Radio România Internațional

Tag: Ucraina

  • Ucraina – schimbare de regim

    Ucraina – schimbare de regim

    Calm, reţinere, pragmatism şi prudenţă, disponibilitate maximă la dialog şi flexibilitate — sunt recomandările făcute de preşedintele Traian Băsescu către toţi liderii politici din Ucraina. Şeful statului român a salutat cele mai recente evoluţii ale crizei interne profunde pe care a traversat-o Ucraina în ultimele luni şi a pledat pentru obţinerea unui amplu consens, absolut necesar depăşirea situaţiei, stabilizarea climatului intern şi redresarea economiei.



    România, ca stat vecin şi membru al UE şi al NATO, susţine independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei, care trebuie urmărite şi garantate de către întreaga clasă politică ucraineană şi de către comunitatea internaţională. De asemenea, în opinia Bucureştiului, redresarea economiei Ucrainei prin asistenţa comunităţii internaţionale este unul dintre principalele obiective pe termen scurt şi mediu, alături de asigurarea stabilităţii politice şi sociale.



    Ceea ce se întâmplă acum în Ucraina este foarte important pentru întreaga regiune, a subliniat, într-un interviu acordat canalului de televiziune britanic SkyNews, şeful diplomaţiei de la Bucureşti. În afară de revenirea la Constituţia din 2004 şi de crearea unui guvern de uniune naţională, în Ucraina este necesară şi organizarea unor alegeri anticipate corecte, consideră ministrul Corlăţean, care a reiterat, în acelaşi timp, susţinerea României pentru perspectiva europeană a Ucrainei. Integrarea europeană a ţării, pentru care s-a protestat în centrul Kievului timp de trei luni, poate fi realizată doar prin voinţa suverană a populaţiei ucrainene, dorinţă care trebuie să fie respectată de toţi actorii internaţionali, a subliniat Corlăţean.



    Între măsurile luate la Kiev după demiterea preşedintelui Viktor Ianukovici se numără şi abrogarea de către Parlament a unei legi care prevedea recunoaşterea limbilor regionale, inclusiv a limbii române. Diplomaţia de la Bucureşti trebuie să-şi propună să îi convingă pe viitorii parteneri ucraineni să revină asupra acestei chestiuni, a venit reacţia de la Bucureşti a preşedintelui Senatului, Crin Antonescu: Sunt lucruri care pentru noi nu pot fi liniştitoare şi nu pot fi acceptabile. Această lege care a fost abrogată, lege dată în timpul regimului Ianukovici, era o lege bună, conformă cu standardele democraţiei europene. Nu există democraţie europeană în sensul deplin al cuvântului, fără dreptul la identitate a minorităţilor naţionale.”



    În baza legii abrogate, limba română primise statutul de limbă regională în mai multe localităţi din raioanele Cernăuţi şi Transcarpatia.

  • Un acord pentru Ucraina

    Un acord pentru Ucraina

    După câteva zile în care violenţele de o ferocitate ieşită din comun au domnit în centrul capitalei ucrainiene, raţiunea pare a-şi fi făcut loc în negocierile purtate între ultra-contestatul preşedinte, Viktor Ianukovici, şi reprezentanţii Opoziţiei pro-europene.



    Părţile implicate au semnat, în prezenţa mediatorilor europeni, un acord menit să pună capăt, deopotrivă, crizei politice şi confruntărilor stradale, soldate cu zeci de morţi. Astfel, Ianukovici a făcut, remarcă agenţiile internaţionale de presă, compromisuri ce la începutul săptămânii păreau improbabile, dacă nu chiar imposibile.



    Cel mai important dintre acestea este revenirea la Constituţia din 2004, mişcare prin care Ianukovici acceptă, practic, amputarea unor atribuţii prezidenţiale şi, implicit, reechilibrarea balanţei decizionale între şeful statului şi Parlament, cel care, în ultimii ani, îşi desfăşura activitatea în umbra preşedintelui. De asemenea, termenii întelegerii prevăd formarea unui guvern de uniune naţională, a cărui principală misiune este organizarea alegerilor prezidenţiale anticipate. În plus, reprezentanţii Opoziţiei, cei care au reuşit să vorbească pe o singura voce, au cerut ca toţi înalţii demnitari implicaţi în reprimarea violenta şi judiciară a protestatarilor să nu mai facă parte, sub nicio formă, din structurile statului.



    Reacţia României, cea care împarte o frontieră de circa 700 de kilometri cu Ucraina, pe teritoriul căreia se află o comunitate românească estimată la jumătate de milion de membri, nu s-a lăsat aşteptată. Ministerul de Externe de la Bucureşti a salutat semnarea acordului şi a dat asigurări că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, va continua să se implice activ în procesul de facilitare a soluţionării depline a crizei. Totodată, diplomaţia română îşi exprimă convingerea că implementarea durabilă şi consecventă a acestuia va asigura stabilitate în Ucraina. În lumina evenimentelor tragice din ultimele zile, părţile implicate în actuala criză trebuie să depună toate eforturile pentru a se evita, pe viitor, escaladarea unor violenţe nejustificabile, care afectează profund poporul ucrainean, a apreciat Ministerul de Externe de la Bucureşti.



    Factorul declanşator al amplelor proteste ce au împânzit Vestul Ucrainei – catolic, pro-european şi profund rusofob — a fost refuzul de ultim moment al lui Ianukovici de a semna, în noiembrie, acordurile de asociere şi de liber schimb cu UE.



  • Reacţii la situaţia din Ucraina

    Reacţii la situaţia din Ucraina

    Sângeroasele violenţe dezlănţuite în Ucraina vecină României, într-un decor suprarealist de război civil într-o ţară europeană în plin secol 21, au antrenat numeroase reacţii internaţionale.



    Trei miniştri europeni de externe — francezul Laurent Fabius, germanul Frank-Walter Steinmeier şi polonezul Radoslaw Sikorski — s-au deplasat în capitala Kiev pentru a convinge puterea pro-rusă de necesitatea încetării violenţelor. Între timp, la Bruxelles, şefii diplomaţiilor din Uniunea Europeană au înăsprit tonul la adresa oficialilor de la Kiev şi au luat măsuri drastice punctuale: să nu mai acorde vize celor care sunt « murdăriţi » de sânge şi să le îngheţe averile din străinătate.



    În aşteptarea întocmirii unei liste cu numele celor care s-ar face vinovaţi de spirala violenţelor, diplomaţii europeni au convenit să suspende exporturile de echipamente care ar putea fi folosite pentru acţiuni de reprimare şi să le acorde ucrainenilor, la nevoie, asistenţă medicală şi umanitară.



    Mesajul de fermitate transmis, prin aceste decizii, de ţările membre ale Uniunii Europene este fără echivoc. Rămâne, însă, de văzut în ce măsură efectul lor va fi cel scontat, în caz contrar ele nefăcând altceva decât să împingă şi mai mult regimul la putere în braţele Rusiei, principalul său susţinător, cred comentatorii.



    La cererea preşedinţiei de la Kiev, aceasta a trimis, de altfel, un emisar în Ucraina pentru a participa la negocieri cu opoziţia pro-europeană, analiştii fiind de acord că Moscova este inconturnabilă în vederea unei ieşiri din criză.



    Într-o convorbire telefonică, cancelarul german, dna Angela Merkel, şi preşedintele american Barack Obama s-au pronunţat pentru o soluţie politică cât mai rapidă care să servească cel mai bine intereselor ucrainenilor. Mai mult, după ce bilanţul morţilor a crescut în protestele violente din centrul Kievului, Casa Albă a anunţat că preşedintele Obama ia în considerare sancţiuni împotriva Ucrainei.



    Niciun eveniment politic nu a fost mai îngrijorător pentru România decât ceea ce se întâmplă acum la Kiev — s-a spus şi la Bucureşti, unde ministerul de Externe le-a recomandat cu fermitate românilor să evite deplasările pe teritoriul Ucrainei. « Pentru România, stabilitatea acestei ţări, unde trăieşte o comunitate istorică importantă de români, este esenţială. Efectele perpetuării instabilităţii la graniţele României şi ale unui stat partener al UE, Republica Moldova, aflat într-un moment crucial al parcursului său european, constituie un risc de securitate major » – a atras atenţia ministrul de externe Titus Corlăţean.



    Preşedintele Traian Băsescu şi-a reluat apelul către omologul ucrainean, Viktor Ianukovici, de a nu folosi armata în reprimarea protestelor, iar premierul Victor Ponta a precizat că Bucureştiul este solidar cu toate deciziile care se iau la nivelul Uniunii şi al Alianţei Nord-Atlantice.



  • Actualizare atenţionare de călătorie – Ucraina

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cu fermitate cetăţenilor români să evite deplasările pe teritoriul Ucrainei, dacă acestea nu sunt imperios necesare.



    Având în vedere recentele evenimente violente din centrul Kievului, soldate cu morți și răniți, Ministerul Afacerilor Externe descurajează insistent cetăţenii români, inclusiv reprezentanţii mass-media din România, să se apropie de zonele în care se desfăşoară manifestaţiile de protest, respectiv să participe la orice fel de astfel de acţiuni, riscând să fie victime ale confruntărilor sau să fie reţinuţi de forţele de ordine.



    Atenționarea este valabilă îndeosebi pentru zonele centrale ale orașului Kiev (Piața Independenței, bulevardul Hresciatik, stadionul DINAMO), dar și pentru alte localități în care se desfăşoară manifestații asemănătoare.



    De asemenea, trebuie avut în vedere că oraşul Kiev este greu accesibil deoarece, începând cu 19 februarie 2014, ora 00.00, accesul în oraş este restricţionat pentru toate mijloacele de transport. Totodată transportul urban subteran (metroul) este suspendat din data de 18 februarie 2014, ora 16.00.



    Cetăţenii români aflaţi în situaţii deosebite se pot adresa Ambasadei României la Kiev la numărul de urgenţă +38093.625.27.14, Consulatului General al României la Cernăuţi la numărul de urgenţă +38093.270.92.60 şi Consulatului General al României la Odesa la numărul de urgenţă +38095.541.27.28.



    Cetăţenii români sunt îndemnaţi să consulte site-ul Ministerului Afacerilor Externe, secţiunea Sfaturi/Alerte de călătorie, informaţii actualizate despre Ucraina fiind accesibile direct pe link-ul http://www.mae.ro/travel-alerts/24945.



  • Revolta din Ucraina

    Revolta din Ucraina

    După săptămâni de aparentă acalmie, în care focul revoltei a ars mocnit, Ucraina e din nou în flăcări. Ciocnirile din centrul Kievului, dintre aripa combatantă a manifestanţilor pro-europeni şi poliţia regimului filorus al preşedintelui Viktor Ianukovici, s-au soldat, deja, cu numeroase victime de ambele părţi.



    De nimic anunţate, violenţele care au izbucnit săptămâna aceasta sunt fără precedent, remarcă analiştii, în cei 23 de ani care au trecut de când, pe fondul disoluţiei fostei Uniuni Sovietice, Kievul şi-a proclamat independenţa. Previzibil, primele contaminate au fost regiunile din vestul ţării, fief al naţionaliştilor rusofobi, ostili puterii de la Kiev, care au ocupat din nou sediile instituţiilor oficiale.



    Dintotdeauna pe orbita Rusiei, estul şi sudul Ucrainei sunt, prin comparaţie, mai calme, dar liderii locali îi cer preşedintelui să ia măsuri ferme pentru a pune capăt tulburărilor. Fracturile multiple care împart Ucraina între est şi vest, între pro-occidentali şi rusofili, între protestatari dezlănţuiţi şi poliţişti nemiloşi se adâncesc de la oră la oră. Şi în timp ce oştile se masacrează în stradă, politicienii sunt incapabili să găsească formula unui armistiţiu, iar negocierile dintre ei rămân fără rezultat.



    Descumpănite, la rându-le, de dezlănţuirea de ură din Ucraina, cancelariile diplomatice nu pot face decât apeluri la calm, moderaţie, raţiune. Statele Unite au condamnat violenţele comise de ambele părţi, dar au şi subliniat că responsabilitatea pentru restabilirea păcii revine guvernului. Vicepreşedintele american, Joe Biden, i-a cerut lui Ianukovici să retragă forţele de ordine şi să manifeste maximă cumpătare.



    Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, s-a declarat foarte preocupată de escaladarea violenţelor şi a repetat că Bruxellesul este pregătit să ajute prin toate metodele posibile.



    La Bucureşti, îngrijorarea e generală. Şi e legitimă, fiindcă România împarte cu Ucraina sute de kilometri de frontieră, iar comunitatea română din statul vecin numără circa jumătate de milion de suflete. Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a făcut apel la încetarea violenţelor.



    La rândul său, preşedintele Traian Băsescu i-a cerut lui Ianukovici să nu recurgă la forţă şi să nu ordone reprimarea protestatarilor. La Revoluţia anticomunistă din 1989, România a trecut prin confruntări violente, peste o mie de persoane pierzându-şi viaţa în lupta pentru libertate şi democraţie. Am învăţat atunci că violenţa nu este o soluţie şi că opţiunile trebuie căutate prin dialog democratic” – i-a comunicat preşedintele român omologului său din Ucraina vecină.

  • Atenţionare de călătorie – manifestaţii Ucraina

    Având în vedere recentele evenimente din Ucraina, cu precădere din capitala Kiev, unde s-a înregistrat o escaladare fără precedent a violenţelor, Ministerul Afacerilor Externe reiterează recomandarea adresată cetăţenilor români care se deplasează pe teritoriul Ucrainei de a evita prezența în zonele în care se desfășoară manifestații. Având în vedere recentele evenimente violente din centrul Kievului, soldate cu victime, MAE recomandă insistent cetăţenilor români să nu participe la aceste acţiuni.




    Atenționarea este valabilă îndeosebi pentru zonele centrale ale orașului Kiev (Piața Independenței, bulevardul Hresciatik, stadionul DINAMO), dar și pentru alte localități în care se desfășoară sau se pot declanșa manifestații asemănătoare.




    De asemenea, MAE recomandă cetățenilor români să evite orice deplasare spre Kiev, având în vedere că începând cu data de 19 februarie 2014, ora 00.00, accesul în oraş este restricţionat pentru toate mijloacele de transport, iar transportul urban subteran (metroul) este suspendat de la data de 18 februarie 2014, ora 16.00.



    Sursa: www.mae.ro

  • Ucraina, încotro?

    Ucraina, încotro?

    Din toamnă, când preşedintele Viktor Ianukovici a refuzat, în ultima clipă, să semneze acordurile de asociere şi de liber schimb cu Uniunea Europeană, privilegiind, în schimb, relaţiile cu Rusia, Kievul şi, gradual, întreaga Ucraină s-au transformat, practic, într-n câmp de luptă între manifestanţii pro-occidentali şi poliţia regimului filorus.


    Previzibil, evenimentele din teren au provocat reacţii pe măsură din partea Uniunii Europene şi a Statelor Unite, care au acuzat puterea din fosta republică sovietică că a provocat escaladarea violenţelor. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, avertiza că represiunea poate avea efecte grave asupra raporturilor dintre Bruxelles şi Kiev. Ambasada americană la Kiev a anunţat că Washingtonul a revocat vizele pentru unii oficiali ucraineni, ca urmare a recurgerii la forţă împotriva manifestanţilor.



    La Moscova, în schimb, elita guvernamentală este convinsă că ciocnirile violente au fost organizate şi finanţate de către Occident. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat Uniunea Europeană că sprijină ceea ce a numit “pogromurile” comise de opoziţia de la Kiev. Secretarul de presă al Kremlinului, Dimitri Peskov, pretinde chiar că, alimentând revoltele, Occidentul vrea să submineze Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci, din invidie faţă de o Rusie pe care el o vede “puternică, de succes, bogată şi sanătoasă.”



    Pentru profesorul român Dan Dungaciu, specialist în geopolitica spaţiului ex-sovietic, în Ucraina se joacă nu doar cărţi de politică internă, ci însăşi apartenenţa la un model de civilizaţie: În opinia mea, în acest moment la Kiev este exemplificată în cel mai înalt mod faptul că falia răsăriteană încă nu este clarificată. Confruntarea în această zonă rămâne, dacă vreţi, de geopolitică, cu sumă nulă: ce câştigă o parte pierde cealaltă şi în acest moment, sub ochii noştri se defineşte tocmai această fixare a frontierei spaţiului euroatlantic sau, dacă vreţi, privind dinspre est, fixare a frontierei spaţiului estic sau a vecinătăţii apropiate, cum îi place Moscovei să spună. Aceasta se întâmplă la Kiev în momentul ăsta, dacă privim de la o distanţă suficient de mare.”



    Demisia Guvernului Mykola Azarov, care a orchestrat represiunea, schimbarea legilor antidemocratice şi crearea unei comisii de revizuire a Constituţiei sunt concesii la care Puterea a consimţit pentru a obţine un armistiţiu cu strada. Preşedintele Centrului pentru promovarea tradiţiilor româneşti din Cernăuţi, Iurie Levcic, e unul dintre cei circa jumătate de milion de etnici români din vestul Ucrainei. El nu crede că acalmia va dura prea mult:


    Nici până acum nu s-a rezolvat nimic, chiar dacă micile victorii, cum ar fi demisia lui Azarov şi suspendarea legilor din 16 ianuarie, totuşi s-au produs, nu se liniştesc oamenii pentru că nu mai cred în această putere. Au fost minţiţi de foarte multe ori. S-a schimbat poziţia puterii, iarăşi, de foarte multe ori şi acuma oamenii sunt hotărâţi să meargă până la capăt, mai ales că opoziţia acuma abia îşi trasează un plan mai vizibil de luptă împotriva acestui regim.”



    Analiştii de la Centrul pentru Prevenirea Conflictelor din Bucureşti avertizează că incapacitatea Puterii de a stinge tensiunile din societate ar putea provoca un război civil. Acesta ar opune regiunile din vestul Ucrainei, dintotdeauna orientate spre Occident, zonelor cu populaţie rusofonă şi rusofilă din est. Sunt şi ipoteze care evocă partajarea teritorială a republicii, urmând aceeaşi falie geopolitică. Profesorul Dan Dungaciu nu acreditează, însă, asemenea scenarii apocaliptice:


    Până la urmă, nu se poate ca cele două tabere din Ucraina, adică cei care trag spre est şi cei care trag spre vest, să meargă până la capăt, pentru că nu există un capăt. Capătul, teoretic, ar fi ruperea Ucrainei în două, dar în acest moment un asemenea scenariu, după părerea mea, este complet neplauzibil pentru că nimeni, nici estul, nici vestul, nu îşi poate asuma un asemenea, dacă vreţi, dezastru, care ar presupune costuri sociale, politice, economice pe care nimeni nu e dispus să şi le asume în acest moment. Deci situaţia trebuie privită în acest fel: cum se va găsi echilibrul pentru cele două părţi ale Ucrainei care, cum spuneam, se uită în direcţii diferite şi acest echilibru trebuie găsit fără ca tensiunea din Kiev să atingă cotele pe care nimeni nu le vrea atinse, adică vreun război civil care să se soldeze cu victime, care ar fi cu siguranţă numeroase.”



    Analistul american George Friedman, de la cunoscuta agenţie Stratfor, aminteşte că, prin poziţia strategică şi resursele agricole şi minerale, Ucraina are o importanţă vitală pentru sistemul defensiv al Rusiei. Şi, de aceea, nu crede că Moscova ar consimţi vreodată s-o abandoneze Vestului. Este improbabil ca evoluţia din Ucraina să genereze o schimbare geopolitică decisivă — spune Friedman, dar este un excelent exemplu despre modul în care o tulburare politică într-o ţară crucială din punct de vedere strategic poate afecta sistemul internaţional ca întreg.

  • Ucraina şi avatarurile democraţiei

    Ucraina şi avatarurile democraţiei

    Pentru cei care au uitat, poate, criza politică majoră din Ucraina a fost amorsată de refuzul regimului condus de preşedintele Viktor Ianukovici de a semna acordurile de asociere şi de liber schimb cu Uniunea Europeană. Anunţul a fost făcut în noiembrie, nu cu mult înaintea unui summit al Parteneriatului Estic la care Ucraina era aşteptată ca regina balului. Orientată aparent spre Europa, puterea de la Kiev a cârmit brusc spre Rusia, ceea ce provocat stupoare printre partenerii din UE şi revoltă în rândul ucrainenilor pro-europeni.



    Pe măsura amplificării crizei, miza conflictului deschis dintre regimul de stânga şi opoziţia pro-occidentală a depăşit graniţele unei opţiuni strategice de politică externă şi a ajuns să se confunde cu însăşi democraţia. Aceasta pentru că, protestelor de stradă în general paşnice, regimul Ianukovici le-a răspuns cu un pachet legislativ foarte dur, îndreptat împotriva mişcării de contestare. Adoptarea acestor legi i-a radicalizat pe demonstranţi şi a condus, pe de o parte, la extinderea manifestaţiilor şi în alte oraşe, iar la Kiev, la ciocniri violente între protestatari şi forţele de ordine, soldate cu morţi, răniţi şi sute de arestări.



    Sub presiunea străzii şi a Occidentului, Parlamentul ucrainean a abrogat hulitele legi, care prevedeau, între altele, pedepse aspre cu închisoarea pentru cei care ocupau clădiri publice sau amenzi pentru cei care ar fi postat pe Internet mesaje considerate defăimătoare.



    Pasul înapoi făcut de legislativ şi demisia premierului, gest menit să netezească drumul spre o soluţie politică a crizei, au fost salutate de Statele Unite, îngrijorate, ca şi Uniunea Europeană, de situaţia explozivă din Ucraina. Atacând subiectul în discursul cu privite la starea naţiunii, preşedintele Barack Obama a reafirmat că Washingtonul apără principiul potrivit căruia poporul are dreptul să se exprime liber şi paşnic. Pentru Canada, însă, ţara care a recunoscut prima independenţa Ucrainei în 1991, gesturile puterii de la Kiev sunt, deocamdată, insuficiente. În consecinţă, Ottawa a decis să impună interdicţii de pătrundere pe teritoriul canadian liderilor implicaţi în reprimarea manifestaţiilor.



    La Bucureşti, ministerul român de Externe a declarat că urmăreşte în permanenţă şi cu atenţie evoluţia situaţiei din Ucraina şi monitorizează situaţia membrilor comunităţii româneşti. Aceasta este concentrată în partea vestică a ţării şi însumează circa jumătate de milion de oameni. În acest moment, nu sunt semnalate situaţii de risc pentru românii din Ucraina, a precizat diplomaţia de la Bucureşti. Aceasta pledează pentru dialog ca mijloc de reglementare a crizei şi subliniază că rămâne implicată activ în dezbaterile pe tema Ucrainei din cadrul instituţiilor europene şi euroatlantice.

  • Situaţie explozivă în Ucraina

    Situaţie explozivă în Ucraina

    Protestele împotriva Puterii de la Kiev cuprind, gradual, întreaga Ucraină. Declanşate, în noiembrie, mai curând timid şi, aparent, fără şanse de reuşită, manifestaţiile sancţionau decizia surprinzatoare a guvernului de a nu mai semna acordurile de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană şi de a privilegia, în schimb, relaţiile cu Moscova. Acum, însă, contestarea nu se mai limitează la capitală şi la regiunile din vest, fief tradiţional al opoziţiei pro-occidentale, ci a atins şi oraşele din estul şi sudul mai curând filoruse.



    În plus, după ce câţiva dintre ei au fost ucişi în ciocnirile cu forţele de ordine, manifestanţii s-au radicalizat, iar agenda lor începe să excludă orice formă de compromis cu regimul autoritar al preşedintelui Viktor Ianukovici. Prin invitarea opoziţiei la guvernare, preşedintele ucrainean şi-a pus adversarii într-o poziţie delicată, prezentându-se drept un politician dispus la compromisuri, dar fără să satisfacă, în realitate, cererile forţelor de opoziţie, comentează analiştii, citaţi de media.



    Legitimaţi de mulţimea ieşită pe străzi, liderii Opoziţiei preiau exigenţele acesteia şi resping tentativele de conciliere ale unui preşedinte discreditat tocmai de vărsarea de sânge. Ianukovici le-a propus posturile de premier şi vicepremier şi s-a arătat dispus la o revizuire a Constituţiei, care ar presupune cedarea unora dintre prerogativele sale către guvern. Opoziţia cere, însă, transformarea Ucrainei în republică parlamentară şi organizarea de alegeri prezidenţiale anticipate.



    Neliniştită de escaladarea violenţelor la graniţa sa de est, Uniunea Europeană s-a simţit obligată, luni, să ceară moderaţie atât Puterii, cât şi Opoziţiei. Bruxellesul denunţă deteriorarea situaţiei drepturilor omului, arestările din spitale, cazurile de dispariţie şi tortură şi apreciază că oprirea acestor practici este o condiţie esenţială pentru restabilirea încrederii între guvern şi societate. Pe de altă parte, liderilor Opoziţiei li se cere să se distanţeze de protestatarii violenţi şi să menţină caracterul paşnic al manifestaţiilor.



    Şi România, a cărei frontieră cu Ucraina măsoară sute de kilometri, şi-a exprimat preocuparea profundă faţă de escaladarea violenţei în ţara vecină. Ministerul de Externe de la Bucureşti a făcut apel la utilizarea dialogului, ca unică modalitate de soluţionare a actualei crize.

  • Kiev, Ucraina, Europa

    Kiev, Ucraina, Europa

    In Ucraina se luptă, la propriu, pentru Europa. Imaginile acestor zile arată un adevărat război, de fapt o represiune dintre cele mai dure, în care forţele oficiale nu mai au nicio reţinere iar demonstranţii nu se abţin nici ei de la ofensive violente. Demonstranţii civili sunt împuşcaţi, iar poliţiştii sunt învăluiţi în flăcări, protestatarii iau cu asalt clădirile oficiale, iar forţele de represiune torturează şi umilesc demonstranţii luaţi prizonieri. Există clar riscul degenerării protestului, taberele sunt tentate să ia totul pe cont propriu, să îşi facă un război personal din ce se întâmplă la Kiev. Mascaţi sunt şi unii şi alţii şi se pun în afara legii prin ceea ce fac. Incendiile luminează teatrul de manifestaţie şi de luptă.



    Scenele de acolo sunt comparate de jurnalişti cu imaginile medievale, oamenii improvizează scuturi şi căşti de protecţie, preoţi cu icoane în mâini se arată în fumul incendiilor pentru a readuce pacea între oameni.



    Guvernanţii se îngrozesc la evocarea unor situaţii similare care nu s-au terminat prea bine pentru regimul represiv, încearcă să păstreze aparenţele şi lucrează cu jumătăţi de măsură. Nu sunt foarte obişnuiţi cu mecanismele democratice ale consultării publice şi nu se interesează de opinia publică decât în momentele de criză.



    S-a ajuns aici pentru că liderul politic al ţării a decis în numele tuturor celor 44 de milioane de ucraineni că ţara nu va merge spre Vest, spre Uniunea Europeană, ci spre Est, spre Rusia alături de care a împărţit o lungă istorie. Această opţiune politică arată cât de mult s-au antagonizat cele două poluri, cel Vestic şi cel Estic, inclusiv în lipsa unor ideologii totalitariste care ar fi putut explica ceva.



    Elementul concret al acestei opţiuni este lipsa Ucrainei de la colaborarea Uniunii Europene cu ţările Parteneriatului Estic. La summitul acestei colaborari, desfăşurat la Vilnius, în noiembrie trecut, Ucraina nu a semnat Acordul de asociere, care îi asigura o cooperare privilegiată cu Uniunea Europeană. Nu a fost singura, dimpotrivă, din 6 state participante, doar Republica Moldova şi Georgia au semnat asocierea cu Uniunea Europeană. Asta nu înseamnă că restul ţărilor — Armenia, Azerbaidjan, Belarus şi, desigur, Ucraina — au rupt relaţiile cu Uniunea Europeană. Ele vor continua cu multă faţadă dar pro-europenii ucraineni nu sunt dispuşi să mai aştepte. Şi nici să continue jocul internaţional cu cărţile Moscovei, aşa cum s-a grăbit să facă preşedintele Ianucovici.



    Protestul pro-european şi anti-Ianucovici din Kiev a izbucnit aproape instantaneu. Nu era prima dată când ucraineni se adunau în acest loc pentru a-şi susţine poziţia. Dimpotrivă, în 2004, protestul din Kiev, îndelungat şi foarte dificil, a reuşit să schimbe cursul istoriei, al pervertirii prin fraudă a alegerilor. Dar Maidan nu a fost doar Euromaidan sau doar leagănul Revoluţiei Portocalii, încă din 1989, spiritul naţional s-a manifestat aici împotriva conglomeratului sovietic, iar în 2001 s-a manifestat împotriva lui Leonid Kucima, un lider ucrainean post-sovietic adept al bonapartismului ce a înlocuit ideologia comunistă la preşedinţiile statelor post-sovietice.



    Ce nu au înţeles politicienii post-sovietici ai Ucrainei este evoluţia excepţională a societăţii ucrainene, a capacitaţii acesteia de a înţelege şi a anliza, precum şi nevoia noilor generaţii de racordare la o Europă democratică şi modernă, la o civilizaţie a viitorului care să pună Ucraina pe harta Europei unite.

  • Atenţionare de călătorie – Ucraina

    Atenţionare de călătorie – Ucraina

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români care se deplasează pe teritoriul Ucrainei să evite prezența în zonele în care se desfășoară manifestații.



    Având în vedere recentele evenimente violente din centrul Kievului, soldate cu victime, MAE recomandă cetăţenilor români să nu participe la aceste acţiuni, în caz contrar riscând să fie pedepsiţi în conformitate cu noua legislație în vigoare de la 22 ianuarie 2014.



    Atenționarea este valabilă îndeosebi pentru zonele centrale ale orașului Kiev (Piața Independenței, bulevardul Hresciatik, stadionul DINAMO), dar și pentru alte localități în care se pot declanșa manifestații asemănătoare.


  • Drumul european al Ucrainei

    Drumul european al Ucrainei

    Dupa ce a suspendat, luna trecuta, la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeana, fapt care a starnit, la Kiev, o reactie de masa proeuropeana fara precedent, Ucraina pare, acum dispusa, sub presiunea strazii, sa revina asupra deciziei sale.



    Joi, la Bruxelles, comisarul pentru extindere, Stefan Fule, si vicepremierul ucrainean, Serghei Arbuzov, au convenit elaborarea unei “foi de parcurs” pentru aplicarea prevederilor Acordului de Asociere dintre Ucraina si UE, pe baza angajamentului clar al Kievului in favoarea semnarii acestui document. Revenirea Ucrainei la masa negocierilor cu Bruxellesul are loc in conditiile in care manifestatiile impotriva puterii continua in capitala ucraineana, adancind criza politica interna. Parlamentul European a făcut un apel către liderii Uniunii Europene de a crea o misiune de mediere, cu scopul de a ajuta puterea şi opoziţia din Ucraina să înceapă un dialog pentru deblocarea situatiei.



    O misiune diplomatica s-a si deplasat, la Kiev, unde presedintele Ucrainei, Victor Ianukovici i-a spus Înaltului reprezentant al UE pentru afaceri externe, Catherine Ashton că, acum, intenţionează să semneze acordul de asociere cu Uniunea Europeana. Semnarea ar putea avea loc anul viitor, odata cu Moldova si Georgia, care au parafat documentul. Revenita la Bruxelles, Ashton a declarat că problemele Ucrainei pot fi atenuate prin semnarea acordului care va aduce noi investiţii europene.



    Autorităţile din Ucraina afirma că vor avea nevoie de susţinere financiară masivă, dacă se hotărăsc să întoarcă spatele Rusiei, insa Uniunea a anuntat ca le vor sprijini pentru a putea incheia un acord de imprumut cu Fondul Monetar International.



    La Bucuresti, ministrul roman de externe, Titus Corlatean a exprimat convingerea guvernului sau ca viitorul Ucrainei se afla in Europa si ca evolutiile ei pe termen mediu si lung sunt legate politic, economic si cultural de Uniunea Europeana . Usa UE ramane deschisa pentru Ucraina iar acordul de Asociere va fi semnat daca, la Kiev, va exista vointa politica pentru aceasta, a mai spus Corlatean.



    In legatura cu manifestatiile proeuropene si impotriva puterii de la Kiev, soldate, in ultimele zile, cu violente de strada, seful diplomatiei romane a arătat că forţa raţiunii trebuie să primeze in fata ratiunii fortei. El a reiterat că solutia rezolvarii crizei ucrainene este dialogul politic cu opoziţia şi cu cetăţenii, şi nu folosirea forţei

  • Ucraina spre Est, Moldova spre Vest

    Ucraina spre Est, Moldova spre Vest

    Ucraina a anunţat suspendarea procesului de asociere la UE după ce Parlamentul de la Kiev a respins legislaţia cerută de forul comunitar privind eliberarea din inchisoare a fostului premier, Iulia Timoşenko şi tratarea acesteia într-un spital din străinătate. Şeful executivului ucrainean a justificat decizia prin nevoia normalizarii relaţiilor cu Rusia şi a pregătirii pieţelor pentru relaţia cu Europa.



    Rusia declansase o serie de presiuni politice si economice asupra Ucrainei si R.Moldova, inaintea summitului de la 28-29 noiembrie, de la Vilnius, unde cele doua state erau chemate sa semneze si respectiv sa parafeze Acordul de Asociere si Acordul de liber schimb cu UE.



    Acuzat de opoziţie de înaltă trădare si amenintat cu un impeachment, preşedintele Viktor Ianukovici a declarat că Ucraina îşi va continua parcursul european şi că va fi prezentă la Summit-ul de la Vilnius.



    La Bruxelles, stirea suspendarii Acordului de catre Ucraina a fost primita cu dezamagire. Sefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton considera ca Acordurile ar fi intarit libertatea si prosperitatea ucrainenilor si ar fi transmis un semnal pozitiv clar către investitori şi catre organismele financiare internaţionale.



    Rusia, care percepe apropierea Ucrainei de UE ca o pierdere a influenţei într-un spaţiu pe care altădată îl considera ca aparţinându-i, nu a comentat decizia Kievului dar a salutat, prin purtatorul de cuvant al presedintelui Vladimir Putin, decizia ucrainenilor de a relansa relatiile economice bilaterale.



    Pe de alta parte, observatorii politici sunt de acord ca R. Moldova, celalalt stat invitat la Vilnius, va raspunde, cu siguranta, asteptarilor europenilor si va parafa documentele de asociere. Pentru moldoveni, apropierea de UE este esentiala, UE dovedind constant ca sustine integritatea teritoriala, suveranitatea R. Moldova si reglementarea prin mecanisme politice a chestiunii transnistrene.



    Si Romania, ca tara membra a UE si vecina cu Ucraina, si-a exprimat regretul pentru decizia Kievului, cu atat mai mult cu cat Bucurestiul a fost un sustinator al obiectivelor europene ale Ucrainei. Ministrul de Externe, Titus Corlatean declara, joi, ca procesul de asociere trebuie, insa, continuat, pentru a raspunde asteptarilor populatiei care se pronunta, majoritar, pentru orientarea pro-europeana.



    Succesul acordurilor cu Ucraina si Moldova ar putea redesena harta Europei, ar şterge din cicatricile istoriei, ar da Rusiei o nouă perspectivă în relaţiile cu UE si ar crea mai multa stabilitate la granitele Romaniei si ale UE.

  • Forumul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării

    Forumul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării

    O imensă responsabilitate, dar şi o oportunitate de reafirmare a potenţialului României de a genera proiecte integrate şi fezabile — este aprecierea ministrului român de externe, Titus Corlăţean, privind găzduirea, în această săptămână, de către Bucureşti a celei de-a doua ediţii a Forumului Anual al Dunării, sub coordonarea Comisiei Europene. Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării este o iniţiativă a României şi Austriei, care a fost lansată în aprilie 2011.



    Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, precizează: Vreau să nu uităm că, de fapt, strategia este destul de recentă, România şi Austria au promovat-o şi ea a fost adoptată la nivelul UE ca instrument al UE în iunie 2011. Am lucrat foarte mult de atunci şi iată că astăzi punem bazele proiectelor care vor fi lansate şi vor fi finanţate în ciclul de finanţare bugetar al UE 2014-2020. Deci, începând cu 1 ianuarie 2014, vom promova proiecte care să obţină finanţare de la bugetul UE.”



    În numai doi ani, această iniţiativă româno-austriacă a generat, de-a lungul fluviului, peste 400 de proiecte în valoare de 49 de miliarde de euro, vizând exerciţiul bugetar al Uniunii Europene pentru perioada 2014 – 2020. Este vorba despre proiecte care corespund unor nevoi reale, în primul rând, navigabilitate pe fluviu în condiţii cât mai bune, dar şi pentru protejarea mediului înconjurător şi a apei potabile. Infrastructura portuară modernă trebuie să asigure condiţii de comerţ, de turism şi de schimburi interumane.



    Proiectele energetice şi de infrastructură de transport terestru se regăsesc, şi ele, în setul de propuneri promovate, în comun, cu finanţare europeană, de cele 14 state dunărene implicate în proiect. Europa are nevoie de o viziune comună în regiunea Dunării – a susţinut premierul Victor Ponta la forum, menţionând că strategia reprezintă o oportunitate extraordinară pentru toate ţările din zonă de a utiliza fonduri şi de a gândi împreună proiecte de dezvoltare.



    Victor Ponta: Cred că strategia Dunării poate fi folosită şi este deja folosită de către ţările din zonă pentru a-şi construi un viitor comun, nu în competiţie, nu în rivalitate, ci pe acele principii care au stat la baza construcţiei Uniunii Europene şi care trebuie să ne ghideze în continuare: parteneriat, interese comune, oportunităţi comune.”


    Pentru o acţiune comună a tuturor statelor riverane Dunării a pledat la Bucureşti şi comisarul european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn.