Radio România Internațional

Tag: turism in Romania

  • Orşova, Mănăstirea Sf. Ana

    Orşova, Mănăstirea Sf. Ana

    Situat pe malul stâng al Dunării, la vărsarea râului Cerna, Orşova este un oraş nou, construit în perioada 1966 – 1971, pe terasele Dunării. I s-a mai spus şi Orşova nouă, deoarece vechea aşezare se află în prezent sub apele Dunării după construirea barajului hidroenergetic Porţile de Fier şi după apariţia lacului de acumulare. Vechiul oraş se dezvoltase la sfârşitul secolului al 19-lea după construirea liniei ferate care a amplificat traficul de mărfuri între Europa centrală şi Marea Neagră. Amenajarea unui şenal navigabil în zona stâncoasă a Cazanelor Dunării a avut ca efect apariţia unui mare port de mărfuri la Orşova şi chiar a unei rafinării de petrol.

     

    Aproape 400 de imagini din vechiul oraş, acum acoperit de apele Dunării, au fost expuse în această primăvară la sediul Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier din Orşova. Sunt fotografii recuperate şi restaurate de Mihail Românu, un român născut în Orşova veche şi stabilit de foarte mulţi ani în Germania. Sediul Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier din Orşova reprezintă o atracţie şi pentru panourile informative, dioramele şi macheta pe care pot fi identificate traseele de vizitare şi zonele protejate.

     

    O altă atracţie a municipiului Orşova este Biserica romano-catolică. A fost construită între anii 1972 şi 1974 şi surprinde prin arhitectura sa mai puţin obişnuită, cu o formă de cort şi cu un acoperiş în formă de cruce. Surprinde, de asemenea, şi pictura din interior pentru că în reprezentările religioase apar Vladimir Ilici Lenin, Nadia Comăneci şi John Lennon, din celebra trupă Beatles.

     

    Mănăstirea ortodoxă Sf. Ana din Orşova are o ipoveste aparte şi reprezintă un loc care merită vizitat. A fost ctitorită de Pamfil Şeicaru, un cunoscut jurnalist de la jumătatea secolului trecut. În timpul primului război mondial, Pamfil Şeicaru, sublocotenent în armata română, era pe linia frontului şi aproape că a fost îngropat după explozia unui proiectil.

     

    A promis că, dacă va scăpa cu viaţă, va face o biserică chiar pe acel loc, pe dealul Moşului, un punct de belvedere de lângă Orşova de astăzi. Şi s-a ţinut de promisiune, astfel încât, înainte de izbucnirea celui de-al doilea război mondial a ridicat actuala biserică a mănăstirii Sfâna Ana, numită astfel după mama sa. Din cauza războiului, lucrarea nu fost finalizată, iar după aceea destinaţia i-a fost schimbată, după cum  a subliniat preotul Mihai Zorilă:

     

    „În timpul perioadei comuniste, mănăstirea a fost transformată prima dată într-un sanatoriu TBC, după aceea în tabără de copii, iar mai târziu în restaurant. Aici ne aflăm în biserica ctitorită de Pamfil Şeicaru într-o perioadă scurtă de timp doar 3 ani, în 1936 până în 39, cu propriile sale venituri. A cumpărat terenul, materialele, a pus un diriginte de șantier și a construit foarte rapid biserica. Biserica este de lemn, la vremea aceea acoperită cu șiță, în jurul mânăstirii, în formă de U, chiliile pentru maici. Din pictura originală se vede numai puțin, în turlă.”

     

    Picturile originale au fost acoperite cu un strat de ciment şi nu au mai putut fi restaurate. Mănăstirea a fost refăcută după căderea regimului comunist din România. Preotul Mihai Zorilă: „Abia în 1990 un grup de maici la Mănăstirea Tismana, în frunte cu maica stareţă, a venit aici și s-a făcut sfințirea. Biserica este pictată într-un stil bizantin de Grigore Popescu care a pictat foarte multe mănăstiri și biserici în România. De atunci maicile își desfășoară aici activitatea, primind credincioșii, turiștii care poposesc aici.”

     

    În pridvorul bisericii se află mormântul lui Pamfil Şeicaru. În 1980, Pamfil Şeicaru a decedat în Germania federală, iar în 1991 rămăşiţele sale pământeşti au fost aduse în ţară şi depuse în capela familiei din Cimitirul Sf. Vineri din Bucureşti după care, în 2005, au fost aduse la mănăstirea pe care a ctitorit-o. Cei care ajung la Mănăstirea Sf. Ana, pot admira de sus, de pe Dealul Moşului, golful Cerna, oraşul Orşova, în formă de potcoavă, precum şi o mare parte a lacului de acumulare al barajului hidroenergetic „Porţile de Fier”.

     

     

  • Vâlcea turistică

    Cu stațiuni balneoclimaterice de top, județul Vâlcea este o destinație potrivită pentru orice anotimp. Într-un peisaj deosebit, cu dealuri domoale și cu vârfuri muntoase, găsim meșteșugari, mănăstiri vechi, o salină care a fost declarată un adevărat „centru de sănătate”, dar și crame cu programe turistice interesante. De asemenea, există trasee pentru toți iubitorii muntelui.

     

    În pragul sărbătorilor de Paște, oferta turistică a orașului și a județului Vâlcea este una diversă pentru cei care doresc să descopere frumusețea acestui frumos ținut, spune Monica Gheorghiu, directoarea Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Vâlcea.

    „Pe calea undelor, îi invităm să vină să viziteze muzele din orașul nostru. Dintre acestea, Muzeul Satului din Bujoreni este foarte frumos și ne apropie de obiceiurile și de tradițiile zonei. Este amplasat într-o zonă foarte frumoasă, la poalele pădurii, iar atmosfera este foarte liniștită. Este și foarte aproape de oraș și te duce cu gândul la casa bunicilor. Este un obiectiv turistic extrem de important pentru municipiul Râmnicu Vâlcea, deoarece este în apropiere, iar turiștii pot să se oprească pentru câteva minute ca să retrăiască povestea de odinioară a copilăriei noastre. De asemenea, chiar dacă acum este un pic rece vremea, cred că o plimbare în parcurile din municipiul Râmnicu Vâlcea ar fi de bun augur în perioada sărbătorilor și a minivacanței, de care se pot bucura nu numai turiștii români, ci și cei care sunt veniți acasă, la prieteni, la rude.”

     

    Foarte aproape de Râmnicu Vâlcea, se află stațiunea balneoclimaterică Govora. Aici se poate face o aeroterapie unică. Aceasta va crea un confort deosebit celor care vor veni atât pentru tratament, cât și pentru relaxare. Apoi, apele minerale contribuie la ameliorarea și chiar vindecarea astmului bronșic. Din acest punct de vedere stațiunea Băile Govora se situează pe primele locuri în Europa. Și nu este singura stațiune căreia factorii terapeutici i-au creat un renume.

    „Vâlcea este ofertantă din punctul acesta de vedere. Avem stațiuni balneoclimaterice și pot să le menționez pe Călimănești-Căciulata, Băile Olănești și Ocnele Mari, care au, de asemenea, o ofertă destul de bună în această perioadă. Turiștii pot să vină să petreacă timp prețios în zonă. Pe lângă plimbările pe care pot să le facă, au acces și la o serie de piscine. Agrementul este foarte căutat nu numai de cei de o anumită vârstă, ci și de tineri.”

     

    Vâlcea este cunoscut ca județul cu cele mai multe mănăstiri din România incluse în patrimoniul cultural național. Astfel, turismul monahal este foarte bine dezvoltat, după cum aflăm de la Monica Gheorghiu, directoarea Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Vâlcea.

    „E o nișă turistică extrem de căutată și mai ales în perioada aceasta, când știm foarte bine că, pentru români, obiceiurile, tradițiile și sărbătorile sfinte sunt nu numai prilej de a călători, de a petrece vacanța, ci și de a petrece într-un anume fel, de a lua lumină, de a fi aproape de credință. Atunci, evident că aceste puncte de pe harta culturală a României, în primul rând, sunt foarte vizitate în această perioadă. Nu aș putea să fac o recomandare anume, pentru că toate mănăstirile sunt extrem de frumoase și sunt care mai de care mai vizitate. Eu iubesc mănăstirea Hurezi, dacă ar fi să fiu subiectivă, dar cea mai vizitată de la noi din județ este Mănăstirea Cozia. Datorită amplasamentului ei, datorită faptului că este situată în calea drumeților, mai mult decât oricare alta, este foarte vizitată. Stațiunea Călimănești-Căciulata, din apropiere, este, evident, este un pol important turistic pentru județul Vâlcea, deoarece atrage din ce în ce mai mulți turiști.”

     

    Horezu este un brand pentru județul Vâlcea, prin ceramica pe care meșterii o realizează. Ceramica de Horezu este inclusă în patrimoniul cultural imaterial UNESCO, iar farfuriile frumos decorate cu motive tradiționale au fost mereu la mare căutare, după cum aflăm de la Monica Gheorghiu, directoarea Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Vâlcea.

    „Dacă un turist care ajunge într-o anumită zonă dorește să își cumpere un suvenir sau să intre în contact cu meșterii populari, Depresiunea Horezu este piatra de temelie. Horezu este zona de unde a plecat povestea ceramicii de Hurezi. În satul Olari, unde pământul ia formă, poți să întâlnești meșteri pricepuți, care transformă lutul în obiecte de ceramică extrem de căutate de turiști și apreciate în toată lumea. Avem la Vâlcea și ceramica albă, care a pornit de la Vlădești, dintr-un loc la fel de special și foarte aproape de municipiul Râmnicu Vâlcea. Mai trebuie să menționez și un centru de olărit de la Lungești, unde mai avem o familie care mai practică acest frumos meșteșug. Sunt câteva repere pentru cei care doresc să ajungă în zonă și să cumpere un suvenir în vacanță.”

     

    Pe de altă parte, în județul Vâlcea, există două rute turistice certificate, continuă Monica Gheorghiu. „Este vorba de o rută a vinului care cuprinde toate cramele din sudul județului, cu vizita obiectivelor turistice din zona respectivă, inclusiv Salina Ocnele Mari. De asemenea, avem o rută culturală certificată, care se finalizează la Vaideeni. Este vorba de Depresiunea Horezu. Aceasta prezintă turiștilor firul de borangic. În Vâlcea, există un laborator unde încă se păstrează vie taina creșterii viermilor de mătase și a prelucrării firului de borangic.

    Ruta începe cu laboratorul firului de borangic și se finalizează la Vaideeni cu includerea tuturor obiectivelor turistice: Muzeul Trovanților, Mănăstirea Bistrița, Arnota, Mănăstirea Hurezi, Cheile Bistriței, satul Olari, Muzeul Transhumanței. Aceasta este altă rută certificată de către Ministerul Turismului. Pe baza acestor rute, am încercat să lucrăm cu câteva agenții de turism și venim cu o propunere, pentru ziua de 1 mai, cu un circuit care să aducă turiștii aproape de obiceiurile și de tradițiile zonei.”

     

    În curând, încep și evenimentele de prestigiu în județul Vâlcea. În 17 mai, urmează Zilele Râmnicului, 636 de ani de atestare documentară a municipiului Râmnicu Vâlcea. În vară, sunt programate Festivalul de la Brezoi, Open Air Blues Festival și Deep Forest. Sunt festivaluri adresate publicului tânăr și nu numai. De asemenea, sunt programate în vară și festivaluri ale tradițiilor populare precum Învârtita Dorului, Festivalul Sculptorilor cu Drujba sau Cântecele Oltului.

     

     

  • Grădina Botanică „A. Borza” din Cluj Napoca

    Grădina Botanică „A. Borza” din Cluj Napoca

    Astăzi ne propunem să ne bucurăm de primăvară într-una dintre cele mai renumite grădini botanice din ţară. Mergem, aşadar, la Cluj Napoca, unde Mihai Puşcaş, directorul Grădinii Botanice “Alexandru Borza”, Universitatea Babeș-Bolyai, ne-a întâmpinat spunându-ne de ce merită să alegem acest obiectiv spre vizitare:

     

    “Anul acesta primăvara a venit mai devreme. Toată natura este într-o explozie de culoare. De ce acuma la Cluj? Pentru că aici avem una dintre cele mai diversificate colecţii, de exemplu, de bulboase, care poate să fie vizitată de către publicul larg. Avem peste 200 de varietăţi de lalele în acelaşi loc, care pot să fie văzute. E o diversitate de forme şi culori foarte mare. Mirosul (n.r. e deosebit), pentru că avem şi foarte multe rânduri de zambile şi apoi o serie de alte plante cu bulbi, în toamnă fiind plantaţi circa 40 de mii de bulbi şi acum toţi aceştia sunt la înflorire maximă.”

     

    Liliacul a început şi el să înflorească dezvăluind diferite forme şi culori ne-a mai spus interlocutorul nostru, care a recunoscut că vorbim despre o grădină botanică apreciată şi ca obiectiv turistic. Mihai Puşcaş:

     

    ”Noi suntem o subunitate a Universităţii Babeș-Bolyai, ne place să credem că suntem în primul rând o unitate de cercetare, de educare, pentru că aici îşi fac stagiile studenţii. Dar, într-adevăr, de o sută de ani, la anul vom sărbători o sută de ani de la deschiderea grădinii botanice şi înspre public, suntem mândri să fim printre cele mai apreciate Grădini Botanice din România. Într-adevăr, am primit un titlu, Best of the Best, pe TripAdvisor, care este cea mai mare platformă turistică mondială. Ca top de destinaţie suntem cred în jur de 30 şi ceva la nivel naţional din peste 5000 de destinaţii, în Transilvania, probabil, pe locul 17, ceea ce înseamnă că regiunea noastră, Clujul, este principala destinaţie. Toate acestea sunt bazate pe feedback‑urile pozitive ale celor care ne trec pragul.”

     

    Cu o suprafata de 7,5 kilometri de alei, Grădina Botanică “Alexandru Borza” din Cluj îşi tentează vizitatorii cu peste 10.000 de specii de plante.

     

    Ce atrage aici ne-a spus tot Mihai Puşcaş, directorul Grădinii Botanice “Alexandru Borza”, Universitatea Babeș-Bolyai: “Atrage, cred, că este un ansamblu armonios conceput de către profesorul Borza, cel care a înfiinţat această Grădină Botanică, şi diversitatea temelor pe care le propune. Avem un sector ornamental,  în care există plante care sunt cultivate pentru valenţele lor decorative, rapid, după aceea, putem face o excursie în întreaga lume,  mergând din Extremul Orient, America de Nord, până în regiunile tropicale ale globului. Apoi avem partea de conservare foarte vizionară atunci când a fost propusă de către profesorul Borza; avem flora şi vegetaţia României, la un loc, unde putem să vedem principalele tipuri de păduri, principalele tipuri de pajişti, plantele de munte şi, bineînţeles, cu un rol foarte important în conservarea biodiversităţii care se găseşte în natura din România. Avem multe specii de plante, care sunt ori endemice, adică sunt localizate  doar  în munţii Carpaţi sau pe teritoriul României, sau care sunt foarte periclitate.”

     

    Printre cele mai îndrăgite locuri se numără Grădina Japoneză, care a fost concepută în stilul tradiţional “gyō nō niwa”. Trecând prin poarta sacră japoneză “tori” şi peste micul pod din piatră, se ajunge la o insuliţă care adăposeşte o graţioasă ceainărie. Din acest loc se pot admira arbori, arbuşti şi plante specifice florei din Japonia şi China.

     

    Cei interesaţi de trecutul românilor ca popor latin, pot petrece timp de calitate în Grădina Romană, loc cu deosebită încărcătură istorică. Aceasta adăposteşte statuia zeiţei Ceres, zeiţa agriculturii la romani, două sarcoface romane, descoperite în cimitirul vechiului oraş Napoca, precum şi numeroase specii de plante a căror denumire confirmă originea latină a limbii române.

     

    Am mai aflat că tetaţiilor de aici li se adaugă sere cu plante exotice, dar şi plante cu sezon de înflorire cât mai larg, astfel încât o vizită la Grădina Botanică “Alexandru Borza” din Cluj Napoca să fie o bucurie în orice anotimp.

     

     

  • Atracții turistice în județul Buzău

    Atracții turistice în județul Buzău

    Ne îndreptăm azi spre partea sud-estică a României, în exteriorul curburii Carpaților, la interferența provinciilor istorice Muntenia, Moldova și Transilvania. Județul Buzău și-a câștigat denumirea de „mica Românie”, datorită diversității formelor de relief întâlnite. Este o zonă pitorească, dar și una plină de legende. Pornind din orașul Buzău, reședința de județ, ne vom îndrepta spre câteva dintre cele mai interesante obiective din județ. Iar în municipiul Buzău, punctele de interes turistic sunt multe, spune Daniel Costache, directorul Muzeului Județean Buzău:

     

    „În primul rând, trebuie spus că Buzăul este unul dintre municipiile în care încă se mai păstrează aerul antebelic și interbelic în arhitectura urbană. Ne gândim la Vila Albatros, legată indisolubil de personalitatea lui Alexandru Marghiloman (diplomat, politician, avocat), Palatul Comunal, care este una dintre bijuteriile arhitecturii de sfârșit de secolul XIX, început de secol XX, unde, în prezent, funcționează Primăria Municipiului Buzău. Pe lângă alte multe clădiri, menționez recent reabilitatul imobil al fostului Spital de Chirurgie IC Brătianu, unul dintre edificiile emblematice atât prin arhitectură, cât și prin funcționalitate.

     

    A fost, pe rând, spital specializat, spital de front și, în a doua jumătate a secolului XX, a funcționat ca spital ce deservea întreg județul Buzău. Nu pot să uita nici de clădirea Muzeului Județean Buzău, sediul central sau Muzeul de Arheologie, Istorie și Artă. Tot pe teritoriul județului Buzău se află și cea mai veche construcție civilă din piatră din această zonă a României. Este vorba despre Casa Vergu Mănăilă, cum este ea cunoscută în limbajul local, unde astăzi funcționează Muzeul de Etnografie cu același nume. E o construcție care apare în documente la sfârșit de secolul XVIII, adică 1792-1794.”

     

     

    Călătoria noastră virtuală continuă și aflăm că județul Buzău este dominat de două văi importante din punct de vedere turistic.

    „Avem Valea Buzăului, pe de-o parte, și valea cu munții de sare, Valea Slănicului. Pentru un turist care este în proximitatea capitalei și dorește să-și petreacă un weekend în Buzău, i-aș recomanda Valea Buzăului în primă fază. Aici va vedea muzeul în aer liber Tabăra Măgura. Acesta se află în proximitate Mănăstirii Ciolanu, un emblematic lăcaș de cult pentru tot ceea ce înseamnă istoria creștinismului în zona de sud și sud-est a României. Acest traseu ar trebui să nu rateze sub nicio formă Vulcanii Noroioși, Mănăstirea Berca sau Muzeul Chihlimbarului de la Colți. Apoi, dacă vorbim despre un turist dornic de aventură și să-și petreacă ceva timp în natură și poate merge pe jos, recomand zona, Nucu-Buzioru-Aluniș, o zonă unde se află chiriile rupestre denumite și Micul Athos sau Athosul Românesc.”

    Aflăm de la Daniel Costache, directorul Muzeului Județean Buzău că vulcanii Noroioși formează un loc unic în România. Ei au creat un peisaj asemănat de specialiști cu peisajul selenar, unde are loc un fenomen natural extraordinar.

     

    „Este vorba despre existența unor pungi de gaze undeva la o adâncime estimată de 3.000 de metri, care, sub presiunea scoarțelor terestre, ies către suprafață, iar în drumul lor antrenează mai multe straturi de pânze freatice, diferite tipuri de argilă și de rocă, pe care le scot la suprafață sub forma unor vulcani care pot avea sau pot să nu aibă conuri. De aceea, ei sunt de mai multe feluri. E un peisaj care se întinde pe câteva mii de metri pătrați, împărțit în două zone: Pâclele Mari și Pâclele Mici.”

     

    Pe de altă parte, așezările rupestre se întind pe o zonă de câțiva kilometri pătrați.

    „Este un traseu mediu spre dificil către unele, în zona de piemont a județului Buzău. Sunt grote în cea mai mare parte, amenajate natural și intervenit antropic, care au servit începând cu secolele II-IV după Cristos ca adăposturi pentru primii călugări creștini care au adus și de la care s-a răspândit creștinismul primar în această zonă a României. Sunt multe, sunt frumoase și, de-a lungul unui an, așa cum am contabilizat noi până în prezent, peste 25-30.000 de turiști ajung să le să le viziteze.

     

    Turistul care se aventurează în această zonă trebuie să fie pregătit pentru un drum de munte, un drum care, alături de grotele în sine, oferă și peisaje fantastice. Nu putem să nu vorbim și despre GeoParcul UNESCO Ținutul Buzăului unde au loc activități pentru iubitorii de adrenalină. Aș menționa trasee cu ATV-urile și, nu în ultimul rând, celebrele curse de rafting pe râul Buzău. ”

     

    Mai multe instituții pe teritoriul județului Buzău dezvoltă programe pentru a conserva, dar și pentru a disemina meșteșugurile tradiționale locale, continuă Daniel Costache, directorul Muzeului Județean Buzău. Astfel, turiștii care doresc să exploreze fascinanta lume a artizanatului au o ofertă bogată.

     

    „Aici aș menționa activitățile pe care le organizează Muzeul Județean Buzău. Totodată, muzeele de pe teritoriul Geoparcului UNESCO Ținutul Buzăului și nu numai oferă turiștilor posibilitatea de a achiziționa produse realizate de acești meșteri populari. La sediile muzeelor rulează clipuri video care prezintă etapele de producție ale produselor realizate de meșterii populari buzoieni. Mai mult decât atât, pe teritoriul județului nostru există deja câteva festivaluri de tradiție care pot satisface această curiozitate. Aș menționa aici arhicunoscutul Festival al Cârnaților de Pleșcoi. Aici, iubitorii de produse tradiționale locale au ocazia de a vedea foarte mulți meșteri populari la lucru.

     

    Există o ofertă culturală și de divertisment cultural. Aș începe cu luna iunie, când Consiliul Județean Buzău organizează Buzău Fest. Este unul dintre cele mai mari festivaluri din această zonă a țării. Se organizează într-un loc cunoscut, Stațiunea Sărata Monteoru. În sezonul de primăvară-vară-toamnă, cam în fiecare weekend, colegii de la Centrul Județean de Cultură și Artă organizează festivaluri câmpenești pe toată Valea Buzăului. Pentru un weekend, pentru a fugi din dintr-un oraș aglomerat, Valea Buzăului oferă și această alternativă.”

     

    În județul Buzău s-a implementat în premieră națională și conceptul de „pensiune culturală”. Acesta presupune îmbinarea activităților turistice cu vizita la diverse muzee. Astfel, în prețul cazării sunt incluse și biletele de acces la instituțiile de cultură.

  • Oferte la Târgul de Turism al României

    Oferte la Târgul de Turism al României

    Ediția de primăvară a Târgului de Turism al României a avut loc în perioada 15 – 18 februarie, la Centrul Expozițional Romexpo din București. Timp de patru zile, au fost prezentate oferte cu reduceri exclusive, pachete all-inclusive și promoții de neratat, astfel încât visurile de călătorie să poată fi transformate realitate.

    Ne oprim prima dată în Maramureș. Destinația a avut un stand deosebit, amplasat într-un cort de 400 de metri pătrați, în afara spațiului expozițional. Aici ne-a întâmpinat Paul Habina, de la Organizația de Management a Destinației.

    “Este primul stand care sare în fața vizitatorilor târgului de turism. Am auzit că unii au spus chiar că Maramureșul și-a făcut propriul târg de turism și nu este departe de adevăr, pentru că anul acesta am venit cu foarte mulți meșteri și producători locali, peste 12 la număr. 

    Sunt producători atât pe partea gastronomică, dar și pe partea de artizanat. Având în vedere că urmează sezonul cald, am decis să promovăm anumiți operatori din turism care propun oferte pentru vară, dar și mulți hotelieri din Maramureș sunt alături de noi. 

    Bineînțeles că vrem să promovăm pe toată lumea, dar nu toată lumea reușește să ajungă fizic la București. De asta, am pregătit un set de ecrane LED, unul foarte mare și patru mai mici, pe care îi promovăm pe toți operatorii din turism care ne trimit filmulețe sau imagini.”

    Daniel Leș este unul dintre meșterii populari maramureșeni prezenți la târg. Le spune tuturor că făurește lutul de 50 de ani, un lut care este contopit cu strămoșii români și care, prin obiectele de artizanat, vorbește despre aceștia.

    “Cu mare sfințenie și cu responsabilitate mă gândesc atunci când scrijelesc în vasele mele acele semne care ne duc mai departe istoria. Există o poveste care însoțește vasul. Oamenii au nevoie de povești. Oamenii au nevoie să fie într-un duși, într-o lume mirifică. 

    Maramureșul este o taină, iar taina aceasta nu poți s-o descoperi și să o simți decât cu sufletul și cu inima. Mai sunt și femei care încă mai țes la război cămăși frumoase. Pe acele cămăși sunt niște semne țesute cusute. Este istoria noastră. 

    Opriți-vă, oameni buni, și gustați cu adevărat tradiția și duceți-vă din nou la rânduială, la tihnă! Mergeți în Maramureș, descălțați-vă vara și călcați iarba sub tălpi, pentru că încă mai avem iarbă cu plante medicinale. Avem mâncare tradițională, organică și avem tradiție. Nu-ți trebuie prea mult ca să fii fericit, doar trebuie să vezi fericirea în lucrurile simple.”

    Standul județului Mureș a ieșit, cu siguranță, în evidență anul acesta. Principalele destinații turistice au fost înrămate, expuse și iluminate întocmai ca într-o galerie de artă. Conceptul a fost creat de secția de artă a Muzeului Județean Mureș, spune Dana Matic, reprezentanta Asociației Visit Mureș și a biroului de informare turistică din Târgu Mureș.

    “Anul acesta ne-am propus să sprijinim și să promovăm turismul cultural datorită faptului că, din toamnă, au început să se redeschidă muzee sau galerii care au fost în renovare timp de mai mulți ani. 

    De exemplu, Muzeul de Științe ale Naturii și-a redeschis porțile după cinci ani de renovare și regândire a expoziției permanente. Palatul Culturii se redeschide după 2 ani de renovare, la începutul lui martie. Oferta culturală în orașul Târgu Mureș și în județul Mureș crește și am simțit că ar fi momentul oportun să promovăm acest tip de turism. 

    De anul trecut, am demarat o strategie de promovare a culturii, pentru că am considerat că acestea sunt punctele forte ale județului. Anul trecut am început cu castelele, continuăm cu promovarea castelelor, iar anul acesta promovăm și muzee, case muzeale de la sate, galerii de artă și îi invităm pe toți să vină să le viziteze.”

    La standul județului Tulcea suntem întâmpinați de Ștefan Marian Gheorghe, consilier la Consiliul Județean Tulcea.

    “Standul a fost gândit astfel încât să încercăm să transpunem efectiv imaginea județului Tulcea și a Deltei cu tot ce avem noi: tradiție, multiculturalitate, gastronomie, case tradițional lipovenești. Anul acesta ne-am axat pe formele de turism lent, pe acele forme de turism cu bărci cu vâsle, fără motoare, cu caiace, cu canoe. În total, avem 19 momente artistice pe parcursul celor patru zile de târg. 

    Am încercat să le grupăm astfel încât să reprezentăm fiecare minoritate a județului: greci, ruși lipoveni, români, aromâni, meglenoromâni etc. 14 minorități are județul Tulcea. I-am invitat și pe toți și ne bucurăm că au răspuns pozitiv invitației noastre, astfel încât sunt zile în care avem șapte momente, zile în care avem cinci, până la 19 în total, prin care veți descoperi portul popular, muzica, glasul, tot ce avem noi mai frumos de prezentat și de arătat lumii întregi.”

    O ofertă inedită vine din partea Bucovinei, care ne invită la vânătoare de trufe prin intermediul lui Ioan Mihail Robu.

    “Să vă spun cum se întâmplă magia! Este foarte simplu! Eu o consider o profesie liberală și, în același timp, un hobby. Personal, o duc în partea de hobby, adică am o relație cu câinii mei, cu care merg în pădure. Acolo se întâmplă o magie, pentru că este vorba de legătura dintre mine și acei câini. Suntem la muncă, în același timp ne distrăm și ne simțim bine, pentru că, la urma urmei, rămâne o plimbare în natură. 

    Am dezvoltat un festival al trufelor tocmai pentru a face trufa mai accesibilă oamenilor, ca să spargem acest mit care spune că trufa este un produs de lux, pe care omul de rând nu și-l permite. 

    La Festivalul Trufelor, oricine poate să își permită să guste trufa. Credeți-mă, trufa, când o scoți din pământ, are un miros divin. Nu se compară cu trufa pe care o iei din în magazin sau din restaurant. Încurajez pe toată lumea, când vrea să vină să viziteze Bucovina, să vină ca să facem un tur și în pădure, o plimbare lejeră de o zi.”

     

    Standul Buzăului a prezentat un “laborator umblător”. Copiii au putut analiza bucăți de chihlimbar, sare sau rășină. Pe de altă parte, la standul Companiei Naționale a Sării, Salrom, au fost prezentate bazele de tratament ale salinelor din România și a fost propus un traseu al acestora, numit “Drumul Sării”.

     

    Banatul Montan a venit cu oferte de turism activ și rural, iar Alba Iulia ne-a invitat în Palatul Principilor, reședința principilor Transilvaniei. Vom descoperi aceste destinații și în edițiile viitoare ale rubricii noastre.

  • Dâmbovicioara

    Dâmbovicioara

    Ne îndreptăm azi spre centrul României și ne oprim în comuna Dâmbovicioara, o stațiune turistică de interes național. Zona este recomandată tuturor categoriilor de turiști, atât pentru relaxare cât și pentru turism activ. Se pot practica escalada, ciclismul montan sau agroturismul. Totodată, veți putea asista aici la adevărate parade ale costumelor populare sau la festivaluri  de promovare a gastronomiei locale.

     

    Este un loc plin de tradiții, o destinație pentru toată familia, spune Raluca Busioc, de la Centrul Național de Informare și de Promovare Turistică:

     

    „Dâmbovicioara este o comună minunată, cu peisaje spectaculoase și nu o spun doar eu, fiind acasă pentru mine aici, spun asta foarte mulți oameni care ajung aici. Geografic vorbind, Dâmbovicioara face parte din Muntenia, este o comună din județul Argeș și este situată chiar la limita cu județul Brașov, Transilvania. Grupele de munți care înconjoară comuna noastră fac parte din Carpații Meridionali și anume Piatra Craiului, Iezer-Păpușa și Leaota.

     

    Așadar, invitația este de a vedea peisajele spectaculoase de pe traseele din acești munți. Acestea sunt foarte multe, sunt foarte variate. De asemenea, se pot face cățărări pe Cheile Brusturetului, un segment de chei care face parte dintr-un complex de 18 chei din zona noastră. Pe lângă acest turism de aventură, bineînțeles, relaxarea este binevenită în zona noastră pentru că este o zonă foarte liniștită, nu este deloc aglomerată. În ultimii ani, alături de oamenii din comunitate am reușit să punem accent pe un turism de experiență. Am încercat să promovăm și am și reușit împreună cu grupuri de turiști să facem tot felul de activități ce au legătură cu viața de aici, cu viața de la țară.”

     

    Turismul bazat pe experiențe reprezintă o abordare inovatoare a călătoriilor, care pune în prim plan trăirea și înțelegerea culturii, a locurilor și a oamenilor, în loc să se limiteze la vizitarea obiectivelor turistice tradiționale. Acest tip de turism oferă o perspectivă mai profundă asupra destinației. La Dâmbovicioara, veți experimenta cultura și modul de viață local, ceea ce, cu siguranță, înseamnă amintiri de neuitat, spune Raluca Busioc:

     

    „Am experimentat cusutul pe etamină, sculptura în lemn, turiștii pot vedea cum se coase ia, bluza tradițională specifică zonei noastre. Chiar și atelierele de gătit pe baza rețetelor specifice zonei noastre au funcționat foarte bine, iar oamenii au început să fie foarte atrași de tot ce ține de turismul de experiență. Pe lângă peisaje sau confortul pensiunilor, oamenii vor să rămână cu niște amintiri din sejurul petrecut aici.

     

    De obicei, activitățile acestea sunt dedicate grupurilor de minimum zece persoane. Până acum, am colaborat cu agenții de turism care au avut rolul de a organiza grupul respectiv. M-au contactat, iar eu împreună cu oamenii de aici, din comunitate, și cu alți parteneri am creat programele turistice pentru aceștia. Așadar, un liant între turiști și comunitate și aceste activități din comunitate poate fi Centrul Turistic Dâmbovicioara. Pagina centrului pe Facebook este Turism Dâmbovicioara, și acolo este cea mai rapidă cale de a mă contacta, dar, bineînțeles, și telefonic.”

     

    La Centrul de Informare și de Promovare Turistică veți găsi și un mic muzeu:

     

    „Este o cameră amenajată tradițional. Am considerat împreună cu colegii mei și cu ceilalți oameni cu care colaborez că poate fi o introducere în ceea ce privește tradiția. Există în zonă un muzeu mult mai complex decât această cameră din centrul turistic, dar rolul acestei camere a fost, de fapt, un loc de întâlnire pentru femeile din comunitate. Ulterior, au venit și turiști pentru a vedea cum se desfășoară aceste demonstrații de cusut și de țesut, pentru că avem și un război de țesut aici, la centrul turistic. Așadar, principalul rol a fost de a da startul unor șezători care au căpătat, bineînțeles, o nouă formă, dar cu gândul la șezătorile de altădată.”

     

    Râul Dâmbovicioara a săpat în stâncă un canion lung de 8 kilometri, iar, în unele porțiuni, pereții văii depășesc 200 de metri înălțime. Sunt peste 50 de peșteri în zonă, dar Raluca Busioc, de la Centrul Național de Informare și de Promovare Turistică, ne recomandă să vizităm Peștera Dâmbovicioara, care oferă un relief carstic variat. A fost descoperită în anul 1579 și este electrificată din 1980. Chiar la intrarea în peșteră, veți găsi un restaurant cu meniu tradițional. Explorarea se face pe o pasarelă iluminată, din metal, pe care turiștii pot parcurge cei 250 de metri care se pot vizita.

     

    „Vin aici, anual, zeci de mii de turiști și rămân impresionați de legenda acestei peșteri. Pe scurt, ar fi vorba despre doi haiduci Fulga și Budac. Cei doi haiduci furau averi de la cei bogați și le dădeau celor săraci. Așadar, legenda este foarte interesantă pentru cei care vin. Totuși, cele mai importante obiective turistice de la noi rămân traseele turistice, în mod special din Piatra Craiului, pentru că este unul dintre cei mai spectaculoși munți.”

     

    Dacă doriți să vă planificați o vacanță la Dâmbovicioara în 2024, e recomandat să ajungeți când are loc un eveniment local. Floriile, Sfânta Maria, dar și 1 Decembrie, Ziua Națională a României, sunt prilej de mare sărbătoare. De asemenea, un alt eveniment local care a avut mare succes în ultimii ani, cu o tradiție încă din 2016, este Ziua Iei, organizată în 24 iunie:

     

    „Este o zi foarte interesantă pentru că oaspeții au contact cu oamenii din comunitate și e un moment de voie bună. Am reușit împreună cu cei din zonă să le aducem aminte turiștilor de simplitatea de altădată, să le prezentăm mai bine tradițiile specifice acestei zone. Gustul autentic al bucatelor a fost un alt feedback foarte bun. În general vorbind, elementul cel mai important din toate aceste activități a fost acest contact între turiști și oamenii din zonă. Noi suntem aici cu brațele deschise pentru dvs. pentru a vă arăta frumusețea zonei, pentru a vă povesti despre noi, să vă expunem povestea noastră așa cum știm noi mai bine și, bineînțeles, pentru a vă bucura de un sejur liniștit și relaxant.”

     

    Iată, așadar, o destinație pentru toți iubitorii de natură, în care puteți vedea obiective inedite, puteți cunoaște oameni deosebiți și vă puteți încărca bateriile pentru un an întreg.

  • Poiana Braşov

    Poiana Braşov

    .Situată la 12 km
    de Braşov (important oraş din centrul României), Poiana Braşov este, de
    departe, cea mai căutată staţiune montană din România, atât în timpul verii,
    dar, mai ales al iernii, când pârtiile sunt aglomerate. Domeniul schiabil al
    staţiunii Poiana Brasov se află pe un versant al Muntelui Postăvarul, al cărui
    vârf se află la o altitudine de 1.803 metri. Pentru că staţiunea Poiana Braşov
    se află la o altitudine de 1.030 de metri, există pârtii de schi cu diferenţă
    de nivel de peste 700 de metri, cea mai lungă având circa 5 mii de metri.


    Poiana Braşov are o
    istorie de peste un secol ca destinaţie turistică, după cum am aflat de la
    Ştefan Ţinţ, proprietar al unui hotel din staţiune A fost, ca destinație de drumeție și de schi, încă din anul 1895. În acel
    an în Poiană s-a înregistrat prima coborâre pe schiuri, ea, Poiana
    Brașov, fiind denumită atuncei Schulerde la Schulerau, asta vine din limba germană. Elevii liceului Honterus
    din Braşov au fost cei care au început această acțiune minunată, i-aș
    spune eu. Prima construcție, nu întâmplător este cabana
    Postăvarul, se numea Schulerhutte. Mai țineți cont că în 1906 a avut
    loc prima competiție de schi în Poiană. Lucrurile au evoluat încet-încet, până în perioada postbelică, când în
    1950 a fost organizat Campionatul Mondial Universitar, făcându-se prima
    instalație pe cablu din Poiană.



    În anii 70 ai
    secolului trecut, în Poiana Braşov au fost montate alte instalaţii de transport
    pe cablu, însă extinderea domeniului schiabil, începută în urmă cu aproape 20
    de ani, a dus la dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii turistice din
    staţiunea Poiana Braşov şi la un aflux de vizitatori Pasul important care ne-a făcut și pe noi, investitorii, să
    ne gândim atent și să facem niște investiții substanțiale în Poiana Brașov
    a fost lărgirea și extinderea domeniului schiiabil, făcută în anul 2010. De la
    cei 12 km care erau, s-a dublat suprafața, s-a făcut 24 de km, devenind un
    domeniu stiabil atractiv, cu instalații de producere a zăpezii artificială. Vedeți
    câtă nevoie este și acuma când vorbim de aceste instalaţii. Extinderea
    domeniului a dus la un aflux de turiști români în principal, dar și străini,
    încet-încet în Poiană. La ora actuală sunt opt instalații pe cablu.
    Se dovedește, în weekend, că sunt insuficiente, Marele plus este faptul că
    instalațiile de zăpadă artificială funcționează.



    În Poiana Braşov,
    sezonul de schi se deschide la 15 decembrie iar în condiţiile unor temperaturi
    scăzute şi a căderilor de zăpadă, aşa cum s-a întâmplat în ultimele două
    săptămânii, se poate schia fără probleme. Ştefan Ţinţ, care este şi practicant
    al schiului, a făcut câteva precizări legate de domeniul schiabil al staţiunii Poiana Brașov nu este o stațiune care se poate compara cu o
    stațiune foarte mare din Alpi. Este o stațiune care îndeplinește absolut toate
    criteriile, dar eu aș defini acest domeniu al nostru mic dar şic. Ea
    este destinată schiorilor începători, medii și avansați. Da, în ordinea
    care vă spun! Gândiți-vă că în jur de 80% din cei care vin intră în aceste
    două categorii, începători și medii. Vorbesc de turiștii care doresc să facă
    schi alpin.



    Turismul de evenimente
    reprezintă o parte importantă a ofertei staţiunii Poiana Braşov, care dispune
    de o bună infrastructură hotelieră. Un avantaj este şi faptul că este poziţionată
    în centrul României. Inaugurarea, anul trecut, a aeroportului din Braşov va
    contribui, în viitorul apropiat, la creşterea semnificativă a numărului de turişti din staţiunea Poiana
    Braşov.


  • Vacanță în județul Iași

    Vacanță în județul Iași

    Ne îndreptăm azi spre nord-estul României și ne oprim în județul Iași. Pornind din orașul cu același nume, care a fost capitală a provinciei Moldova timp de aproape 300 de ani, ne îndreptăm spre câteva dintre obiectivele de interes din județ. De altfel, orașul Iași revine în acest an, în data de 24 ianuarie, în atenția întregii Românii, întrucât aici se vor organiza o serie de manifestări dedicate împlinirii a 164 de ani de la Unirea Principatelor Române.



    Anca Zota, coordonatoarea Centrului Național de Informare și de Promovare Turistică Iași, recomandă orașul ca o destinație turistică internațională, fiind locul potrivit de unde se poate începe explorarea spiritului românesc:



    E un loc important din punct de vedere istoric și cultural pentru România. Marile personalități ale României s-au format în Iași sau și-au desfășurat activitatea o bună parte a vieții lor în Iași. Mă refer la autorii cei mai cunoscuți și cei mai importanți: poetul Mihai Eminescu și scriitorul Ion Creangă. De asemenea în Iași s-a înființat Societatea Culturală Junimea, care a avut un impact foarte mare asupra vieții literare din România, așa încât există nenumărate motive pentru a începe explorarea din acest oraș. Noi sărbătorim 24 ianuarie pentru că aici a început Unirea Principalelor Române și alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. S-a întâmplat prima dată la Iași, deci putem să spunem aici s-au pus bazele României moderne de astăzi. Se sărbătorește 24 ianuarie în locul în care s-a lansat practic prima dată Hora Unirii, în Piața Unirii. În fiecare an au loc diverse manifestări publice dedicate acestui eveniment.



    Iașiul înseamnă înainte de toate istorie, artă, știință și inovație. Fie că vorbim de vechea cultură Cucuteni, de paginile scrise de marile familii boierești, de momentul istoric al numirii lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Țârilor Românești, Iașiul a desăvârșit istoria României. O plimbare la pas pe străzile orașului se poate dovedi o adevărată lecție de istorie și de cultură românească, spune Anca Zota, coordonatoarea Centrului Național de Informare și de Promovare Turistică Iași:



    Dacă ajunge cineva în Iași, îi recomandăm să înceapă vizita cu emblema orașului. Este o clădire care apare, practic, prima dată când căutăm pe internet informații despre Iași: Palatul Culturii. Palatul Culturii are o istorie foarte interesantă. Este construit pe locul vechii Curți Domnești și, după ce a avut mai multe destinații, acum, găzduiește patru muzee. Muzeul de Istorie ne ajută la punerea în context din punct de vedere istoric a orașului și a regiunii, dacă ne referim și la partea dedicată civilizației Cucuteni. Muzeul de Etnografie continuă cu această punere în context. Apoi, avem două muzee deosebite: Muzeul de Artă, care are o colecție impresionantă de tablouri ale pictorilor români și, de asemenea, o colecție și mai interesantă găsim la Muzeul Muzicii Mecanice. De altfel, există și un Festival al Muncii Mecanice care se organizează în prima parte a lunii septembrie la Iași, când la Palatul Culturii se adună amatori de astfel de muzică din toată lumea și este foarte interesant.



    Tot pentru o punere în context a Iașiului și chiar a regiunii Moldovei, se poate vizita Muzeul Municipal, spune Anca Zota, coordonatoarea Centrului Național de Informare și de Promovare Turistică Iași. Acesta ne arată evoluția orașului Iași de la începuturile sale și până în prezent. Un prezent care aparține unui oraș plin de viață.



    Printr-o plimbare la pas, avem șansa să luăm parte la viața foarte activă a Iașului. Este cel mai tânăr oraș din România, așa încât nu doarme niciodată și mereu se întâmplă diverse lucruri interesante. Sunt galerii de artă care pot fi vizitate și unde expun ori artiști contemporani, ori studenți de la Universitate de Artă din oraș. În centrul orașului, unde putem să ne îndreptăm, dacă facem o plimbare pe jos, găsim Palatul Braunstein și Baia Turcească, două noi galerii deschise, unde sunt expoziții din ce în ce mai interesante. De exemplu, Baia Turcească adăpostește deseori evenimente interesante precum cele din cadrul Romanian Creative Week, un eveniment al artiștilor, care are loc în luna mai sau alte evenimente foarte interesante precum Noaptea Albă a Galeriilor din luna octombrie.



    Iar, după plimbări îndelungate, vă puteți reface în restaurantele tradiționale, unde vă puteți delecta și cu un meniu deosebit și atent alcătuit.


    Avem restaurante tradiționale. Unul e chiar cel în care obișnuiau să se întâlnească poetul Mihai Eminescu și scriitorul Ion Creangă și să stea de vorbă la un ulcior cu vin. Acesta datează de prin anul 1700. Aici se pot explora niște pivnițe foarte interesante care acum au fost deschise pentru public. Există și o zonă pietonală care este permanent deschisă în fața Mitropoliei, a Primăriei și a Teatrului Național și care, în weekend, este deschisă pe o porțiune mult mai mare. Este o zonă extinsă de baruri și cafenele unde poți să găsești atmosfera pe care ți-o dorești. Noi le facem recomandări personalizate turiștilor, în funcție de cei care ne vizitează. După o scurtă discuție informativă le facem recomandări personalizate. N-aș vrea totuși să rateze din Iași muzeele literare despre care nu mai pomenesc acum pentru că sunt multe, dar foarte interesante, Grădina Botanică și Universitatea.



    În județul Iași există numeroase zone în care natura ne surprinde, continuă Anca Zota, coordonatoarea Centrului Național de Informare și de Promovare Turistică Iași:


    Dacă vrem să ieșim un pic din Iași, putem să mergem să vizităm Castelul de la Miclăușeni, care este o veche reședință a boierilor înstăriți din Moldova și unde periodic se organizează diferite evenimente foarte interesante, care practic ne transpun în atmosfera medievală. De asemenea, amatorii de mâncare tradițională pot face un popas la Hanul Ancuței care este, de asemenea, vechi de câteva sute de ani și este foarte interesant. Iar amatorii de drumeții au foarte multe opțiuni interesante, de la a explora pădurile din jurul Iașului pe jos sau cu bicicleta, tururi organizate sau individuale, până la a merge într-un loc pe care noi îl denumim Delta Moldovei, datorită peisajului foarte asemănător cu al Deltei și datorită numărului mare de păsări de apă pe care putem să le vedem când mergem acolo.



    Am aflat de la Anca Zota, coordonatoarea Centrului Național de Informare și de Promovare Turistică, despre faptul că mulți turiști străini ajung în Iași pur și simplu neștiind la ce să se aștepte, dorind să exploreze și alte destinații. Toți au fost foarte încântați. Așadar, iată o destinație care, cu siguranță, vă va surprinde plăcut de fiecare dată.






  • Experiențe inedite în județul Brașov

    Experiențe inedite în județul Brașov

    Chiar în inima
    României, la doar 161 de kilometri de București, se întinde orașul de la
    poalele Tâmpei, Brașov, destinația ideală de vacanță pentru turiștii de toate
    vârstele. Cunoscut pentru Biserica Neagră, cel mai mare edificiu de cult în
    stil gotic din sud-estul Europei, pentru străduțele cu aer medieval și pentru
    numeroasele sale restaurante și cluburi, orașul poate fi destinația ideală de
    city-break. În plus, de anul trecut a fost deschis și Aeroportul Internațional
    Brașov, care face legătura cu câteva dintre cele mai mari orașe din Europa.
    Astfel, destinația a devenit și mai accesibilă.


    Azi
    ne adresăm, însă, acelora care au mai mult timp la dispoziție, întrucât județul
    Brașov are foarte multe de oferit. Pentru a cunoaște mai bine întreaga zonă am
    vorbit cu Mihai Dragomir, prim-vicepreședinte al Asociației Rosenau Turism.
    Mihai Dragomir este și în consiliul director al Asociației de Ecoturism din
    România, coordonează Festivalul de Film și Istorii de la Cetatea Râșnov și este
    președinte și membru fondator al Asociației Mioritics. Totodată, este
    organizator al evenimentelor Transylvanian Brunch.

    Județul
    Brașov este unul foarte divers pentru că avem, pe de o parte, zona montană care
    vine cu specificitatea sa, dar există și zona de podiș, zona colinară a
    județului Brașov, care înseamnă deja un alt tip de atracții și de valori
    locale. Acum, dacă ar fi să trec rapid prin principalele destinații din județul
    Brașov, pe lângă orașul Brașov, zona metropolitană este foarte bine conectată
    de oraș, iar aici intră și Râșnovul, Codlea, Zărneștiul și Predealul. Foarte
    aproape este și Vama Buzăului, care este o zonă naturală și gastronomică foarte
    renumită.


    În
    România există foarte multe stațiuni montane, însă niciuna dintre ele nu se
    bucură de faima pe care și-a câștigat-o Poiana Brașov. Rai al iubitorilor
    sporturilor de iarnă, Poiana Brașov atrage pe pârtiile sale turiști din toată
    lumea. Pe de altă parte, dacă Râșnovul și Codlea sunt cunoscute pentru cetățile
    lor medievale, Zărneștiul este destinația drumețiilor montane. Însă Brașovul
    înseamnă și tradiție, spune Mihai Dragomir:

    Avem Țara
    Făgărașului care iar este o zonă etnografică unică și foarte bine păstrată,
    zona Colinelor Transilvaniei, care e o destinație care se întinde pe trei
    județe, dar și în zona Brașovului. Apoi, probabil, pentru foarte multă lume, satul
    Viscri este un nume foarte sonor și foarte cunoscut, dar sunt și multe alte
    sate foarte frumoase. Și mai e zona Rupea-Cohalm, care este împreună cu zona
    Munților Perșani o atracție în sine.

    Dacă ne uităm la tipuri de atracții în
    județul Brașov, aici cred că ar fi important să mergem pe partea de
    fortificații. Fortificațiile sunt foarte diverse, plecând de la bisericile
    fortificate atât de cunoscute: Cetatea Făgăraș, Cetatea Rupea, Cetatea
    Feldioara, Cetatea Râșnov. Acum, mai nou, sperăm cât de curând și Cetățuia din
    Brașov să reintre în circuitul turistic, și Castelul Bran. Deci, sunt niște
    atracții foarte diferite. Nu poți spune că, dacă ai văzut una, restul nu mai
    contează. Fiecare are ceva de spus,
    fiecare are o poveste și sunt unice, fiecare în felul lor, inclusiv bisericile
    fortificate. Niciuna nu seamănă cu cealaltă. Fiecare din zonele acestea oferă
    un anumit tip de experiențe.


    Una
    dintre experiențele inedite ale județului Brașov este, cu siguranță, și cea
    gastronomică. Mihai Dragomir, prim-vicepreședinte al Asociației Rosenau Turism,
    spune că, astfel, pot fi cunoscuți mai bine atât oamenii cât și poveștile
    locului.

    Zona Vama Buzăului este o zonă naturală foarte bine
    păstrată și, în același timp, o zonă în care gastronomia s-a păstrat și s-a
    dezvoltat în ultimii ani și unde putem vedea și Rezervația de Zimbri. În Vama
    Buzăului sunt foarte multe puncte gastronomice locale, pentru că gastronomia de
    multe ori o regăsim în restaurante, dar cel mai bine o descoperim la localnici
    și la punctele gastronomice locale.

    Pe de altă parte, Țara Făgărașului este iar
    un punct important, pentru că Munții Făgăraș sunt spectaculoși, sunt foarte
    aproape și sunt destul de accesibili în zona de bază, nu în zona de vârf în
    această perioadă. De asemenea, satele de sub munte sunt sate care au păstrat o
    tradiție românească autentică și unică.


    Fabian Roth,
    administratorul rezervației Valea Zimbrilor, spune că, dacă vă aflați în
    Brașov, trebuie să vă opriți în stațiunea Vama Buzăului, întrucât distanța e
    mică.

    Nu suntem departe de orașul Brașov. Sunt doar 40 de
    kilometri. Vama Buzăului e o stațiune turistică de interes local, o zonă care
    promite, o zonă deosebită, cu aer curat, cu natură, unde, practic, turistul are
    posibilitatea, pe lângă foarte multe alte lucruri, să ne viziteze pe noi, la Rezervația
    Valea Zimbrilor.

    Aici găsesc pe lângă zimbri și alte multe animăluțe. Este
    destinația celor cărora le plac animalele și, e adevărat, se adresează și
    familiilor cu copii. Aceștia pot vedea reni, mufloni, păuni. Avem o gamă
    diversificată de animale, un spațiu generos de joacă pentru cei mici. Cascada
    Urlătoarea e de neratat, sub Muntele Ciucaș. O experiență nouă ar fi faptul că
    odată ajuns în Vama Buzăului, turistul ar avea posibilitatea să ia masa la un
    punct gastronomic local. Aici va mânca la gospodină acasă, cu de-ale casei și
    cu de-ale zonei.


    Mihai Dragomir este
    organizator al evenimentelor Transylvanian Brunch. Apărut în anul 2008,
    proiectul pune în valoare oamenii și produsele locale.

    E un
    eveniment culinar care merge din sat în sat. Tot timpul se ține într-o
    gospodărie frumoasă, care are o livadă sau o curte mare, o șură, poate un
    cuptor vechi tradițional, unde se pot face tot felul de mâncăruri gustoase. Ceea
    ce încercăm tot timpul este să descoperim gazde care păstrează tradiții
    culinare vechi și au în ograda lor sau în apropierea lor, între vecini, produse
    naturale din grădină sau din ferma proprie.

    Structura acestui eveniment este
    una simplă. Oamenii se reunesc acolo și petrec trei, patru, cinci ore într-un
    loc nou. Descoperă un sat, descoperă o poveste, descoperă niște gazde. De obicei,
    se mai întâmplă și activități: o drumeție pe deal, o vizită la biserica
    fortificată din sat sau ateliere. Depinde foarte mult de ce oferă satul
    respectiv. Inimile se deschid, iar oamenii sunt foarte relaxați. Copiii sunt
    tot timpul bine primiți la aceste evenimente, au unde să zburde, iar, atunci,
    și părinții sunt relaxați.


    Iată, așadar, câteva repere
    ale unei vacanțe mai aproape de natură și de oamenii locului, o vacanță care se
    va dovedi o experiență inedită


  • Cheile Grădiştei

    Cheile Grădiştei

    La circa 40 de km de Braşov pe drumul spre Câmpulung Muscel – Piteşti, se află Cheile Grădiştei, o zonă pentru iubitorii sporturilor de iarnă, dar şi pentru sportivii de performanţă. Cheile Grădiştei se află la doar câţiva km de localitatea Bran, un reper turistic internaţional datorită castelului ridicat la sfârşitul secolului al 14-lea şi vizitat în fiecare an de circa un million de turişti români şi străini. Dacă încercăm o localizate mai exactă, atunci trebuie să legăm Cheile Grădiştei de comuna Moeciu, renumită pentru reţeaua de pensiuni turistice şi agroturistice şi de comuna Fundata, cu cele trei sate ale sale, Fundata, Şirnea şi Fundăţica, situate la peste o mie de metri altitudine.



    La Cheile Grădiştei, în apropiere de piscurile Munţilor Piatra Craiului din Carpaţii Meridionali, se schiază, chiar în condiţiile în care iarna nu a fost extrem de generoasă în zăpadă şi temperaturi prielnice sporturilor de iarnă. Alexandru Gârbacea, manager Cheile Grădişte:



    Avem trei pârtii de schi alpin cu trei instalații, trei teleschiuri, toate părțile sunt dotate toate cu instalație de zăpadă artificială. În momentul de față sunt deschise doar două, cele de la Fundata, care se află la o altitudine mai mare de 1.300 de metri. Avem un Alpine Coaster care poate fi folosit și iarna și vara, o instalație pe niște şine, foarte spectaculoasă. Avem tiroliene, avem tubing, pârtie de săniuş. Vom deschide în februarie un patinoar de dimensiuni olimpice de 60 pe 30 de metri, acoperit.



    Traseul Alpine Coaster-ului măsoară circa un kilometru şi, întradevăr, este spectaculos, fiind destinat adulţilor, dar şi copiilor, cu condiţia ca aceştia să urce doar cu însoţitori adulţi la bordul bobului care se deplasează pe şine metalice. De asemenea, tiroliana are 500 metri lungime, iar utilizatorii au şansa să se afle în cursul alunecării la peste 50 de metri înălţime.



    Dezvoltarea infrastructurii sportive de la Cheile Grădiştei, care a presupus, pe lângă spaţii de cazare şi amenajarea de zone pentru recuperare precum piscină şi spa, a atras organizarea, în ultimul deceniu, a unor competiţii internaţionale, atât în timpul iernii, cât şi a verii. Şi în acest an, aici va fi organizată o competiţie importantă, după cum a subliniat Alexandru Gârbacea, manager Cheile Grădiştei:



    Pe partea de schi fond şi schi biatlon chiar avem tradiție, Fundata fiind prima localitate din România care a organizat un concurs de schi fond dacă nu mă înșel, cred că de Armata Română pe vremea aceea, iar noi din 2013, începând, am organizat Festivalul Olimpic de Tineret FOTE 2015, Campionatul Mondial de schi role biatlon, iar în 2016 și 2017 două Campionate Mondiale de juniori, de schi fond şi biatlon. Ce urmează? În 2024 este o premieră pentru România un Campionat European de Montain Bike, tot un sport montan, dar de vară. Este chiar proba olimpică care se va desfășura la Paris, la care va participa și Vlad Dascălu, în care avem toți mari speranțe. Repet, este un eveniment foarte important pentru noi, că este o premieră pentru România, este primul Campionat European organizat în România.



    La Cheile Grădiştei se poate ajunge pe cale rutieră, venind fie dinspre Braşov şi Râşnov, fie dinspre sud, de la Piteşti sau de la Târgovişte, pe culoarul Rucăr Bran. Pe lângă practicarea sporturilor de iarnă, zona este recomandată pentru peisajele unice şi pentru preparatele gastronomice tradiţionale. Şi pentru că am făcut referiri la sporturile de iarnă şi la competiţii, să menţionăm că în apropiere de Cheile Grădiştei, mai precis în satul Şirnea, este amenajat un muzeu al olimpismului. De altfel, la Şirnea este celebrată, la 23 iunie, Ziua Internaţională Olimpică, un eveniment la care participă marii sportivi ai României, medaliaţi la Jocurile Olimpice.






  • Sovata

    Sovata

    Cum sărbătorile de iarnă sunt pe sfârşite, profităm să vă invităm într-o cunoscută staţiune de tratament din ţară. Mergem astfel în judeţul Mureş, la Sovata, staţiune situată pe cursul superior al râului Târnava Mică, la confluența cu râul Sovata.



    Bazele de tratament din hotelurile de aici îmbină efectele curative ale apelor sărate și ale nămolurilor extrase din lacurile sărate din zona Sovata, destinația fiind recomandată în tratarea afecțiunilor ginecologice și reumatismale.



    Mădălina Iovan este din Bucureşti şi s-a decis ca în fiecare vacanţă de vară să descopere o nouă destinaţie, iar vara trecută a ales Sovata. Iată ce ne-a povestit:


    “N-am regretat deloc alegerea făcută, staţiunea arată foarte bine, este renovată, oamenii sunt foarte amabili şi toate traseele din pădure, trasee de vizitat salba de lacuri din jurul lacului Ursu sunt foarte bine întreţinute şi foarte bine marcate. Lacul Ursu este celebru şi e recomandat pentru tratamente în afecţiuni ginecologice, reumatisme, are şi un nămol curativ care e folosit la bazele de tratament. Lacul Ursu este un lac termal, nu atât de cald ca alte lacuri din ţară, dar cu o particularitate deosebită: apele calde sunt mai jos şi cele reci mai la supafaţă, straturile nu se amestecă între ele şi ca să fie păstrat ecosistemul toată lumea iese din apă vreo trei ore la prânz, pentru ca să ajute la refacerea straturilor cald şi rece.



    Dacă vreți să cunoașteți zona mai bine, puteți să parcurgeți un traseu care înconjoară lacurile din stațiune, ajungând astfel și la Muntele de Sare. Muntele de sare reprezintă o rezervație naturală de tip geologic în comuna Praid, județul Harghita. Are o suprafață de 60 de hectare și cuprinde Dealul Sării, ce acoperă cel mai mare zăcământ de sare din România.



    Cel mai plăcut mod de a vizita stațiunea, de la un capăt la altul, este cu trenulețul de agrement, care porneşte pe şosea, din fața parcului central, la intervale regulate, făcând un tur ghidat, ce vă dă posibilitatea de a descoperi vilele și bisericile istorice din Sovata. Trenulețul este o atracție deopotrivă pentru copii şi pentru adulţi. Pentru a vă bucura de o priveliște de-a dreptul uluitoare, întrebați localnicii de Kalvaria. Veţi descoperi 14 cruci amplasate de la capela de pe un deal până la şosea şi veţi afla legenda unui pustnic.



    Închiriind ATV-uri, puteţi descoperi câmpiile din zona Câmpu Cetății, zona lacurilor sau Drumul sării. O altă posibilitate de agrement, pentru sezonul de vară, a fost creată pe lacul Tivoli, singurul lac din Sovata unde este permis accesul cu barca. Este așezat într-un cadru natural pitoresc, la o distanță de aproximativ 2 km de Lacul Ursu și se poate ajunge pe drum asfaltat sau pe aleile pietonale amenajate în jurul Lacului Ursu. Lângă Lacul Tivoli s-a deschis un parc de aventură, cu trasee de cățărare în copaci şi cu tiroliană peste lac


  • Brăila

    Brăila


    Situat pe malul stâng al Dunării, municipiul Brăila are, cel puțin în România, o arhitectură unică a străzilor. Privit de sus, orașul poate fi comparat cu o imensă pânză de păianjen, pentru că există mai multe străzi în arc de cerc, care pornesc și se întorc la Dunăre, intersectate de alte străzi dispuse radial. Străzile Brăilei au luat această formă, în arc de cerc, de la conturul fortificațiilor cetății ridicate de otomani în 1540, după ce aceștia au ocupat așezarea de pe malul Dunării. Pe măsura extinderii localității, cartierele de case și de blocuri construite în ultimele decenii, nu au mai respectat geometria străzilor în arc de cerc.



    Zona centrală a orașului, faleza și construcțiile din port amintesc de prosperitatea Brăilei de la începutul secolulului al 20-lea, când aici era o intensă activitate comercială. Din diverse motive, reprezentanți a peste 20 de etnii s-au stabilit în secolele 19 și 20 la Brăila, conferind orașului un aer cosmopolit. Mărturii ale timpurilor apuse sunt vechile clădiri din zona centrală a orașului, unele amenajate ca magazine, restaurante, sedii de bănci și de firme, unde se închiriau vapoare și se încheiau marile afaceri cu cereale. Kilometrul zero al orașului este Piața Traian unde se află statuia împăratului roman cu același nume, precum și Ceasul Mare, un monument pe al cărui soclu este pictată o corabie cu pânze – simbol al portului.



    Gabriel Lâlă este un experimentat ghid de turism, gata să prezinte vizitatorilor, în tururile pe care le face, atracțiile orașului Brăila:


    Putem porni din zona Piața Traian, unde se află vestitul Ceas Public, loc de întâlnire al brăilenilor din vremurile trecute, dar și a brăilenilor de astăzi, deși mai puțin. Ajungem apoi pe fosta stradă Regală, actuală stradă Mihai Eminescu, unde sunt foarte multe clădiri, bijuterii arhitectonice. Ne putem întoarce în zona Bisericii Grecești, pe Calea Călărașilor, unde sunt, la fel, clădiri interesante și putem finaliza turul în Grădina Publică.



    În zona istorică a orașului poate fi observată clădirea impunătoare a Bisericii Grecești, construită în 1872 prin contribuția bogatei comunității elene din Brăila.


    Gabriel Lâlă: Comunitatea greacă din Brăila, cercetând foarte multe documente din arhive, am văzut că era una dintre cele mai active comunități din acest oraș. Într-adevăr, sunt foarte multe personalități care au avut case, care au avut firme, afaceri, mori celebre care existau la Brăila, iar în momentul în care s-a construit această biserică a comunității, ei doreau să fie mândri de comunitatea din care fac parte.



    În Evul Mediu, raiaua Brăilei a devenit cea mai mare cetate dintre cele construite de otomani pe malul Dunării, cu cinci ziduri de incintă, fiiind poziționată pe o faleză înaltă. În 1829, cetatea fost, pur și simplu, demolată după victoria rușilor în războiul purtat împotriva otomanilor, astfel încât în prezent mai pot fi văzute foarte puține ziduri din cetatea de altădată.



    În Piața Traian, încadrată de clădiri-simbol, precum cea a Muzeului de Istorie și cea a Teatrului, care poartă numele unei mari actrițe a scenei românești, Maria Filotti, originară din Brăila, se află o biserică ortodoxă, Sf. Arhangheli Mihail și Gavril, biserică rezultată prin transformarea, în anul 1831 a unei moschei. Construcția păstrează elemente orientale și este dintre puținele biserici din România fără turle.



    Revine ghidul de turism Gabriel Lâlă: Este o biserică interesantă. Astăzi este Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, fosta geamie pe care armata rusă nu a distrus-o la început de secol 19. Este o biserică interesantă unde se mai păstrează sageacul, acoperișul turcesc, ca stil oriental de construcție a clădirilor și care nu are turle. S-a construit ulterior clopotnița în spatele bisericii.


    Din perioada otomană, mai există hrubele orașului, dar nu se pot și vizita, așa cum cum ar trebui. Avem un monument istoric, se numește Hruba Pulberăria Nouă, de exemplu. Este datat undeva la început de secol 19 în zona Grădinei Publice și sperăm să intre în circuitul turistic.


    De asemenea, din perioada otomană se mai păstrează o singură casă turcească, iar pe acea casă, ca și monument istoric, scrie început de secol 19.



    Chiar dacă dezvoltarea industrială a dus în timp la dispariția multor meșteșuguri, în zona istorică a orașului sunt străzi cu nume precum Zidari, Cojocari, Cavafi, nume de proveniență turcească, după cei care făceau încălțăminte și Brașoveni după negustorii români veniți din Șcheii Brașovului pentru a face comerț în Brăila.






  • Judeţul Sibiu

    Judeţul Sibiu

    Astăzi vă invităm în judeţul Sibiu pentru a descoperi o zonă deosebită, bine păstrătoare de tradiţii. Oraşul reşedinţă de judeţ, Sibiu, este un oraș multicultural, cu o istorie veche de aproape 900 de ani, fostă capitală a Transilvaniei și cel mai mare ansamblu urban medieval din România.



    Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, Sibiul îmbracă haine festive, găzduind unul dintre cele mai atractive Târguri de Crăciun din ţară. Şi de sărbători, dar şi în general, aici ne întâmpină turnurile cetăţii, Piaţa Mare, Piaţa mică, Podul minciunilor, Muzeul farmaciei, Muzeul Brukenthal, Aleea Celebrităţilor.



    Dar şi Mărginimea Sibiului şi Valea Hârtibaciului ar putea foarte bine să fie în topul alegerilor vizitatorilor, cu atât mai mult cu cât prima dintre ele deţine titlul de “Destinaţie Europeană de Excelenţă privind turismul şi gastronomia locală, acordat de Comisia Europeană. Ne-a spus cu ce atrage Mărginimea Sibiului, Ionela Braharu, ghid naţional de turism:



    Mărginimea Sibiului este o zonă unică în ţara noastră, o lume de basm, unde tradiţia şi obiceiurile sunt foarte bine conservate de către românii transilvăneni. Vreau să detaliez câteva tradiţii care au loc în jurul sărbătorilor de iarnă. Vreau să mă refer la satul Sălişte, unde are loc un mare eveniment, Întâlnirea junilor. Acest eveniment are loc în data de 28 decembrie, în a patra zi de Crăciun: junii din satul Sălişte îşi formează cetele începând cu data de 6 decembrie, în ziua de Sf.Nicolae, iar începând cu această dată, ei încep să colinde sătenii din sat, iar acest colindat al junilor se încheie pe 28 decembrie, printr-un eveniment care se numeşte Brâul; joacă brâul cu fetele satului. O altă tradiţie destul de importantă pentru transilvănenii din Mărginimea Sibiului are loc în satul Jina, unde în fiecare an, are loc un festival denumit Sus pe munte! Acest festival atrage foarte mulţi turişti fascinaţi de folclorul românesc. Cel mai atractiv eveniment din Mărginimea Sibiului are loc la Tălmăcel, în data de 7 ianuarie. Este vorba de Udatul Ionilor, după slujba care are loc în prima parte a zilei, toţi Ionii merg către râul Tălmaciul, unde sunt udaţi pe picioare. Se spune că au încheiat un an plin de belşug şi urmează un an la fel de îmbelşugat ca cel trecut. Iar după ce sunt udaţi, tradiţia spune că ar primi un al doilea botez, aceştia primesc colaci, ţuică şi sunt jucaţi pe uliţele satului.



    La doar 40 de kilometri de oraşul Sibiu, se găseşte Castelul de lut, Valea Zânelor, amplasat pe cursul râului Porumbacu, în apropierea masivului Făgăraş, chiar la poalele muntelui Negoiu. Ionela Braharu, ghid naţional de turism, ne-a povestit:



    Este un obiectiv nou pe piaţa turistică. El a fost construit în anul 2014. Acest Castel a fost dat în circuit turistic privat în 2015, a reuşit să atragă un număr foarte mare de turişti, atât din ţara noastră, cât şi din afara ţării, datorită formei. Acest castel are un design atât luat din povestea Albă ca zăpada, aici mă refer la casa piticilor, cât şi a Masivului Făgăraş. Dacă pereţii Castelului imită casa piticilor din Albă ca Zăpada, acoperişul castelului imită crestele Munţilor Făgăraş. Castelul a fost ridicat doar din materiale naturale, pereţii din paiantă, acest tip de construcţie îl foloseau străbunii noştri, la ridicarea de case, iar partea de sus, care imită crestele masivului Făgăraş, este din şindrilă. Castelul deţine şi două turnuri de piatră de râu, 10 camere şi o curte larg deschisă, foarte prietenoasă.



    Invitaţia a fost lansată! Până data viitoare, vă dorim drumuri bune şi vreme frumoasă!




  • Bucovina – tradiție, cultură și turism activ

    Bucovina – tradiție, cultură și turism activ

    Provincie istorică situată în nordul României, Bucovina este una dintre cele mai fascinante destinații de vacanță din România. Turismul cultural, cel activ, turismul balnear, o ofertă gastronomică irezistibilă și, nu în ultimul rând, ospitalitatea locuitorilor săi sunt principalele argumente în favoarea unei excursii sau a unei vacanțe în Bucovina.



    Laura Ursu, de la Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Suceava, din cadrul Consiliului Județean Suceava, spune că Bucovina este o destinație cunoscută la nivel național și internațional, în special pentru cele opt mănăstiri și biserici incluse în lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Însă motivele turiștilor care aleg o vacanță în Bucovina sunt mult mai multe.



    Cei care vin la noi în județ sunt tentați și de natură, pentru că avem cadru natural de excepție. Zona montană domină la noi în județ. Avem foarte multe atracții turistice în ceea ce privește turismul cultural, muzee, inclusiv un muzeu în aer liber. Avem la Suceava Muzeul Satului Bucovinean care prezintă tradițiile și obiceiurile din zonă, în așa fel încât dacă turistul nu are timp să viziteze regiunea mai în detaliu, poate vedea doar în municipiu ceea ce anume se oferă la noi în ceea ce privește tradiția, autenticul, obiceiurile. Cei care vin la noi în zonă sunt atât turiști individuali, cât și turiști care vin în grupuri și este și o destinație foarte atractivă pentru familiile care au și un număr mai mare de copii.



    Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Suceava pune la dispoziția turiștilor, în fiecare an, un catalog de prezentare a tradițiilor și obiceiurilor care se desfășoară pe întreg teritoriul județului.



    Sunt festivaluri de datini și obiceiuri care se organizează în județ, în orașe și în mediul rural. Sunt concerte de colinde, sunt târguri de Crăciun. Avem și meșteri populari care promovează meșteșugurile pe care le practică. Un meșter, de exemplu, și-a transformat o casă tradițională într-un spațiu în care efectiv creează amintiri. A amenajat diverse colțuri în care se fotografiază turiștii îmbrăcați în straie populare. Sunt fotografiați atât individual, cât și în grupuri, cum dorește fiecare. Sunt și diverse suveniruri care se pot achiziționa de acolo.


    Oferta este foarte atractivă. În timpul verii, de exemplu, peste 300 de familii le calcă pragul doar pentru fotografii, nu doar pentru suveniruri. La târgurile de Crăciun care se organizează în diverse locuri din județ, participă meșteri populari care creează în special produse specifice sărbătorilor de iarnă: măști tradiționale, produse din lemn, sculpturi, case și biserici în miniatură, diverse obiecte de uz casnic, care au și rol decorativ unele dintre ele, dar unele au și rol practic. Cei care vin la noi în zonă spun că atmosfera, spiritul locului, îi atrage și îi impresionează în momentul în care sunt la noi în județ.



    Poate că unul dintre cele mai emblematice locuri în care vă puteți petrece sărbătorile de iarnă în Bucovina este Vatra Dornei. Stațiunea așezată la o altitudine de 800 de metri, este cunoscută printre iubitorii sportului montan, dar și printre cei care doresc să-și petreacă un concediu într-o oază de liniște. Este destinația perfectă pentru o vacanță activă, dar și pentru o incursiune în lumea vechilor tradiții, spune viceprimarul Marius Rîpan:



    Vatra Dornei a fost și redevine stațiunea sporturilor de iarnă pentru că tocmai ce s-a deschis patinoarul din Parcul Municipal. Se lucrează intens și la pârtiile de schi din Vatra Dornei, dar trebuie să anunț că suntem deja la a douăsprezecea ediție de etapă de Cupă Mondială la sanie pe pistă naturală. Știu că în materie de sporturi de iarnă, în România, există doar două locuri: unul e în proximitatea Brașovului și unul este la Vatra Dornei. Nu știu câtă lume știe, dar îi invitam pe toți iubitorii sporturilor de iarnă să vină să petreacă o vacanță activă la Vatra Dornei, dar și să urmărească o competiție sportivă de iarnă, la cel mai înalt nivel.


    Tot la noi, la Vata Dornei, avem, în data de 29 decembrie, un festival consacrat de datini și de obiceiuri de iarnă, Porniți plugul, Feți frumoși, la care cea mai scăzută prezență a celor care au participat a fost de 600 de oameni. Mă refer la cei care vin și etalează datinile și obiceiurile de iarnă: dansatori, colindători, urători, mascați. Se pot admira obiceiurile din mai toate zonele țării. Am avut de-a lungul timpului invitați și din Ucraina, pentru că și ei au tradiții asemănătoare cu ale noastre. Toți aceștia au putut fi observați la Vatra Dornei, în cadrul festivalului Porniți plugul, Feți frumoși.



    Este o stațiune recunoscută de pe vremea împăratului Franz Iosef, continuă Marius Rîpan, primarul din Vara Dornei. Atunci, Bucovina era ducat în imperiul austro-ungar, iar capitala era la Viena.



    Primarul de la acea vreme, Vasile Deac, primar între 1875 și 1902, a bătut la ușa împăratului de atunci și, după foarte multă insistență și muncă de convingere asupra împăratului, s-au pus bazele stațiunii balneoclimaterice Vatra Dornei, prin descoperirea izvoarelor de apă minerală și punerea lor în valoare, prin punerea în valoare a factorilor de cură din Vatra Dornei, a aerului, a nămolului. La finalul anilor 1800, s-au construit toate clădirile reprezentative pentru Vatra Dornei: Cazinoul Băilor, Stabilimentul Balnear, sau Policlinica Veche, cum îi spunem noi, Palatul Comunal sau Primăria, care are o sală splendidă a oglinzilor. Îi invităm pe toți să vină să vadă această sală cu care noi ne mândrim. De asemenea, Izvorul Sentinelă va intra cât de curând într-un proces de reabilitare. Sunt clădiri care dau stațiunii Vatra Dornei splendoarea care a consacrat-o de altfel.



    Nu în ultimul rând, Bucovina este și tărâmul rețetelor culinare fabuloase, păstrate de generații în familie. Gastronomia bucovineană reprezintă o adevărată artă culinară. Ingredientele folosite sunt naturale și proaspete. Femeile gătesc aici așa cum făceau mamele și bunicele lor iar toți cei care le trec pragul, fără excepție, se delectează cu vestitele plăcinte poale-n brâu, cu balmoș, tochitură moldovenească, ciuperci sau cu păstrăv păstrat în cobză.






  • Natură și tradiție în Harghita

    Natură și tradiție în Harghita

    Azi ne îndreptăm către zona centrală a României, estul Transilvaniei, și ne oprim în județul Harghita. Este o destinație promovată ca fiind ideală pentru familii. Găsim aici singurul lac de origine vulcanică din estul Europei, Lacul Sfânta Ana, dar și salina Praid, un adevărat oraș din sare, aflat la o adâncime de 120 de metri față de suprafață. În Harghita se pot face drumeții pe traseele montane amenajate, iar iarna există pârtii de schi pentru practicarea sporturilor de iarnă.



    Mezey Zsolt, manager de proiect la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Harghita, ne invită să ne oprim mai întâi la Biserica fortificată din Dârju, numită și Cetatea Slăninilor:



    Biserica din Dârju, declarată monument UNESCO în anul 1999, este una dintre cele mai importante biserici fortificate din Transilvania. Cele mai prețioase valori ale monumentului sunt reprezentate de picturile murale din secolul al XV-lea, dintre care, fără îndoială, cea mai importantă este seria de picturi care prezintă legenda sfântului Ladislau. Aceasta a fost realizată în anul 1419 și s-a menținut într-o stare foarte bună. Biserica are încăperi de peste cinci metri înălțime și ziduri groase, care determină menținerea unei temperaturi constante în interior, indiferent de anotimp. De sute de ani, sătenii își depun aici proviziile de carne afumată și slănină, motiv pentru care biserica este cunoscută și sub denumirea de Cetate a Slăninilor. Fiecare familie din sat are cel puțin un cui din lemn în turnul unde se depozitează carnea. Cârnații, slana și șuncile afumate se moștenesc din generație în generație și nu se înstrăinează, numărul de cuie deținut indicând statutul social al familiei respective.



    Vizitatorii pot lua parte la ceremonia slăninilor din fiecare zi de miercuri a săptămânii cu condiția să își anunțe intenția înainte cu câteva zile. Dacă, însă, nu sunteți prin preajmă miercuri, vă puteți îndrepta spre Salina Praid.



    Baza de agrement a Salinei Praid este amenajată la orizontul 50, care se află la o adâncime de 120 de metri de la suprafață. Transportul persoanelor se face cu autobuzele salinei, pe o distanță de 1.250 de metri până la poarta de intrare, în baza de agrement. Odată ajunși la nivelul bazei de agrement, vă puteți bucura de prezența tuturor dotărilor specifice unei mici comunități. Sistem de iluminat, wireless, televiziune, terenuri de joacă pentru copii, spații de creație și agrement, capelă ecumenică, cinema 3D, cafenea și o farmacie cu produse naturiste. Temperatura medie anuală din subteran este de 16 grade Celsius, iar pe traseul de ieșire din bază de agrement, la orizontul 60, găsiți zona de vizitare panorama de vedere Mina Iosif. Tot la acest nivel, puteți face o degustare de vinuri și puteți servi masa bucurându-vă de un meniu variat de produse preparate în restaurantul propriu.



    Lacul Sfânta Ana este singurul lac de origine vulcanică din Europa Centrală și de Est. Este cel mai vizitat obiectiv turistic al zonei, spune Mezey Zsolt, manager de proiect la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Harghita:



    Este înconjurat de pereții abrupți ai conului vulcanic al muntelui Ciomatu, cu câteva vârfuri mari, înalte. Lacul se află la 946 de metri altitudine, având un diametru de 1737 de metri, adâncimea lui cea mai mare fiind de 7 metri. Lacul este alimentat cu apă de ploaie și din apa rezultată în urma topirii zăpezilor. Pe timp frumos, mai ales fără vânt, se pot observa bule de gaz care se ridică de pe fundul lacului și care sunt, de fapt, manifestări ale activității postvulcanice. Ce putem să spunem despre vizita la Lacul Sfânta Ana? Natură, aer curat, mișcare și timp petrecut împreună. Rezervația naturală Lacul Sfânta Ana Tinovu Mohoș este un loc excelent pentru familii, unul dintre locurile unde, pe lângă admirarea peisajului și a naturii, se formează atitudinea generațiilor viitoare față de mediul înconjurător.



    Accesând site-ul visiharghita.com, veți găsi informații pe larg despre toate obiectivele și programele turistice, astfel încât vacanța dumneavoastră în Harghita să fie de poveste.