propune,
printre altele, şi eliminarea posibilităţii de votare cu titluri de călătorie,
în secţiile din străinătate. Comisia va trimite raportul institutiilor
competente. Amintim că şi Parchetul General a deschis un dosar privind prezidenţialele
din 2009, pe care, însă, l-a clasat.

Ministrul Românilor de Pretutindeni, Andreea Păstârnac, a declarat,
la un eveniment dedicat Zilei Limbii Române, că, în diaspora, sunt mulţi copii
români care nu învaţă Limba maternă, precizând că, în Italia, din peste 750.000
de elevi români, doar 12.000 fac ore de Limba română în şcoală. Pe de altă
parte, Ministrul a amintit că statul român finanţează cinci şcoli de limba
română din Grecia şi importanţa cunoaşterii limbii materne trebuie oferită de
profesori şi specialişti. Cred foarte mult că după ce vom da manuale copiilor,
care astăzi învaţă în diaspora, avem nevoie de experţi, de vocile lingviştilor,
ale profesorilor de Limba română pentru a explica importanţa limbii materne, a
adăugat ministrul de resort.

7 September 2017
Dosarul prezidenţialelor din 2009

Parchetul General a
clasat dosarul alegerilor prezidenţiale din decembrie 2009, când senatorul popular de azi Traian
Băsescu şi-a adjudecat al doilea mandat de preşedinte al României, după ce l-a
învins în turul decisiv pe liderul PSD de atunci, Mircea Geoană.

Procurorii au
precizat că nu au identificat presupuse fapte
ilegale, precum abuzul în serviciu sau falsificarea documentelor şi evidenţelor
electorale. Parchetul a audiat, deja, câţiva politicieni care deţineau atunci
funcţii-cheie în statul român şi a cerut documente, considerate relevante, de
la Autoritatea Electorală Permanentă şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

Dosarul fusese deschis după ce controversatul jurnalist Dan Andronic a
afirmat că, în seara celui de-al doilea tur al prezidenţialelor de acum opt
ani, i-a întâlnit, într-un cadru informal, pe procurorul general Laura Codruţa
Kövesi, în prezent şefă DNA, pe fostul director al SRI, George Maior, acum
ambasador la Washington, şi pe prim-adjunctul acestuia, Florian Coldea. Şi că i
s-a părut că asistă la şedinţa unei celule de criză, mai ales că toţi cei
menţionaţi, a mai spus Andronic, riscau sa fie demişi în urma unei victorii a
lui Geoană. De unde şi crisparea cu care vor fi întâmpinat exit-poll-urile ce-l
indicau învingător pe Geonă şi uşurarea provocată de anunţul din zori că, după
numărarea voturilor, Băsescu a câştigat, totuşi, cu un avans de numai câteva
zeci de mii de sufragii. Independent
de decizia Parchetului, continuă investigaţiile comisiei parlamentare
speciale, înfiinţată, în primăvară, tot în urma declaraţiilor lui Andronic.

Preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, social-democratul Eugen
Nicolicea, explică: După cum ştiţi, până acuma se insista că n-ai voie să continui o
anchetă în Parlament dacă a început urmărirea penală, sau dacă există o anchetă
la Parchet. Nimeni n-a spus că, dacă nu mai există o anchetă la Parchet, este
afectată ancheta parlamentară.

De la bun încept, presa calificase drept un exerciţiu perfect democratic, dar
şi perfect platonic cercetarea în Parlament a circumstanţelor tulburi în care a
avut loc scrutinul şi a pus la îndoială credibilitatea celui care a detonat
bomba.

Trecut prin arest într-un dosar de corupţie, autor al unei cărţulii al
cărei titlu, 100%
anti-Băsescu,
vorbeşte de la sine despre convingerile lui din primii ani 2000, Andronic s-a
convertit apoi şi a preluat postul, foarte lucrativ, de consultant politic al
preşedintelui ulterior reales. În faţa comisiei, el a mărturisit că nu are date
noi faţă de cele prezentate, deja, în mass-media şi nici indicii potrivit
cărora alegerile ar fi fost fraudate.

Nici audierea unor politicieni ori
diplomaţi proeminenţi nu s-a soldat cu revelaţii zguduitoare. Comentatorii notează că nimic nu-i mai poate lua înapoi
mandatul prezidenţial lui Băsescu şi nimeni nu-l mai poate face pe Geoană şef
al statului. Singurul rezultat previzibil e, cred ei, că va spori neîncrederea
românilor într-o clasă politică deja grav discreditată.

28 June 2017
Jurnal românesc – 27.06.2017

Preşedintele Republicii Moldova, prorusul Igor Dodon, a afirmat, luni, că “declaraţiile şi acţiunile” fostului preşedinte al României, Traian Băsescu, la Congresul extraordinar al Partidului Unităţii Naţionale de la Chişinău “confirmă bănuielile” socialiştilor că o “parte însemnată a clasei politice de la Bucureşti doreşte lichidarea statalităţii moldoveneşti”. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, citată de portalul Deschide.md, Igor Dodon a insistat asupra interzicerii prin lege a unionismului şi a tragerii la răspundere a celor care organizează “campanii şi acţiuni de lichidare a statului Republica Moldova”.

Nou înfiinţatul Partid al Unităţii Naţionale a organizat, pe 25 iunie, primul său Congres extraordinar, după înscrierea formaţiunii în registrul partidelor politice din Republica Moldova. La congres au participat 1.200 de delegaţi şi invitaţi din Republica Moldova şi România. Printre invitaţii din România s-au numărat senatori şi deputaţi, precum şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale. Traian Băsescu a fost ales preşedinte de onoare al Partidului Unităţii Naţionale. În ianuarie, liderul de la Chişinău, Igor Dodon, i-a retras, prin decret, cetăţenia moldoveană lui Traian Băsescu.

Educaţia reprezintă o prioritate asumată de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) în conformitate cu obiectivele Strategiei naţionale pentru românii de pretutindeni din 2017-2020. În acest sens, MRP, Ministerul Educaţiei Naţionale şi cel de Externe au aprobat, prin ordin comun, metodologiile ce reglementează procedurile de şcolarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul preuniversitar şi superior de stat din România în anul de învăţământ 2017-2018, precum şi modalităţile prin care orice student sau elev român din afara graniţelor poate aplica pentru bursă de studiu în România.

În procesul de implementare a noii metodologii este prevăzută şi declaraţia de apartenenţă la identitatea culturală română, cuprinsă în Legea nr. 299/2007. Aceasta se poate completa pe proprie răspundere la sediul MRP din Bulevardul Primăverii nr. 22 în intervalul 9.00-18.00, de luni până vineri, fără programare prealabilă, pe baza actului de identitate deţinut de solicitant. Pentru informaţii suplimentare privind declaraţia de apartenenţă la identitatea culturală română, puteţi consulta experţii Ministerului pentru Românii de Pretutindeni prin email, la adresa: formularedu@mprp.gov.ro.

1.582 de copii din judeţul Brăila au, în prezent, unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, potrivit unei statistici prezentate, luni, de Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Brăila. Dintre aceşti copii, 1.164 au un singur părinte plecat în străinătate, 154 – ambii părinţi plecaţi şi 239 au un părinte unic susţinător peste hotare. Totodată, 25 de copii sunt reveniţi în ţară după o perioadă de şedere în străinătate, alături de părinţi, mai mare de un an. În 2016, la nivelul judeţului Brăila, au fost înregistraţi 2.528 de copii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă peste hotare.

27 June 2017
Nach Misstrauensvotum im Parlament: Präsident Iohannis lädt Parteien zu Beratungen ein

Der Misstrauensantrag gegen den sozialdemokratischen Premier Sorin Grindeanu erhielt am Mittwoch im rumänischen Parlament 241 Ja-Stimmen. Lediglich zehn Abgeordnete waren dagegen. Im Regierungsteam stimmten nur der Generalsekräter des Kabinetts Grindeanu und ehemaliger Premierminister Victor Ponta und der Kommunikationsminister Augustin Jianu mit Nein. An der Misstrauensabstimmung beteiligten sich nur die Regierungsparteien, die Opposition weigerte sich am internen Kampf der sozial-demokratischen Partei teilzunehmen, während die Gruppe nationaler Minderheiten, die jedes Mal dieselbe Stellung wie die Regierungsparteien einnimmt, ihren Mitgliedern diesmal freie Hand bei der Abstimmung ließ.

Nach 20 Jahren Mitgliedschaft in der PSD und knapp einem halben Jahr im Amt des Premiers, wurde Sorin Grindeanu aus der Partei ausgeschlossen. Der Parteichef Liviu Dragnea warf ihm vor, er habe das Regierungsprogramm nicht umgesetzt und die Wahlversprechen nicht gehalten, die Dezember 2016 die Sozial-Demokraten an die Macht gebracht hatten. Laut Dragnea, sei der Stand der Umsetzung entsprechender Wirtschaftsreformen gründlich überprüft worden. Das unbefriedigende Ergebnis führte dazu, dass dem Premier die politische Unterstützung entzogen wurde. Sorin Grindeanu wies die Vorwürfe zurück und lehnte den Rücktritt ab, infolgedessen brachte seine eigene Partei einen Misstrauensantrag gegen ihn ein.

Nachdem er das Misstrauensvotum des Parlaments erhielt, rief der abgewählte Premier zur Einigkeit in der Partei auf und versicherte, dass er das Amt interimistisch bekleiden wird, bis die Legislative einem neuen Kabinett grünes Licht gibt: Was in diesen Momenten zählt, ist, dass wir die Krise überwinden und alles tun, damit Rumänien bei ausländischen Investoren und den Regierungen aller Länder nach wie vor als stabiles und vorhersehbares Land gilt. Nach der Misstrauensabstimmung im Parlament sei die sozial-demokratische Partei nicht zerstritten, sondern hingegen stärker als zuvor, sagte der PSD-Chef und Initiator des Misstrauensantrags, Liviu Dragnea.

Bei den bevorstehenden Beratungen mit dem Staatschef Klaus Iohannis über eine neue Regierungsbildung, werde Dragnea einen Kandidaten vorschlagen, der von seiner Fähigkeit überzeugt, die Ziele des Regierungsprogramms zu erfüllen: Rumänien ist zur Normalität zurückgekehrt. PSD zusammen mit ihren Koalitionspartnern, den Liberalen von ALDE, haben die Verantwortung für ihr politisches Handeln übernommen, denn wir möchten kein Risiko eingehen, das ein ambitioniertes Regierungsprogramm infrage stellen könnte. Laut dem Vorsitzenden des Juniopartners der PSD, der Allianz der Liberalen und Demokraten ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, sei der Erfolg des Misstrauensantrags von Mittwoch der klare Beweis dafür, dass es im rumänischen Parlament eine funktionierende Mehrheit gebe.

Die wichtigste Partei aus dem rechten Oppositionslager, PNL, hat sich an der Abstimmung nicht beteiligt. Laut dem Chef der Liberalen, Ludovic Orban, könnten die Vorwürfe der Koalitionsregierung PSD-ALDE an Grindeanu der Koalition selber zur Last gelegt werden. Die sozial-liberale Regierungskoalition sei auf keinen Fall eine echte europäische Regierung, so Ludovic Orban: Am Montag soll unser nationaler Vorstand mit den Parlamentsgruppen zusammentreffen, um die Strategie der National-Liberalen Partei festzulegen. Das Land wird zur Normalität zurückkehren, erst wenn die die Sozial-Demokraten die Macht verlieren. Dieselbe Ansicht vertritt auch der Vorsitzende der Volkspartei PMP, Traian Băsescu. Der ehemalige Staatschef sagte: Die sozial-demokratische Partei und ihr Koalitionspartner ALDE haben gerade den Beweis geliefert, dass sie regierungsunfähig sind. Der Weg, den die parlamentarische Mehrheit von nun an einschlagen soll ist die Opposition.

Weder die Mitglieder der Demokratischen Union der Ungarn in Rumänien UDMR noch der sich in der Oppositon befindenden Union Rettet Rumänien USR haben an der Misstrauensabstimmung teilgenommen. Der USR-Abgerordnete Dan Barna sagte, dasselbe Engagement, das die Regierungsparteien jetzt bewiesen, hätten sie lieber für einen guten Zweck gezeigt.

22 June 2017
June 13, 2017 UPDATE

GRINDEANU CABINET — The fate of the Grindeanu Cabinet will be decided on Wednesday’s meeting of the Social Democratic Party’s Executive committee, which will assess each minister and discuss potential reshuffles. At the end of last week the party leader Liviu Dragnea, who is also the speaker of the Chamber of Deputies, expressed his discontent regarding the activity of certain ministers. Dragnea said he rules out changing the entire structure of the cabinet. In turn, Prime Minister Sorin Grideanu said he is conducting his own analysis and said he was pleased with his Cabinet’s overall performance. In another development, the presidency announced it was monitoring political moves aimed at changing the Government’s structure.

IOHANNIS — Romania’s president Klaus Iohannis will pay an official visit to Berlin over June 19-21. The president will meet his German counterpart, Frank Walter Steinmeir and Chancellor Angela Merkel. Talks will focus on boosting bilateral relations and hot topics on the international and European agenda. On June 20 the President will be guest of honor in a ceremony commemorating the victims of refuge and expulsion at the German History Museum, where he will also deliver a speech. According to the presidency, 2017 marks 50 years since the launch of Romanian-German relations, 25 years since the cooperation and partnership agreement was signed between the two countries and 10 years since Romania joined the EU. Over June 22-23, president Iohannis will attend the European Summer Council, with migration, defense policy and Brexit as the main topics on its agenda. On the sidelines of the Council meeting Klaus Iohannis will also meet with the new French president, Emmanuel Macron.

PROSECUTION – Romanian prosecutors re-started the criminal prosecution of the former president of Romania Traian Basescu, for abuse of office in the so called ‘Flora’ case, after judges with the High Court of Cassation and Justice admitted the request filed by the Prosecutor’s Office. The case was re-opened after a businessman filed a complaint, accusing Traian Basescu of having illegally returned, back in 2003, when he was the mayor of Bucharest, a 40,000 square meter piece of land. The commercial complex ‘Flora’ was later built on that ground. The businessman claims that Basescu abused his office by endorsing the return of the property, and the damage is estimated at more than 100 million Euros.

STATISTICS – According to the National Statistics Institute, the average income in Romania went up by 1% in April, reaching the equivalent of 520 Euro, which is a historic record. The most significant increases were reported in relation to financial transactions and auxiliary activities, while decreases were recorded in the oil and natural gas extraction industry and in the pharmaceutical manufacturing industry. In another development, the number of pensioners dropped to under 5.2 million, and the average pension went up by 8.1%, reaching some 220 Euro. The pensioners/employees ratio is still 9 to10, which means that 10 employees support 9 pensioners.

COMMEMORATION — The first president in post-communist Romania, Ion Iliescu, the then Prime Minister Petre Roman and Intelligence chief Virgil Magureanu were indicted and accused of crimes against humanity on Tuesday in the case investigating the miners’ raids of June 13-15, 1990, which put an end to a large-scale rally against the left wing power instated after the fall of the communist dictatorship in December 1989. Against the background of violent clashes in the capital, which the army had already managed to stifle, the then president of the country Ion Iliescu claimed the right wing had planned a coup and called on the population to defend the democratic institutions. As a result of the call, miners from Jiu Valley came to Bucharest and attacked the University, the headquarters of the main opposition parties and the offices of independent publications. Their raids ended in four deaths, hundreds of people wounded and more than one thousand people arrested abusively. Romania’s image abroad was also affected by the violent raid of June 1990.

RUSSIA — The Kremlin on Tuesday said the unauthorized anticorruption protests organized by opposition leader Aleksei Navalny are a threat to public opinion. Navalny was sentenced to 30 days in prison. In turn, Russian officials said they will not respond to Washington’s plea to release the protesters from arrest. Large protests were staged in Moscow and Saint Petersburg, the Russian riot police launching an assault on the crowd after protests started voicing anti-regime slogans. Some 2,000 people were arrested, including scores of students and young people. (Translated by V. Palcu)

13 June 2017
13.06.2017

Enquête – Les procureurs roumains redémarrent les poursuites pénales à l’encontre de l’ancien président roumain Traian Basescu, accusé d’abus de fonction dans le dossier appelé « Flora ». La Haute Cour de Cassation et de Justice a admis la demande du Parquet en ce sens, la décision étant définitive. L’enquête a été rouverte après qu’un homme d’affaires ait déposé une plainte pour abus de fonction, accusant Traian Basescu d’avoir rétrocédé illégalement un terrain de 40.000 m carrés, en 2003, lorsqu’il était maire général de la capitale. Un terrain sur lequel a été construit le complexe commercial Flora. Selon l’homme d’affaires, Traian Basescu aurait abusé de sa fonction au moment où il a avalisé la rétrocession du terrain en question, causant ainsi un préjudice de plus de 100 millions d’euros.

Revenus – En Roumanie, le revenu moyen national a augmenté de 1% au mois d’avril, jusqu’à 2.366 lei (l’équivalent de quelque 520 euros), soit un nouveau record historique, a fait savoir ce mardi l’Institut national de la statistique. C’est l’extraction du pétrole et du gaz naturel qui a connu la baisse la plus importante côté revenus, tout comme la fabrication de produits pharmaceutiques. En revanche, les intermédiations financières et leurs activités auxiliaires se sont avérées les plus profitables. Par ailleurs, le nombre des retraités a baissé en Roumanie en dessous des 5,2 millions, alors que la pension de retraite moyenne a augmenté de 8%, pour atteindre les 1016 lei (soit quelque 220 euros), constate également l’Institut national de la statistiques. En même temps, au niveau national, le rapport entre le nombre des retraités et celui des salariés reste de 9 à 10, ce qui signifie que 10 salariés actifs soutiennent 9 retraités.

Commémoration – La Roumanie commémore ces jours-ci les 27 ans écoulés depuis la descente des mineurs sur Bucarest, du 13 au 15 juin 1990, qui a mis fin à une ample manifestation contre le pouvoir de gauche installé après la chute de la dictature communiste en décembre 1989. Sur toile de fond d’échauffourées à Bucarest, que les forces de l’ordre avaient déjà réussi à contrôler, le président de l’époque, Ion Iliescu, avait invoqué une tentative de putsch de l’extrême droite et demandé à la population de défendre les institutions démocratiques. La descente des mineurs de la Vallée du Jiu à Bucarest, où ils ont attaqué l’Université, les sièges des partis d’opposition et les rédactions des quotidiens indépendants, s’est soldée par quatre décès officiellement enregistrés, des centaines de blessés et un million de personnes arrêtés abusivement. L’image de la Roumanie à l’étranger a été affectée par les violences de juin ’90. L’ex-président Ion Iliescu, l’ex-premier ministre Petre Roman et le directeur des renseignements de l’époque, Virgil Magureanu, ainsi que 15 autres responsables ont été inculpés dans le dossier de la descente des mineurs, rouvert en 2015 par le Parquet général.

Handball – La sélection nationale de handball de Roumanie rencontre ce mardi l’Autriche, dans le cadre d’un match décisif du barrage en vue de la qualification au Championnat du monde, qui aura lieu en décembre en Allemagne. Lors du match aller, vendredi à domicile, à Oradea dans l’ouest du pays, les sportives roumaines ont vaincu, les Autricheinnes sur le score de 34 à 29. La Roumanie est l’unique pays au monde à avoir participé à toutes les 22 éditions du Championnat du monde. En 2015 elle en a décroché le bronze.

Foot – La sélection nationale de foot de Roumanie doit rencontrer ce mardi, à domicile, la sélection du Chili dans un match amical. C’est le premier match de l’équipe nationale après la défaite, samedi, 1 but à 3 face à la Pologne, dans le groupe E des préliminaires de la Coupe du Monde de l’année prochaine en Russie. Le leader du groupe c’est la Pologne, avec 16 points, suivie par le Monténégro et le Danemark, les deux avec 10 points, par la Roumanie et l’Arménie, avec six points chacune et par le Kazakhstan avec 2 points. Le prochain match de la Roumanie dans les préliminaires de la Coupe du monde est prévu pour le 1er septembre, à domicile, contre l’Arménie. Dans le cadre de ces préliminaires, l’équipe de Roumanie est dirigée par le sélectionneur allemand Cristoph Daum. Installé l’année dernière, après le parcours modeste de la sélection nationale à l’Euro de France, M Daum est contesté par la presse et par les supporters roumains qui déplorent le manque de progrès de l’équipe.

Météo – Nous avons du beau temps ce mardi en Roumanie, il fait de plus en plus chaud, notamment dans le sud du pays. Les températures maximales vont de 24 à 34 degrés. 28 degrés et du soleil à midi à Bucarest.

13 June 2017
June 13, 2017

CORRUPTION – Romanian prosecutors re-started the criminal prosecution of the former president of Romania Traian Basescu, for abuse of office in the so called Flora case, after judges with the High Court of Cassation and Justice admitted the request filed by the Prosecutors Office. The case was re-opened after a businessman filed a complaint, accusing Traian Basescu of having illegally returned, back in 2003, when he was the mayor of Bucharest, a 40,000 square meter piece of land. The commercial complex Flora was later built on that ground. The businessman claims that Basescu abused his office by endorsing the return of the property, and the damage is estimated at more than 100 million Euros.

NSI – According to the National Statistics Institute, the average income in Romania went up by 1% in April, reaching the equivalent of 520 Euro, which is a historic record. The most significant increases were reported in relation to financial transactions and auxiliary activities, while decreases were recorded in the oil and natural gas extraction industry and in the pharmaceutical manufacturing industry. In another development, the number of pensioners dropped to under 5.2 million, and the average pension went up by 8.1%, reaching some 220 Euro. The pensioners/employees ratio is still 9 to10, which means that 10 employees support 9 pensioners.

MINERS RAID – Romania is commemorating 27 years since miners raids of June 13-15, 1990, which put an end to a large-scale rally against the left wing power instated after the fall of the communist dictatorship in December 1989. Against the background of violent clashes in the capital, which the army had already managed to stifle, the then president of the country Ion Iliescu claimed the right wing had planned a coup and called on the population to defend the democratic institutions. As a result of the call, miners from Jiu Valley came to Bucharest and attacked the University, the headquarters of the main opposition parties and the offices of independent publications. Their raids ended in four deaths, hundreds of people wounded and more than one thousand people arrested abusively. Romanias image abroad was also affected by the violent raid of June 1990. As part of the investigation, restarted in 2015, the General Prosecutors Office has prosecuted the former president Ion Iliescu, the former Prime Minister Petre Roman and the Director of the Romanian Intelligence Service Virgil Magureanu, alongside another 15 people.

RUSSIA – The main opponent of the Russian President Vladimir Putin, Alexei Navalny, was sentenced last night to 30 days in prison for staging unauthorized manifestations across the country, against corruption in politics. His main collaborators and the opposition politician Ilya Yashin were also detained. The largest number of protest rallies were held in Moscow and Sankt Petersburg, with thousands of people participating. The special police OMON intervened brutally when activists started chanting against the regime, and arrested some 2000 people in the two cities, including youth and even pupils. The US and the EU have condemned the arrests and have called on Moscow to release them.

HANDBALL – Romanias womens handball team is playing today, away from home, against the Austrian squad, in the decisive leg of World Championships qualifiers. In the first game, on Friday night, on home turf, in Oradea, north-western Romania, the Romanians defeated Austria 34-29. Romania is the only country that has participated in all 22 editions of the World Championship, and in 2015 it won the bronze medal.

FOOTBALL – Tonight, Romanias national football team takes on in Cluj, north-western Romania, the representative of Chile, in a friendly game. This is the first match to be played before the Romanian supporters after the defeat sustained in Warsaw on Saturday, when the national squad lost 1-3 to Warsaw, in the World Cup preliminaries group E. Poland is leader of the group with 16 points, followed by Montenegro and Denmark, both with 10 points, Romania and Armenia with 6 and Kazakhstan with 2 points. In the next preliminary match, Romania will play against Armenia, on September 1st. For the first time in its history, Romania is trained by a German , Cristoph Daum. He is increasingly contested by the Romania media, supporters and specialists, who say that he has done nothing to improve the performance of the national squad.

13 June 2017
Rumänisches Parlament: Sonderausschuss verhört Akteure der Präsidentschaftswahl 2009

Ein parlamentarischer Sonderausschuss wurde neuerdings mit dem Ziel gegründet, die Umstände, in denen Traian Băsescu 2009 die Stichwahl gegen den damaligen PDS-Chef Mircea Geoană gewonnen hat, zu klären. Dazu führten die Enthüllungen des Journalisten Dan Andronic, denen zufolge es am Vorabend der besagten Stichwal vor acht Jahren ein informelles Treffen zwischen der damaligen Generalstaatsanwältin Laura Codruţa Kövesi (heute Leiterin der Nationalen Antikorruptionsbehörde DNA), dem ehemaligen Leiter des Inlandsnachrichtendienstes George Maior (heute Botschafter in den USA) und seinem Stellverstretenden Florian Coldea gab. Somit deutete der Journalist an, dass Kövesi, Maior und Coldea das Wahlergebniss zugunsten von Băsescu manipuliert hätten. Hätte Geoană die Wahlen gewonnen, wären die Stellen der erwähnten Personen gefährdet, erläuterte Andronic.

Nach ersten Hochrechnungen war der Sozialdemokrat Geoană 2009 in der Stichwahl für das Präsidentenamt in Führung gegangen und lag damit deutlich vor dem damals amtierenden Staatsoberhaupt Traian Băsescu, der sich um eine zweite Amtszeit beworben hatte. Entgegen den Prognosen, setzte sich Băsescu gegen jedoch Geoană knapp durch. Als er am Montag vom parlamentarishen Untersuchungsausschuss verhört wurde, sagte Andronic, er könne weder neue Informationen noch Beweise für einen Wahlbetrug bringen. Der in einem Korruptionsverfahren angeklagte Journalist ist Autor des Buches 100% gegen Băsescu, später wurde er jedoch zum politischen Berater Băsescus.

Am Dienstag erschienen vor dem Sonderausschuss sowohl der ehemalige Präsidentschaftskandidat Geoană als auch sein Wahlkampfchef , der Sozial-Demokrat Viorel Hrebenciuc. Laut Geoană habe es willkürliche Anstrenungen gegeben, koordiniert von Entscheidungsträgern auf dem höchsten Niveau des Landes, das Wahlergebnis zu beeinflussen. Auch Hrebenciuc deutete einen Wahlbetrug an. Bei Auslandswahllokalen hätten innerhalb 4 Stunden über eintausend Menschen ihre Stimme abgegeben, sagte der ehemalige Wahlkampfchef des Sozial-Demokraten Geoană. Laut dem damaligen Vorsitzenden der permanenten Wahlbehörde Octavian Opriş, sei die Präsidentschaftswahl 2009 gesetzmäßig verlaufen, das habe auch die Prüfung der von zuständigen Personen unterzeichneten Dokumente ergeben.

Opriş gab jedoch zu, der Ablauf am Wahltag sei bei der rumänischen Botschaft in Paris, seiner Ansicht nach, nicht gerade richtig gewesen. Das Amt des Botschafters in Paris bekleidete damals der Traian Băsescu nahe stehende Intellektuelle Teodor Baconschi. Der parlamentarische Untersuchungsausschuss soll Politiker und Diplomaten demnächst verhören, die als wichtige Akteure der Präsidentschaftswahl von 2009 gelten. Egal welches Ergebnis der Ausschuss erzielt, kann weder dem damaligen Präsidenten die zweite Amtszeit zurückgenommen noch Geoană zum Präsidenten gemacht werden. Viele politische Kommentaroren sind darin einig, das einzige vorhersagbare Ergebnis sei ein zunehmender Vertrauensverlust in die bereits kompromittierte politische Klasse Rumäniens.

24 May 2017
Behind the scenes of the 2009 presidential election

In a very democratic, although
rather perfunctory move, a special Parliament committee is investigating the
unclear circumstances in which in 2009 Traian Basescu won a second term in
office as president of Romania, after defeating the then president of the
Social Democratic Party Mircea Geoana in the runoff. The committee was set up
following disclosures by the controversial journalist Dan Andronic. Heard on
Monday, he said he had no other information apart from what he had already made
public, nor any evidence that the election had been rigged. A questionable
character, arrested last year in a corruption-related investigation, and the
author of a booklet whose very title, 100% anti-Basescu, is tale-telling of
his firm beliefs in the early 2000s, Andronic later switched sides and got a
well-paid job as political adviser to then-president Basescu.

He said in an interview recently
that on the night of the runoff 8 years ago, he had met, in an informal setting,
with the then Prosecutor General of Romania Laura Codruta Kovesi, currently the
head of the National Anti-Corruption Directorate, the former head of the
Romanian Intelligence Service George Maior, now the Ambassador of Romania to
Washington, and his deputy Florian Coldea. According to Andronic, the meeting
looked very much like the gathering of a crisis committee. All the
participants, Andronic went on to say, risked losing their positions had Geoana
won the election. Hence the tension with which they received the exit-polls
indicating the Social Democrat Geoana as the winner, and the sigh of relief at
the news, made public the next morning, that Basescu had won after all, by a
very narrow margin.

On Tuesday, both Geoana and his
campaign chief Viorel Hrebenciuc, appeared before the committee. Still
unconsoled after that defeat, which made him a subject matter for many jokes,
Geoana said there had been a deliberate effort, coordinated by top-level
leaders of public institutions in Romania, and intended to influence the
outcome of that election. Hrebenciuc, too, said he suspected a fraud,
especially in the polling stations abroad, some of which had reported more than
a thousand voters in only 14 hours.

The former chief of the Permanent
Electoral Authority, Octavian Opris, said that, according to documents signed
by officers with the relevant institutions, the 2009 elections took place in
normal conditions and all the relevant documents were legal. Opris admitted,
nonetheless, that the way the vote had been organized at the Romanian Embassy
in Paris, run at that time by a very pro-Basescu Ambassador, Teodor Baconschi,
did not look completely right.

The parliamentary committee will
next hear other prominent diplomats and politicians involved in that election.
Commentators note that, even if shattering revelations were made, nothing can
now take back Basescu’s term in office or make Geoana president instead. The
only likely consequence of the investigation is that people’s distrust of an
already unpopular political class would be dramatically reinforced.

24 May 2017
Din culisele prezidenţialelor din 2009

Exerciţiu perfect democratic, dar şi perfect platonic,
cercetarea circumstanţelor tulburi în care, în 2009, senatorul popular de azi Traian
Băsescu şi-a adjudecat al doilea mandat de preşedinte al României, după ce l-a
învins în turul decisiv pe liderul PSD de atunci, Mircea Geoană, face obiectul
unei comisii parlamentare speciale.

Bomba a fost detonată de controversatul
jurnalist Dan Andronic, ale cărui dezvăluiri au condus la crearea comisiei.
Audiat luni, el a mărturisit că nu are date noi faţă de cele prezentate, deja,
în mass-media şi nici indicii potrivit cărora alegerile ar fi fost fraudate.

Personaj
sulfuros, trecut, anul trecut, prin arest într-un dosar de corupţie, autor al
unei cărţulii al cărei titlu, 100% anti-Băsescu, vorbeşte de la sine despre convingerile lui din
primii ani 2000, Andronic s-a convertit apoi şi a preluat postul, foarte
lucrativ, de consultant politic al preşedintelui din epocă. Recent, el a afirmat
că în seara celui de-al doilea tur al prezidenţialelor de acum opt ani i-a
întâlnit, într-un cadru informal, pe procurorul general Laura Codruţa Kövesi, în
prezent şefă DNA, pe fostul director al SRI, George Maior, acum ambasador la
Washington, şi pe prim-adjunctul acestuia, Florian Coldea, şi că i s-a părut că
asistă la şedinţa unei celule de criză. Toţi cei menţionaţi, a mai spus
Andronic, riscau sa fie demişi în urma unei victorii a lui Geoană. De unde şi
crisparea cu care vor fi întâmpinat exit-poll-urile ce-l indicau învingător pe
liderul social-democrat şi uşurarea provocată de anunţul din zori că, după
numărarea voturilor, Băsescu a câştigat, totuşi, cu un avans de numai câteva
zeci de mii de sufragii.

Marţi, atât Geoană, cât şi şeful său de campanie,
fostul parlamentar social-democrat Viorel Hrebenciuc, au compărut în faţa
comisiei. Încă neconsolat după înfrângerea de atunci, când ajunsese şi obiect
de bancuri, Geoană a afirmat că a existat un efort deliberat, coordonat de la cel
mai înalt nivel al statului român, de influenţare a alegerilor.
Şi Hrebenciuc a declarat că bănuieşte o fraudă, mai ales în diaspora, unde au fost secţii la care au votat, în doar 14 ore, peste o
mie de persoane.

Fostul preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente,
Octavian Opriş, a precizat că, aşa cum reiese din actele asumate şi semnate de
persoanele cu atribuţii în domeniu, alegerile din 2009 s-au desfăşurat în mod
normal, toate documentele trecând pragul legalităţii. Opriş a recunoscut,
totuşi, că nu i s-a părut corect modul în care, de pildă, s-a desfăşurat
scrutinul la Ambasada României de la Paris, condusă, atunci, de foarte băsistul
intelectual public Teodor Baconschi.

Comisia
parlamentară va continua audierea unor politicieni şi diplomaţi proeminenţi, implicaţi
în scrutinul de atunci. Comentatorii notează, că, fie şi în cazul unor
revelaţii zguduitoare, nimic nu-i mai poate lua înapoi mandatul prezidenţial
lui Băsescu şi nimeni nu-l mai poate face pe Geoană şef al statului. Singurul
rezultat previzibil e că va spori dramatic neîncrederea romanilor într-o clasă
politică deja grav discreditată.

24 May 2017
Parlamentarische Untersuchungskommission soll am Montag ihre Arbeit starten

Ein Untersuchungsausschuss, der die Umstände klären soll, in denen Traian Băsescu in 2009 zum zweiten Mal zum rumänischen Staatsoberhaupt gewählt wurde, wird am Montag die Verhörserie mit dem Journalisten und dem politischen Berater Dan Andronic starten. Er war derjenige, der über ein seltsames Treffen in der Wahlnacht berichtete: die damalige Generalstaatsanwältin und heute oberste Korruptionswächterin Laura Codruţa Kovesi, der damalige Geheimdienstchef und heutige Botschafter in den USA, George Cristian Maior und dessen Stellvertreter, General Florian Coldea, sollen sich getroffen und über den Ausgang der Wahl diskutiert haben. Das geschah am Abend der Stichwahl, die überraschenderweise von Băsescu gewonnen wurde. Der große Verlierer der Wahl war Mircea Geoană, damals Chef der Sozialdemokratischen Partei. Andronic gab zu verstehen, dass die betreffenden Personen eine weite Operation zur Manipulation der Stimmabgabe für Băsescu koordiniert haben.

Nach dem Verhör von Dan Andronic werden die Vertreter der Ständigen Wahlbehörde, Mircea Geoană, die Verantwortlichen für seine Wahlkampagne, und diejenigen, die 2009 an der Spitze des Innenministeriums und des Dienstes für Sonderkommunikation STS waren, folgen. Der sozialdemokratische Senator Mihai Fifor, erklärte, alle die 2009 in der Wahlkampgane verwickelt waren, werden von dem Untersuchungsausschuss verhört:

“Meine Kollegen waren der Ansicht, dass wir mit dem Verhör der Personen starten sollen, die Unregelmäßigkeiten bei der Stichwahl beanstanden haben. Deshalb haben wir in dieser Art unsere Untersuchungen begonnen. Wir haben uns nicht gewünscht, dass das eine politische Aktivität zu sein scheint, es geht nicht darum. Wir versuchen objektiv zu sein. Natürlich wird auch Herr Traian Băsescu eingeladen. Die Aktivität der Untersuchungskommission soll korrekt und ohne jedwelche Spur von Racheabsicht verlaufen .

Den neuen Regelungen zufolge, müssen sich alle, die zum Verhör gerufen werden, unabhängig des bekleideten Amtes, melden. Die Staatsanwaltschaft führe ein Justizverfahren, das genau die Tatsachen untersucht, die auch die parlamentarische Kommission beleuchtet. Einige Stimmen behaupten, das unausgedrückte Ziel der parlamentarische Untersuchungskommission sei das Verhör von Laura Codruţa Koveşi, der Leiterin der Nationalen Antikorruptionsbehörde DNA, die von den Sozialdemokraten sehr ungeliebt sei.

Der sehr geringe Unterschied von nur wenigen Tausend Stimmen, die massive Stimmabgabe in sehr vielen Sonderwahllokalen und die Berichte über verdächtige Vorgänge bei Wahllokalen im Ausland legte auch damals viele Fragen offen. Das müssen nun die Staatsanwälte untersuchen. Sie ermitteln gegen Fälschung von Dokumenten und Amtsmissbrauch.

18 May 2017