Năi restricţii antiepidemiţi
Tru aproapea cathi dzuuă a stămânălleii, numirlu a cazurlor năi di contaminari cu COVID-19 fu, tru România, di cama di dzaţi ñilli, iara aţelu a morţăloru di itia a năului coronavirus armasi di ordnlu a sutilor. Autoritățli apufusiră obligativitatea a aşi-număsitlui certificat veardi tră intrari tu majoritatea-a activitățlor sociale. Intrareaa tru instituţiile publice, restaurante, teatre ică cinematografe s’faţi maş pi thimellilu a aluştui document, tră obținerea a curi titularlu lipseaşti s’aibă faptă schema completă di vaccinare, s’aibă tricută tora ayoñea pritu lăngoari ică s’fu testatu negativ. Purtarea z prusupidăllei di protecţie agiumsi s’hibă diznă obligatorie nica si tru locurli dişcllisi. Fu băgată diznău şi carantina di noapte, urdinarea hiinda restricţionată anamisa di oarili 22:00 și 5:00. Excepție fac persoanili vaccinate ică tricuti pritu lăngoari, urgenţele ică urdinarea tru sinferu di lucru. Frixea di lăngoari şi lehamitea di restricţii pari s’aibă azvimtă la mulţă români reticenţa andicra di vaccin, multu ambărţitată, dimi, tru multi văsilii ţentral şi est-europene. Isapea ndzuuă a inoculărlor tricu, ngheneral, di ună sută di nilli, nai ma multe hiinda cu protili doze. Autorităţli lugursescu că, ma s’hibă di ritmolu shibă tu idyea scară, până tu inşita-a anlui poati s’năstreacă ună rată vaccinală di 70% ditu populația di cama di 12 di añi, dimi aproapea 12 miliuñi di români vaccinaţ cu nai puțănu ună doză, andicra di ma puţăn di şapti miliuñi ţi suntu tu aestu kiro.
Căvgălu certificatelor false
Pandemia poati s’hibă multu lucrativă. Un centru di vaccinare anti-COVID-19 ditu Bucureşti s-ncllisi temporar, gioi, după ţi işiră tu migdani şubei că aclo s’da certificati verdză falsi. Poliţiştilli feaţiră percheziţii domiciliari Bucureşti şi loară probi, iara aproapea 170 di persoani va s’hibă dusi la audieri. Un funcţionar public fu riţănut. Procurorllii spunu că funcţionari publici detaşaţ la centrul respectiv tricură, tră păradzlli daţ, tru certificatele di vaccinare datele di identificari a născăntoru persoane cari nu avea faptă serlu. Oamiñilli programaţ tră vaccinare la aestu ţentru va s’hibă pitricuţ la alte unităţ, iara activitatea va s’ahurhească diznău după ţi tută echipa implicate va s’hibă alăxită di itia că elibearară certificate falsi.
Piatra-Neamţ, un an ma amănatu
Cara ancheta di Bucureşti ghiuşbilea ahurhi, tru aţea ţi mutreaşti tragedia di aoa şi unu an di la spitalu giudeţean di urgenţă ditu Piatra-Neamţ (nord-est) s’cundilleadză primele concluzii. Spitalul, ca persoană juridică, şi dzaţi persoane fizice suntu pusputiti penal di procurori tră incendiul ditu 14 di brumaru 2020, tru cari muriră dzaţi pacienţă. Anamisa di aţelli băgaţ sumu stipseari suntu şasi manageri interimari a unitatillei sanitare, stipsiţ că nu revizuiră procedurile după ţi spitalu agiumsi suportu COVID. Elli nu ndreapsiră misuri di prevenire cari s’asiguripsească securitatea la secţia di tearapie intensivă. Idyili stepsuri suntu aduse şi ti Spitalu di Urgenţă, cum şi ateali dauă asistente medicale cari tru noaptea a incendiului mutrea lăndzidzlli di COVID-19 şi cari alăsară niviglleată, la căpităñilu a unlui pacient greu lăndzidu, ună ţeară apreasă di turlia căndilă di la cari nkisi incediul. Suntu pusputiţ penal şi doi yeaţră di la ATI, unu hiinda tamamu caplu a aiştei secţii, tră falsificaria a născăntoru documente mutrinda cumu ălli mutrea pacienţălli. Fănico mari tru sistemlu sanitar românesc, incendii tru secţiile di tearapie intensivă, tu cari eaa multi victime, nica s’feaţiră, anlu aestu, tru spitalu bucureştean Matei Balş şi la spitalu giudeţean Constanţa (sud-est).
Păradz di Bruxelles
Miniştrilli europeni di finanţi aprobară, gioi, tru Consiliului tră Afaceri Economice şi Financiare ali Uniuni, urminia-a Executivlui comunitar mutrinda Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă al României, pi ningăaţeali ali Estoniei şi Finlandii. Fu aţeea ditu soni procedură ninte ca România să poată accesa fondurli alocate, iara proţlli păradz potu s’agiungă tu văsilie până tu bitisita a anului. Easti zborlu, tră ahurhită, di 3,7 miliardi di euro, sub turlia di prefinanţare. Suma totală alocată a Româniillei pritu PNRR easti di cama 29 miliardi di euro. Viţeprezidentulu a Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, spusi că ahărdzearea aluştoru fonduri nu easti zñiipsită di ixikea a unui guvern cu puteri mplini Bucureşti. Până tora, Bruxelles fura aprobate 22 ditu ateali 27 di planuri di redresare a văsiliilor membri, iara 17 state au loată şi ună parti ditu păradz.
Dzuua Armatăllei şi centenarlu a aţilui ditu soni Suvearan
Luni, ceremonii militare şi relighioase eara organizate, ca tru cathi an, di Dzuua Armatăllei Române, iara multi manifestări evocatoare nsimnară umplearea unu secol di la amintarea a aţilui ditu soni suveran ali Românie, Văsillelu Mihai I. Aţeali dauă momente s’diplusescu, di itia că, tru 1944, tru 25 di sumedru, tru cursul a Doilui Polimu Mondial, armata elefterisea atea ditu somi cumată di locu românesc aputrusită di Ungaria horthystă. Istoriţllii spunu că asaltul final putea s’facă cu ndauă dzăli ma ayoñea, ama genearalii Văsille. Tru 23 di august tru idyiulu anu, el apufusi arestarea a conducătorlui di facto al statlui, mareşalul Ion Antonescu, retragerea României ditu alianţa cu Germania hitleristă şi revenirea alături di aliaţii săi tradiţionali, Statele Unite şi Marea Britanie. Potrivit istoricilor, această dicizie a scurtat războiul cu cel puţin şase luni şi a salvat sute di nilli di vieţi. Trei ani mai tărziu, când ţara se afla, practic, sub ocupaţie militară sovietică şi eara condusă di un guvern comunist marionetă, Regele a fost silit să abdice şi să se exileze tru Occidint. Suvearanul putu s’toarnă tru văsilie maş după Revoluţia anticomunistă ditu 1989, şi u lo cetăţenia română, ritraptă di comunişti, şi ună parte ditu proprietăţi. Văsillelu Mihai promovă, ca ambasador special, tru mărli cancelarii occidintale aprukearea-a Româniillei tru NATO, tru 2004, şi UE, tru 2007. Dusi la Aţelu di Analtu tru 5 di andreu 2017.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala
