Radio România Internațional

Tag: Transnistria

January 11, 2025

A roundup of local and international news.

ENERGY – Electricity and thermal energy production is expected to register a 2% decrease this year compared to 2024, but will go up in the next three years, according to the autumn forecast of the National Strategy and Forecast Commission for 2024-2028. Thus, in 2026, electricity and thermal energy production is estimated to increase by 1.4%. In 2027, it will increase by 1.5% and in 2028 by 1.3%.

TRANSNISTRIA – The regime in Transnistria, an autonomous region part of the Republic of Moldova, has extended the state of energy emergency until the beginning of February. Since January 1, the Transnistrian region has no longer received natural gas from Russia, and more than 50,000 households have been left without gas and almost 1,500 blocks of flats have had no heat or hot water. The authorities in Tiraspol refused the help offered by the Chisinau administration, which so far has managed to ensure the supply of natural gas and electricity to the right bank of the Dniester. Since the beginning of the year, more than half of the electricity needed has been ensured thanks to imports from Romania. Meanwhile, Chisinau has started the steps to connect several localities in the security zone to the energy system on the right side of the Dniester, which are now connected to the gas and electricity networks of Transnistria.

CATHEDRAL – The construction of the National Cathedral in Bucharest will be completed this year, in fall. On October 26, it is to be consecrated by Ecumenical Patriarch Bartholomew I of Constantinople and Patriarch Daniel of the Romanian Orthodox Church. According to the Patriarchy’s press agency, the event will also mark the 140th anniversary of the Romanian Orthodox Church’s recognition of its status as an autocephalous church and 100 years since it was elevated to the rank of patriarchacy. The works on the cathedral are almost complete. This year, the cross on the main spire is to be installed. Other works are also needed, such as completing the interior installations or installing the exterior stained glass windows. At the same time, over 200 painters are working on the completion of the mosaic icons. In fact, the mosaic iconostasis on an area of over 400 square meters is the largest of its kind in the Orthodox world.

CULTURE – The President of the Romanian Cultural Institute and of the European Union National Institutes for Culture, Liviu Jicman, is in the United States, from January 10 to 17, for a series of meetings, in New York and Washington DC, with leaders of the cultural sector, the American administration and technology. Jicman will convey the message of the importance of culture and the arts in international relations, including transatlantic ones, and will advocate for the intensification of cultural-artistic partnerships between cultural institutions and personalities located in Europe and the United States. Liviu Jicman will also open, together with the Romanian Ambassador in the US, Andrei Muraru, the New York and Washington performances of the North American tour of the show inspired by Marin Sorescu’s novel “Vision of the Burrow”, performed by Simona Măcănescu and Mircea Florian. The show is performed on the occasion of National Culture Day both in the United States and in Canada, in Vancouver, with the support of the Romanian Embassy in the US and the Consulate General of Romania in Vancouver.

LEGISLATION – The Bucharest Government will adopt, next week, the necessary legislation for the presidential elections, according to the calendar agreed on by the PSD-PNL-UDMR ruling coalition, with the first round on May 4 and the second on May 18. It is one of the priorities announced by Prime Minister Marcel Ciolacu in the most recent meeting. Another priority, Ciolacu said, is the completion and approval of the draft budget for this year by the end of the month, so that the document is debated and voted on by Parliament in the very first week of the Parliament’s session. The third major priority mentioned by Marcel Ciolacu is establishing the best way to continue supporting the population through capped prices for energy and gas, after April 1. At the end of March, the current support scheme expires, and its short-term extension – three or six months – was also mentioned by the Minister of Energy as an option. There are, however, other options to be considered, and the decision must be made by February 1.

WILDFIRE – The American authorities have requested the evacuation of the Consulate General of Romania in Los Angeles, in the context of the severe wildfires that have mainly affected Los Angeles in the State of California, the Ministry of Foreign Affairs in Bucharest has announced. Thus, the consular office temporarily suspends its activity. Emergency consular services continue to be provided for Romanian citizens through a mobile consular team, which can be contacted at the emergency phone number of the Consulate General of Romania in Los Angeles: +13107210474. The MFA advises Romanian citizens who are in Los Angeles to follow the instructions of local authorities and to call the single emergency number 911 in case of imminent danger. So far, there are no reports of deceased Romanian citizens, and, at the consular office level, no requests for consular assistance have been received.

11 January 2025
March 17, 2024

Elections – In Bucharest, the Central Electoral Bureau was legally established for the European Parliament and local elections on June 9. Besides the seven judges from the High Court of Cassation and Justice, chosen by drawing of lots, the Central Electoral Bureau also includes the president and the two vice-presidents of the Permanent Electoral Authority. The following political groups and organizations of national minorities are also represented: Social Democratic Party – PSD, National Liberal Party – PNL, Save Romania Union – USR, Alliance for the Union of Romanians – AUR, Democratic Union of Ethnic Hungarians in Romania – UDMR, PRO Romania and the Parliamentary Group of National Minorities in the Chamber of Deputies. The opposition parties Force of the Right, People’s Movement Party – PMP and REPER are dissatisfied because, although they requested this, they did not manage to have representatives in the Central Electoral Bureau, as they do not meet certain criteria. The leaders of the Force of the Right speak of an incredible abuse and announce that they will address the High Court of Cassation and Justice, and USR president Cătălin Drulă claims that they have signals that the power would like to block the participation of the United Right Alliance in the June 9 elections. The Central Electoral Bureau is to pronounce on Sunday on the registration of this alliance formed by USR, PMP and the Force of the Right. If it were rejected, the three parties would not be able to have candidates under the same electoral sign in the summer elections.

Ukraine – Romania condemns the Russian elections in the temporarily occupied and illegally annexed Ukrainian territories. The Romanian Foreign Ministry appreciates, in a post on the Internet, that the elections organized by Russia in these regions violate international law, the sovereignty and territorial integrity of Ukraine, are illegal and illegitimate, and their result is null. The Romanian diplomacy strongly condemns the organization of polling stations in Transnistria region in the Republic of Moldova and in the Abkhazia and South Ossetia regions of Georgia, without the consent of the authorities in Chisinau and Tbilisi, respectively. On the other hand, the ambassador of the Russian Federation to Bucharest, Valeri Kuzmin, was summoned to the headquarters of the Romanian Foreign Ministry, in relation to a series of recent statements by the Russian side. On the occasion of the summoning called by Minister Luminiţa Odobescu, the ambassador was notified about the deep dissatisfaction of the Romanian side with regard to the distorted, truncated and inconsistent manner in which important topics of bilateral relevance are addressed, including in the public communication of the Embassy of the Russian Federation, which originate in the historical past.

Russia – Sunday is the last day of voting in Russia for the presidential election, which is expected to give a new six-year mandate to Vladimir Putin. More than half of the voters went to the polls in the first two days, marked by sporadic incidents, but mostly by drone attacks on Russian territory, attributed to Ukraine. A new attack on a refinery in southern Russia was reported on Sunday in Krasnodar, with regional authorities saying it was caused by a fire and that one person died of cardiac arrest. All week there have been such attacks, and President Putin has warned that Kyiv’s attempts to disrupt the electoral process will not go unpunished. The team of the deceased leader of the Russian opposition, Alexei Navalny, informed that, on Sunday, there were several protests against the predictable re-election of the acting president Vladimir Putin. In Russia’s Far East, in Vladivostok, Novosibirsk, Omsk, Irkutsk and other Siberian cities, people took part in the “Noon Against Putin” at lunchtime, Navalny’s team reported in a live broadcast on YouTube. At the same time, listening to the call of Putin’s opponents, hundreds of people queued at the same hour at a polling station in Yekaterinburg in the Ural Mountains. Other Putin opponents, such as the exiled Russian businessman Mikhail Khodorkovsky, who lives in the United Kingdom, called on people not to be afraid and to take part in the campaign.

Madrigal – The “Madrigal Marin Constantin” choir filmed, in a world premiere, a video at the ruins of Machu Picchu in Peru. Being on tour in South America for the first time, the National Chamber Choir organized the filming of the second episode of the series “Romanian contemporary music in contemporary ancient spaces”, at an altitude of 2,400 meters, in the “lost city of the Incas”, one of the most beautiful and mysterious ancient spaces of the world. The first episode of the series was filmed in Sarmizegetusa, in Romania, and was released on January 15, on the National Culture Day.

Protests – Trade unionists of the Sanitary Solidarity Federation decide, these days, whether to start an all-out strike. They are consulted through an online referendum, as the federation considers the 20% salary increase approved by the Romanian government as insufficient. The increase would be granted in two equal installments, until the summer. On Monday, the union leadership is scheduled to have a meeting where a decision could be made regarding the protest. Last week, several thousand members of the Sanitary Solidarity Federation protested in Bucharest asking for the index-linking of salary incomes according to the inflation rate and the updating of the amounts related to increments and on-call services. (LS)

17 March 2024
February 29, 2024 UPDATE

TRANSNISTIA – Senate Speaker Nicolae Ciucă on Thursday met with Oleg Serebrian, Moldova’s Deputy Prime Minister for Reintegration. “The Transnistrian question needs a peaceful and sustainable solution, in line with international law and with the observance of the sovereignty and territorial integrity of the Republic of Moldova, without hindering its European track”, Nicolae Ciucă later wrote on Facebook. The Romanian official congratulated the Moldovan administration “for its responsible and balanced approach to this complex issue, particularly at a time ridden with regional challenges”. The so-called Congress of Deputies in Tiraspol passed a resolution calling on the Russian State Duma to take action with a view to protecting separatist Transnistria, in the context of what signatories have described as growing pressure from the Republic of Moldova. The Russian Foreign Minister says the protection of inhabitants of Transnistria is key to Moscow. The United States firmly support the sovereignty and territorial integrity of the Republic of Moldova within its internationally recognized borders, the US Department of State spokesman, Matthew Miller said in response.

ELECTIONS – The first round of the presidential election in Romania will take place on September 15, and the second, if necessary, on September 29. The leaders of the governing coalition (PSD and PNL) also decided that the European Parliament elections will take place concurrently with the local election, on June 9, whereas parliamentary elections will be held on December 8. Initially, the Social-Democrats and the Liberals wanted to organize the European Parliament election during two days for the Romanians abroad, but they gave up this option. Such a measure would have violated the constitutional right of Romanians at home, who would have had only one day to vote.

JOBS – 1,200 young and adult Ukrainian refugees, asylum seekers in neighboring Romania, as well as Romanians from vulnerable categories will be helped to find a job, to be independent from an economic and social point of view. The “World Vision Romania” foundation is launching a project through which people will be advised, will learn the Romanian language, receive support for recognizing their diplomas, benefit from grants to support entrepreneurial initiatives and support vouchers to stimulate integration on the labor market. Almost 160,000 Ukrainians filed for forms of legal protection from the Romanian state, with some 80,000 Ukrainians currently registered as residing in the country at the start of the month. Half of them say that they want to get a job or start a business in Romania.

DUST – A large plume of Saharan dust will transit Romania’s territory, which is expected to lead to an increase in the volume of suspended particles and by extension atmospheric pollution, the Romanian Environment Ministry announced. According to the national grid monitoring air quality, the largest concentrations of dust will be reported in the west and southwest, where suspended particles will be associated with rainfall. Traces of this reddish dust can be observed on vehicles and other outdoor objects.

FENCING – Romania’s men’s sabre team on Thursday won gold at the U20 European Championships hosted by Naples, Italy. In the finals Romania defeated France 45-36. Made up of Casian Cîdu, Vlad Covaliu, Mihnea Enache and Radu Niţu, Romania trounced the Netherlands in the round of 16, ousted Germany in the quarterfinals and defeated Spain in the semifinal. Amalia Covaliu won bronze in the women’s sabre event. In the women’s epee team finals, Romania ranked 8. (LS & VP)

29 February 2024
February 29, 2024

Transnistria – The Speaker of the Romanian Senate, Nicolae Ciucă, this morning had a meeting in Bucharest with the Deputy Prime Minister for Reintegration of the neighboring Republic of Moldova (ex-Soviet state with a majority Romanian speaking population), Oleg Serebrian. On the eve, he had declared that the pro-Russian separatist region of Transnistria, in the east of the republic, benefits from the policies promoted by the pro-Western government in Chișinău for peace, security and economic integration with the European Union, advantageous for all citizens. Previously, the so-called congress of deputies from Tiraspol adopted a resolution in which it addresses the Russian Parliament, asking it to take the necessary measures to protect Transnistria, in the context of the amplification of what the signatories called the pressure from the Republic of Moldova. The Russian Foreign Ministry claims that for Moscow it is a “priority to protect” the inhabitants of Transnistria. Russia will “carefully examine” Tiraspol’s request – the Russian Foreign Ministry stated, without providing more details. The United States firmly supports the sovereignty and territorial integrity of the Republic of Moldova within its internationally recognized borders – said, in response, the spokesperson for the State Department, Matthew Miller. Transnistria de facto went out of the control of the central authorities after an armed conflict that resulted in hundreds of deaths and which ended following the intervention of Moscow’s troops on the side of the secessionist rebels in 1992, less than a year after Chișinău proclaimed its independence. The former Russian president, Boris Yeltsin, pledged to withdraw troops from Transnistria since the OSCE summit in Istanbul in 1999. About 1,500 soldiers and important Russian arsenals are said to still be there. According to analysts, the break-away region of Transnistria inaugurated the scenario for the subsequent separation, also with Russian support, of South Ossetia and Abkhazia from Georgia and Donbass from Ukraine.

Jobs – 1,200 young and adult Ukrainian refugees, asylum seekers in neighboring Romania, as well as Romanians from vulnerable categories will be helped to find a job, to be independent from an economic and social point of view. The “World Vision Romania” foundation is launching a project through which people will be advised, will learn the Romanian language, receive support for equating their studies, benefit from grants to support entrepreneurial initiatives and support vouchers to stimulate integration on the labor market. Almost 160,000 Ukrainians requested a form of legal protection from the Romanian state, and at the beginning of the month there were almost 80,000 in the country. Half of them say that they want to get a job or open a business in Romania.

Awards – 51 Romanian journalists, who have participated in missions in conflict zones in the last two years, are receiving awards today at the gala for excellence in journalism. The event, organized by the National Audiovisual Council at the National Theater in Bucharest, is part of the Council of Europe’s campaign aimed at promoting the protection and safety of media professionals. The journalists attending the gala will talk, on this occasion, about their experiences as war correspondents in Ukraine, neighboring Romania, and in Israel.

Elections – The first round of the presidential election in Romania will take place on September 15, and the second, if necessary, on September 29. The leaders of the governing coalition (PSD and PNL) also decided that the European Parliament elections will take place together with the local ones, on June 9, and the general ones, for the Romanian Parliament, on December 8. Initially, the social democrats and liberals wanted to organize the European Parliament elections during two days for the Romanians abroad, but they gave up this option. Such a measure would have violated the constitutional right of Romanians inside the country, who would have had only one day to vote.

February 29 – About 12,000 Romanians are celebrating their birthday today. Those born on February 29, i.e. in a leap year, can celebrate their birthday only once every four years. Leap years are important because they help synchronize the calendar year with the astronomical year. The Earth takes about 365.24 days to revolve around the Sun. Because of this extra time of 0.24 days, it is necessary to add February 29 every four years. For the first time, the extra day began being added to the Julian calendar in 46 BC, by the Roman emperor Julius Caesar, on the advice of an astronomer. Mathematically speaking, the chances of a person being born on February 29 are 1 in 1,461. Worldwide, more than four million people celebrate their birthday on February 29.

Electronic cigarettes – The Romanian Chamber of Deputies adopted the draft law that prohibits the sale of electronic cigarettes to minors, after it had previously been passed by the Senate. Also, products containing tobacco, electronic cigarettes and refill bottles for electronic cigarettes can no longer be sold through vending machines. Selling via easy-box-type devices is also prohibited. The project introduces sanctions of up to 100,000 lei (20,000 Euros). Romania is one of the first countries in the EU to prohibit the sale to minors of all products with nicotine, as well as of electronic cigarettes without nicotine. Parliament has also recently passed a ban on selling energy drinks to under-18s. (LS)

29 February 2024
Steps towards EU-29 enlargement

Candidates
since the summer of last year, Ukraine and the Republic of Moldova obtained in
early November the recommendation from the European Commission regarding the
start of EU accession negotiations. The news was received with joy by the
pro-Western leaders of the two former Soviet countries, but there are still
steps to be taken before integration. The first of these is related to the
decision the European Council made in mid November. In order to adopt the
recommendation made by the Commission, all states must agree, and some, such as
Hungary, have already questioned the appropriateness of this approach.

Then,
if they manage to successfully get through December, in March 2024 the European
Commission will present a new report, analyzing the progress made by Ukraine
and the Republic of Moldova towards the targets they assumed. Now, in the case
of Ukraine, the Commission is recommending that negotiations begin once Kyiv
meets the remaining conditions on fighting corruption and strengthening
minority protection standards. In the case of the Republic of Moldova, these
conditions refer to the fight against corruption and the improvement of
financial regulations. Ukraine will be in the European Union. And we will
achieve this, in particular, by transforming our country – an internal
transformation that is certainly in the interest of our people. For Ukraine, the
EU means economic security and social stability, and for the EU Ukraine means a
strengthening of the entire community, said Ukrainian President Volodymyr
Zelensky.

The decision made by
the European Commission encourages us and empowers us to continue the things we
started: to make Moldova stronger, a state that ensures peace at home and
contributes to regional security and takes care of the well-being of its
citizens. It’s a lot of work. The path we have chosen to walk is full of
challenges. We are not afraid of our work, and our goal is for Moldova to be
ready to join the EU by 2030, said the President of Moldova, Maia Sandu.

How feasible 2030 is as
deadline for accession depends on each individual country, says university professor and former foreign
minister Adrian Cioroianu:

The calendar is
set as a guideline, obviously there is no obligation on the part of anyone for
2030 to be the end point, but we are talking about an encouragement. On the
other hand, it is the EU’s way of keeping these countries close, of giving them
a purpose. Look at the real political difficulties the Republic of Moldova is
facing, at every voting session we get nervous given the political landscape of
the country. Look at what is happening in Serbia, look at the difficulty of
settling this dispute and this trauma that Serbs still feel in their
relationship with Kosovo, etc. These countries must be given a purpose. The
beginning of the journey speaks rather of an intention and of a promise in a
mutual way. The EU recognizes that it needs these states, but these states must
also realize that they can model themselves according to European principles
and values. And of course we want in the end to be more alike than different,
even if even within the EU the differences persist, but let’s hope that similarities
outnumber differences.

Complying with the
recommendations of the Venice Commission is on Ukraine’s to-do list. Are the
authorities in Kyiv determined to follow these recommendations? Here is journalist
Marin Gherman, director of the Institute of Political Studies and Social
Capital in Chernivtsi, attempting an answer:

From my point of
view, there will be a series of attempts by Kyiv, especially concerning the
recommendations regarding the legislation in the field of national minorities,
not to respect them. We also have high-level statements regarding these
recommendations. Why? Because there is opposition in the Ukrainian
parliamentary environment to the idea of changing the legislation in the
field of national minorities, seeing this issue strictly through the war
glasses in Ukraine, and regarding the Russian minority. It is a painful
subject, it is the war with Russia, the full-scale invasion by Russia, and when
the question of the Ukrainian minorities is raised, most of them think of the
Russians, of Russification, of everything that means war. And it is very
difficult for the Ukrainian political elite to escape this vision.

Ukraine also needs a
service reform, says Marin Gherman, and there are also problems in the fight
against corruption. On the other hand, what will happen in Transnistria, as
Chisinau has no control over this separatist region? Does Chisinau undertake to
implement a community acquis throughout the territory of the Republic of
Moldova? Iulian Groza, executive director of the Institute
for European Policies and Reforms in Chisinau says yes:

Yes. And we have
a precedent – the Association Agreement with the EU. When it was concluded it
was agreed that it would be applied throughout the country. The most important
part of the agreement, dealing with trade, entered into force two years later
after the provisional entry. Today, thanks to access to the EU market, the
Transnistrian region is much more strongly anchored in the European space. And
today, in the context of the war and the upheavals in the region, precisely
this is an important counterbalancing element of Russia’s influence in the
Transnistrian region.

The
2023 enlargement package presented by the European Commission provides a
detailed assessment of the current state and the progress made not only by
Ukraine and the Republic of Moldova, but also by the other aspirants to
accession: Albania, Bosnia and Herzegovina, Kosovo, Montenegro, North Macedonia
, Serbia, Turkey and Georgia , the
latter obtaining, moreover, the status of a candidate country. (MI)

1 December 2023
Viitorul european al Republicii Moldova

Viitorul
Republicii Moldova nu sună deloc bine dacă războiul din Ucraina nu se termină
cum am dori cu toţii să se termine, chit că trupele ruse nu vor intra efectiv
în Republica Moldova. În momentul acela, speranţa pentru românii din stânga
Prutului va fi aruncată în aer, iar în momentul în care nu va mai exista
speranţă pentru proiectul european în Republica Moldova, consecinţele vor fi
aproape precum cele ale unei ocupaţii ruse. Aprecierea a fost formulată la
Radio România de Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi
Relaţii Internaţionale al Academiei Române, care a făcut o analiză a situației
din fosta republică sovietică, majoritar românofonă. Securitatea este miza,
spune dan Dungaciu, fără securitate Republica Moldova nu se poate integra în
UE, dacă nu-și controlează teritoriile, pentru că un caz de tipul celui cipriot
nu va mai fi acceptat de către Bruxelles

Până una, alta, cea mai scurtă cale de integrare europeană a
Republicii Moldova rămâne tot România, care va fi de fiecare dată ceea ce-i
rămâne Republicii Moldova când i se ia totul. Într-o situaţie dramatică,
ultimativă, România este, totuşi, aici sau, dacă vreţi, e acolo, gata să-şi
asume un tip de parteneriat chiar şi tragic cu Republica Moldova. Asta e calea
cea mai scurtă, până la urmă, pentru demersul european al Chişinăului. (…)
Republica Moldova se află într-o incertitudine care e generată de
incertitudinea din Ucraina. Să sperăm că războiul, oricum s-ar încheia el, va
lăsa totuşi o falie, o fâşie suficient de consistentă între Republica Moldova
şi spaţiul nemijlocit de război. Pentru că, aşa cum a sugerat şi d-na Maia
Sandu, dacă trupele ruse ajung să vină mai aproape şi spre Odesa şi pe Marea
Neagră, atunci sigur că Republica Moldova nu are, în realitate, nicio şansă să
fie apărată. Or, asta va fi, până la urmă, marea problemă a Republicii Moldova,
cum îşi rezolvă problema de securitate.

Pentru că, atrage atenția Dan
Dungaciu, politic vorbind, în acest moment, din păcate, în Republica Moldova
tabăra care e pro-Est sau nu e pro-Vest are în acest moment vânt în pupă, ca
urmare a ambiguităţii situaţiei de război din Ucraina. Rusia nu renunţă la
ideea preluării puterii în Republica Moldova şi acţionează prin diferite
mijloace pentru a-şi instala la Chişinău o guvernare obedientă, a declarat în
cadrul unei emisiuni la Vocea Basarabiei liderul de la Chișinău. Potrivit
pro-occidentalei Maia Sandu, doar eroismul armatei ucrainene ţine linia
frontului departe de frontiera moldo-ucraineană, însă ţara sa se confruntă cu
elementele unui război hibrid.

Părere împărtășită și de Anatol Şalaru, observator politic şi fost membru al Guvernului de la
Chișinău: Republica Moldova
este ţinta unui atac hibrid din partea Rusiei, este ţinta unor încercări de
destabilizare şi de răsturnare a Guvernului. Vedem cu toţii că săptămânal se
organizează la Chişinău proteste din partea Partidului Şor şi a susţinătorilor
lor, dar aceste proteste nu sunt proteste economice sau sunt proteste politice.
Sunt proteste finanţate, nimeni nu vine la aceste proteste fără bani, toţi sunt
plătiţi începând de la 20 euro şi terminând cu mii de euro, în funcţie de
sarcinile pe care le au în faţă. Şi, cu părere de rău, până acum câteva luni,
Republica Moldova, guvernarea, nu a vrut să recunoască existenţa unor asemenea
provocări, nu a vrut să recunoască că este ţinta unui război hibrid şi că noi
suntem, direct sau indirect, vizaţi de acest război al Rusiei.

Presiunile
externe pot destabiliza foarte situaţia internă din Republica Moldova, spune
Anatol Şalaru, fiindcă instituţiile statului sunt slabe, nu au fost consolidate
şi nu au fost pregătite să facă faţă acestor provocări. În ceea ce privește
războiul din Ucraina, influenţa este una enormă şi doar victoria Ucrainei în
acest război poate garanta securizarea Republicii Moldova, poate garanta
finalizarea negocierilor de aderare la UE şi poate garanta rezolvarea
problemelor legate de separatism, mai spune analistul politic: Fiindcă, odată cu victoria Ucrainei în
acest război, armata rusă, care se află ilegal în Transnistria, va putea să
plece liniştită acasă, fiindcă nimeni nu va mai permite existenţa unui cap de
pod în Transnistria. Şi separatiştii, care astăzi sunt încurajaţi de către
Moscova, partidele pro-ruseşti şi Coloana a V-a, care primeşte bani şi are
asistenţă din Moscova, nu vor mai avea acest sprijin. Iar separatismul
transnistrean, care se ţine pe armata rusă şi pe gazul rusesc gratuit şi pe ajutorul
economic din Moscova, nu va mai primi acest ajutor, deoarece conducta de gaz
care vine în Transnistria trece pe teritoriul Ucrainei. Şi separatismul găgăuz,
care este încurajat la fel de Moscova şi parţial de Ungaria, nu va mai exista,
nu va mai avea sprijin şi atunci multe din aceste probleme care există astăzi
vor dispărea.

Republica Moldova traversează o perioadă foarte grea şi
trebuie să menţionăm că întotdeauna a contat pe sprijinul României, fără
ajutorul căreia nu ar fi făcut faţă crizelor prin care a trecut până acum, mai
spune Anatol Șalaru. În afară de aceasta, România a fost avocatul Republicii
Moldova în UE, în Occident – nu a fost nicio întrunire la Bruxelles sau în
orice altă parte a lumii unde s-au discutat problemele din zona noastră în care
România să nu pună în discuţie şi problemele din Republica Moldova şi
ajutorul pe care trebuie să-l dea Europa acestei mici ţări care, de fapt,
reprezintă veriga slabă în această zonă geopolitică. Iar dacă nu exista acest
sprijin din partea României şi a UE, nu am fi făcut faţă pe niciun palier, în
nicio problemă de care ne-am ciocnit până acum, consideră analistul politic.

RadioRomaniaInternational · Viitorul începe azi – 21.04.2023

21 April 2023
Parlamentul European ndrupaşti Ripublica Moldova

Ripublica Moldova băneadză, ndilicati momente di la alăncearea a llei pi harta europeană, tru 1991, şi conflictul armat ditu 1992, dupu cari chiru controlu tru Transnistria, regiune separatistă arusofonă ditu apirită. Cu askirladzlli aruşi arădăpsiţ paranomu aclo, ună economie vulnerabilă şi ună clasă politică ampărţătă anamisa di pro-europeni şi pro-ruşi, Moldova, situată geografic anamisa di România şi Ucraina, easti, tora, prota victimă colatearală a polimlui nkisitu di Rusia.

Republica Moldova armâne expusă dinitea azorillei arusă şi a şantajului energetic, cutulburărlor economice di itia a olimlui ditu Ucraina viţină, catacum şi a cilăstăserloru fapti di Kremlin ta s-lu desstabilizeadză guvernul proeuropean a văsiliillei – spuni Parlamentul European tru ună rezoluţie adoptată ñiercuri. Tru document, legislativlu comunitar salută spiritlu di cumănduseari a prezidentăllei ali Republică Moldova, Maia Sandu, şi a autorităţlor a văsiliillei tru abordarea alustor provocări salami. Rezoluţia spuni că aderarea Republicăllei Moldova poati s-hibăună investiţie strategică tru ună Europă unită şi vărtoasă şi pledeaddză tra s’ahurhească negocierli di aderare cu Chişinăul până tu bitisita a anlui, a aţiloru nauă etape identificate di Comisia Europeană.

Oligarhilli fugari lipseaşti s’hibă extrădaţ tru Moldova, iara Uniunea Europeană lipseaşti s-ndrupască ma largu Republica Moldova tră realizarea independenţăllei energetice, spunu eurodeputaţlli.

Tora ma ninti, prezidenta Maia Sandu lă căftă a compatrioțlor s’iasă, pi 21 di mai, tru Piaţa a Marillei Adunari Naţionali ditu Chişinău, tra să spună andruparea andicra di imnaticlu european pi cari s-angajară autorităţli a ñiclui cratu est-european, cu populaţie majoritar românofonă. Apelu ali Maia Sandu s’faţi tru contextul a cilăstăserloru di destabilizare ali Rusie cari marcară ripublica tru meşlli ditu soni, di la protesti di geadei păltite di andrupătorlli ali Moscova, la tentative ti s’arăstoarnă guvernarea pro-europeană, denunţate di Chişinău.

“Vă căndăsescu s’nă manifestăm, ca populu, apofasea limbidă ta s’hibă parti a fumeallillei europeani, bazată pi tiñie, stabilitate şi colaborari economică…Vă căndăsescu s’lă exighisimu a aţiloru cari nica suntu pi dauă, că apofasili mutrinda yinitorlu ali Ripublica Moldova s’llia tru Ripublica Moldova”, spusi Maia Sandu.

Ea li stipsi formaţiunile pro-arusi că s’ufilisescu di polimlu ditu Ucraina viţină cu cilăstăsearea ta s-u aspargă văsilia işiş şi ta s’anăkisească putearea. Multiplili crize, economică, energhetică, di securitati cari u afecteadză pot s’aibă şansa ti s-u tranşeadză ti totna dilemma mutrinda traseulu geopolitic pi cari R. Moldova lipseaşti s-lu acaţă. Avocat consecventu şi susta tru aderarea a llei la Uniunea Europeană şi protlu andrupătoru tru momentili di cumpănă economică, România aprăftăsi s’tragă tru proiectul ţi ari scupolu s’ducă Republica Moldova tru familia europeană nai ma importanti stati di pi continent.

Autoru: Stefan Stoica

Armânipsearia: Taşcu Lala

20 April 2023
Parlamentul European sprijină Republica Moldova

Republica
Moldova trăieşte, probabil, cele mai complicate momente de la apariţia sa pe
harta europeană, în 1991, şi conflictul armat din 1992, în urma căruia a
pierdut controlul asupra Transnistriei, regiune separatistă rusofonă din est. Cu
soldaţi ruşi staţionaţi ilegal acolo, o economie vulnerabilă şi o clasă
politică divizată între pro-europeni şi pro-ruşi, Moldova, situată geografic
între România şi Ucraina, este, acum, principala victimă colaterală a
războiului declanşat de Rusia.

Republica Moldova rămâne expusă presiunii ruse
şi şantajului energetic, tulburărilor economice cauzate de războiul din Ucraina
vecină, precum şi încercărilor susţinute de Kremlin de a destabiliza guvernul
proeuropean al ţării – afirmă Parlamentul European într-o rezoluţie adoptată
miercuri. În document, legislativul comunitar salută spiritul de conducere al
preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, şi al autorităţilor ţării în abordarea
acestor provocări serioase. Rezoluţia afirmă că aderarea Republicii Moldova ar
reprezenta o investiţie strategică într-o Europă unită şi puternică şi pledează
pentru începerea negocierilor de aderare cu Chişinăul până la sfârşitul anului,
în urma îndeplinirii celor nouă etape identificate de Comisia Europeană.

Oligarhii fugari trebuie extrădaţi în Moldova, iar Uniunea Europeană trebuie să
continue să sprijine Republica Moldova în realizarea independenţei energetice,
susţin eurodeputaţii.

Recent, preşedinta Maia Sandu le-a cerut compatrioților
să iasă, pe 21 mai, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, pentru a-şi
arăta susţinerea faţă de drumul european pe care s-au angajat autorităţile
micului stat est-european, cu populaţie majoritar românofonă. Apelul Maiei
Sandu survine în contextul încercărilor de destabilizare ale Rusiei care au
marcat republica în ultimele luni, de la proteste de stradă plătite de
susţinătorii Moscovei, la tentative de a răsturna guvernarea pro-europeană,
denunţate de Chişinău.

Vă îndemn să ne manifestăm, ca popor, decizia clară de
a fi parte a familiei europene, bazată pe respect, stabilitate şi colaborare
economică…Vă îndemn să le explicăm celor care mai au dubii, că deciziile
privind viitorul Republicii Moldova se iau în Republica Moldova, a spus Maia
Sandu.

Ea a acuzat formaţiunile pro-ruse că se folosesc de războiul din Ucraina
vecină în încercarea de a-și destabiliza propria țară şi de a cuceri puterea. Multiplele
crize, economică, energetică, de securitate care o afectează pot deveni şansa
tranşării definitive a dilemei privitoare la traseul geopolitic pe care R.
Moldova ar trebui să-l urmeze. Avocat consecvent şi ferm al aderării ei la
Uniunea Europeană şi principal susţinător în momentele de cumpănă economică, România
a reuşit să atragă în proiectul menit să ducă Republica Moldova în familia
europeană cele mai importante state de pe continent.

RadioRomaniaInternational · Parlamentul European sprijină Republica Moldova – 20.04.2023

20 April 2023
Transnistria, miză și simbolu

Dinăoară, ama nu pi napandica, Transnistria agiumsi tu menga ali opinie publică și a sinferlui internațional.

Nu poati s’hibă ti niacăţari tru isapi, di itia că aestu subiectu easti di multu tru menga a strategilor. Tra s’akicăsească catandisea, lipseaşti s’nă turnămu, ama aoa şi dauă secole. Tru 1812, cându expansiunea rusă băga zori pi linia a Dunărăllei, călcânda sumu cizme aţeali daauă principate române, Moscova llia teritoriul ali Moldovă anamisa di Prut și Nistru. Condițiile di atumţea suntuu studiate, nica, di istorţ, ama să ştie ghini ţi s’feaţi. După un secol, tru 1918, aestă parte ali Moldovă, fostă gubernie arusească, tru aestu interval, și stat independentu, tră şcurtu kiro, s’faţi ună cu România.

Moscova, capitală comunistă, ș-u-ndreadzi revanșa. Pisti Nistru, tru un spațiu cu ună prezență aoa şi aclo a etniţloru români, moldoveni, easti athimilliusitu un stat artificial, ună ripublică autonomă tru ncurpilleaticlu ali Ucraină sovietică, neise un laborator tru cari s’ndridzea aputrusearea di cătră aruși a Moldovăllei anamisa di Prut și Nistru. Aesta avea să s’facă tru 1940, dupu ultimatlu stalinist, ţi avea la thimelliu acordurli mistico anamisa di bolșevici și naziștilli ghirmañi, cari băga zori ali Românie s’evacueadză ayoñea locurli moldave. Sovietiţlli adară ună malefică tăllitură teritorială pritu cari sudlu și nordul ali provincie românească arăchite suntu dati ali Ucraină sovietică iara a Ripublicăllei Sovietică Socialistă Moldova, nău thimilliusită, ălli si alikeaşti Transnistria, ună cumată di locu di anaparti di Nistru. Cu kirolu, aest spațiu agiumsi un avanpostu cu tendinţa expansivă a imperiului sovietic, idyealui cu atelu țaristu.

Când, tru 1991, Moldova sovietică ș-proclamă independența, cum avea faptă cata tuti ripubliţli unionale a marilui colos comunistu, rusofoñilli ditu Transnistria mută hlambura ti aribilipsirea contra a năiloru autorităț di Chișinău. Au ca agiutor ună askeri sovietică, cunuscuta Armată a XIV-a, kindurită di mult multu kiro tru Transnistria. Tru kirolu anda năulu stat independentu Moldova minduea s’anvărtuşeadză, niavânda ună askeri funcțională, aribelli miza pi ndruparea totală aliştrei askeri aruse. Cu zori s’feaţi iriñe tru aestu conflictu. Neise, s’agiumsi la dănăsearea alumtiloru și la nglliţarea aluştui conflictu. Easti un di multili conflicte ngllițate arăspândite pi teritoriul a fostăllei Uniuni Sovietică, ufilisită tora ca fuvirseari di cătră regimlu revanșard di Moscova.

Pindzearea alargu ali Ucraină di linia rusă, după celebra Revoluție portocalie, ălu mută ţentrulu ali menga și adusi ună agărşeari relativă a problemăllei transnistrene. Tru aţelu kiro, Rusia eara acăţată cu alti conflicti, maxus cu fuga ali Ucraină ditu strimtura arusă, ama la Chișinău eara un regim comunistu acutotalui devotat ali Moscovă. Problema s-mută pi mealu di nandreapta a Nistrului, la cumăndusearea ofiţială ali Ripublică Moldova. Arăsturnarea faptă nu di multu tu aestă catandisi, kirearea a alidzerloru di cătră liderlu di Chișinău pro-rus și priloarea a ipotisillei di cătră ună tiniră politiciană cu studii tru SUA adusi un alt discurs geostrategic, ama fără năstriţearea a limitilor impuse di neutralitatea practicată di Ripublica Moldova și declarată limbidu tru Constituția statului.

Declanșarea invaziillei aruse tru Ucraina, aoa şi un an, și relațiile privilegiate anamisa di România și Moldova, fac ca Transnistria a regimului separatist pro-rus sa’giungă un caz interesantu ama nilimbidu. Multi declarații apreasi s’facu anvărliga aliştei cumată di locu mardzina di mealu di nastănga a Nistrului, acăţatu di pisti trei decenii di forțe separatiste, ama nu easti limbidu cari easti miza a sinferlui tră aprinderea diznău a conflictului transnistrean. Anaparti di iţi naeţ di sţenariu absurdu, ţi implică România, ca stat membru al NATO și ali UE, nu lipseaşti s’hibă agărşită luguria că Transnistria easti teritoriu legal ali Ripublică Moldova ţi nu poate s’hibă ocupată niţi di Rusia și niţi di Ucraina.

Autoru: Marius Tiţa

Armânipsearia: Taşcu Lala

5 March 2023
Transnistria, miză și simbol

Brusc,
dar nu pe neașteptat, Transnistria s-a ridicat în centrul atenției opiniei
publice și a interesului internațional. Nu poate fi neașteptat, pentru că acest
subiect este de mult în atenția strategilor. Pentru a înțelege situația,
trebuie să ne întoarcem, totuși, în urmă cu două secole. În 1812, când
expansiunea rusă presa linia Dunării, călcând sub cizme cele două principate
române, Moscova ia teritoriul Moldovei dintre Prut și Nistru. Condițiile de atunci
sunt studiate, încă, de istorici, dar se știe bine ce s-a întâmplat. După un
secol, în 1918, această parte a Moldovei, fostă gubernie rusească, în acest
interval, și stat independent, pentru scurt timp, se reunește cu România.

Moscova, capitală comunistă, își pregătește revanșa. Peste Nistru, într-un
spațiu cu o oarecare prezență a etnicilor români, moldoveni, este creat un stat
artificial, o republică autonomă în cuprinsul Ucrainei sovietice, de fapt un
laborator în care se pregătea reocuparea de către ruși a Moldovei dintre Prut
și Nistru. Asta avea să se întâmple în 1940, în urma unui ultimatul stalinist,
bazat pe acordurile secrete dintre bolșevici și naziștii germani, care impunea
României să evacueze în mare grabă pământurile moldave. Sovieticii realizează
un malefic decupaj teritorial prin care sudul și nordul provinciei românești
răpite sunt date Ucrainei sovietice iar Republicii Sovietice Socialiste
Moldova, nou înființată, i se alătură Transnistria, o bandă de pământ de
dincolo de Nistru. În timp, acest spațiu a devenit un avanpost al tendinței
expansive a imperiului sovietic, asemenea celui țarist.

Când, în 1991, Moldova
sovietică își proclamă independența, cum făcuseră mai toate republicile
unionale ale marelui colos comunist, , rusofonii din Transnistria ridică
steagul rebeliunii armate împotriva noilor autorități de la Chișinău. Au ca
ajutor o armată sovietică, celebra Armată a XIV-a, staționată de mult timp în
Transnistria. În timp ce noul stat independent Moldova încerca să se
consolideze, neavând o armată funcțională, rebelii mizau pe susținerea totală a
acestei armate ruse. Cu greu s-a făcut pace în acest conflict. De fapt, s-a
ajuns la încetarea focului și la înghețarea acestui conflict. Este unul dintre
multele conflicte înghețate răspândite pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice,
folosite acum ca amenințare de către regimul revanșard de la Moscova.

Îndepărtarea Ucrainei de linia rusă, după celebra Revoluție portocalie, a mutat
centrul atenției și a adus o uitare relativă a problemei transnistrene. În acel
moment, Rusia era ocupată cu alte conflicte, mai ales cu fuga Ucrainei din
strânsoare rusă, dar la Chișinău era un regim comunist total devotat Moscovei. Problema
s-a mutat pe malul drept al Nistrului, la conducerea oficială a Republicii
Moldova. Răsturnarea recentă a situației, pierderea alegerilor de către liderul
de la Chișinău pro-rus și preluarea funcției de către o tânără politiciană cu
studii în SUA a adus un alt discurs geostrategic, dar fără depășirea limitelor
impuse de neutralitatea practicată de Republica Moldova și declarată clar în
Constituția statului.

Declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în urmă cu un an,
și relațiile privilegiate dintre România și Moldova, fac ca Transnistria
regimului separatist pro-rus să devină un caz interesant dar neclar. Multe
declarații inflamante se fac în jurul acestei limbi de pământ de-a lungul
malului stâng al Nistrului, ocupat de peste trei decenii de forțe separatiste,
dar nu este clar care este miza interesului pentru reaprinderea conflictului
transnistrean. Dincolo de orice intenții de scenariu absurd, ce implică
România, ca stat membru al NATO și al UE, nu trebuie uitat că Transnistria este
teritoriu legal al Republicii Moldova ce nu poate fi ocupată nici de Rusia și
nici de Ucraina.

5 March 2023
Transnistria, motiv de îngrijorare

Diplomaţia română condamnă alegaţiile, lipsite de fundament,
conţinute în comunicatul ministerului rus de Externe privind regiunea
secesionistă pro-rusă Transnistria, din estul Republicii Moldova (ex-sovietică,
majoritar românofonă), precum şi retorica ameninţătoare şi provocatoare
utilizată. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe de la Bucureşti,
propagarea intenţionată de informaţii fără corespondenţă în realitatea de pe
teren reprezintă o abordare extrem de periculoasă, în contextul actual de
securitate, în care Federaţia Rusă îşi intensifică războiul de agresiune
împotriva Ucrainei. Este inacceptabilă această încercare de creare artificială
de tensiuni şi destabilizare – avertizează Bucureştiul, care face apel la
responsabilitate, la abandonarea retoricii agresive şi provocatoare, precum şi
la abţinerea de la orice declaraţii şi acte care pot afecta stabilitatea
regiunii şi a Republicii Moldova.

În stil caracteristic, Rusia amenințase,
prin ministerul său de Externe, că va răspunde
oricărei provocări militare ucrainene în Transnistria. Şi ministerul
rus al Apărării a emis un comunicat în care susține că are informații
potrivit cărora ucrainenii pregătesc o provocare în regiune, la care vor
participa forțele armate ale Kievului, inclusiv regimentul naționalist Azov.
Ca pretext pentru invazie, ar fi planificată organizarea unei presupuse
ofensive a trupelor ruse de pe teritoriul Transnistriei. Pentru a face acest
lucru, ucraineni care participă la acțiune vor fi îmbrăcați în uniforma
Forțelor Armate ale Federației Ruse – pretinde ministerul de la Moscova.

Or, situația din
zonă este calmă, fără schimbări față de perioada anterioară – anunță
delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control din Transnistria.
Și ministerul Apărării de la Chișinău menționează că nu există amenințări
directe la adresa securității militare a statului. În ajun, autoritățile au
făcut apel la calm și au invitat publicul să urmărească sursele oficiale și
credibile ale Republicii Moldova. Instituțiile noastre cooperează cu
partenerii străini și, în cazul unor pericole (…), vor informa neîntârziat
opinia publică – a precizat Guvernul de la Chișinău.

Transnistria a ieşit, de
facto, de sub controlul autorităţilor centrale după un conflict armat soldat cu
sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea
rebelilor secesionişti, în 1992, la nici un an de când Chișinăul își
proclamase independența. Fostul preşedinte rus, Boris Elţîn, s-a angajat
să retragă trupele din Transnistria încă de la summitul OSCE de la Istanbul,
din 1999. Circa 1.500 de militari şi importante arsenale ruseşti s-ar mai afla
acolo. Potrivit analiştilor, secesiunea Transnistriei a inaugurat scenariul
pentru separarea
ulterioară, tot cu sprijin rusesc, a Osetiei de Sud şi Abhaziei de Georgia şi
a Donbasului de Ucraina.

RadioRomaniaInternational · Nota 1 – 27.02.2023

27 February 2023
February 26, 2023

Russia. Romanian diplomacy condemns the press release of the Russian Foreign Ministry regarding the pro-Russian secessionist region of Transnistria, in the east of the Republic of Moldova, as well as the threatening and provocative rhetoric used. Moscow speaks of Transnistria as being part of Russia and threatens to retaliate militarily if Ukraine sends troops to that region. According to the Ministry of Foreign Affairs in Bucharest, the intentional propagation of information that has no correspondence in reality represents an extremely dangerous approach, in the current security context, in which the Russian Federation is intensifying its war of aggression against Ukraine. This attempt to artificially create tension and destabilization in the region and in relation to the Republic of Moldova is unacceptable. The Romanian MFA calls for responsibility, for abandoning aggressive, escalating and provocative rhetoric, as well as for refraining from any statements and acts that may affect the stability of the region and of the Republic of Moldova. Transnistria de facto came out of the control of the central authorities after an armed conflict that resulted in hundreds of deaths and was ended by the intervention of Moscows troops on the side of the secessionist rebels in 1992, not even a year after Chisinau proclaimed its independence. About 1,500 soldiers and important Russian arsenals are believed to still be there.

Parliament. On Monday, Romanias Parliament holds a jont session of its two chambers to mark one year since the start of Russias military aggression against Ukraine. A moment of silence will be held at the meeting, and Ihor Prokopciuk, the ambassador of Ukraine to Romania, will give a speech. Romanian President Klaus Iohannis has reaffirmed Romanias multidimensional support for Kyiv. Ukraine will do everything in its power to win, the President of Ukraine, Volodymyr Zelensky, has said. For their part, NATO and EU leaders say they will continue to support Ukraine from a political, economic and military point of view, in order for that country to regain its territorial integrity, in accordance with the principles of international law. They condemn Russia not only for its attack on Ukraine, but also for its irresponsible nuclear threats and its use of food and energy as weapons in hybrid warfare. NATO officials call on Russia to immediately stop the war and withdraw from the occupied territories. On the other hand, the Russian president has accused NATO of participating in the conflict in Ukraine by supplying weapons to Kyivs troops. Reuters says that the war in Ukraine has become one of attrition, and both sides are suffering increasing losses, with Russia controlling a fifth of Ukraines territory.

Sanctions. The EU promised to intensify the pressure on Moscow “until the liberation of Ukraine” and adopted, on Saturday, one day after the anniversary of the Russian invasion of Ukraine, a tenth package of sanctions against Russia. “We now have the most far-reaching sanctions ever, depleting Russias war arsenal and biting deep into its economy”, said European Commission President Ursula von der Leyen. The High Representative of the EU for foreign policy, Josep Borrell, warned that the bloc will continue to impose more sanctions against Moscow. The package also adds to the list of banned exports electronic components used in Russian weapons systems, including drones, missiles, helicopters, as well as specific rare earth elements, electronic integrated circuits and thermal cameras. The new sanctions also impose stricter export restrictions on 96 other entities accused of supporting Russias military-industrial sector, including, for the first time, seven Iranian entities that produce military drones used by Moscow. Additional restrictions are also imposed on imports of goods that generate significant revenue for Russia, such as asphalt and synthetic rubber.

Visit. The Speaker of the Romanian Chamber of Deputies, Marcel Ciolacu (PSD), will pay a formal visit to Azerbaijan on Monday and Tuesday, at the invitation of the President of the National Assembly of that country, Sahiba Gafarova. On Monday, in Baku, Marcel Ciolacu will meet with the president of Azerbaijan, Ilham Aliyev, after which he will participate in a wreath laying ceremony at the Eternal Flame Monument. Also on Monday, the Speaker of the Chamber of Deputies will have meetings with Sahiba Gafarova, but also with members of the board of the state company SOCAR. On Tuesday, the Romanian official will visit the Sangachal terminal and the place where the worlds first oil well was drilled. Marcel Ciolacu will be accompanied in this visit by the Deputy Prime Minister Kelemen Hunor (UDMR), Marian Neacșu, the Secretary General of the Romanian Government, Alfred Simonis, the leader of the Social Democratic group in the Chamber of Deputies, as well as by a delegation made up of members of the management of the Romanian national companies Transelectrica and Transgaz.

Protest. Education trade unions in Romania are threatening protests next month, which may culminate in a general strike in May, if the Government continues to ignore the problems facing the system. The Federation of Free Trade Unions in Education and the Spiru Haret Trade Union Federation have expressed their discontent with the removal from the draft education law of the article relating to the updating of salaries in the field in accordance with the average gross salary per economy from the previous year. By removing this article, a beginning teacher will get a net income of some 3,900 lei (approx. 795 euros), which is lower than that of many employees with lower education than that of teachers, the trade unionists say.

Festival. The fourth edition of the Classix Festival starts today, simultaneously in Iasi (north-west) and in Chisinau in the neighboring Republic of Moldova. For seven days the two cities will host classical music concerts, exhibitions, film screenings, debates and other events. According to the organizers, more than 90 artists will come to Iasi from countries such as Germany, Poland, the Czech Republic, Austria, Denmark, Norway. This years program is designed around the theme of metamorphosis. Thus, Classix Festival brings to the public works and compositions by both great composers such as Vivaldi, Beethoven and contemporary composers. Classix redefines the concert experience and adapts it to contemporary audiences, encourages dialogue and brings classical music closer to the curious, the passionate and those who love to explore. The purpose of the festival is to stimulate a new generation to broaden their intellectual interests, as well as the cultural revitalization of the city. (MI)

26 February 2023
February 25, 2023

Visit. President Klaus Iohannis received, in Bucharest, the European commissioner for Crisis Management, Janez Lenarcic. Against this background, the Romanian president said that he supports the expansion of the EU Civil Protection Mechanism, expressing his hope that, in the future, Ukraine and the Republic of Moldova will join. According to the Presidential Administration, Iohannis appreciated the excellent cooperation with the European Commission in the field of civil protection and highlighted, in this regard, the establishment of the first stock of RescEU medicines in Romania during the COVID-19 pandemic, as well as the humanitarian hub in Suceava (north-east) in support of Ukraine in 2022. The President stresed that the joint action of the EU member states through the EU Civil Protection Mechanism clearly reflected the solidarity and the ability of the Union to offer concrete help to European citizens and international partners . Iohannis also spoke for the urgent setting up at the EU level of a specific capability for the fight against the effects of climate change, which would increase the resilience of the Union in this field, taking into account the fact that several member states have faced disasters in recent years.

Russia. Romanian diplomacy condemns the groundless allegations contained in the press release of the Russian Foreign Ministry of February 24, 2023 regarding the pro-Russian secessionist region of Transnistria, in the east of the Republic of Moldova, as well as the threatening and provocative rhetoric used. According to a press release by the Ministry of Foreign Affairs in Bucharest, the intentional propagation of information without correspondence in the reality on the ground represents an extremely dangerous approach, in the current security context, in which the Russian Federation is intensifying its war of aggression against Ukraine. This attempt to artificially create tension and destabilization in the region and in relation to the Republic of Moldova is unacceptable. The Romaian MFA calls for responsibility, for abandoning aggressive, escalating and provocative rhetoric, as well as for refraining from any statements and acts that may affect the stability of the region and the Republic of Moldova. Transnistria de facto came out of the control of the central authorities after an armed conflict that resulted in hundreds of deaths and was ended by the intervention of Moscows troops on the side of the secessionist rebels in 1992, not even a year after Chisinau proclaimed its independence. At the OSCE summit in Istanbul in 1999, the former Russian president, Boris Yeltsin, pledged to withdraw the troops from Transnistria. About 1,500 soldiers and important Russian arsenals are believed to still be there.

Refugees. The Border Police Inspectorate has reported that 80,500 people entered Romania on Friday, of which 7,041 Ukrainians. Starting February 10th, 2022, 3,619,747 Ukrainian citizens have crossed Romanias borders. Most of them went further, to countries in western Europe, but around 112 thousand decided to stay in Romania.

Concert. Radio Romania Culture and the Radio Romania Orchestras and Choirs are organizing, this evening at the Radio Hall, the “Life in a Suitcase” concert, which marks one year since the Russian invasion of neighboring Ukraine. The violinist Alexandru Tomescu, the cellist Răzvan Suma, the pianist Sînziana Mircea and the young flautist from Ukraine Mariia Velia, a student at the National University of Music in Bucharest, are the protagonists of the event. The concert will be broadcast by Radio Romania Culture, Radio Romania Music and by the territorial and local stations of Radio Romania. Before the event, the public can watch, in the foyer of the Radio Hall, the exhibition “Life in a Suitcase”, dedicated to Ukrainian refugees and organized together with the Arts and Artists in Dialogue Foundation.

Fencing. Romanias mens team won silver, on Friday, at the European Fencing Championships for Cadets and Juniors in Tallinn, Estonia, after it was defeated by Italy 45-30 in the foil event. Romania got five medals during the four days of the competition: one gold, three silver and one bronze. Romanias delegation is made up of 42 athletes, competing in all the Championships events. (MI)

25 February 2023
Românii de lângă noi

Tradiții de iarnă în Transnistria

RadioRomaniaInternational · Românii de lângă noi – 29.12.2022

29 December 2022
Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România

În diferite oraşe a fost marcată Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România, 9 octombrie. Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel a organizat o ceremonie de comemorare a victimelor Holocaustului, la Memorialul Victimelor Holocaustului în Bucureşti.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a transmis un pios omagiu memoriei victimelor uneia dintre cele mai teribile perioade ale istoriei recente. În România mai trăiesc puţini supravieţuitori ai Holocaustului. Avem o mare responsabilitate atât faţă de ei şi de cei care nu mai sunt printre noi, cât şi faţă de comunităţile evreieşti din România de a preţui şi a transmite mai departe mărturia suferinţei şi a învăţămintelor Holocaustului, ca pe un cutremurător tezaur de conştiinţă. Mă bucur că la nivelul Guvernului s-au făcut paşi concreţi în ceea ce priveşte realizarea Muzeului Naţional de şi despre Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România. Sunt convins că toţi cei implicaţi vor depune eforturi pentru ca acest proiect memorial şi educaţional să fie realizat cât mai repede, pentru că societatea are nevoie de o instituţie modernă, în care adevărul istoric, exact aşa cum a fost, să fie cunoscut şi transmis tinerelor generaţii. Ne-am asumat lecţiile trecutului şi suntem angajaţi pe drumul adevărului. România va rămâne puternic ataşată principiilor şi valorilor democratice, a transmis Iohannis.

Ambasadorul Israelului în România, Reuven Azar, a afirmat că, din păcate, încă există oameni care elogiază criminalii Holocaustului și regimul nazist. Încă există străzi și monumente în România care poartă numele unor legionari și criminali de război cu toate că legea interzice astfel de denumiri. Este important ca autoritățile să acționeze pentru schimbarea lor, a spus Azar, care a adăugat că în ultimii ani, în România s-au depus eforturi importante pentru stabilirea faptelor istorice. Sunt recunoscător Federației Comunităților Evreiești din România, Președintelui și Guvernului României pentru pașii făcuți în păstrarea memoriei Holocaustului. Apreciem legile adoptate de Parlamentul României care consolidează eforturile de asumare a responsabilității pentru trecut, a spus el. Aminind de Muzeului Național al Istoriei Evreilor şi al Holocaustului și de recenta lege prin care ”Istoria Evreilor. Holocaustul” devine disciplină obligatorie în învățământul liceal și profesional, diplomatul a afirmat că prin educație putem lupta împotriva uitării și a indiferenței.

Am stat de vorbă cu deputatul Alexandru Muraru, al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, despre ziua de 9 octombrie şi despre Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură aferentă perioadei 2021-2023.

RadioRomaniaInternational · Interviu cu deputatul Alexandru Muraru

În luna octombrie se împlinesc 81 de ani de la începerea deportării evreilor din Basarabia, Bucovina de Sud şi Bucovina de Nord în Transnistria. Doar în octombrie 1941, peste 35.000 de evrei, majoritatea copii, bătrâni, femei, din Dorohoi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Gura Humorului şi alte localităţi din vecinătate, din nordul României, au fost escortaţi în Transnistria. În perioada 1941-1943, în lagărele şi ghetourile din Transnistria au murit între 115.000 şi 118.000 de evrei locali, 105.000-120.000 de evrei din România. Acţiunile guvernului pro fascist al lui Antonescu din perioada celui de-al Doilea Război Mondial au fost îndreptate, de asemenea, împotriva romilor sedentari şi nomazi. În 2022 se împlinesc 80 de ani la deportarea acestora în Transnistria. De-a lungul anului 1942, peste 25.000 de romi au fost deportaţi în judeţele Balta, Golta, Berezovka, Oceacov de către autorităţile române, ca urmare a politicii rasiale a regimului Antonescu. Peste 11.000 dintre ei şi-au pierdut viaţa în acele locuri.

8 October 2022