Tag: transporturi

  • Hidrogen curat pentru Europa

    Hidrogen curat pentru Europa

    Alianța europeană
    pentru hidrogen curat vizează o evoluție ambițioasă a tehnologiilor
    hidrogenului până în anul 2030, reunind producția de hidrogen regenerabil cu reducerea
    emisiilor de carbon, cererea din industrie, mobilitate și alte sectoare, precum
    și transportul și distribuția hidrogenului. Prin intermediul acestei alianțe, Uniunea
    Europeană își propune să construiască leadership-ul global în acest domeniu,
    pentru a sprijini angajamentul Uniunii Europene de a atinge neutralitatea
    carbonului până în 2050.


    Hidrogenul este
    un factor esențial pentru realizarea obiectivelor Acordului verde european și
    ale tranziției europene către energia curată. Hidrogenul are mai multe
    utilizări energetice și non-energetice, de la stocarea energiei regenerabile la
    alimentarea cu transporturi grele și ca materie primă în industria consumatoare
    de energie.


    Cel mai important,
    hidrogenul este prietenos cu mediul înconjurător, deoarece nu emite dioxid de
    carbon atunci când este utilizat. Astfel, oferă o soluție pentru decarbonizarea
    proceselor industriale și a sectoarelor economice în care reducerea emisiilor
    de carbon este atât urgentă, cât și greu de realizat.

    Ne oferă detalii Marian
    Jean Marinescu, deputat din partea Partidului Popular European, membru în Comisia
    pentru transport și turism:

    Hidrogenul este unul dintre combustibilii
    alternativi, care poate fi utilizat în viitor pentru a micșora emisiile în
    domeniul transporturilor. Este evident că se vor micșora emisiile dacă acești
    combustibili vor fi utilizați. Hidrogenul curat se poate extrage prin
    electroliză din apă și, bineînțeles, utilizându-se energie regenerabilă.
    Așadar, este un proces destul de complex și destul de costisitor. Sper ca
    tehnologiile viitoare să se dezvolte și să micșoreze costurile cât mai mult. Pe
    de altă parte, trebuie să existe și o posibilitate de a înmagazina dioxidul de
    carbon rezultat din electroliză. Mai putem avea și acel hidrogen așa-numit
    gri, obținut din gazul natural. Pentru a deveni hidorgen curat, trebuie
    înmagazinat dioxidul de carbon.


    Alianța europeană
    pentru hidrogen curat va contribui la construirea unei linii solide de
    investiții și va stabili o agendă de investiții care să sprijine extinderea
    lanțului valoric al hidrogenului în toată Europa. De asemenea, va juca un rol
    crucial în facilitarea și implementarea acțiunilor noii strategii europene
    privind hidrogenul și, în special, în implementarea agendei sale de investiții.
    Un plan industrial estimează investiții de 430 de miliarde de euro până în
    2030.


  • Adina Vălean, noul comisar european propus de România

    Adina Vălean, noul comisar european propus de România

    Adina Vălean a primit avizul pozitiv de Comisia de transport şi turism a Parlamentului European, pentru postul de comisar european, în urma audierii desfășurate joi. Vălean a primit 36 de voturi “pentru” iar candidatura sa a fost susținută de marea majoritate a grupurilor politice din forul legislativ european.



    Siguranța rutieră și emisiile avioanelor, priorități pentru viitorul mandat



    Candidata propusă de noul guvern de la București, condus de Ludovic Orban (PNL) a subliniat în cadrul audierii că numărul accidentelor trebuie la jumătate în următorii zece ani:


    “Siguranţa este esenţială pentru toate mijloacele de transport, dar 25.000 de decese anual în transportul rutier reprezintă un număr îngrijorător. Noi trebuie să reducem acest număr la jumătate până în 2030.”


    În privința transportului aerian, Adina Vălean a menționat, în fața Comisiei, că introducerea unei taxe pe kerosen, pentru reducerea emisiilor în aviație, nu poate fi exclusă.


    “Trebuie să ne analizăm foarte bine (eventualitatea introducerii unei taxei pe kerosen) întrucât există, de asemenea, consecinţe sociale. Atunci când introduci o taxă nouă există riscul ca preţurile să crească“, a explicat Vălean, citată de Agerpres.



    Adina Vălean este membru al Parlamentului European din 2007, anul în care România a intrat în Uniunea Europeană. Din luna iulie a acestui an, este președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie a Parlamentului European, din partea Grupului Partidului Popular European.



    Undă verde pentru candidatul Franței, Ungaria mai așteaptă



    Tot joi, a fost acceptată și propunerea Franței pentru postul de comisar european însărcinat cu piaţa internă, Thierry Breton, deși unii eurodeputaţi au susținut că există anumite conflicte de interese. În același timp, candidatura lui Olivér Várhelyi, propus de Ungaria pentru comisarul desemnat pentru Extindere și Vecinătate, a fost respinsă, dar mai are o șansă să îi convingă pe eurodeputați că mandatul său nu va fi influențat de agenda politică a premierul maghiar Viktor Orban.



    În fine, guvernul britanic a trimis o scrisoare către viitoare președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin care anunță că nu va desemna un candidat înainte de alegerile din marea Britanie, din data de 12 decembrie. Ursula von der Leyen a obţinut avizul juridic pentru a putea începe mandatul în lipsa comisarului britanic.



    Conferinţa preşedinţilor din forul legislativ european va decide joia viitoare dacă Parlamentul European are toate informațiile necesare pentru a declara închis procesul audierilor. Următorul pas este vot pentru alegerea noii Comisii Europene, programat pentru data de 27 noiembrie, la Strasbourg.

  • Prima rectificare bugetară din 2019

    Prima rectificare bugetară din 2019

    Guvernul de
    la Bucureşti a făcut, luni, prima
    rectificare bugetară pe 2019. Au fost majorate sumele alocate ministerelor
    Finanţelor, Dezvoltării, Muncii, Mediului, dar şi SRI. Au pierdut, în schimb,
    bani Transporturile, Mediul de Afaceri sau Educaţia. Ministrul Finanţelor,
    Eugen Teodorovici, a precizat că, pe primul trimestru al anului, creşterea
    economică a fost de 5% şi că
    se respectă pragul deficitului bugetar de 2,76%.

    Eugen Teodorovici: Rectificarea bugetară asigură plata în întregime a salariilor,
    pensiilor şi, desigur, sumele necesare proiectelor de investiţii aflate în derulare
    şi cele care sperăm noi că vor începe până la final de an şi care vor
    înregistra şi plăţi aferente. Nu este vorba de tăieri de fonduri sau de
    reduceri de finanţare. Este vorba doar de a corecta, poate, anumite
    supradimensionări, supraestimări iniţiale, făcute la momentul la care s-a
    elaborat bugetul pe 2019.

    Liberalii, în opoziţie parlamentară, consideră
    că rectificarea este construită pe cifre false. Preşedintele PNL, Ludovic
    Orban: Imaginea bugetului arată, practic, că acest Guvern şi majoritatea
    PSD-ALDE şi-au bătut joc de banii care au fost atraşi din taxe şi impozite, au
    risipit banii publici în cheltuieli clientelare, în tot felul de acţiuni care
    nu au nicio legătură cu interesele cetăţenilor români şi astăzi sunt în
    situaţia în care se pune sub semnul întrebării existenţa unor cheltuieli fundamentale
    pentru a putea asigura funcţionalitatea serviciilor publice către cetăţenii
    români.
    Critici la adresa
    rectificării bugetare au venit, la adresa PSD, şi din partea partenerilor
    juniori la guvernare. Doar în aparenţă surprinzător, gestul ALDE vine să
    confirme ceea ce mulţi intuiau de ceva vreme – şi anume că, în perspectiva alegerilor
    prezidenţiale din noiembrie, dar şi a scrutinelor electorale de anul viitor, relaţia
    până acum cordială dintre social-democraţi şi liberal-democraţi
    tinde să se erodeze încet, dar sigur. ALDE a cerut – nici mai mult, nici
    mai puţin – un nou program de guvernare şi un Cabinet restructurat şi
    competent. După discuţii cu liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, şefa PSD şi
    a Guvernului, Viorica Dăncilă, a anunţat că nu va fi nicio restructurare, ci o
    remaniere.

    Cât despre ajustarea programului de guvernare, aceasta ar putea fi
    gata până la 1 septembrie. PSD şi ALDE vor continua să guverneze împreună, dar
    Viorica Dăncilă nu are de gând să renunţe la candidatura la prezidenţiale, aşa
    cum îi sugerase Călin Popescu-Tăriceanu, care s-ar vedea candidatul unic al celor
    două formaţiuni. În fine, social-democraţii nu îmbrăţişează ideea ALDE de a
    coopta la guvernare partidul PRO România, al lui Victor Ponta, fost prim-ministru,
    care şi-a înființat vara
    trecută formaţiunea cu
    parlamentari și lideri locali ai PSD, din care a plecat nu fără scandal.

  • Banca Europeană de Investiţii intensifică activităţile de finanţare în Balcani

    Banca Europeană de Investiţii intensifică activităţile de finanţare în Balcani

    Banca Europeană de
    Investiții
    și-a consolidat prezența în Balcanii de vest prin deschiderea, în această săptămână, a unui
    birou la Sarajevo
    , în Bosnia Herțegovina. BEI are rolul de a oferi finanțare
    pentru proiecte care contribuie la atingerea obiectivelor UE atât în interior,
    cât și în exteriorul Uniunii. Această instituție bancară ai cărei membri sunt
    toate statele membre ale Uniunii contractează împrumuturi pe piețele de capital și acordă finanțări,
    în condiții avantajoase, pentru proiecte care sprijină obiectivele UE.
    Aproximativ 90% din aceste finanțări sunt acordate în interiorul Uniunii
    Europene, de menționat fiind faptul că aceste fonduri nu provin niciodată de la
    bugetul Uniunii.


    În
    perioada 2017-2018, activitatea BEI s-a bazat pe programul Europa 2020 pentru a
    stimula creșterea în domenii precum energie, transporturi, mobilitate,
    sănătate, dezvoltarea infrastructurii rurale, agricultură, IMM-uri, mediu și
    inovație. BEI funcționează de 60 de ani, fiind cel mai mare emitent de
    obligațiuni în lume. 1.100 de miliarde de euro fiind investite în 11.800 de
    proiecte în 160 de țări. La
    prezentarea în Parlamentul European, a raportului de activitate, președintele
    BEI, Werner Hoyer
    , a spus:

    BEI este un lider în
    colectarea de fonduri private pentru finanțări în sectorul public și privat. Am
    fost implicați în proiecte în interiorul și în afara UE, Avem o expertiză
    teritorială peste tot, expertiză care poate fi folosită la nivel mondial.
    Brațul nostru de investiții este foarte activ, peste tot în lume, pentru a
    îmbunătăți nivelul de trai, pentru a crea locuri de muncă. Finanțăm
    microîntreprinderi care au un acces limitat la finanțare în Africa,
    concentrându-ne pe proeicte pentru tineri și femei. Concomitent, finanțăm
    proiecte de climă în Asia, America latină și sprijinim diplomația europeană.
    Sprijinim politica de bună vecinătate europeană pentru a fi gata să facem față
    noilor priorități și nevoi așa cum a fost cazul cu pachetul ucrainean. Mai
    mult, avem inițiativa de reziliență economică pentru Balcanii de Vest și
    vecinătatea noastră, am sprijinit țări afectate de migrație, țări de tranzit,
    țări gazdă sau de origine.


    Inițiativa de reziliență economică a
    fost dezvoltată de BEI ca răspuns la o solicitare a Consiliului European, în
    scopul de a acorda finanțări suplimentare în sprijinul creșterii economice, a
    infrastructurii vitale și a coeziunii sociale în vecinătatea sudică și în Balcanii
    de Vest
    . BEI activează în Bosnia Herțegovina începând din 1977. Din anul 2008,
    BEI a sprijinit cu 1,65 miliarde de euro proiecte în Bosnia Herțegovina, în
    domeniul transporturilor, IMM-urilor, în sectorul apei și a reciclării apelor
    uzate, energie și asistență medicală. Din
    totalul fondurilor acordate Bosniei Herțegovina, circa 725 de milioane
    de euro au fost acordate pentru a sprijini dezvoltarea IMM-urilor, ajutând la
    crearea de peste 71 de mii de locuri de muncă. De asemenea, BEI a sprijinit
    proiecte pentru construirea de sisteme de protecție împotriva inundațiilor de-a
    lungul râului Sava și a afluenților acestuia. Prin deschiderea, în această
    săptămână a biroului de la Sarajevo pentru Bosnia Herțegovina și pentru Muntenegru,
    BEI dorește să își consolideze prezența în Balcanii de Vest. BEI mai are
    birouri la Tirana pentru Albania, Kosovo și Macedonia de Nord și la Belgrad
    pentru Serbia.




  • Republica Italiană – Grevă generală

    Republica Italiană – Grevă generală

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Republica Italiană că, în cursul zilei de 8 martie 2019, mai multe organizații sindicale vor organiza o grevă națională, care va afecta serviciile publice în domeniul transporturilor, sănătății și educației. Sunt preconizate perturbări îndeosebi la nivelul transportului feroviar, aerian, maritim și al transportului local.

    Pentru mai multe informații actualizate, se recomandă consultarea site-ului Ministerului Infrastructurii și Transporturilor (http://www.mit.gov.it/). În cazul cetățenilor care călătoresc cu avionul, se recomandă consultarea informațiilor existente pe site-urile aeroporturilor, precum și contactarea companiilor aeriene.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Roma: +390683523358; +390683523356; +390683523352; +390683523344, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

    De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență, au la dispoziție și numărul de telefon de permanență al misiunii diplomatice a României în Republica Italiană: +393451473935, respectiv al oficiilor consulare Trieste: +393408821688; Milano: +393661081444; Torino: +393387568134; Bologna: +393491178220; Bari: +393346042299; Catania: +393209653137.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet http://roma.mae.ro, http://trieste.mae.ro, http://bari.mae.ro, http://bolognia.mae.ro, http://catania.mae.ro, http://torino.mae.ro, http://milano.mae.ro, www.mae.ro, pagina de Facebook a Ambasadei României în R. Italiană (https://www.facebook.com/roma.mae.romania)

  • Republica Elenă – Grevă generală în transportul public pentru 28 noiembrie 2018

    Republica Elenă – Grevă generală în transportul public pentru 28 noiembrie 2018

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Republica Elenă că, la data de 28 noiembrie 2018, Confederația Generală a Lucrătorilor din Republica Elenă (GSEE) și Federația Navală Panelenă (PNO) au anunțat declanșarea unei greve generale, de 24 de ore, la care vor participa și lucrătorii din transportul în comun. Pe cale de consecință, feriboturile vor rămâne în porturi, transportul în comun (inclusiv legătura cu aeroportul internațional Atena) se asigură doar în intervalul orar 09:00 – 21:00, iar metroul nu va circula în intervalul orar 00:00 – 24:00.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena: +302106728879, +302106728875 și cel al Consulatului General la Salonic: +302310340088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCR) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

    De asemenea, în cazul unei situații cu caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de permanență al Ambasadei României în Republica Elenă: +306978996222 și cel al Consulatului General al României la Salonic: +306906479076.

    MAE recomandă consultarea paginilor de Internet http://atena.mae.ro, http://salonic.mae.ro, www.mae.ro și aminteşte aplicația Călătorește în siguranță (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații și sfaturi de călătorie.

  • Portul Constanţa o poartă către Europa

    Portul Constanţa o poartă către Europa

    Reprezentanții Comisiei Europene au dat asigurări cu privire la deplina lor disponibilitate de a sprijini, prin măsuri concrete, integrarea deplină a Portului Constanța în piața unică europeană.

    Portul Constanta este al 4 lea ca marine din Europa și are un Potențial de dezvoltare în contextul poziționării geografice avantajoase și a aderării României la spațiul Schengen.

    Eurodeputatul PSD, Claudia Țapardel a făcut un apel la reprezentanții Comisiei Europene să sprijine, prin fonduri structurale și de coeziune, investiții majore în acest obiectiv care este de importanță majoră pentru sectorul transporturilor din Uniunea Europeană.

    Portul Constanta are o importantă strategica pentru economia europeana, nu numai pentru economia românească. Avem nevoie de sprijin din partea UE pentru a dezvolta infrastructura și logistica din Portul Constanta pe de o parte și aici ma refer la sprijin financiar, la alocarea de fonduri europene, dincolo de sprijinul financiar avem nevoie și de expertiza din partea Comisiei Europene, expertiza tehnica, sa ne ajute sa accesam fonduri și sa implementam cât mai rapid proiecte pentru dezvoltarea Portului Constanta, iar pe de alta parte avem nevoie de o decizie politica foarte importantă la nivel european și anume aceea de integrare in spațiul Schengen și implicit de integrarea Portului Constanta in spațiul Schengen. In momentul de fata statisticile spun ca Portul Constanta este al 4 lea port ca mărime din UE, dar eu cred ca dacă Romania ar beneficia de același sprijin financiar, de care au beneficiat alte porturi importante din UE, va fi și partea sistemului Schengen cred ca Portul Constanta se ajunge dacă nu primul, cred ca cel de-al doilea port ca importantă din UE. Acest lucru este foarte important. Sunt foarte mulți investitori care au venit in Portul Constanta, sunt foarte mulți care își doresc sa vina, semn ca Portul Constanta face legatura între UE sau centrul și vestul UE și estul Europei, vorbim de Orientul Mijlociu, de China și așa mai departe. Deci are o importantă existențiala pentru tot ceea ce înseamnă transport european pentru ceea ce înseamnă comerț european, international și pentru economia europeana și mondiala.

    Trebuie întreprinse toate măsurile necesare – atât la nivel european, cât și național – ca Portul Constanța să devină un pilon de bază al economiei europene.


  • Asistenţă tehnică acordată de Comisie statelor membre pentru aderarea la euro

    Asistenţă tehnică acordată de Comisie statelor membre pentru aderarea la euro

    Evaluarea a fost făcută cu ocazia prezenţei la Bucureşti a comisarului european pentru Dezvoltare regională, Corina Creţu.


    Fondurile europene reprezintă, pentru ţările membre ale Uniunii, cel mai bun mijloc pentru dezvoltarea infrastructurii naţionale şi regionale, dar şi a resurselor umane. Peste 4 miliarde de euro au intrat în România în 2017, iar anul acesta Guvernul își propune să atragă alte peste 6 miliarde. Mai multe contracte în valoare totală de 280 de milioane de euro au fost semnate, în decembrie, pentru reabilitarea unor drumuri, infrastructura de alimentarea cu apă şi dezvoltarea IMM-urilor. De asemenea, 600 de milioane de euro vor mai intra în România până în 2020. Cel mai performant domeniu a fost agricultura, care a atras anul trecut toate fondurile alocate de Bruxelles.


    Comisarul Corina Creţu a atras atenţia asupra faptului că la noi este prea multă birocraţie: Ceea ce văd în România de multe ori m-a îngrozit, pentru că acestea nu sunt cerinţe al Uniunii Europene. Noi, deja, în cele mai multe ţări primim toate solicitările online, în format electronic, nu cu zeci de mii de pagini parafate şi semnate şi acolo trebuie să ajungem. Deci, din punctul nostru de vedere, reducerea birocraţiei este o prioritate absolută.



    Investiţiile eficiente, ale căror beneficii pentru cetăţeni sunt vizibile rapid, reprezintă principalul argument pentru menţinerea politicii de coeziune şi după 2020 – a subliniat Corina Creţu. Numai pe proiectele de transporturi din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, România are la dispoziţie peste 5 miliarde de euro pentru infrastructura mare. Pentru a absorbi eficient această sumă, avem nevoie de o planificare realistă, o pregătire amănunţită şi o implementare eficientă a proiectelor de transport. Comisarul pentru politică regională a apreciat faptul că autorităţile romane accelerează pregătirea proiectelor majore care urmează a fi trimise spre aprobare Comisiei Europene.

    Corina Creţu: Cu tot acest ritm lent, cu care ați demarat exercițiul financiar, iată că putem spune că toate obiectivele pe care Guvernul României și le-a propus, le-a atins. Până acum au fost pregătirile pentru perioada 2014-2020, dar practic s-a început absorbția, rata de selecție în România este la nivelul celorlalte state. Important este să se mențină această creștere economică, cea mai mare din Uniunea Europeană, poate mai multă stabilitate politică…

    Comisarul European pentru Dezvoltare regională, a mai anunțat că a lansat recent o platformă pentru regiunile carbonifere, prin care să se asigure tranziţia acestora către alte domenii industriale, iar Valea Jiului este curpinsă în acest nou program.

    Economia României trebuie să fie pregătită înainte de aderarea la zona euro – a mai avertizat comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu. Ea a amintit de pachetul lansat de Comisia Europeană prin intermediul căruia se oferă asistenţă tehnică statelor membre în vederea aderării la zona euro.​


  • Relansarea dialogului UE-Turcia privind transporturile

    Relansarea dialogului UE-Turcia privind transporturile

    Ultimii ani au fost marcaţi de
    răceală şi tensiuni politice între Uniunea Europeană şi Turcia. Recent însă,
    relaţiile dintre cele două par să cunoască un început de dezgheţ, început care
    a fost făcut în domeniul transporturilor. Comisarul european pentru
    transporturi Violeta Bulc şi Ahmet Arslan, ministrul turc al transporturilor,
    s-au întâlnit la Bruxelles pentru a relua dialogul asupra unor chestiuni de
    interes comun. Oficialul european a rezumat în trei puncte discuţiile dintre
    cei doi: Această vizită
    urmează alteia din Ankara şi Istanbul din luna iulie unde am căzut de acord să relansăm dialogul
    la nivel înalt privind transportul. Este un moment nou în relaţiile dintre
    Uniunea Europeană şi Turcia în domeniul transportului. Există un număr de
    probleme legate de transport de interes comun pe care ne concentrăm şi oferim
    valoare adăugată europeană, în primul rând, proiectelor de infrastructură Ten T,
    cu accent special pe conectarea de cale ferată între Turcia şi Uniunea
    Europeană. Comisia sprijină în totalitate construirea liniei ferate
    Halkali-Kapikule. Acest proiect are o valoare adăugată europeană clară şi vom
    juca un rol important în conectarea pe termen lung dintre Europa şi Asia, prin
    Turcia. Un alt aspect de mare interes comun este siguranţa rutieră. Decesele
    rutiere sunt tragedii mişcătoare atât în Turcia, cât şi în Uniunea Europeană.
    Cred că siguranţa rutieră este una dintre cele mai importante sfere de interes
    unde Turcia şi Uniunea Europeană pot face mai mult împreună. În iulie, am
    lansat împreună cu premierul turc proiectul cofinanţat de Uniunea Europeană şi
    intitulat Viziunea 0. Adică 0 victime pentru Turcia.
    Sunt de asemenea foarte mulţumită că Turcia şi-a depus dosarul pentru a se
    alătura Tispol, reţeaua europeană de poliţie a traficului, care s-a dovedit a
    fi o cooperare esenţială pentru a întări regulile de circulaţie pe cuprinsul
    continentului european. Cel de-al treilea subiect pe care l-am abordat a fost relaţiie
    în domeniul aviaţiei. Comisia rămâne deplin angajată în finalizarea acordului
    european care este cel mai important forum de cooperare. Acest acord poate
    aduce până la 5 miliarde de euro pe an din reduceri la bilete de avion cu 50%
    şi până la 48.000 de noi locuri de muncă. Aceste cifre spun totul.


    Uniunea
    Europeană şi Turcia au o nouă foaie de parcurs în transporturi care poate fi
    văzută atât ca un nou început, dar şi ca o continuare a ceea ce a fusese deja
    început.


  • Italia – Grevă generală în domeniul transporturilor

    Italia – Grevă generală în domeniul transporturilor

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Italia că, în cursul dimineții de 27 octombrie 2017, principalele organizații sindicale din domeniul transportului vor organiza o grevă generală cu durata de 4 ore. Astfel, vor fi perturbări la nivelul transportului aerian, feroviar, maritim și al transportului public din principalele orașe italiene.

    Pentru mai multe informații cu privire la serviciile garantate, se recomandă consultarea site-urilor Ministerului Infrastructurii și Transporturilor, precum și ale operatorilor din domeniu.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Roma: +390683523358+390683523356+390683523352+390683523344, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

    De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență, au la dispoziție numărul de telefon de permanență: +393451473935.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet http://roma.mae.ro, www.mae.ro

  • România şi fondurile europene

    România şi fondurile europene

    România are o oportunitate istorică de a fi implicată în procesul de relansare a Uniunii Europene, afectată de Brexit şi de ascensiunea mişcărilor naţionaliste — a declarat, la Radio România, comisarul pentru politică regională Corina Creţu. Ea sfătuieşte autorităţile să acţioneze pentru ca România să fie implicată semnificativ în procesul de reformă lansat recent de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, odată cu prezentarea celor cinci scenarii pentru viitorul Uniunii.



    Pe de altă parte, Corina Creţu a atras din nou atenţia asupra importanţei atragerii şi folosirii fondurilor europene: “Vreau să spun că, în general, România, după aderarea la UE, a avut la dispoziţie miliarde de euro şi sigur că noi vrem să îmbunătăţim lucrurile şi de multe ori suntem tentaţi să vorbim doar de neajunsuri, dar totuşi, s-au creat peste 8.000 de locuri de muncă, am avut în exerciţiul financiar anterior sute de şcoli, unităţi spitaliceşti renovate, spitale. Cel mai prost capitol este cel al transporturilor, pentru că sunt doar 124 de kilometri de autostradă construiţi cu fonduri europene, dar totuşi sunt 900 de drumuri naţionale. În acest exerciţiu financiar avem peste 23 de milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională, fonduri de coeziune, pentru a-i utiliza în domenii strategice, pentru modernizarea societăţii: în transporturi, IMM, competitivitate, cercetare, infrastructura de gestionare a deşeurilor.”



    Oficialul a amintit şi de cele trei spitale regionale care vor fi construite din fonduri europene la Cluj, Iaşi şi Craiova. Au fost stabilite deja amplasamentele, iar Banca Europeană de Investiţii va întocmi în perioada următoare studiile de fezabilitate. Corina Creţu: “Speranţa mea este ca cel mai târziu la începutul anului 2018 la cele trei spitale regionale să se înceapă construcţia efectivă astfel încât să poată fi cheltuiţi banii până în anul 2020. Asemenea proiecte de infrastructură nu pot fi construite peste noapte. Deci avem nevoie de cel puţin câţiva ani pentru a realiza aceste spitale.”



    Potrivit Corinei Creţu, pe lângă banii pentru construirea celor trei spitale regionale, mai există fonduri europene pentru modernizarea a încă 280 de unităţi spitaliceşti din România. Ea a făcut un nou apel către autorităţile române să atragă fonduri comunitare, mai ales acum când statele cu economii puternice pledează pentru o reducere a ajutorului oferit ţărilor mai puţin dezvoltate. România a pierdut, în perioda 2007 – 2013, două miliarde de euro de la UE, deşi exerciţiul bugetar a fost prelungit cu mai mult de trei ani şi urmează să se încheie luna aceasta.



    Comisarul european a spus însă că s-a reuşit salvarea a peste un miliard de euro prin proiecte retrospective, iar multe proiecte cu întârzieri mari au fost salvate prin procedura de fazare, urmând să fie încheiate cu fondurile alocate perioadei 2013 – 2020.

  • Jurnal românesc – 6.09.2016

    Jurnal românesc – 6.09.2016

    Propunerea legislativă care elimină impozitul pe pensii şi contribuţia pensionarilor la CASS a fost adoptată, marţi, de plenul Senatului. Impactul bugetar ar urma să fiede 2,2 miliarde de lei pe an. Propunerea arată că impozitul pe pensii se elimină, astfel încât şi cei care plătesc în acest moment un impozit de 16% nu îl vor mai plăti. Documentul adoptat cu 66 de voturi pentru, 18 împotrivă şi 5 abţineri merge acum la Camera Deputaţilor, care este for decizional.



    Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Dragoş Pîslaru, a anunţat că nu se pune problema ca actualul Guvern să facă modificări în ceea ce priveşte nivelul indemnizaţiei pentru creşterea copilului. “ Noi am preluat decizia Parlamentului de eliminare a plafonului pentru indemnizaţia de creştere a copilului într-un context în care natalitatea suferă în România şi avem nevoie de stimularea natalităţii, a spus Pâslaru. El a adăugat că Parlamentul este singurul for care ar trebui să vadă care sunt consecinţee. Declaraţia inntervine pe fondul unor evaluări potrivit cărora circa 200 de mame cu salarii mari primesc indemnizaţii care consumă o treime din bugetul naţional alocat pentru creşterea copilului.



    Comisarul European pentru Politică Regională, Corina Creţu, a apreciat progresele României în privinţa absorbţiei fondurilor europene în domeniul transporturilor, dar a subliniat că, în pofida acestui efort, aproape jumătate din cele peste 30 de proiecte majore cu bani europeni adoptate în precedentul exerciţiu financiar nu vor fi terminate la timp. Ea a precizat că s-a reuşit, însă, eşalonarea acestor proiecte, astfel încât fonduri europene de aproape două miliarde de euro din perioada 2014 – 2020 să le acopere co-finanţarea. Corina Creţu s-a întâlnit,luni, la Bruxelles, cu ministrul român al transporturilor, Petru Buşe, de la care a primit asigurări că autorităţile de la Bucureşti vor adopta Planul general privind infrastructura de transport din România, până la sfârşitul acestei luni.



    Dovada plăţii amenzilor aplicate de poliţiştii de la Imigrări poate fi transmisă pe adresa de e-mail a fiecărei structuri teritoriale din care face parte agentul constatator. Tot în acest context de simplificare, I.G.I. a pus la dispoziţia cetăţenilor români şi străini un portal de depunere on-line a documentelor pentru a beneficia de servicii publice eficiente şi rapide. Metoda de lucru urmăreşte scurtarea timpului de aşteptare în faţa ghişeului şi eficientizarea procesului de preluare a cererilor.



    Imnul naţional va fi intonat pe stadioane şi baze sportive, cu ocazia competiţiilor oficiale, de nivel naţional, etapele finale, pentru toate categoriile de vârstă, prevede o propunere legislativă pentru completarea Legii 75/1994, adoptată luni de Senat, aceasta urmând să intre în dezbaterea forului decizional, Camera Deputaţilor. Considerând că, uneori, măsuri chiar simbolice, dar puternice se impun, prezenta completare a legislaţiei are drept scop să contribuie la întărirea sentimentului competitorilor sportivi de orice vârstă de apartenenţa la un mediu sigur, protector, lipsit de discriminări sau tensiuni sociale – statul român, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative .


    Elevii români din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a care studiază engleza în liceu şi îndeplinesc criteriile pentru a obţine viza pentru intrarea în Statele Unite ale Americii pot aplica pentru bursa FLEX 2017 – 2018, care le oferă ocazia de a trăi într-o familie americană şi de a studia într-un liceu american pe parcursul anului şcolar 2017 – 2018. Ambasada SUA în România, alături de Consiliile Americane pentru Educaţie Internaţională şi de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, anunţă deschiderea aplicaţiilor programul FLEX 2017 – 2018, finanţat de către Departamentul de Stat american. Participarea în programul FLEX, aflat acum la al 2-lea an de existenţă în România, este gratuită.

  • Grecia – Greva transportatorilor maritimi

    Grecia – Greva transportatorilor maritimi

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care călătoresc în Republica Elenă că Federația Navală Panelenă (P.N.O.) a anunţat organizarea de greve de câte 48 de ore, în zilele de 20 şi 21 ianuarie 2016. Vor fi afectate toate categoriile de transporturi maritime la nivel naţional. Pe durata grevelor, vapoarele vor rămâne ancorate în porturi.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginii de Internet www.mae.ro şi reaminteşte că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (disponibilă gratuit în App Store şi Google Play), care oferă informaţii, sfaturi de călătorie şi posibilitatea de alertare, în cazul în care apar situaţii speciale.

  • Finlanda – grevă de avertisment a personalului din transporturi

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau se deplasează pe teritoriul Republicii Finlanda că, potrivit unui comunicat de presă emis de principalele trei uniuni sindicale finlandeze, în ziua de vineri, 18 septembrie 2015, va fi declanşată o grevă de avertisment a personalului din transporturi (aerian, naval, rutier), în intervalul orar 11:00 – 13:00.

    Pe parcursul zilei vor fi organizate ample manifestaţii de protest în capitala Helsinki.

    În intervalul menționat, traficul aerian, intern şi internaţional, în toate aeroporturile din Finlanda, va fi grav perturbat, majoritatea curselor aeriene vor fi anulate, iar activitatea de încărcare/descărcare a bagajelor va fi stopată.

    Transportul rutier şi feroviar public de călători (metroul din Helsinki, trenuri regionale, autobuze şi tramvaie locale) va fi perturbat pe parcursul întregii zile, în intervalul orar 06:00 – 18:00, iar majoritatea curselor rutiere şi feroviare vor fi anulate.

    Se recomandă consultarea paginilor dedicate de Internet ale Aeroportului Internaţional Helsinki (http://www.finavia.fi/en/helsinki-airport/), precum şi Autoritatea Feroviară din Finlanda (https://www.vr.fi/cs/vr/en/frontpage) şi a Societăţii de Transport Rutier Locală (https://www.hsl.fi/en).

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români să consulte pagina de Internet www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (disponibilă gratuit în App Store şi Google Play), care oferă informaţii, recomandări de călătorie şi posibilitatea de a fi alertați, în cazul în care apar situaţii speciale.

  • Planul general de transport al României

    Planul general de transport al României

    Pe de o parte, e vorba de modernizarea atât de necesară României europene. Pe de alta — crede ministrul Transporturilor, Ioan Rus — devine posibilă revenirea în ţară a numeroşi muncitori care au ales în număr mare, în ultimii ani, calea străinătăţii în speranţa unor câştiguri mai bune. Or, începerea lucrărilor din cadrul Master Planului i-ar putea determina să se întoarcă, asemenea, de pildă, portughezilor, care acum aproximativ 15 ani alegeau să revină acasă pentru a lucra în infrastructura naţională.



    Executivul de la Bucureşti a aprobat, miercuri, varianta finală a Planului General de Transport, strategic pentru România. Prin acest document, s-a stabilit un necesar total de finanţare de peste 45 de miliarde de euro până în 2030 pentru proiecte rutiere, feroviare, navale, aeriene şi multimodale.



    Ministrul Rus a detaliat principalii indicatori avuţi în vedere pentru modernizarea sectorului rutier: Pentru transport rutier: autostrăzi 1.300 Km, 13,7 miliarde de euro; drumuri expres — 1.825 km, 9,9 miliarde de euro; drumuri Transregio — 2.870 km, 1,6 miliarde de euro; drumuri TransEuro — 343 km, 190 de milioane de euro.”



    Pe lângă aceasta, mai sunt prevăzute, în sectorul feroviar, reabilitări şi electrificări de linii de cale ferată sau dezvoltarea de sectoare de cale ferată de mare viteză. În domeniul naval, se are în vedere construirea de căi navigabile şi modernizarea de porturi, investiţiile totale fiind estimate la aproape 4 miliarde de euro. Nici sectorul aerian nu va fi ocolit, investiţiile destinate acestuia urmând să fie de 1,3 miliarde de euro.



    Cu acest Master Plan General de Transport, Bucureştiul intră într-o nouă etapă şi adoptă o filosofie de realizare a investiţiilor în infrastructură, acordând prioritate acelor proiecte care corespund criteriilor de performanţă economică, de conectivitate şi de investiţii urmărite de Uniunea Europeană pe teritoriul României — spun autorităţile autohtone, nu o dată vehement criticate pentru inerţie, lentoare şi dezinteres.



    Schema financiară a Master Planului urmează să fie prezentată în şedinţele reunite ale Comisiilor de Transport din Parlament, înainte de trimiterea acestuia la Comisia Europeană, unde primele discuţii urmează să aibă loc între 9 şi 13 martie.



    Dacă va primi undă verde de la Bruxelles, Bucureştiul va putea, apoi, că facă demersuri pentru accesarea de fonduri structurale în cadrul Programului Operaţional Sectorial Infrastructură Mare.