Ziua Unirii Basarabiei cu România este sărbătorită în fiecare an pe 27 martie pe ambele maluri ale Prutului. În Craiova, la Casa Studenților, a avut loc spectacolul “De la Nistru pân’ la Tisa”. Despre acest eveniment ne va vorbi doamna Alla Cebotari, președinte al Asociației Pro Basarabia și Bucovina în Craiova. Mai participă Viorica Doga, fiica maestrului Eugen Doga.
Realizator: Marian Stere
Unirea Basarabiei cu România – 106 ani de la o legătură istorică, învățăminte pentru generațiile de astăzi.
Participă: E.S.Iuliana Gorea Costin, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova. Fost Ambasador al Republicii Moldova la Consiliul Europei, domnia sa a participat la Mișcarea de Renaștere Națională din Republica Moldova, la Greva studenților din 1996, fiind și una dintre figurile centrale care au inițiat acțiuni pentru reformarea sistemului de învățământ din Republica Moldova după modelul românesc, implicată de asemenea în acțiuni și proiecte centrate pe promovarea valorilor românești pe ambele maluri ale Prutului și în lume.
Realizatoare: Roxana Iorgulescu Bandrabur
La Bucureşti şi în alte mari oraşe din ţară au
avut loc, pe 27 martie, manifestări consacrate implinirii a 99 de ani de la
Unirea Basarabiei cu România, zi declarată recent sărbătoare naţională de
Camera Deputaţilor de la Bucureşti. Si în Republica Moldova, la Ulmu, Raionul Ialoveni, a avut loc luni,
ceremonia de dezvelire a bustului poetului Mihai Eminescu. Lucrarea este
amplasată în faţa Gimnaziului Mihai Eminescu care aniversează, în 2017, 50 de
ani de activitate, şi a fost realizată prin efortul locuitorilor localităţii
Ulmu şi al Societăţii Cultural-Istorice Mihai Viteazul din judeţul
Prahova. Duminică,la Chişinău, sute de oameni au participat la un Marş al
Tricolorului, unde au desfăşurat un drapel de 100 de metri lungime şi au
scandat lozinci unioniste. Pe 27 martie 1918, pe fondul disoluţiei Imperiului
Tarist, Sfatul Ţării de la Chişinău (organul legislativ reprezentativ),
întrunit în şedinţă solemnă, hotăra, unirea Basarabiei cu Regatul României,
după 106 ani de ocupaţie rusească. In 1940, în urma unui ultimatum, Moscova sovietică a anexat atât Basarabia,
cât şi nordul Bucovinei, teritorii care aparţin, în prezent, fostelor republici
sovietice Moldova şi Ucraina.
Europa trebuie să rămână unită şi să lase uşa deschisă pentru alte
state care doresc să adere la principiile acestei comunităţi, a declarat, la
Roma, preşedintele Klaus Iohannis, la o întâlnire cu studenţi şi profesori
români din Italia. In opinia şefului statului, faptul că recenta Declaraţie de
la Roma nu conţine referiri la o Europă cu mai multe viteze este un succes al
României şi al altor ţări care împărtăşesc aceleaşi idei. Iohannis susţine că după semnarea acestei Declaraţii impactul
economic pentru România, din punct de vedere al finanţărilor europene, va fi
cu certitudine unul pozitiv. Seful statului a mai spus că priveşte cu optimism viitorul UE şi crede că proiectul european
poate fi recredibilizat ca întreg, nu pe grupuri ori în cercuri restrânse sau
concentrice. Iohannis a reiterat obiectivul României, acela al unei Uniuni
puternice şi coezive.
Ministerul român de Interne a pus
în dezbatere publică un proiect de lege ce vizează combaterea terorismului,
potrivit căruia companiile aeriene ar urma să fie obligate să furnizeze
autorităţilor datele pasagerilor. Mai exact, ar fi vorba despre data emiterii
biletului, cea a călătoriei, datele de contact, itinerariul sau agenţia de
turism prin care a fost cumpărat biletul. Proiectul de lege interzice, însă,
prelucrarea informaţiilor cu privire la originea rasială sau etnică, opiniile
politice, religia, apartenenţa la un sindicat, starea de sănătate sau
orientarea sexuală. Proiectul mai prevede ca datele pasagerilor să fie păstrate
timp de cinci ani, după care să fie şterse automat.
La Centrul de Informare al României din
cadrul Universităţii Umaniste de Stat din Ismail, regiunea Odesa, din Ucraina,
au început cursurile de limbă română pentru studenţii şi profesorii din cadrul
acestei universităţi – anunţă Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, într-o
postare pe pagina oficială de Facebook a instituţiei. Cursurile sunt susţinute
de conf. univ. dr. Gina Nicula, prorector la Facultatea Transfrontalieră de
Stiinţe Umaniste, Economice şi Inginerelti de la Universitatea Dunărea de Jos
din Galaţi. Tot la Ismail, a fost înfiinţată recent Asociaţia Studenţească
Transfrontalieră Gaudeamus. Preşedinte al Asociaţiei a fost ales Dan Cepoi, student la Facultatea de
Limbi Străine a Universităţii Umaniste de Stat din acest oraş. Potrivit unei
postări pe contul de Facebook al Centrului de Informare al României din Ismail,
este pentru prima oară în Ucraina, când studenţii de etnie română din sudul
Basarabiei se unesc într-o astfel de organizaţie, care îşi propune să le ofere
şansa de a se integra în procesele de promovare a limbii române, a istoriei,
culturii, tradiţiilor naţionale, de a participa la proiecte şi programe
studenteşti pe plan cultural, ştiinţific, internaţional.
Doar circa două mii de oameni, adică mult mai puţini decât sperau organizatorii, au participat, sâmbătă, în centrul Bucureştiului, la un nou marş de susţinere a Unirii României cu Republica Moldova. Mulţi veniţi din statul vecin, participanţii spun că, în actualul context geopolitic, Unirea celor două state este singura soluţie pentru ca etnicii români din Republica Moldova să intre sub umbrela NATO şi UE, din care România face parte, şi să nu cadă victime unei agresiuni ruseşti, precum aceea declanşată împotriva Ucrainei. În plus, statutul de cetăţeni români, şi, deci, europeni le va garanta accesul la standardele occidentale de legalitate, prosperitate şi democraţie.
Deja tradiţionale la Bucureşti, marşurile pentru Basarabia au fost inaugurate în 2012, când s-au comemorat 200 de ani de la prima anexare a acestei provincii româneşti de către Rusia, pe atunci, ţaristă. Pe o parte a teritoriului Basarabiei istorice, intrată în componenţa României după Primul Război Mondial şi reanexată de URSS în 1940, a fost creată actuala Republică Moldova. De data aceasta, participanţii la marş au cerut ca Unirea să devină viitorul proiect de ţară al politicienilor români.
Duminică, după discuţiile cu lideri ai celor mai importante partide care vor participa la alegerile parlamentare de pe 11 decembrie, militanţii unionişti au spus că au primit asigurări că lucrurile merg în sensul pe care şi-l doresc. Ei s-au întâlnit cu reprezentanţii PSD, formaţiunea cu cel mai numeros grup parlamentar în actualul Legislativ, ai ALDE, condusă de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi PMP, al fostului şef al statului, Traian Băsescu, precum şi ai USR şi PRU, ambele extraparlamentare.
Parte întunecată a sfârşitului de săptămână au fost incidentele, fără precedent la marşurile unioniste din anii trecuţi, exuberante şi paşnice, dintre manifestanţi şi jandarmi. Câţiva participanţi au încercat să forţeze barajul forţelor de ordine de pe Calea Victoriei, una dintre cele mai importante artere rutiere bucureştene, pentru care nu aveau autorizaţie de acces din partea Primăriei. Imobilizaţi de forţele de ordine, cinci dintre ei, în frunte cu însuşi liderul mişcării unioniste, George Simion, au fost ţinuţi câteva ore într-o secţie de poliţie şi apoi lăsaţi să plece.
Dar imaginile, de o violenţă moderată, în care români se bat cu români, au făcut, deja, turul televiziunilor autohtone şi străine, spre deliciul adversarilor Unirii. Chiar participanţii paşnici la marş ori comentatorii de presă favorabili cauzei unioniste spun că marele câştigător al îmbrâncelilor de sâmbătă e liderul socialiştilor pro-moscoviţi din Republica Moldova, Igor Dodon. Un antioccidental şi românofob virulent, despre care mulţi spun că-i telecomandat din Rusia, Dodon e cotat, în sondajele privind intenţiile de vot, drept favorit al alegerilor prezidenţiale de pe 30 octombrie. Iar sâmbătă a primit un cadou nemeritat tocmai de unde se aştepta mai puţin.
Joi, liderul
regimului separatist din Transnistria, Evgheni Şevciuk, a semnat un decret de
punere în aplicare a aşa-zisului referendum de pe 17 septembrie 2006, la care
peste 98% dintre votanţi s-au pronunţat pentru independenţa faţă de Chişinău şi
pentru aderarea la Federaţia Rusă. Potrivit decretului, legislaţia
transnistreană urmează să fie adaptată de urgenţă celei ruseşti.
Gesticulaţia
lui Şevciuk încearcă să ofere o acoperire legală unei anomalii ce se
perpetuează de un sfert de secol. Transnistria e ieşit, de facto, de sub
controlul autorităţilor centrale încă din 1992, după un conflict armat soldat
cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor ruse de partea
separatiştilor. Independentă faţă de Moscova de numai câteva luni, tânara
Republică Moldova a fost nevoită atunci să trimită poliţişti şi formaţiuni de
voluntari, formate în regim de urgenţă, să lupte cu armament uşor contra
tancurilor fostei Armate Roşii.
Deşi, prin vocea fostului preşedinte Boris
Elţîn, Rusia s-a angajat să-şi retragă trupele încă de la summit-ul OSCE de la
Istanbul, din 1999, acestea se află şi acum în Transnistria. Sub protecţia lor,
regimul separatist s-a consolidat continuu, chiar dacă aşa-zisa republică nu
este recunoscută internaţional de nimeni. Ulterior, au existat mai multe
tentative de reglementare a conflictului îngheţat, dar toate au eşuat. Tiraspolul
continuă să vorbească despre Transnistria ca despre un stat independent, iar Chişinăul
optează pentru reîntregire şi acordarea unui statut special regiunii
transnistrene.
O
rezervaţie de dinozauri – scrie presa internaţionala despre această regiune,
unde statuile lui Lenin şi stemele cu seceră şi ciocan au rămas intacte, drepturile
omului sunt o necunoscută, iar traficul cu armament, droguri şi carne vie sunt
activităţile cele mai profitabile.
Comentatorii de la Chişinău, citaţi de
corespondenţii Radio România, spun că recenta iniţiativă a lui Şevciuk e una, pur
şi simplu, populistă. În decembrie, acolo e programat un pseudo-scrutin
prezidenţial. Iar liderul separatist, tot mai impopular, pe fondul unei acute
crize economice, încearcă să-şi
recupereze capitalul electoral.
Ideea e împărtăşită, de la Bucureşti, şi de Preşedinţia
României. Decretul liderului separatist de la Tiraspol de aderare a
Transnistriei la Rusia se înscrie într-o retorică provocatoare, în
contextul aşa-ziselor alegeri prezidenţiale din regiune – subliniază, într-un comunicat, purtătoarea de cuvânt a preşedintelui Klaus Iohannis, care
îndeamnă la o atitudine reţinută.
Specialiştii în geopolitică amintesc că
Şevciuk e, oricum, telecomandat de la Moscova şi avertizează că situaţia din Transnistria
are, deja, toate ingredientele scenariului din Crimeea, anexată, acum doi ani,
de ruşi tot în numele aşa-zisei voinţe populare exprimate printr-un referendum
nerecunoscut de comunitatea internaţională.
Comunitatea
românească reprezintă un exemplu de integrare şi participare la viaţa socială
şi economică a Spaniei, a afirmat, la Bucureşti, ministrul spaniol al
Justiţiei, Rafael Catala Polo, la finalul întâlnirii cu omologul său român,
Raluca Prună. Potrivit oficialului de la Madrid, în Spania trăiesc aproximativ
un milion de români. El a apreciat drept bună colaborarea cu autorităţile de la
Bucureşti în domeniul justiţiei, atât la nivel bilateral, cât şi în raporturile
cu Uniunea Europeană. Rafael Catala Polo a constatat, totodată, că multe dintre
acţiunile din sfera justiţiei, precum lupta împotriva crimei organizate şi
împotriva corupţiei, îmbunătăţirea sistemului judiciar sau implementarea noilor
tehnologii informatice se desfăşoară în paralel în Spania şi în România.
România ocupă
locul al şaselea într-un top al statelor cu cele mai multe plângeri la Curtea
Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit raportului pe 2015 privind
starea justiţiei publicat de Consiliul Superior al Magistraturii. Numărul de
plângeri individuale îndreptate împotriva României şi aflate pe rolul CEDO în
diverse etape judiciare s-a ridicat, anul trecut, la 3.350, dintr-un total de
66.450. În clasamentul CEDO, România este devansată de Ucraina, Federaţia Rusă,
Turcia, Italia şi Ungaria.
Aproape
jumătate dintre români consideră că o eventuală unire a ţării cu Republica
Moldova ar trebui să se facă prin referendumuri organizate simultan în cele
două state, relevă un sondaj realizat de INSCOP Research. Pe de altă parte,
circa 25% apreciază că o eventuală unire dintre România şi Republica Moldova ar
trebui să se realizeze prin decizii votate de Parlamentele ambelor state,
pentru a asigura eficienţa procesului. De asemenea, în jur de 40% dintre cei
chestionaţi consideră că unirea ar aduce mai multe avantaje României, în timp
ce peste 28% afirmă contrariul. Sondajul INSCOP mai arată că aproape 41% dintre
români consideră că integrarea statului vecin în Uniunea Europeană depinde cel
mai mult de voinţa cetăţenilor şi politicienilor din Republica Moldova. 35%
dintre respondenţi declară că integrarea Republicii Moldova depinde de România
şi alte state europene.
Programul Rabla
pentru acest an, destinat înnoirii parcului auto naţional, va începe la
jumătatea lunii viitoare. Programul are, în acest an, o nouă secţiune
intitulată Rabla Plus prin care sunt stimulaţi cei care achiziţionează
maşini electrice. Ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer, a explicat care
sunt condiţiile în care un român poate beneficia de finanţare pentru a-şi cumpăra
un astfel de autoturism. Astfel, cei care vor să aleagă o maşină care nu
poluează deloc beneficiază de la Fondul de mediu de două tipuri de tichete: un
eco-tichet de 5.000 de RON pentru achiziţionarea unui autoturism electric
hibrid şi un eco-tichet de 20.000 de RON pentru achiziţionarea de maşini sută
la sută electrice. În acestă extensie Rabla Plus dispare obligativitatea
de casare a unui autovehicul vechi personal. Cele două componente ale
programului Rabla, casarea unei maşini vechi şi cumpărarea uneia noi
sută la sută nepoluante, pot fi combinate astfel încât o persoană să poată
beneficia simultan de ambele bonusuri în valoare totală de 6000 de euro.
La Chişinău, a avut loc, duminică, un marş unionist, cu ocazia împlinirii a 98 de ani de la unirea Basarabiei – provincie istorică românească anexată, în 1940, de fosta URSS – cu România. Susţinătorii unirii au lansat un for, “Sfatul ţării 2”, care îşi propune reunificarea Republicii Moldova (identificata, în linii mari, cu Basarabia istorica), cu ţara până în 2018, când se împlinesc 100 de ani de unirea provinciilor istorice româneşti într-un stat unitar.
După cum relatează Radio Chişinău, unirea Republicii Moldova cu România a fost cerută de zeci de mii de persoane care au luat parte la cel mai amplu marş unionist din capitala statului vecin. Manifestanţii au format un tricolor uriaş din mii de balone pe care l-au purtat, în marş, până în scuarul gării feroviare, unde este amplasat Monumentul românilor basarabeni deportaţi de sovietici în lagărele de muncă din Siberia. Manifestanţii au scandat “Unire”, “Jos hotarul de la râul Prut”, “Basarabia e România”.
Peste 1.700 de delegaţi din toate localităţile Republicii Moldova, reprezentanţi ai diasporei unioniste şi invitaţi din România au adoptat, în cadrul unui congres, foaia de parcurs a reunificării până în 2018 şi paşii ulteriori acestui act. Printre obiectivele propuse sunt demararea proiectului investiţional pentru Republica Moldova, aprobarea, de către parlamentele de la Bucureşti şi Chişinău, a principiilor reunificării, înfrăţirea tuturor localităţilor din Republica Moldova cu localităţi din România, crearea unui spaţiu audiovizual unic România – Republica Moldova, unificarea programelor educaţionale din cele două ţări.
Agentia TASS informeaza că, în acelaşi timp, la Chişinău, mai puţin de 1000 de persoane au participat la un miting separat, împotriva unirii cu România. Marşul de duminică al susţinătorilor unirii a avut loc într-o perioadă de instabilitate politică prelungita şi de proteste populare masive. Corupţia, sărăcia, lipsa unei direcţii politice clare, ambiguitatea în relaţiile geopolitice şi conflictul transnistrean nerezolvat de mai bine de 26 de ani menţin Republica Moldova în zona de atentie a Uniunii Europene care i-a oferit, in 2014, sansa unui Acord de Asociere.
Senatorul roman pentru diaspora, Viorel Badea declara, duminica, la Radio Romania, ca situatia este complicata: “Eu văd o Republică Moldova care nu se regăseşte, care a pierdut ritmul pe care noi credeam că şi l-a recâştigat, în ultima perioadă; oamenii sunt destul de nelămuriţi: vorbeam, ieri, cu o primăriţă şi îmi spunea că oamenii nu mai cred în nimic şi în nimeni.” În aceste condiţii, nu surprinde faptul că, din ce în ce mai mulţi, văd unirea cu România drept o soluţie salvatoare.
Sunt
98 de ani de când, pe 27 martie 1918, spre sfârşitul Primului Război Mondial,
pe fondul disoluţiei imperiului ţarist, Sfatul Ţării (organismul legislativ din
Basarabia) a votat unirea acestei provincii majoritar româneşti cu Patria Mamă.
A fost primul act al constituirii statului naţional unitar român, proces care,
la sfârşitul aceluiaşi an, avea să se încheie prin intrarea sub autoritatea
Bucureştiului a Bucovinei, Transilvaniei, Banatului, Maramureşului şi
Crişanei, aflate, până atunci, sub stăpânirea imperiului habsburgic.
Departe de a fi euforice, ceremoniile consacrate Basarabiei au un caracter mai
curând evocator şi nu sunt lipsite de tristeţe. Unirea n-a durat decât 22 de
ani. În vara lui 1940, in urma unui ultimatum, Moscova lui Stalin a anexat atât
Basarabia, cât şi nordul Bucovinei, teritorii care aparţin, în prezent,
fostelor republici sovietice Moldova si Ucraina. Sute de mii de basarabeni s-au
refugiat, atunci, în România micşorată, alte zeci de mii au fost deportaţi în
Siberia sau Kazahstan, iar în locul lor ocupanţii au adus colonişti recrutaţi
din toate ungherele imperiului. Independentă din 1991, republica de astăzi nu este Basarabia din 1918,
nici în ceea ce priveşte componenţa naţională, nici ca teritoriu şi frontiere.
Republica Moldova este cu mult mai divizată din punct de vedere politic,
administrativ, etnic, lingvistic, religios, decât Basarabia anului 1918 – a
subliniat ambasadorul Chişinăului la Bucureşti, Mihai
Gribincea. El a avertizat că urmarea
cea mai gravă a jumătăţii de secol de ocupaţie este că, deşi Republica Moldova
a ieşit din Uniunea Sovietică, la nivelul mentalităţilor nu a ieşit Uniunea Sovietică
din Republica Moldova. Un pro-occidental convins, ambasadorul a îndemnat la
realism, înţelepciune şi maturitate în abordarea unei eventuale uniri cu
România, evocată tot mai frecvent, deopotrivă la Bucureşti şi Chişinău.
În anii
din urmă, în ambele capitale, zeci de mii de oameni au participat, sub sloganul
Basarabia e România!, la aşa-numitele marşuri unioniste. Erau şi sunt animaţi
de convingerea că pentru Republica Moldova, administrată de o clasă politică
profund coruptă, fragilizată de separatismul prorus din Transnistria şi
pe care toate clasamentele de specialitate o califică drept cel mai sărac stat
european, unica soluţie e Unirea cu o Românie membră a UE şi NATO, cu un stat
de drept funcţional şi în care PIB pe cap de locuitor e, potrivit experţilor,
de 20 de ori mai mare. Apropierea centenarului Unirii din 1918, dată cu o
puternică încărcătură simbolică, a alimentat suplimentar curentul unionist în
mass-media şi societate.
În paralel, neanimat de niciun fel de porniri expansioniste,
Bucureştiul oficial – Preşedinţie, Guvern, Parlament, minister de Externe – a
rămas avocatul cel mai consecvent şi energic al suveranităţii şi integrităţii
statului vecin şi al aspiraţiilor sale de integrare europeană.
În
ianuarie 1859, domnitorul recent ales al Moldovei se afla în capitala statului
vecin, Muntenia, se pare că în drum spre Istanbul, unde trebuia să obţină agrementul
puterii dominante pentru mandatul său. Nu era un lucru obişnuit ca principatele româneşti, Moldova şi Muntenia,
să îşi aleagă singure domnitorul. Pentru că, da, şi Muntenia se afla în această
situaţie, aceea de a decide cine să deţină funcţia supremă în stat. La Iaşi şi
la Bucureşti, capitalele celor două principate româneşti, se impuneau adepţi ai
ideilor revoluţionare din 1848. De altfel, chiar domnitorul recent ales al
Moldovei, colonelul Alexandru Ioan Cuza, vizitatorul Bucureştiului din ianuarie
1859, era un revoluţionar paşoptist şi fusese ales în înalta funcţie de către
colegi de gândire şi luptă. La fel se gândea şi în Muntenia şi în amândouă
statele româneşti, tinerii revoluţionari se gândeau la unire.
De 3 ani, după
Războiul Crimeii, marile puteri ale Europei secolului al XlX-lea discutau despre
problema principatelor româneşti, care cereau să se unească într-un singur
stat. Interesele lor pe aceste ţinuturi erau mari, astfel că, în afară de
Franţa, nimeni nu agreea ideea unirii celor două principate româneşti. Austro-Ungaria
se temea, pe bună dreptate, că unirea celor două principate, Moldova şi
Muntenia, ar fi fost urmată de cererea unirii cu Transilvania, al treilea
principat românesc, dar şi un teritoriu aflat în posesia imperiului cu capitala
la Viena. Rusia nu agrea nici ea această idee, pentru că, din 1812, ocupa cam
jumătate din Moldova, partea sa estică, numită Basarabia. Imperiul Otoman,
aflat la sud, nu era dispus să vadă o formaţiune statală puternică în această
parte a Europei, pe care se străduia de secole să o ţină sub influenţa sa. Şi,
totuşi, îndrăzneţii revoluţionari români din 1859 pregăteau o formulă foarte
abilă de a obţine, totuşi, unirea principatelor, cu toată opoziţia marilor
puteri. Şi cum ceea ce nu este interzis, este permis, Bucureştiul l-a ales
domnitor al Munteniei tot pe Alexandru Ioan Cuza, cel care devenise, cu câteva
zile înainte, şi domnitor al Moldovei. Dar partea complicată de abia urma.
Abila mişcare a românilor, de a alege aceiaşi persoană pe tronurile de la Iaşi
şi Bucureşti, a fost primită cu furie de marile puteri europene, care se
opuneau unirii principatelor românilor.
După 7 ani de domnie, Cuza a fost
obligat să abdice, inclusiv pentru a păstra unirea de fapt a celor două
principate. A fost înlocuit cu un domnitor străin, acceptat de aceleaşi mari
puteri care decideau asupra soartei românilor. Carol l a avut o domnie lungă şi
plină de realizări, în timpul căreia s-a obţinut şi independenţa ţării şi
transformarea sa în regat, cu numele de România.
În 1918, la încheierea
primului război mondial, se unea cu noua Românie şi principatul Transilvaniei.
În acelaşi an, în plin război, însă, Basarabia se reunea şi ea cu regatul
României. Fusese despărţită de principatul Moldovei cu mai bine de un secol
înainte. În 1812, printr-o înţelegere cu
Turcia, peste capul românilor, Rusia lua Basarabia, provincia Moldovei dintre
Prut şi Nistru.
Din 1918 până în 1940, Basarabia a fost parte a României.
Stalin, în politica sa hegemonistă, a răpit, pur şi simplu, printr-un
ultimatum, Basarabia de la regatul României. I-a amputat sudul şi nordul, care
au mers la Ucraina, şi i-a ataşat Transnistria, o bandă de sate moldoveneşti pe
malul stâng al Nistrului. În 1991, odată cu destrămarea Uniunii Sovietice,
fosta republică unională îşi câştigă independenţa.
Un sfert de secol, Republica
Moldova şi-a căutat un drum în Europa democratică, având mereu sprijinul
declarat şi programatic al României. În aceste zile, basarabenii, românii
Republicii Moldova, precum românii din întreaga lume, vor juca vestita Horă a
Unirii Moldovei şi Munteniei, la 24 ianuarie 1859. Apoi se vor întoarce,
probabil, la protestele împotriva a ceea ce clasa politică de la Chişinău le
oferă ca destin şi viitor.
1 decembrie – Ziua Naţională a
României, a fost sărbătorită de românii de
pretutindeni. Împlinirea a 97 de ani
de la unirea tuturor românilor într-un singur stat a fost marcată, în ţară şi în străinătate, prin ceremonii religioase, parade
militare, concerte sau recepţii.
La Bucureşti, mii de oameni
au asistat la tradiţionala paradă militară, care şi în acest an a fost una
impresionantă. Peste 2.600 de militari şi specialişti, maşini de luptă, vehicule
blindate, avioane Hercules şi Spartan şi elicoptere – au defilat, prin faţa clădirii
Parlamentului.Soldaţilor
români li s-au alăturat colegi din Republica Moldova şi Bulgaria, Statele
Unite, Polonia şi Turcia.
O premieră în acest an a fost prezenţa unui
detaşament format din militarii romani răniţi în teatrele de operaţii din
Balcanii de Vest, Irak şi Afganistan.
La paradă au asistat înalte oficialităţi ale statului,
între care preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Dacian Cioloş. Cei doi au
pledat pentru un nou început în materie de practici, comportamente şi
mentalităţi, pentru onorarea simbolurilor naţionale şi preţuirea celor care
promovează valori în societatea românească.
Într-un mesaj adresat cu acest
prilej, şeful statului a declarat că Ziua Naţională a
României din acest an poate fi un nou început si în politică. Aceasta
presupune, în viziunea presedintelui, idei noi, abordări şi atitudini noi,
fiind păstrate, în acelaşi timp, stabilitatea şi echilibrul sistemului politic
românesc. 1 Decembrie nu este doar o celebrare a trecutului, ci şi prilejul cel
mai bun pentru ca România să se conecteze mai puternic la prezent, la locul pe
care îl are în Europa şi în lume. Or, într-o lume în care şi-au făcut loc, din
păcate, războiul şi ameninţarea teroristă, România oferă certitudine şi
predictibilitate – certitudinea democraţiei în interior şi parteneriatul în
cadrul UE şi al NATO în exterior, a mai arătat Iohannis.
După participarea la parada militară din Bucureşti,
şeful statului a avut o videoconferinţă cu militari români aflaţi în teatrele
de operaţiuni de peste hotare. El le-a spus că naţiunea romana este
mândră de militarii săi şi le-a cerut
acestora să-şi îndeplinească în continuare obligaţiile cu cinste şi
demnitate, pentru a arăta lumii că sunt nu numai apărători în uniformă ai
intereselor naţionale, dar şi ambasadori ai spiritului românesc şi ai
respectului pentru valori.
Alba Iulia, oraşul care, la 1 Decembrie
1918, imediat după primul război mondial, consfinţea, odată cu Unirea
Transilvaniei cu România, desâvârşirea statului naţional unitar, a găzduit şi
în 2015 Congresul Spiritualităţii Româneşti. Peste 200 de delegaţi din 35 de
ţări au adoptat, la finalul celei de-a 19-a ediţii a Congresului, un program de
pregătire a românilor de pretutindeni pentru centenarul Marii Uniri, care va fi
marcat în 2018.
La Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a insistat, din nou,
pentru cote voluntare de preluare a refugiaţilor şi s-a exprimat împotriva
celor obligatorii. România nu poate primi un număr mai mare decât capacitatea
existentă la nivel naţional, a subliniat şi ministrul de externe, Bogdan
Aurescu. Schema de redistribuire de urgenţă a refugiaţilor între statele membre
UE prevede ca România să primeasca 4646 de refugiati, în plus faţă de cei 1785
asumaţi iniţial.
Premierul Victor Ponta a anunţat că susţine ordonanţa de urgenţă
prin care se simplifică procedurile de acordare a cetăţeniei române. Potrivit
Romanian Global News, de prevederile respectivei ordonanţe ar putea să se
folosească şi românii din jurul frontierelor şi din Balcani, care nu se
încadrează la redobândirea cetăţeniei române. Dacă există personalităţi
deosebite, prin propunerea unui ministru şi, sigur, cu avizul instituţiilor
competente, putem să acordăm cetăţenia în mod special celor care servesc
România sau care pot să aducă un plus României în domenii cum sunt sportul,
cultura, arta şi cele asemănătoare’, a afirmat prim-ministrul român.
Guvernul României a anunţat o nouă majorare a salariului minim pe
economie, în două etape. Din iulie 2016 salariul ar putea creşte la 1.300 de lei, iar de la 1 ianuarie 2017 la
1.400 de lei. Premierul Victor Ponta a precizat, totuşi, că acestea că sunt date neoficiale.
Preşedintele României, Klaus Iohannis a semnat decretul privind
conferirea titlului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din
Decembrie 1989 – Luptător cu Rol Determinant unui număr de 505
revoluţionari. Măsura a fost luată la
propunerea Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor.
Comisia românilor de pretutindeni din Senatul de la Bucureşti a dat
aviz favorabil propunerii legislative privind instituirea zilei de 27 martie ca
Ziua Naţională a Unirii Basarabiei cu România. Proiectul de lege a fost iniţiat
de deputatul Eugen Tomac care a declarat că
speră că legea va fi adoptată, cât mai curând, în cele două camere ale
Parlamentului. Potrivit proiectului de Lege, în fiecare an, la 27 martie,
de Ziua Naţională a Unirii Basarabiei cu România, va fi arborat drapelul
României, vor fi organizate evenimente şi manifestări publice şi
cultural-ştiinţifice, iar Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea
Română de Televiziune şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, în calitate de
servicii publice, vor include, în programele lor, emisiuni sau materiale cu
caracter cultural dedicate acestei sărbători.
Peste două treimi dintre români suţin unirea României cu Republica Moldova, conform unui sondaj efectuat de Inscop pentru publicaţia Adevărul. 17% dintre respondenţi nu luiu sau nu au un răspuns, în timp ce doar 15% dintre români au declarat că nu susţin unirea celor două state. De asemenea, 67.8% dintre români conideră că România trebuie să ușureze procedura de acordare a cetățeniei române locuitorilor din Republica Moldova.
Procentul de acord este foarte mare și confirmă date anterioare culese și interpretate în cadrul barometrului Inscop-Adevărul despre România. Desigur, ideea celor 100 de ani de la Marea Unire are în mod evident o puternică notă unionistă, dar acest 2018 pune în fața respondenților și un termen foarte apropiat, ‚palpabil’”, a spus Darie Cristea, director general Inscop, citat de Agerpres
Sondajul mai arată că mai bine de jumătate dintre respondenţi (56%) consideră că România ajută suficient Republica Moldova pentru a se integra în Uniunea Europeană , în timp ce aproape o treime (29%) e de părere că statul român ar trebui să ajute mai mult vecinii de peste Prut.
Cu o formulă deja consacrată, dar destul de simplistă, politologii afirmă că, în Republica Moldova, societatea e divizată între adepţii integrării europene şi cei ai menţinerii pe orbita Moscovei. Proporţiile ar fi destul de apropiate, dovadă ultimele alegeri legislative, de pe 30 noiembrie anul trecut, când partidele declarat pro-occidentale — Liberal-Democrat, Democrat şi Liberal — au obţinut doar câteva mandate de deputaţi în plus faţă de stânga filorusă – socialistă şi comunistă. Pe lângă aceste două orientări dominante, există, însă, ca parte a taberei pro-occidentale, un curent a cărui voce se aude tot mai distinct. Între Moscova şi Bruxelles, unii aleg Bucureştiul.
Duminică, 30 de mii de oameni s-au adunat în centrul Chişinăului pentru a cere Unirea cu România. Iniţiatorii, organizaţii non-guvernamentale din cele doua state, spun că doar uniţi putem face faţă provocărilor viitorului, putem trăi mai bine la noi în ţară, ne putem bucura de o ţară mare, fără graniţe interne, fără oprelişti, cu un destin comun şi prosper pentru toţi românii”.
Rezoluţia a fost citită de unul dintre cei mai populari actori de la Chişinău, Nicolae Jelescu: Facem apel către toţi factorii de decizie din România şi Republica Moldova, ca, mai presus de ideologiile şi interesele de partid, să promoveze solidaritatea naţională şi să contribuie la reunirea celor două maluri ale Prutului.”
Semnificativ, evenimentul a avut loc în aceeaşi piaţă, numită a Marii Adunări Naţionale, în care au fost organizate marile proteste antisovietice din 1989-1990 şi unde, pe 27 august 1991, peste 700 de mii oameni salutau proclamarea de catre Parlamentul de la Chişinău a independenţei fata de Moscova. Pentru mulţi dintre ei, aceasta era doar un prim pas spre lichidarea efectelor devastatoare ale ultimatumului sovietic din 1940, când Moscova lui Stalin a anexat teritoriile românesti răsăritene pe care a fost creată actuala Republică Moldova.
Participanţii la mitingul de duminică speră că, încă de anul acesta, în Parlamentele de la Chişinău şi Bucureşti se vor crea, aritmetic, majorităţile care să decidă organizarea unui referendum privind unirea Republicii Moldova cu România. Până atunci, însă, ricanează comentatorii, Chişinăul are nevoie urgentă de o majoritate guvernamentală funcţională. Republica e în plină criză financiar-bancară, cu un deficit bugetar în creştere şi cu finanţarea externă sistată.
Peste toate, acum o lună, Guvernul minoritar susţinut de PLDM şi PD a demisionat, după acuzaţii repetate de corupţie şi incompetenţă şi după dezvăluirile stupefiante că premierul Chiril Gaburici şi-a falsificat diploma de bacalaureat. Liberal-democraţii şi democraţii negociază, deja, cu liberalii cooptarea celor din urmă într-o nouă coaliţie majoritară tripartită, după modelul aceleia dintre 2009 şi 2014, care a încheiat acorduri de asociere şi liber-schimb cu Bruxellesul şi a alimentat un timp speranţa că Republica Moldova ar putea fi admisă în UE în 2020.
Papa Francisc a acceptat invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis de a vizita România, majoritar ortodoxă, data urmând să fie stabilită pe canale diplomatice. Invitaţia a fost adresată în timpul vizitei de trei zile pe care şeful statului român a făcut-o, la sfârşitul săptămânii trecute, în Italia şi la Vatican. Papa Francisc va fi astfel al doilea Suveran Pontif care vine România, după Ioan Paul al-lea, care în 1999, devenea primul şef al Bisericii Catolice aflat, vreodată, într-o ţară ortodoxă. Întâlnirea dintre Papa Francisc şi preşedintele Klaus Iohannis a avut loc chiar în ziua aniversării a 25 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice – catalogate drept excelente – dintre România şi Sfântul Scaun. A fost reafirmat interesul reciproc pentru dezvoltarea, în continuare, a cooperării bilaterale, cu accent pe promovarea libertăţii religioase, pe dialog interreligios şi pe combaterea fundamentalismului. Programul vizitei preşedintelui Klaus Iohannis a mai inclus vizitarea, la Milano, a pavilionului României la Expoziţia Universală şi o întâlnire cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din nordul Italiei.
O misiune tehnică a Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene se va afla la Bucureşti în perioada 19 – 26 mai. Discuţiile cu autorităţile romane vor viza proiectul noului Cod Fiscal şi stadiul implementării măsurilor cuprinse în programul cu Fondul Monetar şi Comisia Europeană. Actualul acord aflat în derulare, de tip stand-by, este al treilea solicitat FMI-ului de la declanşarea crizei economice şi se va încheia în această toamnă. Aranjamentul a fost încheiat în septembrie 2013 pentru 2 ani şi are o valoare de aproximativ 2 miliarde de euro. Comisia Europeană a recomandat României să ia toate măsurile necesare pentru finalizarea programului de asistenţă financiară preventivă.
La Chişinău a avut loc, la sfârşitul săptămânii, un miting de amploare în favoarea unirii Republicii Moldova cu România. Participanţii au comemorat, cu acest prilej, anexarea la Imperiul Ţarist, în 1812, a Basarabiei, aşa cum se numea în trecut fosta provincie românească. Membrii organizaţiilor unioniste au lansat o campanie de colectare de semnături şi au anunţat organizarea, pe 5 iulie, a unei Mari Adunări Naţionale pentru unirea cu România. La miting ar fi trebuit să participe şi liderul român al unei platforme unioniste, care, însă, săptămâna trecută, a fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova şi expulzat, pentru că, potrivit Ministerului de Interne de la Chişinău, ar fi pus în pericol securitatea naţională. MAE român a cerut clarificări, iar parlamentari de la Bucureşti au semnat o declaraţie prin care şi-au exprimat dezaprobarea faţă de acţiunile autorităţilor din Republica Moldova.
Peste 25 de oraşe din România găzduiesc, până la sfârşitul lunii mai, Festivalul Luminii. În Bucureşti, cercetaşi de toate vârstele au aprins, în acest week-end, în Parcul Carol, peste 10.000 de lumânări. Potrivit unui comunicat al Organizaţiei Naţionale Cercetaşii României, organizatorul evenimentului, a avut loc şi un schimb liber de cărţi, acţiune vizând încurajarea lecturii. Seara s-a încheiat cu un concert surpriză şi un spectacol de lumini şi artificii. Festivalul Luminii este un eveniment anual organizat la nivel naţional, iar anul acesta se desfăşoară cea de-a XI-a ediţie.
Acum 97 de ani, primul război mondial se ducea spre final. Începuse ca o luptă de cocoşi, la nivel de imperii, şi continuase cu o violenţă incredibilă. Mentalitatea oamenilor şi mai ales a împăraţilor şi a politicenilor lor rămăsese la fel, belicoasă, arogantă, absurdă. Doar tehnica evoluase teribil astfel că războiul clasic se transformase într-o eficientă maşină de ucis.
În Europa, frontierele se mutau la fiecare atac armat, iar oamenii cădeau victime atât altor oameni, cât şi bolilor şi foametei. Imperiul ţarist suferise o Mare Revoluţie comunistă la sfârşitul lui 1917, iar Imperiul austro-ungar se dezintegra pe măsură ce popoarele şi ţările adunate cu forţa în componenţa sa alegeau independenţa. Dispariţia Rusiei din frontul celor ce luptau cu Puterile Centrale a lăsat descoperit flancul est-european al primului război mondial.
România a fost nevoită să ceară o pace extrem de grea, încercând să păstreze măcar o pâlpâire din fiinţa naţională. Familia regală, parlamentul, guvernul şi armata, cât mai rămăsese, se retrăseseră în Moldova, la Iaşi. La mică distanţă, dincolo de Prut, anarhia ocupa ceea ce fusese Imperiul ţarist. Jumătate din principatul medieval al Moldovei intrase, în 1812, sub stăpânirea Rusiei, iar un secol şi ceva mai târziu, pe fondul prăbuşirii imperiului, românii din Basarabia proclamaseră independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti pe care o constituiseră.
La începutul anului 1918, liderii basarabeni, adunaţi în Sfatul Ţării, organul deliberativ care conducea la Chişinău, au iniţiat consultări cu regiunile Basarabiei asupra unirii cu România. Sprijinul general pentru această opţiune istorică a făcut ca, la 27 martie 1918, Sfatul Ţării din Chişinău, unde erau reprezentate, alături de românii basarabeni, şi minorităţile naţionale dintre Prut şi Nistru, să voteze Unirea cu România. În favoarea Unirii au votat 86 de deputaţi şi doar 3 — un bulgar şi doi ucraineni — au fost împotrivă. Astfel, Basarabia, acea parte a Moldovei aflată între Prut şi Nistru, şi oamenii care trăiau de secole acolo, a scăpat nebuniei sovietice care a afectat lumea de la Est de Nistru, până la Pacific.
Bolşevicii, totuşi, nu au uitat niciodată această decizie suverană a românilor din Basarabia astfel că, după doar 22 de ani, Stalin dădea un ultimatum României, în iunie 1940, şi în mai puţin de 48 de ore a ocupat din nou Moldova de la Est de Prut, până la Nistru.
Revenind la sfârşitul primului război mondial, de acum 97 de ani, dezintegrarea imperiilor a permis şi românilor din alte regiuni să aleagă Unirea cu statul român. În octombrie-noiembrie 1918, românii din Cernăuţi, capitala Bucovinei, au votat, la rândul lor, Unirea cu România. Peste o lună, la 1 decembrie 1918, reprezentanţii tuturor românilor din Transilvania, aflată până atunci în componenţa răposatului Imperiu austro-ungar, s-au adunat la Alba Iulia şi au votat, într-o mare adunare publică, unirea cu România.
Integrarea noilor provincii cu Regatul României a fost un proces mai de durată dar pentru prima dată se regăseau, în aceleaşi frontiere, cu un singur rege şi o singură capitală, toate regiunile unde românii erau majoritari. Această minune istorică a fost posibilă nu prin forţa armelor ci printr-un proces plebiscitar, cu votul atât al românilor sau al reprezentanţilor lor cât şi al altor minorităţi naţionale.