Niputearea salami a muabeţloru americano-ucraineani, di viniri, ţãnuti Washington, nu alasă cali ti multi nãdii tu ligãturã cu un arolu mari a Statiloru Unite ti agiundzearea la irini tru Ucraina. Aţelli cari lipseaşti, tora s’aibã aestu arolu, suntu europeañilli işiş. Europa treaţi pritu un kiro greu ti securitatea a llei, spunea, dumãnică, Londra, prim-ministrul britanic Keir Starmer, nicukirlu a unlui summit informalu la cari loarã parti aproapea ţisprãdzaţ di aliaţ ali Ucraina, iu eara vinitu şi prezidentulu Volodimir Zelenski.
Elli ş-loarã borgea s’cilãstãseascã cama multu ti securitatea ali Europã şi s-armãtuseascã nica ma multu, ama cundillearã, tutunãoarã cã easti ananghi ta s’aiba, ma largu, un agiutoru vãrtosu di partea-a Statelor Unite. AFP cundillea cã andamasea scoasi tu videalã adgheafurlu di minduitã anamisa di prezidentulu american Donald Trump, cari va unã akicãseari di irini iruşi anamisa di Rusia şi Ucraina, şi liderlli europeañi, cari s’pari cã aproaki s’ducã ma largu agiutorlu militaru a Kievlui până cându aestu, va s’agiungã pi unã irine ţi va u lugurseascã ti bunã.
Europa, spusi Starmer, lipseaşti s’cilãstãseascã nai cama multu, ama ta s’fitruseascã irinea pi continentulu a nostru şi ta s’aprãftãsimu, aestã gaereti lipseaşti s’hibã ndrupãtã di Statele Unite. Ma multi vãsili europeani va ş’creascã hãrgili ti Apărare, spusi secretarlu gheneralu al NATO, Mark Rutte.
Prezidenta ali Comisie Europeanã, Ursula von der Leyen, spusi, tu arada-a llei, că UE lipseaşti si s’armãtuseascã ntrãoarã şi si s’ndreagã ti ţi easti ma laiu. Ea dimãndã cã va s’pãrãstiseascã un plan lãrguriu mutrinda armãtusearea diznãu ali UE la summitlu european extraordinaru ditu 6 di marţu, planu ţi va s’acaţã tu isapi ananghea cã vãsiliili UE s’amintã spaţlu fiscal tra s’creascã hãrgili militari. Participanţãllii la summitu zburãrã ti ananghea asiguripserloru di securitati trã Ucraina tru yinitu, asiguripseri cari, uidisitu cu spusa a caplui ali Comisie Europeanã, lipseaşti s’ducã la unã amintari tu planu icunomicu până la rezilienţa militară.
Cu pţãnu kiro ninti di summitlu di Londra, premierlu britanic dimãndã că lucreadză cu prezidentulu francez Emmanuel Macron la un plan tra s’curmã alumtili tru Ucraina, plan ţi va s’hibã pãrãstisitu deapoa a Statelor Unite. Planlu caftã şi unã coaliţie di voluntari ditu arada-a vãsiliiloru europene cari s’da ali Ucrainã garanţii di securitate ma s’agiungã pi unã akicãseari di irini cu Rusia, ama s’aibã şi agiutorlu ali SUA.
La summitlu di Londra eara dusu şi prezidentulu interimaru ali Românie, Ilie Bolojan. El spusi că participanţãllii apufusirã ta s’da ma largu agiutoru financiaru şi militaru trã Kiev până va s’hibã vulusitu unu armistiţiu. Statele europene lipseaşti tra ş-llia unã fortumã ma mari trã irinea tru Europa, iarapoi aesta caftã criştearea a bugetilor trã apărare. Tutunãoarã, cundille Bolojan, s-agiumsi pi akicãsearea că garanţiile di securitate cari potu s’hibã dati ti Ucraina nu pot s’hibã asiguripsiti ma s’nu aibã unu agiutoru di partea ali SUA. Aesti garanţii di securitate nu sunt maş trã Ucraina, cã suntu ti tutã Ardãrikea ditu Apiritã, di la Baltică pânu di Amarea Lae, cundille liderlu di Bucureşti.
Autoru: Srefan Stoica
Armânipsearea: Taşcu Lala
