Radio România Internațional

Tag: turism in Romania

  • Atuurile turistice ale României

    Atuurile turistice ale României

    Numărul nopţilor petrecute în unităţile de cazare turistică din Uniunea Europeană a depăşit trei miliarde în 2024, acesta fiind cel mai bun an pentru turismul din blocul comunitar – relevă datele publicate, miercuri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În mod tradițional destinații favorite ale turiștilor din întreaga lume, Spania (500 milioane), Italia (458) și Franţa (451) ocupă, și de această dată, podiumul. La polul opus sunt micile Luxemburg, Letonia şi Estonia.

    România face parte dintr-un pluton masiv de țări membre ale Uniunii cu mai puțin de 50 milioane de nopţi de cazare înregistrate anul trecut. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), înnoptările în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat) au însumat 30,191 milioane, în creştere cu 3,5% faţă de cele din anul 2023. Înnoptările turiştilor români au reprezentat 83,7%, iar cele ale turiştilor străini – 16,3 procente.

    Destinații favorite au fost capitala București și județele Brașov și Prahova, unde se află cele mai populare stațiuni montane românești. Tot statisticile relevă că, pe ţări, în luna ianuarie 2025, cei mai mulți turiști străini au provenit din Italia – aproape 17 mii, Republica Moldova, Israel şi Germania – fiecare cu 10-11 mii.

    În paralel, programul de turism cultural ‘România Atractivă’ a fost prezent, zilele acesta, la cel mai mare şi mai important târg de turism din lume, cel de la Berlin. Experții vorbesc despre o ofertă diversificată, ce include circuite culturale, turism activ şi de aventură, sejururi pe litoralul la Marea Neagră şi în Delta Dunării, precum și turism rural.

    E cea de-a cincea participare românească de acest tip la marile târguri internaţionale de profil într-un interval de doar şase luni. Anterior, în Italia, Marea Britanie, Spania ori Polonia, aceeași platformă a oferit, în română şi în cinci limbi străine, informaţii actualizate în format video, foto, prin tururi virtuale, animaţii 3D, ghiduri audio şi texte.

    Programul este coordonat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene și, potrivit organizatorilor, standul României a fost de fiecare dată conceput într-un format business, pentru întâlniri de afaceri şi pentru promovarea de servicii şi pachete destinate segmentului corporate, oferind inclusiv soluţii de team building şi de city break. Oferta mai include 12 rute turistice tematice, care, din nord-vest în sud-est, străbat întreaga ţară, cu 275 de obiective de vizitat, şi care, până în 2026, vor fi semnalizate şi prin infrastructură rutieră specifică.

    Pe lângă aceste destinații, valabile în orice anotimp, specialiștii se așteaptă și la o infuzie masivă de turism cultural în lunile august și septembrie, când Bucureștiul va găzdui, potrivit tradiției, o sărbătoare-maraton a muzicii clasice, celebrul Festival George Enescu.

     

  • Oltenia De Sub Munte

    Oltenia De Sub Munte

    Astăzi vă invităm într-o zonă ce s-a constituit în ultimii ani în Geoparcul aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte. Desfăşurată pe o suprafaţă de 635,6 de kilometri pătrați, zona are o vechime de 380 de milioane de ani şi un număr impresionant de obiective turistice naturale, istorico-culturale, arhitecturale şi monahale.

    Cu ocazia Târgului de Turism al României ediţia de primăvară 2025, Oltenia de Sub Munte s-a clasat pe locul 6 în Top 10 destinaţii turistice FIJET România, un top realizat de Clubului Presei de Turism – FIJET România care își propune să atragă atenția asupra unor locuri din țară care se remarcă din punct de vedere turistic în mod deosebit, locuri în care lucrurile se fac bine și unde oamenii merită să fie încurajați pentru eforturile depuse.

    Oltenia de Sub Munte se situează pe teritoriul a 6 localități din județul Vâlcea (Vaideeni, Horezu, Costești, Bărbătești, Stoenești și Băile Olănești), cuprinde 18 arii naturale protejate: un parc național suprapus cu două situri Natura 2000 și 15 rezervații naturale, 40 de geosituri (geologice și geomorfologice) şi 65 situri culturale și se bucură de o mare biodiversitate.

    Florin Stoican, președintele Asociației Kogayon, cea care  a început oficial demersurile pentru obținerea satutului de Geoparc UNESCO pentru Oltenia de sub Munte în iunie 2020, ne-a recomandat zona pentru o vizitare lentă, de minim 3 zile:

    “De vreo 5-6 ani investim în brandul acesta, Oltenia de sub Munte, care a devenit deja cunoscut. E o zonă care, pe un teritoriu restrâns, are o diversitate uriașă de elemente naturale și culturale. Vorbim aici de elemente de patrimoniu UNESCO, cele mai cunoscute : mănăstirea Horezu și Ceramica de Horezu, ambele sunt în patrimoniul UNESCO de ceva vreme. Vorbim de Parcul Național Buila Vânturarița, alte 17 arii naturale protejate, rezervații naturale. Vorbim de peste 60 de obiective culturale, deci o densitate uriașă de biserici de lemn, biserici de piatră, culele de la Măldărești și muzee, meșteri popular, tradiții. E o zonă care oferă oricărui turist care vrea să-și planifice o vacanță, o multitudine de trasee de plimbare, de bicicletă, de călărie, foarte multe obiective turistice care pot fi vizitate și foarte multe experiențe.”

    Florin Stoican a amintit şi de câteva evenimente care capătă tradiţie în zonă: “Anul ăsta va fi a 3-a ediție a Festivalului Licuricilor. E un festival adresat familiilor cu copii care vin și pe durata a 3-4 zile, descoperă teritoriul, află despre insecte, în special despre licurici, despre patrimoniul natural, patrimoniul cultural, participă la ateliere, gustă din gastronomia locală, au experiențe și interacțiuni cu oamenii din comunitate. Apoi avem și susținem de câțiva ani de zile, ajuns acum la a 4-a ediție,  Maratonul Montan Biula Trail Race, o competiție adresată alergătorilor, maratoniștilor montani. În toamnă o să avem un festival de film scurt, care va fi în aer liber, în trei localități în Horezu, în Vaideeni și în Costești.”

    Nu ne rămâne decât să lansăm şi noi invitaţia de a descoperi Oltenia de Sub Munte!

     

  • Poiana Braşov

    Poiana Braşov

    Situată la 12 km de Braşov, Poiana Braşov este, de departe, cea mai căutată staţiune montană din România, atât în timpul verii, dar, mai ales al iernii, când pârtiile sunt aglomerate. Domeniul schiabil al staţiunii Poiana Brasov se află pe un versant al Muntelui Postăvarul, al cărui vârf are  o altitudine de 1.803 metri. Pentru că staţiunea Poiana Braşov se află la o altitudine de 1.030 de metri, există pârtii de schi cu diferenţă de nivel de peste 700 de metri, cea mai lungă având circa 5 mii de metri. La Poiana Braşov se schiază de peste un secol, prima coborâre pe schiuri fiind consemnată în anul 1895, iar prima competiţie de schi în 1906.

    Poiana Braşov dispune de o bună infrastructură hotelieră, iar pârtiile de schi, funcţionale, asigură o reuşită vacanţă de iarnă. Despre oferta de sezon a staţiunii Poiana Braşov, Adrian Biriboiu, șef serviciu domeniu schiabil Poiana Brașov:

    „În Poiana Brașov avem șapte pârtii principale, cumulat 24 de km de pârtie. Acoperim toată plaja de dificultate, de la pârtii negre, solicitante, până la pârtii albastre, de începători, unde se pot iniția toți doritorii de schi. Avem trei pârtii de începători, dintre care două sunt situate la baza domeniului schiabil. Au o lungime de 800-1.000 de metri, lățime suficientă și înclinație mică, ceea ce permite tuturor grupelor de vârstă să înceapă inițierea în schi.

    Apelând la un monitor, monitor specializat, un număr de două-trei ședințe pe pârtiile de începători asigură o învățare suficientă pentru a aborda pârtiile din masiv. În partea superioară avem o pârtie albastră de începători. Este pârtia Drumul Roșu care pornește aproape din vârf, de la stația de debarcare telegondolă și până jos, are aproximativ 5 km și este destul de interesantă. Avem două pârtii negre, Subteleferic și Lupului. Acestea pornesc de sus de la stația de debarcare telegondolă expres și au două profile diferite. Pârtia Lupului este mai abordabilă, iar pârtia Ruia este mai abruptă și chiar este omologată pentru concursurile interne și internaționale de schi.”

    Domeniul schiabil din staţiunea Poiana Braşov a fost extins în urmă cu 15 ani, iar pârtiile dispun de instalaţii de producere a zăpezii. Adrian Biriboiu, șef serviciu domeniu schiabil Poiana Brașov ne-a oferit informaţii despre modul de utilizare a instalaţiilor de transport pe cablu: „În momentul de față, în domeniul schiabil folosim cartelele: cartele pe puncte sau cartele pe perioadă. Se pot achiziționa de la ghișeele aflate la baza pârtiei, la telecabină și la televândolă. Dar mai există și o variantă de încărcare online care se poate face de acasă, dacă aveți deja achiziționat un card magnetic, chiar și de anul anterior.”

    În ultimii ani, în staţiunea Poiana Braşov s-a putut schia până la sfârşitul lunii martie, însă dacă sunt condiţii meteo favorabile, sezonul de schi poate dura până aproape de sfârşitul lunii aprilie.

     

     

  • Sighetu Marmației

    Sighetu Marmației

    Astăzi vă invităm în nordul ţării, la Sighetu Marmaţiei, în oraşul unde se spune glumeţ că “se agaţă harta în cui”, motiv pentru care pe strada pietonală din centru, strada Libertății, se şi găseşte monumentul “Cuiul”. Este un cui imens, înfipt în stradă, iar la baza acestuia se poate vedea mesajul: “Bine aţi venit la Sighetu Marmaţiei!”.

    Cuiul din Sighetul Marmatiei (foto: Mariana Chirita/ RRI)

     

    Municipiul Sighet este considerat centrul cultural și economic al Maramureșului istoric. Până în 1919, acesta a fost reședința comitatului Maramureș, iar în perioada interbelică a fost reședința județului Maramureș (interbelic). Cu formă triunghiulară, numele orașului provine din cuvântul maghiar sziget, pronunțat identic în română, care înseamnă „insulă”, denumire datorată faptului că e încadrat de râurile Iza, Tisa și Ronișoara. Deşi este un oraş mic, obiectivele turistice sunt numeroase. Aici pot fi vizitate: Muzeul Etnografic al Maramureșului, Muzeul Culturii Evreiești, cu o expoziție dedicată sigheteanului laureat al premiului Nobel pentru pace, Elie Wiesel, Casa-Muzeu „Dr. Ioan Mihalyi de Apșa”, Biserica reformată, Biserica ortodoxă şi Sinagoga.

    Cel mai reprezentativ obiectiv din oraş este Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, deschis în fosta închisoare Sighet, temuta închisoare folosită de regimul comunist pentru exterminarea elitelor României. Începând din 1994, clădirea a fost amenajată ca muzeu, cunoscut şi sub numele de Memorialul Durerii din Sighet. Memorialul a fost inițiat și realizat de către Fundația Academia Civică (președinte fondator Ana Blandiana).

    Dincolo de oglindirea pe larg a suferinţei îndurate de români în timpurile comunismului, prin exponate ce recreează condiţiile de viaţă inumane din închisoare, vizitatorii pot afla poveştile rezistenţei anticomuniste a preoţilor din toate cultele, a intelectualilor, dar şi a oamenilor simpli, care au fost deportaţi în Bărăgan. Fosta închisoare are trei nivele, la fiecare găsindu-se mai multe săli de muzeu amenajate în fostele celule. Dintre acestea, unele au fost păstrate ca atare pentru autenticitate. E vorba de încăperile unde au murit politicieni de prim rang, precum Iuliu Maniu şi Gh. I. Brătianu. În curtea muzeului, întâmpină grupul statuar creat de sculptorul Aurel Vlad, ilustrând într-o manieră zguduitoare suferinţa trăită de cei ajunşi aici.

    Un obiectiv relaxant, dar şi plin de informaţii este Muzeul Satului Maramureșean. Muzeul este constituit în aer liber, şi recrează imaginea Maramureșului istoric. Ana Maria Pop, educator muzeal la Muzeul Satului Maramureșan din Sighetu Marmației, ne-a lansat o invitaţie:

    “Vă invităm să vizitați un muzeu al satului, care prezintă o reconfigurare a unui sat autentic, cu specific zonal. Este vorba despre Maramureșul istoric. Turiștii care vin au posibilitatea să viziteze cele 34 de case pe care le avem disponibile, plus anexele. Toate casele au fost aduse din sub-zonele Maramureșului istoric. Avem plăcuță de la intrare în fiecare casă cu cod QR. Turiștii au posibilitatea să scaneze acest cod și să asculte povestea fiecarei case. Și pe această plăcuță este scrisă și zona de unde este adusă fiecare casă.

    Avem case de pe Valea Cosăului, Valea Marei, Valea Izei, Valea Tisei. Interioarele sunt amenajate pe specificul secolelor 17-18. La intrare, pe partea dreaptă, este vatra, cuptorul, urmează apoi patul, pe partea cealaltă avem lăzile, lavițele, lădoaiele care încadrează masa, iar pe pereți avem o alternanță de icoane pictate și succesiune cu blide de ceramică și deasupra, bineînțeles, împodobite cu ștergare. Avem biserica adusă din Oncești. De altfel toate ulicioarele satului duc spre acest deal unde este amplasată, ca în orice sat, biserica. Biserica este a 2-a ca vechime din muzeu, din 1621.”

    Invitaţia a fost lansată! Până data viitoare, vă dorim drum bun şi vreme frumoasă!

  • Bucovina, de sărbători

    Bucovina, de sărbători

    Bucovina reprezintă o destinaţie de vacanţă preferată de români, dar şi de turiştii străini, o destinație al cărei farmec sporește în perioada sărbătorilor de iarnă. Pe primul loc în topul atracțiilor sunt mănăstirile și bisericile cu picturi murale interioare şi exterioare, cu o istorie de peste 5 secole, aflate pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. O altă atracție este municipiul Suceava, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, datorită cetății medievale. Pe de altă parte, masivele montane Călimani, Rarău, Giumalău oferă condiţii pentru practicarea sporturilor de iarnă, în special în staţiunile Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei. Președintele Asociației pentru Turism Bucovina, Ciprian Șlemco, ne-a vorbit despre oferta pentru perioada sărbătorilor de iarnă:

    „Bucovina este pregătită pentru perioada de sărbători, ca în fiecare an. Ne prezentăm cu oferte atractive, de la pensiunile cele mai mici, cu câteva camere şi cu câteva sute de lei pe noapte sau pachet de două nopţi până la pensiunile de 4-5 stele, cu acces la zonă de spa, cu acces la zona de fitness  şi bineînțeles cu organizarea de spectacole folclorice în noaptea dintre ani, așteptând urătorii, așteptând acel moment cel mai important pentru Bucovina când ne promovăm cele mai frumoase tradiții.”

    Tradiţiile Bucovinei sunt puse în valoare prin festivalurile folclorice de la sfârșit de an. În municipiul Suceava va fi organizat, la 27 decembrie, Festivalul obiceiurilor de iarnă. Manifestări similare au loc, în perioada sărbătorilor de iarnă, la Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Fălticeni și Rădăuți, precum și în alte localități din județul Suceava. Președintele Asociației pentru Turism Bucovina, Ciprian Șlemco, despre reacțiile turiștilor care vizitează Bucovina:

    „În general turistul străin este fascinat de tot ceea ce înseamnă cultură românească. Acum câțiva ani am reușit să aducem în Bucovina un grup de japonezi care au petrecut noaptea dintre ani în satul Dolheștii Mici, un proiect drag sufletului meu. Au spus că atât de bine s-au simțit și erau atât de mirați că nu promovăm și în străinătate, mai mult, aceste lucruri. Dacă ne referim la turistul român, turistul român este receptiv, pentru că îi este dor de tradiție, îi este dor de tot ceea ce înseamnă glas românesc, spun eu, și mai ales, cred că le este dor celor din diaspora, care revin acasă de marele sărbători, deci nu vorbim doar de Crăciun, de Anul Nou, vorbim și de Paște, de Sântămărie. În Bucovina, în fiecare lună august, avem o lună a diasporei și rămân surprins că diaspora a început să promoveze foarte mult destinația Bucovina și destinația România.”

    Pe lângă frumuseţile naturii şi valorile culturale de patrimoniu, Bucovina se remarcă şi printr-o gastronomie specifică, cu mâncăruri consistente, cu multă carne, combinate de multe ori cu varză, cartofi şi ciuperci de pădure. Smântâna este folosită la multe preparate bucovinene. Un produs specific Bucovinei, un adevărat brand gastronomic, este păstrăvul afumat în cobză. Din meniul bucovinean al sărbătorilor de iarnă nu lipsesc sarmalele, cârnații afumați și preparatele obținute din purcelul sacrificat în mod tradițional înainte de Crăciun. Alte produse apetisante sunt cozonacul umplut cu nucă și diverse tipuri de prăjituri.

  • Un nou sezon de schi la Straja

    Un nou sezon de schi la Straja

    În stațiunea montană Straja, din județul Hunedoara, s-a dat startul unui nou sezon de schi. Pe pârtiile de aici, stratul de zăpadă este cuprins între 35 și 40 de centimetri, după ninsorile din ultimele zile, aşa că s- au creat condiţiile necesare pentru ca mai multe pârtii să fie pregătite pentru schiori. Stațiunea se află la o altitudine de 1445 metri.

    Ne aflăm într-o staţiune relativ nouă, din 2002, aparținând administrativ de orașul Lupeni, de unde se şi face accesul în staţiune, fie urmând un drum montan asfaltat cu o lungime de 8 km, fie cu ajutorul telegondolei. La stația de plecare a telegondolei este disponibilă și o parcare gratuită cu circa 300 de locuri.

    Pentru început au fost deschise pârtiile Platoul Soarelui, Constantinescu și Mutu, care beneficiază și de instalația de nocturnă.

    Pe parcursul săptămânii mai multe pârtii vor fi deschise, stratul de zăpadă urmând să fie completat cu cel produs de tunurile de zăpadă artificială, cu condiţia ca  temperaturile să se menţină negative pe timpul nopții.

    Marius Fodoran, coordonatorul şcolii de schi şi snowboard Straja ne-a invitat să ne bucurăm de zăpadă: “La Straja se schiază pe majoritatea pârtiilor, sunt deschise mai multe telescaune şi teleschiuri. Staţiunea montană Straja are ca punct forte domeniul schiabil, care este cel mai mare din România. Domeniul schiabil Straja are şi instalaţii de cablu care funcţionează pe nocturnă, adică aici se schiază de la 9 dimineaţa la 9 seara.”

     

    La Straja există 12 pârtii amenajate, pentru toate nivelurile. Şi pentru că siguranța turiștilor este primordială, la Straja există echipe de salvamontiști în Lupeni, cu serviciu de permanență în stațiune. Cu toate acestea, Marius Fodoran recomandă începătorilor, indiferent de vârstă, pârtiile speciale şi cursurile cu istructor specializat:

    “Avem o pârtie specială pentru începători dotată cu covor rulant, avem o echipă numeroasă de instructori, care abia aşteaptă să fie pe pârtie alături de cei mici, dar şi de cei mari. Avem inclusiv centre de închiriere pentru echipament: schiuri, clăpari, beţe, snowboard, boots, căşti. Recomand să poarte toată lumea cască, pentru că siguranţa este pe primul loc pe pârtii. Iar pentru cei ce nu ştiu să se dea pe schiuri sau snowboard e foarte important să ia măcar o oră cu un instructor, pentru a înţelege noţiunile de bază şi pentru a fi în siguranţă!”

     

    Pensiunile de aici îşi aşteaptă turiştii, cu tarife pentru toate buzunarele şi cu o ofertă gastronomică variată, în special pe perioada sărbătorilor de iarnă, când ocuparea staţiunii este de 100%.

     

     

  • Polovragi

    Polovragi

    Polovragi, localitate din judeţul Gorj, este un loc încărcat de istorie, dar şi un loc de relaxare sau chiar un punct de plecare pe trasee montane, atunci când vremea o permite. Comuna Polovragi se află în depresiunea dintre Munţii Parângului şi Munţii Căpăţânii (din lanţul Carpaţilor Meridionali), la circa 60 de kilometri de Târgu Jiu, municipiul de reşedinţă al judeţului Gorj.

    Aici sunt câteva pensiuni confortabile, un indiciu al faptului că Polovragi poate fi considerată o destinaţie turistică. Înainte de a ajunge la mănăstire, vizitatorii trec pe lângă o tabără de sculptură, unde pot vedea simboluri dacice în arta lemnului. Această zonă a fost locuită încă din timpul dacilor, ceea ce face ca atracţiile turistice de aici să fie însoţite şi de legende. De altfel, la poarta de lemn de la intrarea în comună pot fi văzuţi doi străjeri daci, sculptaţi în lemn. Unul poartă o suliţă şi un scut, iar celălalt lupul dacic, un simbol al acestei civilizaţii.

    Odată trecuţi de porţile mănăstirii ortodoxe de maici, vizitatorii au posibilitatea de afla mai multe despre istoria acestor locuri, în special datorită ghidului mănăstirii, maica Tecla: „Mănăstirea Polovragi  este situată într-un cadru pitoresc la poalele Munților Piatra Polovragilor, în apropierea Cheilor Oltețului care despart Munții Parâng de Masivul Căpățânii. Și aici este cea mai mică distanță dintre doi masivi muntoși 70 de centimetri, jos, în albia râului. Mănăstirea a fost construită în anul 1505, iar ctitori sunt doi boieri Radu și Petru, care au construit mănăstirea în timpul domnitorului Radu cel Mare, domnitorul Valahiei, iar s-au găsit mai multe inscripții despre întemeierea mănăstirii, care se mai păstrează și astăzi.

    Un secol și jumătate mai târziu, mănăstirea intră în posesia unui mare logofăt, Danciu Pârâianu, care era cel mai apropiat sfetnic al domnitorului Matei Basarab și câțiva ani mai târziu el o donează, o închină Sfântului Mormânt de la Ierusalim, deci Patriarhiei Ierusalimului. Închină mănăstirea, cu tot cu averile sale. Rămâne închinată timp de 50 de ani, până în anul 1693, când este răscumpărată de către domnitorul Constantin Brâncoveanu. Atunci se și pictează interiorul bisericii. Este un stil care a luat naștere în acea perioadă la Mănăstirea Hurezi. Este un stil adus de către pictorul grec Constantinos. Este un amestec dintre stilul bizantin grecesc și stilul autohton, românesc.”

    De menţionat că, datorită stilului său arhitectonic şi picturilor murale, Mănăstirea Hurezi se află pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Urmând drumul forestier care pleacă de la mănăstire Polovragi spre munte, vizitatorii pot ajunge, după câteva minute, la un alt obiectiv de interes turistic, la peştera cu acelaşi nume. Având 10,8 kilometri, peştera Polovragi este una dintre cel mai lungi din România, însă partea vizitabilă pentru turişti are doar 800 de metri.

    Peştera este un vechi meandru subteran format în urmă cu 6-7 milioane de ani de apele râului Olteţ care, în urma unei mişcări tectonice, şi-a schimbat cursul. Mai este denumită şi “peştera lui Zamolxe”, zeu al dacilor care, conform unei legende, ar fi trăit aici. Se spune că apa care se prelinge din tavanul peşterii nu ar fi alceva decât lacrimi ale zeului după cucerirea Daciei de către romani. Ca orice legendă există şi un sâmbure de adevăr. Un grup de speologi a descoperit un tunel de legătură cu o cetate dacică, situată în vârful muntelui. În peşteră au fost găsite mai multe fosile de animale preistorice şi tot aici poate fi văzută o pictură murală, făcută în 1707 de primul preot paroh al mănăstirii Polovragi. Turul de vizitare, cu ghid, durează 30-40 de minute.

  • Timişoara

    Timişoara

    După ce în 2023 a fost Capitală Europeană a Culturii, Timișoara, cel mai mare oraş din partea vestică a României, continuă să atragă vizitatori. Cu o infrastructură turistică bine pusă la punct, Timişoara a pregătit şi în acest an multe evenimente culturale, care au atras vizitatori atât din ţară, cât şi din străinătate. Pentru finalul de an, una dintre atracţii va fi, bineînţeles, Târgul de Crăciun, care va avea loc în perioada 30 noiembrie 2024 – 5 ianuarie 2025, atât în zona centrală, cât şi în cartierele oraşului. Detalii despre Târgul de Crăciun ne-a oferit consilierul strategic al preşedintelui Organizaţiei de Management al Destinaţiei Timişoara, Simion Giurcă:

    „Noi încercăm să îl deschidem cât se poate de devreme, și să îl ținem, datorită unei tradiții mai vechi, pentru că avem foarte mulți sârbi, atât minoritatea sârbă din oraș, cât și mulți vizitatori care vin din Serbia. Mergem cu acest târg de Crăciun până după Crăciunul sârbesc, care se întâmplă în ianuarie. Elementele sunt, ca în fiecare an, programul artistic pe care îl dorim mai variat, mai atrăgător, patinoarul pentru toți cei care sunt îndrăgostiți de mișcare pe gheață și sigur, toate tonetele cu produse specifice sărbătorilor de iarnă.”

    Timișoara și-a propus să rămână Capitală Europeană Culturală pentru totdeauna, conform sloganului “Timişoara forever”, dar nu în cadrul vreunui program oficial, ci datorită demersurilor locale de a valorifica zestrea culturală dobândită în cursul anului trecut. Bogată este şi agenda culturală de sfârşit de an a Timişoarei, după cum am aflat de la Simion Giurcă:

    „Teatrul Național din Timișoara va oferi trei spectacole la cererea publicului, cu iubitul actor John Malkovich, care vine din nou la Timișoara. În complexul studențesc – Timișoara are în jur de 40.000 de studenți – vor continua tot felul de petreceri sau mai bine spus, ceva între parti și festival, cu muzică, cu distracție, cu voie bună și cu foarte mulți oameni tineri și frumoși. De asemenea, ne pregătim pentru deschiderea la sfârșitul lunii noiembrie a unei expoziții internaționale, Luminile lui Caravaggio, care pun în evidență modul în care Caravaggio, pictorul italian, a revoluționat istoria artei, introducând acea metodă de clar-obscur în pictură. Expoziția va fi la Muzeul Național de Artă din Timișoara deschisă până la sfârșitul lunii februarie. Pentru cei care sunt poate mai familiarizați, mai îndrăgostiți de pictura românească, vom avea o nouă expoziție deosebită dedicată marelui nostru artist Corneliu Baba. Dincolo de lucrările pe care le deține Timișoara, se mai aduc câteva lucrări care au pigmentat viața și opera artistului din colecții private, astfel încât vom avea și pentru amatorii de artă românească o expoziție deosebită.”

    Consilierul strategic al preşedintelui Organizaţiei de Management al Destinaţiei Timişoara, Simion Giurcă, a subliniat că oferta gastronomică locală reprezintă un alt motiv pentru a vizita acest oraş din partea vestică a României:

    „Timișoara și-a propus un plan ambițios de dezvoltare a gastronomiei, candidând pentru titlul de Capitală Gastronomică Europeană 2028. Pregătirile le-am început încă de pe acuma. Restaurantele timișorene lucrează acum la un program să-i spunem de specializare, astfel încât în scurt timp să putem fi în situația plăcută de a recomanda oaspeților orașului ce să mănânce, tipic timișorean, tipic bănățean și unde! Și de exemplu, avem celebrele clătite numite Ana Lugojana, niște clătite flambate, bănățenești, extraordinare. Dacă veniți în Timișoara, vă recomand tuturor să luați informații de la Biroul de informare turistică al Organizației de Management al Timișoarei! Biroul este în clădirea Operei. Ei știu care sunt restaurantele în care puteți să mâncați bine aceste produse, unde găsiți mezelurile timișorene și de asemenea vă recomand podgoriile noastre. Avem trei mari podgorii, este vorba de Domeniile Recaș, de Domeniile de pe Dealurile Silagiului și de Domeniile din zona Petrovaselo, toți producători de vinuri excelente, unii în cantități mai mari, unii mai mici, dar vinuri de cea mai bună calitate.”

    Model de toleranţă şi un loc în care convieţuiesc diferite minorităţi, culturi şi religii, Timişoara doreşte să prezinte valorile şi tradiţiile sale culturale. Numit şi „oraşul de pe Bega”, datorită râului şi canalului navigabil care îl traversează, Timişoara se remarcă, între altele, prin cele trei teatre de stat care au spectacole în română, germană şi maghiară. Timişoara mai este numită şi „mica Vienă” datorită stilului arhitectonic al clădirilor sale de patrimoniu.

  • Cifrele turismului în România

    Cifrele turismului în România

    Cifrele turismului în România sunt în creştere. Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat) în perioada 1 ianuarie -31 august 2024 au însumat aproape 9,84 milioane de persoane, în creştere cu 4,8% faţă de perioada similară din 2023, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Aproape 84% din turişti au fost români, iar turiştii străini au reprezentat puţin peste 16%.

     

     

    Durata medie a şederii în primele 8 luni a fost de 2,2 zile la turiştii români şi de 2,1 zile la cei străini. Cei mai mulţi turişti au fost în Constanţa, pe litoralul românesc al Mării Negre (1,56 milioane de persoane), Bucureşti (1,28 milioane) şi în oraşul montan Braşov (991.000). Cei mai mulţi turişti străini au venit din Germania (164.600), Italia (139.900) şi Israel (103.700 persoane). Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră în primele 8 luni, au fost de aproape 9,4 milioane persoane, 3 milioane venind din Uniunea Europeană. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai folosite de străini (peste 81%).

     

     

    Conform unei alte statistici, peste 965.000 de turişti nerezidenţi s-au cazat în România în primul semestru al anului, iar cheltuielile lor totale au fost de 3 miliarde de lei (circa 600 de milioane de euro), potrivit aceluiaşi Institut Naţional de Statistică. Un turist nerezident a cheltuit, în medie, 3.100 de lei (circa 620 de euro) în România în prima jumătate din 2024.

     

     

    Călătoriile pentru afaceri au reprezentat principalul motiv al sejurului pentru peste 55% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România în perioada ianuarie-iunie, cheltuielile lor reprezentând peste 58% din totalul cheltuielilor. Peste 44% dintre turiştii nerezidenţi au sosit în România în scop particular, cheltuielile lor reprezentând peste 41% din total.

     

     

    Regiunile montane şi marile oraşe precum Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu  şi Sinaia au fost cele mai populare destinaţii din România în primele 9 luni din acest an, potrivit unei analize realizate de o agenţie de turism online. Preţul mediu pentru o noapte de cazare a crescut cu aproximativ 8% faţă de anul trecut, sectorul SPA înregistrând cea mai mare creştere, de 16%. Regiunile montane au urmat cu o creştere de 10%, iar oraşele cu 8%.

     

     

    Conform cifrelor centralizate la sfârşitul lunii septembrie, piaţa turismului intern a stagnat comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023, iar litoralul românesc al Mării Negre a rămas principala destinaţie de vacanţă pentru sejururile de vară ale românilor, cu un cost mediu al pachetului aproape de cel din 2023. Pe litoral, turiştii români au preferat hotelurile de 3 şi 4 stele, iar cel mai mare interes a fost pentru pachetele all-inclusive şi cele care includ cazare, mic dejun şi acces la piscină, plajă privată şi locuri de joacă pentru copii. În clasamentul staţiunilor preferate de români pentru vacanţa de vară, primele două poziţii sunt ocupate de Eforie Nord şi Mamaia, la o diferenţă foarte mică. Neptun-Olimp ocupă a treia poziţie.

     

     

     

  • Iaşi, în culori de toamnă

    Iaşi, în culori de toamnă

    Având o populaţie de aproape 400 de mii de locuitori, Iaşi este unul dintre cele mai mari oraşe ale României și are multe locuri atractive pentru cei care îl vizitează. Atestat în anul 1408, într-un document al domnitorului Moldovei, Alexandru cel Bun, Iaşiul a devenit în timp un important centru economic, mai ales după ce în anul 1565 domnitorul Alexandru Lăpuşneanu a decis să îi confere acestei aşezări statutul de capitală a Moldovei, statut care se va menţine până în 1862 când a avut loc unirea administrativă a principatelor Munteniei şi Moldovei. În aceste zile, la Iași au ajuns peste 250 de mii de pelerini pentru sărbătoarea Sfintei Parascheva ale cărei moaște se află la Catedrala Mitropolitană.

    Despre acest eveniment major ne vorbește Marius Sorănescu, președinte interimar Destination Iași, Organizaţia de Management al Destinaţiei care promovează acest oraş cu o importantă activitate universitară, culturală şi economică: „Toamna la Iași nu aduce doar o paletă de culori spectaculoase, ci și o gamă variată de activități și locuri de descoperit, care îmbină perfect istoria, cultura și peisajele naturale deosebite. În această perioadă, Iașiul devine un centru al unui eveniment de mare amploare, găzduind unul din cele mai mari pelerinaje din sud-estul Europei, dedicat Sfintei Parascheva, ocrotitoarea orașului. Totodată, în paralel cu pelerinajul, au loc Sărbătorile Iașului, un eveniment ce se întinde pe durata unei săptămâni. Concertele în aer liber, târguri de meșteșugari și expoziții fac parte din oferta de activități pentru localnici și turiști deopotrivă.”

    În zona centrală a oraşului sunt multe obiective turistice, însă unul dintre acestea este de neratat, după cum subliniază Marius Sorănescu: „Pentru cei care se află deja în Iași și au plănuit să viziteze orașul, un obiectiv turistic de neratat este Palatul Culturii, considerat inima culturală a orașului. Deși este admirat pentru arhitectura sa neogotică impresionantă, puțini știu că ceasul din tun este inspirat de clopotele faimosului Big Ben. În această toamnă, palatul găzduiește o expoziție temporară de artă modernă românească, oferind vizitatorilor ocazia rară de a explora influențele contemporane din arta autohtonă.”

    Palatul Culturii a fost ridicat pe ruinele fostei Curţii Domneşti şi a fost inaugurat la 11 octombrie 1925 de Regele României, Ferdinand I. Zona Palatului Culturii a fost amenajată în urmă cu peste 10 ani, când au fost construite clădiri de birouri şi un mall, considerat cel mai mare din această parte a României. Președintele interimar Destination Iași, Marius Sorănescu, ne mai face o recomandare):

    „Un alt loc emblematic al orașului, Dealul Copou, oferă o oază de liniște și cultură. Aici se află Universitatea Alexandru Ioan Cuza, prima universitate din România și una din cele mai mari instituții de învățământ superior din țară. Iașiul este de altfel unul din cele mai importante centre universitate centre universitare din România. Tot pe Copou veți descoperi Grădina Botanică, cea mai veche din România, un loc magic toamna, când frunzele se colorează într-o simfonie de nuanțe arămii. În această perioadă, grădina se pregătește pentru expoziția „Flori de toamnă”, unul din cele mai așteptate evenimente ale sezonului, unde vedeta principală este crizantema, floarea-simbol a toamnei. În apropiere se află și Parcul Copou, ideal pentru o plimbare relaxantă de toamnă. Aici puteți vizita faimosul tei al lui Eminescu, un loc încărcat de inspirație poetică, unde marele poet obișnuia să-și găsească liniștea și inspirația. În concluzie, Iașiul este un oraș plin de viață și tradiții, cu numeroase obiective culturale și naturale, ce merită descoperite pe tot parcursul anului.”

    În Iași, turiștii pot descoperi și o diversificată ofertă gastronomică, în restaurantele cu specific românesc sau cu specific italian, spaniol și asiatic. Multe restaurante promovează și vinurile locale, care pot fi degustate și în cramele din Iași sau din apropierea acestui oraş.

     

  • Mănăstirea Lainici

    Mănăstirea Lainici

    Situată în defileul Jiului, la 32 de km de oraşul Târgu Jiu, mănăstirea Lainici a fost înfiinţată în secolul al 14-lea de un călugăr, Nicodim, într-un loc pe atunci izolat. Prima construcţie a fost realizată din lemn, însă aceasta nu mai există. Primul document care se referă la existenţa unui lăcaş monahal la Lainici este din anul 1784, într-o perioadă în care oameni înstăriţi din zona Gorjului au contribuit pentru construirea unei mănăstiri cu dependinţe şi cu ziduri înalte, din cărămidă.

    Biserica mănăstirii a fost construită în prima jumătate a secolului al 19-lea, fiind decorată ulterior cu fresce interioare și cu un iconostas compus din icoane în stil bizantin. În anul 1880 a fost construită şi şoseaua care tranzitează defileul Jiului astfel încât călătoria spre acest lăcaş de cult a devenit mai uşoară.

     

    Mănăstirea Lainici a avut de suferit în timpului primului război mondial, fiind devastată şi prăduită de militarii germani. După ce a fost refăcută, mănăstirea a avut de suferit din nou, în anii care au urmat celui de-al doilea război mondial când, în România a fost instaurat un regim comunist. Mănăstirea a fost transformată într-o aşa-numită “casă de odihnă pentru preoţi”, până în anul 1970, fără posibilitatea oficierii de slube religioase deoarece uşile bisericii fuseseră blocate.

     

    După căderea regimului comunist din România, la mănăstirea Lainici au fost ridicate alte construcţii, inclusiv o biserică ce îi surprinde pe vizitatori prin modul în care a fost structurată. Părintele arhimandrit Ioachim Pârvulescu, stareţul mănăstirii Lainici, ne oferă detalii:

    “De zeci de ani se intenţiona construcția unei alte biserici și Revoluția din 1989 ne-a oferit această oportunitate, să construim o nouă biserică. în 18 aprilie 1990, s-a pus piatra de temelie la această nouă biserică. Terenul fiind în pantă cum se vede, vrând-nevrând s-a creat un demisol și atunci i-am dat o destinație de biserică. Atunci am gândit să facem programul iconografic în așa fel ca jos să cuprindem biserica din catacombe pentru că istoria bisericii noastre creștine are două perioade fundamentale.

    Prima perioadă este perioada bisericii din catacombe când creștinismul era religie ilegală. După aceea, de la 313 până astăzi biserica liberă. Ținând cont de împărțirea istoriei bisericii în aceste două perioade fundamentale, așa am intenţionat să facem programul iconografic. Biserica de la demisol încă nu-i pictată. Va fi pictură de la anul întâi la 313, care reprezintă efectiv istoria bisericii. Concret, nu fabulații, ci arheologie biblică, istorie, sfinţi din primele trei secole. După aceea biserica de sus, care deja e sfințită din anul 2011, atunci avem pictură de la 313 până în ziua de astăzi. În final, este o cronologie a istoriei bisericii de la origini până în ziua de astăzi, cu sfinți din toată lumea, toate timpurile, deci cronologie și universalitate.”

     

    Un moment important în istoria recentă s-a petrecut la 23 iulie 2006 când la mănăstirea Lainici a fost adusă de la Muntele Athos din Grecia, o copie a Icoanei făcătoare de minuni “Gorgoepicuus”, adică “Grabnic Ascultătoarea”. Această icoană a fost executată special pentru mănăstirea Lainici și este a cincea copie realizată în ultimul secol de călugării de pe Muntele Athos.

     

     

  • Rânca

    Rânca

    Gorjul are multe atracții turistice precum zona montană din partea nordică a judeţului, cu lacuri glaciare, peşteri, unele dintre ele declarate monumente ale naturii şi chei înguste, săpate în munte de ape repezi. În Gorj există trei zone de alpinism: Cheile Sohodolului – Runcu, Cheile Galbenului – Baia de Fier şi Cheile Olteţului – Polovragi.

     

    În perioada verii, zona montană a Gorjului se prezintă vizitatorilor în toată splendoarea, mai ales dacă aceştia ajung pe Transalpina, şoseaua situată la cea mai mare altitudine din România. Astfel, în Pasul Urdele, se urcă până la altiudinea de 2.145 de metri. Este unul dintre puţinele drumuri din ţară pe care străbătându-l puteţi ajunge până la nori şi chiar deasupra lor.

     

    Transalpina face legătura dintre Transilvania şi judeţul Gorj, aflat în partea sudică a Carpaţilor Meridionali. Această şosea, Transalpina, a fost construită înainte de primul război mondial, sau, mai bine spus, modernizată pentru că înainte era o potecă de transhumanţă care lega localitatea Novaci din judeţul Gorj cu localitatea Brezoi, din judeţul Vâlcea, aflată în apropiere de Valea Oltului.

     

    Înainte de a ajunge pe Transalpina, turiştii veniţi dinspre Târgu Jiu şi Novaci trebuie să treacă prin Rânca, o staţiune de schi relativ nouă, care şi în timpul verii oferă multe posibilităţi de petrecere a unei vacanţe active. După circa 20 de km, pe o şosea care urcă, din localitatea Novaci, în curbe largi sau mai strânse, apar primele pensiuni din Rânca.

    Situată la o altitudine de 1.600 de metri, staţiunea are circa 5.000 de locuri de  cazare în pensiuni şi mici hoteluri, precum şi trei parcuri de aventură, iar în timpul verii schiatul şi săniuşul sunt înlocuite cu succes de pârtia de tubing.

     

    Cătălin Mitroiu, întreprinzător din staţiunea Rânca, ne-a vorbit despre drumeţiile care au ca punct de plecare această staţiune:

    „Rânca astăzi este o stațiune în continuă dezvoltare. Pentru perioada de vară, aici este un aer foarte, foarte curat, suntem chiar deasupra norilor. Este ceva splendid, peisaj, drumeții, plimbări în aer liber. Avem traseu de creastă, foarte bine organizate, marcate, cu lacuri glaciare aflate la altitudini foarte mari, putem spune, Lacul Gâicescu, unul dintre cele mai înalte lacuri din România, foarte, foarte frumos. Cel mai accesibil are dureata de  două ore și este spre Vârful Păpușa, iar cel mai lung, creasta Parângului, de 6 ore.”

     

    Staţiunea Rânca este căutată şi de cei care fac trasee pe biciclete sau pe motociclete enduro, însă sunt şi mulţi pasionaţi de motociclete care vin aici pentru a urca pe Transalpina. Cei mai mulţi motociclişti care ajung la Rânca sunt din Polonia, Cehia, Austria şi Italia. În timpul verii, la Rânca sunt organizate mai multe evenimente. Astfel, la sfârşitul lunii august vor fi marcate Zilele staţiunii Rânca, iar acum, în ultimul weekend din luna iunie, între 28 şi 30 iunie, este programat Transalpina Fest, un festival ajuns la a 6-a ediţie, care reuneşte cunoscute trupe rock din România care vor concerta pe scena aflată la cea mai mare altitudine din România.

     

     

  • Ploieşti

    Astăzi vă invităm la numai 60 de kilometri de București, în municipiul Ploiești, oraşul reşedinţă de judeţ al judeţului Prahova. Ploieștiul este așezat în partea central-nordică a Câmpiei Române, altitudinea medie fiind de 150 de metri. Amplasat în apropiere de Valea Prahovei, cea mai populară zonă turistică montană a României, oraşul nu este, de obicei, privit drept o zonă turistică.

     

    Cu toate acestea, „Capitala Aurului Negru”, cum i s-a mai spus oraşului pentru dezvoltarea pe care a cunoscut-o odată cu exploatarea zăcămintelor de petrol din zonă și cu apariția facilităților de rafinare a acestuia, poate oferi câteva surprize vizitatorilor.

     

    Doru Gogulancea, membru al Jockey Club, ne-a ghidat paşii prin obiectivele de neratat ale oraşului, începând cu Muzeul Ceasului,  care funcționează într-o clădire de epocă, care datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și care a aparținut politicianului și magistratului Luca Elefterescu:

     

    “Ne aflăm în Muzeul Ceasului din Ploiești, ctitoria profesorului Nicolae Simache, care a trăit între 1905 și 1972. Profesorul este autorul a şaptesprezece muzee și case memoriale din fosta regiune Ploiești, adică județele actuale Prahova, Buzău și Târgoviște. A făcut această colecție achiziționând ceasuri de la diverse persoane. Prima locație unde a fost expusă colecția, era muzeu din Palatul Culturii din Ploiești. Ulterior a obținut această casă care a aparținut unui om din protipendada Ploieștiului, domnul Elefterescu, și din 72 funcționează acest minunat și unic Muzeu al ceasului și al timpului, pentru că se organizează și seminarii şi cologvii despre timp. Putem să vedem o gamă întreagă de ceasuri de la primele ceasuri, ceasuri ale unor personalități istorice binecunoscute din România și o colecție de ceasuri ale unor personalități străine.”

     

    Într-adevăr, în cadrul acestui muzeu vizitatorii pot admira ceasuri ce au aparținut lui Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Carol I, Mihai I, Țarul Alexandru al II-lea, Marele Duce Nicolae, generalul Alexandru Averescu, Nicolae Titulescu, poetului și diplomatului Vasile Alecsandri și altora. Cele mai vechi ceasuri din cadrul muzeului sunt ceasurile de tip astronomic, create de orologii Jacules Heustadia și Joachim Metzker între anii 1544 și 1562. O altă piesă remarcabilă din colecția muzeului Ceasului din Ploiești este clepsidra (Ceasul cu apă), realizată de către Charles Rayner în anul 1654.

    Ce alte obiective mai sunt de vizitat în Ploieşti, ne-a spus tot Doru Gogulancea: “Primul obiectiv unic după Muzeul Ceasului este Muzeul Petrolului, bineînțeles și, recomandarea mea, este Muzeul de Artă Ion Ionescu-Quintus, care ființează în casa pe care Ghiță Ionescu, tatăl omului politic,epigramistul, Ion Ionescu-Quintus, a construit-o. Are o colecție constituită de patru oameni de afaceri, printre care l-aș menționa, evident, pe domnul Ion Ionescu Quintus și pe arhitect Toma Socolescu. Această colecție, pinacoteca orașului Ploiești, a fost preluată de Muzeul de Artă Ploiești și este, la scară redusă, istoria artei românești cu minunate tablouri din pictorii consacrați ai României și, în decursul timpului, din donații ale artiștilor contemporani.”

     

    Un popas la Hipodromul din Ploieşti poate fi încă o tentaţie pentru vizitatori. Doru Gogulancea: “Hipodromul din Plieşti, iarăşi, unic în peisajul actual al hipismului, ființează din 61, după demolarea Hipodromului din București, Hipodromului Băneasa, s-a mutat pe vechea locație a bazei de călărie a Regimentului  32 Mircea. Din 61, cursele de trap, nu și de galop, se desfășoară cu o mică perioadă de pauză, neîncetat în orașul Aurului Alb, Ploiești. “

     

    Marele Premiul Regal al României la Trap este programat în acest an pe 7 iulie, conform calendarului întocmit de Clubul Sportiv Municipal Ploiești. Iar calendarul alergărilor ar urma să se încheie pe 8 decembrie.

     

  • Cu familia, în mijlocul naturii

    Cu familia, în mijlocul naturii

    Deplasările cu bicicleta, pe trasee care includ obiective istorice, atracții naturale și zone de relaxare, reprezintă o variantă de a petrece o zi sau un sfârșit de săptămână departe de agitația și zgomotul orașului. În zona colinară a județului Prahova există astfel de trasee care trec prin apropierea unor obiective istorice și prin zone împădurite şi care includ și opriri la crame, pentru degustări de vinuri, Prahova fiind unul dintre județele României cu întinse suprafețe de viță de vie. Ana Voican, organizatoare de evenimente în aer liber, propune astfel de evadări din orașe pentru a petrece câteva ore în mijlocul naturii:

     

    „Noi am pregătit undeva la 30 de ieșiri până la sfârșit de toamnă. Iar ca locații ne vom îndrepta către Dealul Mare, pentru că acolo avem și posibilitatea de a vizita cramele din zonă, însă și în apropierea Bucureștiului și a Ploieștiului, în munți, în Munții Bucegi, vom merge atât cu bicicleta, cât și în drumeție. Sunt programe pentru o zi, pentru că noi am observat că de cele mai multe ori participanții optează pentru această variantă. Se pregătesc de dimineața și la final de zi se întorc către case, însă totodată noi am gândit și programe de weekend, cu două nopți de cazare, pentru că am încercat să adaptăm programul cât să putem să facem mai multe activități într-un weekend, atât pe zona aceasta de mers pe biciclete, cât și drumeție, cât și câteva activități de grup, olărit, ateliere. Avem acces la aceste persoane minunate care îți creează o poveste și te duc cumva înapoi în timp, îți arată care este procesul atât pentru olărit manual, cât și automat. Îți arată care este procesul, apoi de uscarea lutului și de pregătire a lui, de pictare, ca să poți să pleci acasă cu ceea ce ai făcut.”

     

    Astfel de programe sunt destinate, în general, familiilor cu copii, care pot parcurge cu ușurință trasee de 20-25 de km și cu diferență de nivel de circa 300 de metri. Există însă și trasee mai lungi, de circa 60 de km, pentru cei obișnuiți să facă efort. Acestora li se pot alătura și începătorii care au posibilitatea de a utiliza biciclete electrice. Pentru a fi mai aproape și pentru a petrece mai mult timp în mijlocul naturii, Ana Voican propune o activitate care presupune chiar și campare:

     

    „Este un festival pe care îl organizăm în Munții Buzăului. Este de fapt o întâlnire în care renunțăm pentru 4 zile la dispozitive electronice, evadăm din orașe și mergem în mijlocul naturii. Acolo, în aceste 4 zile, creăm povestea verii, pentru că anul acesta va avea loc chiar la începutul vacanței de vară, 21-24 iunie și facem foarte multe activități în zona aceasta de mișcare în natură: de la ture cu bicicleta, până la sporturi pe apă, rafting, caiac, până la cățărări sau drumeții, via ferrata, tiroliană, drumeții prin împrejurimi.

    Totodată este un festival dedicat familiilor cu copii. Și atunci, pentru toate cele 4 zile, pe lângă aceste activități am adăugat și ateliere de creație, ateliere de pictură, ateliere educative atât pentru copii cât și pentru adulți. Evenimentul are loc în Munții Buzăului, în zona Pătârlagele, într-o zonă de camping. Este un camping pe care noi l-am ales tocmai în ideea să fie prietenos pentru familii cu copii.”

     

    Confecționarea și înălțarea zmeelor de hârtie, pictură pe pietre, teatru pentru copii, spectacole de magie și cârnați rumeniți la jar, pe traseul de drumeție, reprezintă câteva dintre activitățile acestui festival care se pot transforma în tot atâtea amintiri de neuitat.

  • Oradea, capitala Art Nouveau a României

    Oradea, capitala Art Nouveau a României

    Fără a impresiona prin mărime sau opulență, clădirile din Oradea s-au remarcat dintotdeauna prin frumusețea lor.  Orașul poate fi o destinație perfecta pentru city-break. De altfel, Oradea a ocupat chiar primul loc în cadrul clasamentului European Best Destinations, la categoria Best Art Nouveau Destination in Europe. Aflăm astăzi care sunt principalele obiective turistice din capitala Art Nouveau a României, dar și câteva dintre atracțiile din împrejurimi.

     

    Patrimoniul a fost foarte bine conservat și reabilitat, mai ales în ultima decadă. Astfel, orașul Oradea este un muzeu în aer liber, care poate fi vizitat în varianta ideală în trei zile. Dacă cineva are o perioadă limitată de timp, în care trebuie să vadă cele mai reprezentative clădiri și obiective, prima recomandare ar fi Piața Unirii, spune Alexandru Chira, directorul executiv al Asociației pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune:

     

    „Piața Unirii din Oradea reprezintă centrul arhitectural și cultural al orașului, cu cea mai reprezentativă și impunătoare clădire în stil în Art Nouveau, Palatul Vulturul Negru. Este o clădire absolut impresionantă, cu un pasaj construit după modelul galeriilor Vittorio Emanuele din Italia. Dacă vizitatorii ajung în Piața Unirii, acolo se poate vizita atât în exterior, cât și în interior Biserica cu Lună, care își duce numele de la mecanismul care prezintă fazele lunii. Este un mecanism mai vechi de trei secole și care este perfect funcțional. Dacă rămânem în zona Pieței Unirii, recomand strada pietonală Vasile Alecsandri, cu multiple exemple de clădiri în stil Art Nouveau, dintre care cea mai importantă este Casa Deutsch, un vechi magazin de sticlărie.

     

    Pe strada pietonală Vasile Alecsandri, turiștii se pot bucura de o sumedenie de restaurante și de cafenele. Apoi, mergem mai departe de Piața Unirii, în Piața Ferdinand, unde găsim o serie de clădiri extrem de importantă pentru acest curent. Este vorba de Casa Poynár și de strada pietonală Republicii, cu trei palate extrem de importante, care au devenit, între timp, și locul cel mai instagramabil din zona respectivă, fiindcă toate se găsesc la o intersecție a două străzi. Este vorba de Palatul Apollo, Palatul Moskovitz Miksa și Palatul Stern, în stil în stil Art Nouveau și Secession, dar cu abordare complet diferită atât cromatică cât și a elementelor arhitecturale.”

     

    În Oradea, există și singurul muzeu Art Nouveau din România, Casa Darvas-La Roche.

    „Este o casă care a fost recent reabilitată. A fost inaugurată în mijlocul pandemiei, în anul 2021, vara, și este unul dintre obiectivele cele mai vizitate din Oradea. Este o casă în interiorul căreia se prezintă stilul de viață din perioada respectivă, cu piese conservate atât de mobilier cât și elemente arhitecturale, feronerie, ușile originale și o serie impresionantă de vitralii, care din fericire au supraviețuit. Se poate vizita tot anul Casa Darvas-La Roche, iar, în sezonul cald, deja de la începutul lunii mai, se deschide pentru vizitatori și grădina casei.

     

    Dacă e să mergem mai departe, Oradea oferă o pleiadă de muzee atipice. Și aici fac referire la Templul Francmasoneriei. Nu știu dacă mai există în România un astfel de obiectiv. Apoi, Sinagoga Sion nu mai este un loc de rugăciune, e un loc care a fost concesionat Primăriei Oradea pe o perioadă de 30 de ani de către Comunitatea Evreilor din Oradea, care, prin generozitate, au permis ca acest spațiu să devină un spațiu expozițional de concerte și pentru evenimente. Avem Muzeul Istoriei Evreilor, care este în proximitatea Primăriei, pe strada Primăriei și Muzeul Țării Crișului, o clădire gigantică care adăpostește colecții de mobilier, picturi, țesături extrem de rare, port național valoros. Apoi, un loc de neratat pe lista tuturor recomandărilor mele este Complexul Episcopiei Romano-Catolice.”

     

    Complexul Episcopiei Romano-Catolice este printre cele mai reprezentative construcții în stil baroc din România. A fost complet reabilitat de către Episcopia Romano-Catolică, iar aici se pot vizita încăperile vechilor episcopi de la primul etaj, care au fost convertite în spații expoziționale. Etajul al doilea este un spațiu care adăpostește periodic expoziții de artă contemporană, de sculptură sau pictură. În grădinile palatului se află impunătoarea Bazilică Romano-Catolică, unde, dacă au noroc, turiștii pot asculta și un concert de orgă. Orga a fost complet refăcută în urmă cu un an și este o piesă de patrimoniu extrem de importantă, care a fost donată de împărăteasa Maria Tereza în momentul în care a fost sfințită bazilica.

     

    Alexandru Chira, directorul executiv al Asociației pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune, ne recomandă să combinăm descoperirea patrimoniului arhitectural cu o vizită la cel mai mare Aqua Parc din zonă.

     

    „În cazul în care vizita are loc vara, există șase hectare exterioare cu diferite bazine și facilități care pot să ofere o serie largă de modalități de petrecere a timpului liber. În interior, există bazine care pot fi folosite în sezonul rece: o serie de saune, băi cu abur etc. Pe lângă Aqua Parc, sunt multe centre de wellness, SPA și  recuperare atât în zona Oradea, cât și în zona Băile Felix. Celor care au mai mult timp, eu le recomand să se aventureze până într-o oră distanță cu mașina. Pot descoperi minuni în orice sezon. Există, evident, cei care sunt pasionați de speoturism, drumeții, cicloturism.

     

    Există această opțiune, dar eu aș vrea să le fac recomandări și din sfera gastronomică. De exemplu, în zona Bihor, comuna Colești este un restaurant extrem de apreciat pentru iubitorii de mâncare autentică regională. Mai este o zonă în comuna Briheni, unde există un grup de plăcintărese care gătesc inclusiv în ziua de azi după rețeta originală o plăcintă celebră, Plăcinta de Briheni, care se găsește doar în această în această regiune. Chiar ieri am fost și eu în postura de turist în zona Șinteu, unde comunitatea slovacă a construit un complex impresionant, unde pot fi gustate preparate ale bucătăriei slovace.”

     

    Și agenda culturală a orașului este bogată. În 14-16 iunie are loc a treia ediție a Festivalului Sounds of Oradea, în cadrul căreia este invitată celebra soprană Angela Gheorghiu. Un alt eveniment important este Festivalul Medieval al Cetății Oradea, în perioada 6-8 iulie. Peste 400 de invitați din diferite țări ale Europei, vor reproduce stilul de viață medieval specific secolelor XIII-XV. Apoi, FestiFall va celebra ziua orașului în perioada 11-13 octombrie. Pentru detalii, puteți accesa site-ul visitoradea.com.

     

    Totodată, și anul acesta continuă programul „Oradea cu drag”. Turiștii care înnoptează două nopți consecutive în Oradea primesc acces gratuit la toate obiectivele turistice din oraș și transport gratuit timp de 24 de ore în rețeaua de transport public. Apoi, din 15 iunie, vineri seara, sâmbătă și duminică dimineața sunt organizate tururi ghidate gratuite în limbile română, maghiară și engleză, cu punct de plecare din Piața Unirii.