Radio România Internațional

Tag: Unirea Principatelor Romane

  • Retrospectiva săptămânii 21.01 – 27.01.2024

    Retrospectiva săptămânii 21.01 – 27.01.2024

    Tensiuni sociale în an cvadruplu electoral

    Protestele fermierilor şi transportatorilor români din ultimele zile – o piatră de moară pentru politicienii la Putere în acest an cu patru rânduri de alegeri – au determinat Guvernul de coaliție PSD-PNL să ia măsuri de sprijin, ca răspuns la revendicări. Măsurile au fost anunțate joi: crescătorilor de animale le vor fi acordate subvenţii ce vor ajunge la ei până la finalul lunii iunie. Totodată, Statul va acoperi, în acest an, un sfert din costurile agricultorilor cu motorina. Şi tot pentru fermieri, mai exact pentru cei afectaţi de secetă în 2023 și de comerțul cu cereale ieftine din Ucraina, Executivul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care le permite să-şi suspende plata ratelor la bănci, până când se redresează economic. În sprijinul şoferilor de TIR, este modificat cadrul legal, astfel încât să nu mai fie amendaţi pentru expirarea rovinietei, dacă timpii de aşteptare în vămi sunt mari.

    Pe de altă parte, guvernanții au acceptat o creştere a salariilor din Sănătate, dar vor urma noi negocieri asupra procentului. Sindicatele, care au amenințat cu greva generală, cer o majorare de 20%, în timp ce Executivul ar înclina către 15%. În urma discuțiilor dintre premierul Marcel Ciolacu și lideri sindicali, s-a decis ajustarea schemelor de personal şi deblocarea de posturi în sistem în funcţie de necesităţi. Evaluarea necesarului va fi făcută săptămâna viitoare, la o nouă întâlnire la care vor fi invitaţi manageri de spitale şi ai centrelor spitaliceşti judeţene, conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi reprezentanţi ai ministerelor cu atribuţii în domeniu.

    Drogurile în vizor

    Țările Uniunii Europene ar trebui să se concentreze pe lupta împotriva traficului de droguri în porturi grație unei baze mai bine integrate la nivel internaţional, a declarat, joi, la Bruxelles, ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, la Consiliul informal Justiţie şi Afaceri Interne. Traficanţii lucrează în reţele. Și noi ar trebui să ne organizăm la fel. – a punctat oficialul, care, cu o zi înainte, a participat la Anvers, tot în Belgia, la crearea Alianţei Europene a Porturilor, prin care Comisia, statele membre şi parteneri privaţi încearcă să lupte împotriva comerțului de stupefiante. În UE, aproape 70% din capturile de droguri se fac în porturi, iar uriașul port Anvers este principalul punct de intrare a cocainei din America Latină pe continentul european. Succesele obţinute împotriva criminalilor într-un singur port nu vor face decât să-i îndrepte spre alte porturi, a atras, însă, atenția comisarul european pentru afaceri Interne, Ylva Johansson. România şi Portul Constanţa de la Marea Neagră sunt parteneri în acest proiect – Alianţa Europeană a Porturilor. Bucureștiul a luat măsuri importante împotriva traficului de droguri şi intenţionează să continue pe acelaşi drum, le-a spus Cătălin Predoiu omologilor din Uniunea Europeană, promițând că România va fi în prima linie a acestei lupte.

    Demisie la nivel înalt în Republica Moldova

    La o zi după ce s-a aflat în vizită la București, ministrul de Externe al Republicii Moldova românofone, Nicu Popescu, şi-a anunţat, miercuri, demisia. El a declarat că şi-a îndeplinit obiectivul fixat când a fost numit, dar că are nevoie de o pauză. Printre realizările celor peste doi ani de mandat, Nicu Popescu a evidenţiat o anumită vizibilitate a Republicii Moldova pe plan internaţional şi dinamizarea relaţiilor cu partenerii externi, obţinerea statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022 şi, apoi, deschiderea negocierilor în decembrie 2023. Acestea, în pofida agresiunii ruse în Ucraina vecină, care a afectat economic şi energetic Republica, precum şi a încercărilor de destabilizare din partea Moscovei. În urma demisiei lui Nicu Popescu, actualul Minister al Afacerilor Externe şi Integrării Europene va fi divizat în Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Integrării Europene. Portofoliul la Externe va fi preluat de Mihai Popşoi, acum vicepreşedinte al Parlamentului. Acesta a avut, deja, o primă discuţie telefonică cu șefa diplomației de la București, Luminiţa Odobescu, care l-a invitat să facă o vizită în România. Cât despre Nicu Popescu, acesta ar putea să devină negociatorul-şef al Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană.

    Ziua Unirii Principatelor Române

    Românii au marcat, pe 24 Ianuarie, Unirea Principatelor Române din 1859. Realizat sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, actul de voință politică de acum 165 de ani al principatelor Moldova și Țara Românească de a se uni a reprezentat prima etapă în crearea statului unitar român modern. Și anul acesta, cu prilejul Unirii Principatelor, în marile oraşe ale ţării au avut loc ceremonii militare şi religioase, spectacole şi expoziţii. La Bucureşti, într-un discurs, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că aniversarea Unirii Principatelor nu este doar un moment retrospectiv, ci şi o oportunitate de a proiecta un viitor mai bun pentru naţiune. Iar premierul Marcel Ciolacu a afirmat că, la 165 de ani de când românii şi-au unit eforturile şi au pus bazele statului naţional, unitar şi democratic, România a intrat într-o nouă etapă a modernizării sale, care îi va permite să se dezvolte şi să crească la adevăratul său potenţial


  • Mesaje cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române

    Mesaje cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române


    Președintele Klaus Iohannis a fost prezent la ceremonia organizată la Monumentul “Mormântul Ostaşului Necunoscut” din București. Cu această ocazie, șeful statului a transmis următoarele:


    Marcăm astăzi 165 de ani de la momentul fondator al României moderne. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi al Ţării Româneşti a realizat Unirea de facto a celor două principate şi a reprezentat deschiderea unui drum ireversibil. Acesta a fost pasul esenţial care a făcut posibil idealul nostru naţional, unitatea tuturor românilor, desăvârşit prin Marea Unire de la Alba Iulia din 1918. Unirea celor două principate române într-un singur stat a fost realizată prin renunţarea la orgolii politice, un mod exemplar de a pune interesul poporului deasupra intereselor personale”, a spus Iohannis, la ceremonia organizată la Monumentul “Mormântul Ostaşului Necunoscut” din Parcul Carol I, de Ziua Unirii Principatelor Române.”



    Mesajul integral al președintelui României cu prilejul Zilei Unirii Principatelor:




    Și Premierul Marcel Ciolacu a fost prezent la ceremonia de la București de unde a transmis următorul mesaj:


    Dragi români, în urmă cu 165 de ani, pe 24 ianuarie, românii şi-au unit eforturile şi au pus bazele României ca stat naţional, unitar şi democratic. Şi atunci, mulţi s-au opus. Şi din afara ţării, dar şi din interior. Pentru interesele lor, ar fi fost mai bine ca românii să nu fie uniţi. Astăzi, la 165 de ani de atunci, România a intrat într-o nouă etapă a modernizării sale. O etapă care îi va permite să se dezvolte şi să crească la adevăratul său potenţial.”




    Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, s-a aflat la Iași pentru evenimentele care marchează Unirea Principatelor Române.


    Ne regăsim aici pentru a sărbători împreună 165 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească, la 24 Ianuarie 1859. Atunci când a avut obiective clare și un plan de țară, România a avut doar de câștigat. De aceea, cine înțelege cu adevărat istoria unui popor înțelege ce are de făcut în continuare. Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor din 1859, formarea României Mari în 1918 şi Revoluția din 1989 sunt momente ale unui singur destin istoric. Acest destin istoric înseamnă România occidentală, România europeană, România suverană și independentă. România își îndeplinește destinul istoric și este astăzi parte din lumea occidentală liberă. Prin efortul nostru, al tuturor, suntem stat membru al Uniunii Europene, suntem un aliat respectat în NATO și putem să ne apărăm cetățenii, într-o lume în care conflictele armate și economice se înmulțesc”, a spu șeful Senatului.


    Întreaga alocuțiune a președintelui Senatului poate fi citită pe site-ul Rador.



  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 22.01 – 28.01.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 22.01 – 28.01.2023

    Agiutoru tră păltearea facturilor


    Tru România ahurhi, săptămâna aesta, tipărirea cardurilor tru agiutorlu a pirsoanelor difavorizate tră păltearea utilităților la energie. Deapoa, di la 1 di scurtu, poștașllii români va s’bată tru ușile a aţiloru aproaoea 2,8 milioane di familii tra s’lă da cardul cari va s’poată s’hibă ufilisitu, ditu 20 di scurtyu, tră achitarea facturilor la curent şi căldură, sum tute formele ei di producere. Cardul va s’hibvă ancărcat cu 700 di lei (circa 140 di euro) reprezentânda prima tranşă a unui agiutoru total di 1.400 di lei tră tutu anul 2023. Adutemu aminti că păhadzlli la curent și gaze plăscăniră, creânda probleme maxus ti pirsoanili cu amintatiţi ñiţ. Ti atea, tră tuț muştiradzlli casniţ ditu România funcţionează un sistem di plafonare şi compinsare a păhadzloru.



    Creastirea economică și pistipsearea la români


    Ma multu di giumitate ditu români s’declară multu zñiipsiţ di creastirea a păhadzloru. Dimi, 28% spusiră ti păhadz, inflaţia şi utilităţile ca hiinda principalele probleme pi cari actuala cumănduseari a văsiliillei lipseaşti s’lu ndreagă, deapoa nivelu di bană, tiñiili di cafi mesu și pensiile. Un recent sondaj di opinie nica spuni că 75% ditu români sunt cu minduita că văsilia acăţă ună cali alătusită și maş 12% lugursescu că direcţia easti bună. Canda tra să-lli contradzăcă, Comisia Naţională di Strategie şi Prognoză estimă că România nregistră, anul tricut, ună creastire record a Produsului Intern Brut andicra di 2021 – di la aproximativ 240 la aproapea 290 di miliardi di euro. Comisia pruveadi, ama, tră 2023 ună ayăliseari a creastirii economiei la 2,8%, di la 4,9 tru anul precedent. Rata inflaţiei va să scăda semnificativ până la insita a anului la 8%, di la 16,4 procente tru 2022.



    Infecţii respiratorii multu ma pţăni tru România


    După ună creaștire tru prima parte a aluştui an, numirlu a infecţiilor respiratorii scădzu cabaia multu tru România. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, declara că ari nădie ca, anlu yinitoru, s’aibă ună altă abordare a vaccinarillei antigripale, cari s’ducă la protejarea a unui numir cât ma mare di persoane contra infecţiei gripale, cari adiuţi emu cazuri grave di lăndzidzări, emu moartea. El nica spusi că tră ună anvăleari vaccinală cari s’controleadză ună epidemie sezonieră di gripă lipseaşti s’hibă vaccinate pisti 3,5 milioane di persoane ditu categoriile cari prezintă riscuri. Ministrul Rafila easti cu minduita că România va s’intră pi un trend descendentu și va s’treacă ghini pisti actualul sezon gripal, cari tru aest an vini mult ma ayoñea andicra di añilli precedenţi.



    Un fapt divers cu impact social vărtosu


    Un incidentu tragic faptu tru Capitală, iu ună mulleari fu vătămată di ună haită di căñi, adusi diznău tru atenţia opiniei publice românești problema animalelor fără stăpân. Tu kirolu a săptămânăllei, criscură hăbărli mutrinda anchete şi controale, ama nitiunu căbătli nu fu aflatu. Căbatea easti arcată di la Autoritatea tră Supravegherea şi Protecţia Animalelor, ţi tăni di Primăria Generală, la Poliţia Locală a sectorului tru cari s’feaţi incidentul, acuzată că nu ş’feaţi borgea tra să-lli amendeadză pi atelli cari abandoneadză căñilli ică nu-lli sterilizeadză.



    Raport GRECO


    România implementă ică trată tru mod corespunzător majoritatea a recomandărilor ti prevenirea a corupţiillei tru arada a parlamentarilor şi a magistraţilor – lugurseaşti grupul di state contra corupţiei GRECO ditu cadrul Consiliului Europăllei. Tru un raport dat publicitatillei săptămâna aesta, organismul lugurseaşti că Bucureştiul lipseaşti, ama s’facă cama multu tu ligătură cu conflictili di interese şi introduţearea a regulilor legate di interacţiunea membrilor Parlamentului cu aţelli cari fac activităţi di lobby. Adoptarea a noilor legi ale justiţiei reprezintă jgllioati ninti şi di simasie, cari lipseaşti, ama adăvgarin şi pritu implementarea efectivă a noilor pruvideri – mai considiră GRECO.



    România și polimlu ditu Ucraina


    Pentagonul va s’ţănă ñilli di askirladz tră nai pţănu nica 9 meşi la baza românească Mihail Kogălniceanu, aproapi di conflictul ditu Ucraina, dimăndară oficiali americani citaţi di publicația The New York Times. La aestă bază ditu sud-estul a v4siliillei suntu arădăpsiţ, di veara tricută, circa 4.000 di militari ditu Divizia 101 Aeropurtată a SUA. Cara nai ma mulță militari xeñi aflați tru România tră anvărtuşearea a Flancului Estic aliat sunt americani, nu dipu ma ptăni suntu si francezi, canadieni, britanici, italieni, olandezi, polonezi i portughezi. Dimi, miniștrii di Externe francez, Catherine Colonna, și olandez, Wopke Hoekstra, fură călisiţ, viniri, tru România, tră s’veada trupile a văsiliiloru a lor di la Baza di la Cincu.



    164 di ani di la Unirea Principatilor Române


    Aoa şi 164 di ani, pi 24 di yinaru, Principatele Moldovei și Ţării Românești s’făţea ună sumu cumădusearea a idyiului domnitor – Alexandru Ioan Cuza, ditu videală istorică evenimentul politic hiinda lugursitu prima etapă tru thimilliusearea a statului unitar român modern, faptă tru 1918. Și anlu aestu, 24 Yinaru fu ună furñie di sărbătoare tru tută România. Tru tute garnizoanele iu suntu anălţati monumente dedicate a Unirillei Principatelor Române fură ceremonii militare, iara tru biseriţli ortodoxe fură oficiate slujbe di Te Deum. Epicentrul a manifestărlor fu Iaşi, un kiro ma ninti capitală a Moldovei, deapoa, tră un şcurtu kiro, una ditu aţeali dauă capitale a Principatelor proaspitu Unite.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Retrospectiva săptămânii 22.01 – 28.01.2023

    Retrospectiva săptămânii 22.01 – 28.01.2023

    Ajutor pentru plata facturilor

    În România a început, săptămâna aceasta, tipărirea cardurilor în sprijinul persoanelor defavorizate pentru plata utilităților la energie. Apoi, de la 1 februarie, poștașii români vor suna la ușile a aproximativ 2,8 milioane de familii pentru a le înmâna cardul care va putea fi utilizat, din 20 februarie, pentru achitarea facturilor la curent şi căldură, sub toate formele ei de producere. Cardul va fi încărcat cu 700 de lei (circa 140 de euro) reprezentând prima tranşă a unui ajutor total de 1.400 de lei pentru întreg anul 2023. Amintim că prețurile la curent și gaze au explodat, creând probleme în special persoanelor cu venituri mici. De aceea, pentru toți clienţii casnici din România funcţionează un sistem de plafonare şi compensare a prețurilor.

    Creșterea economică și încrederea la români

    Mai mult de jumătate dintre români se declară foarte afectaţi de creşterea preţurilor. De altfel, 28% au identificat preţurile, inflaţia şi utilităţile ca fiind principalele probleme pe care actuala conducere a țării ar trebui să le rezolve, apoi nivelul de trai, salariile și pensiile. Un recent sondaj de opinie mai arată că 75% dintre români sunt de părere că ţara merge mai degrabă într-o direcţie greşită și numai 12% consideră că direcţia este bună. Parcă pentru a-i contrazice, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a estimat că România a înregistrat, anul trecut, o creştere record a Produsului Intern Brut faţă de 2021 – de la aproximativ 240 la aproape 290 de miliarde de euro. Comisia prevede, însă, pentru 2023 o încetinire a creşterii economiei la 2,8%, de la 4,9 în anul precedent. Rata inflaţiei va scădea semnificativ până la sfârşitul anului la 8%, de la 16,4 procente în 2022.

    Infecţii respiratorii mult mai puține în România

    După o creștere în prima parte a acestui an, numărul infecţiilor respiratorii a scăzut substanţial în România. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că speră ca, anul viitor, să existe o altă abordare a vaccinării antigripale, care să ducă la protejarea unui număr cât mai mare de persoane împotriva infecţiei gripale, care produce atât cazuri grave de îmbolnăvire, cât şi decese. El a mai spus și că pentru o acoperire vaccinală care să controleze o epidemie sezonieră de gripă ar trebui să fie vaccinate peste 3,5 milioane de persoane din categoriile care prezintă riscuri. Ministrul Rafila este de părere că România va intra pe un trend descendent și va trece cu bine peste actualul sezon gripal, care în acest an a venit mult mai repede decât în anii precedenţi.

    Un fapt divers cu impact social puternic

    Un incident tragic petrecut în Capitală, unde o femeie a fost ucisă de o haită de câini, a readus în atenţia opiniei publice românești problema animalelor fără stăpân. Pe parcursul săptămânii, s-au înmulţit anunţurile privind anchete şi controale, însă niciun vinovat nu a fost identificat. Vina este aruncată de la Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor, ce aparţine de Primăria Generală, la Poliţia Locală a sectorului în care a avut loc incidentul, acuzată că nu şi-a făcut datoria de a-i amenda pe cei care abandonează câinii sau nu-i sterilizează.

    Raport GRECO

    România a implementat sau a tratat în mod corespunzător majoritatea recomandărilor cu privire la prevenirea corupţiei în rândul parlamentarilor şi a magistraţilor – consideră grupul de state împotriva corupţiei GRECO din cadrul Consiliului Europei. Într-un raport dat publicităţii săptămâna aceasta, organismul consideră că Bucureştiul trebuie, însă, să facă mai mult în privinţa conflictelor de interese şi introducerii regulilor legate de interacţiunea membrilor Parlamentului cu cei care fac activităţi de lobby. Adoptarea noilor legi ale justiţiei reprezintă paşi înainte importanţi, care trebuie, însă, urmaţi şi de implementarea efectivă a noilor prevederi – mai consideră GRECO.

    România și războiul din Ucraina

    Pentagonul va menţine mii de soldaţi pentru cel puţin încă 9 luni la baza românească Mihail Kogălniceanu, aproape de conflictul din Ucraina, au anunțat oficiali americani citaţi de publicația The New York Times. La această bază din sud-estul țării sunt staţionaţi, de vara trecută, circa 4.000 de militari din Divizia 101 Aeropurtată a SUA. Dacă cei mai mulți militari străini aflați în România pentru întărirea Flancului Estic aliat sunt americani, nu lipsesc nici francezi, canadieni, britanici, italieni, olandezi, polonezi ori portughezi. De altfel, miniștrii de Externe francez, Catherine Colonna, și olandez, Wopke Hoekstra, au fost invitați, vineri, în România, pentru a vizita trupele țărilor lor de la Baza de la Cincu.

    164 de ani de la Unirea Principatelor Române

    Acum 164 de ani, pe 24 Ianuarie, Principatele Moldovei și Ţării Românești se uneau sub conducerea aceluiași domnitor – Alexandru Ioan Cuza, din punct de vedere istoric evenimentul politic fiind considerat prima etapă în crearea statului unitar român modern, desăvârşită în 1918. Și anul acesta, 24 Ianuarie a fost prilej de sărbătoare în toată România. În toate garnizoanele unde sunt ridicate monumente dedicate Unirii Principatelor Române au fost ceremonii militare, iar în bisericile ortodoxe au fost oficiate slujbe de Te Deum. Epicentrul manifestărilor a fost la Iaşi, cândva capitală a Moldovei, apoi, pentru o scurtă perioadă, una din cele două capitale ale Principatelor proaspăt Unite.


  • Cum a fost sărbătorită Ziua Unirii Principatelor

    Cum a fost sărbătorită Ziua Unirii Principatelor

    Copia oficială a Convenţiei de la Paris din 1858, acordată Principatelor Române de către Imperiul Otoman, a fost expusă public, marți, pentru prima dată în România. Documentul reprezintă una dintre primele Constituţii ale românilor care au stat la baza Unirii Principatelor în anul următor – 1859 – la 24 Ianuarie. Acum 164 de ani, Moldova și Ţara Românească se uneau sub conducerea aceluiași domnitor – Alexandru Ioan Cuza, din punct de vedere istoric excepționalul eveniment politic fiind considerat prima etapă în crearea statului unitar român modern, desăvârşită, ulterior, în 1918



    Într-un mesaj, Familia Regală a României completează cronologia, amintind că, 7 ani mai târziu, în 1866, era proclamată prima Constituţie a statului numit România; 18 ani după Unirea Principatelor, în 1877, România devenea stat independent, iar după 22 de ani, în 1881 — regat.



    Și anul acesta, ziua de 24 Ianuarie a fost prilej de sărbătoare în toată România. Au fost numeroase ceremoniile militare în toate garnizoanele unde sunt ridicate monumente dedicate Unirii Principatelor Române. În bisericile ortodoxe, împlinirea a 164 de ani de la Unirea Principatelor a fost marcată prin slujbe de Te Deum, la sfârşitul cărora, timp de un minut, au răsunat clopotele.



    La București, au fost depuse coroane de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut, eveniment la care preşedintele Klaus Iohannis a declarat că reuşitele din 1859 constituie o lecţie de responsabilitate pentru toţi cei care continuă să clădească România europeană, modernă şi democratică.



    Dar, epicentrul manifestărilor prilejuite de Ziua Unirii a fost la Iaşi, cândva capitală a Moldovei, apoi, pentru o scurtă perioadă, una din cele două capitale ale Principatelor – Moldova și Ţara Românească – proaspăt Unite. Un concert de muzică populară, o paradă militară cu peste 300 de militari, o slujbă de pomenire la mormântul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la Mănăstirea Trei Ierarhi — sunt câteva din momentele ce au jalonat, la Iași, ziua de marți.



    Printre miile de persoane care au ales să sărbătorească acolo Ziua Unirii s-au numărat premierul Nicolae Ciucă şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu. Prilej pentru șeful Guvernului să afirme că rădăcinile României europene se regăsesc în Unirea de acum 164 de ani, un exemplu autentic de unitate a voinţei românilor, ce a deschis calea emancipării şi modernizării statului.



    De atunci, din 1859, până în zilele noastre, inconfundabilul leitmotiv al Zilei de 24 Ianuarie a rămas, însă, ʺHora Uniriiʺ – poezie compusă de Vasile Alecsandri, pusă pe muzica lui Alexandru Flechtenmacher, care se cântă și se dansează, cu mic, cu mare, în întreaga Românie.






  • Jurnal românesc- 24.01.2023

    Jurnal românesc- 24.01.2023

    Pe 24
    Ianuarie este sărbătorită Unirea Moldovei cu Ţara Românească sau Unirea
    Principatelor Române, eveniment politic petrecut acum 164 de ani, în 1859, sub
    conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza.     Din punct de vedere istoric, este
    prima etapă în crearea statului unitar român modern, proces desăvârşit în 1918,
    prin unirea tuturor Principatelor Române: Moldova, Ţara Românească şi
    Transilvania. Tot prin actul istoric de la 24 ianuarie 1859, noul stat
    România a fost pus pe harta politico-administrativă a Europei. Pentru a
    sărbători cei 164 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească, au
    fost organizate ceremonii militare şi religioase de Ministerul Apărării
    Naţionale, împreună cu autorităţi centrale şi locale, în toate garnizoanele
    unde au fost ridicate monumente dedicate Unirii Principatelor Române. De
    asemenea, în bisericile ortodoxe din România, împlinirea a 164 de ani de la
    Unirea Principatelor Române a fost marcată printr-un Te Deum, la sfârşitul
    căruia, timp de un minut, au răsunat clopotele.




    Palatul
    Cesianu-Racoviță din Bucureşti găduieşte pe 24 ianuarie, o expoziție istorică de
    o zi, cu ocazia împlinirii a 164 de ani de la actul istoric al Unirii
    Principatelor Române din 24 ianuarie 1859.     În premieră, sunt expuse pușca
    de vânătoare a înfăptuitorului Unirii Principatelor, domnitorul Alexandru Ioan
    Cuza și ceasul de trăsură a lui Mihail Kogălniceanu. Pușca de vânătoare a lui Alexandru Ioan Cuza a fost realizată la mijlocul secolului al 19-lea și
    poartă pe țeavă monograma princiară aurită a primului domnitor al statului
    național, România. Raritatea, cu mecanismul inscripționat Manufactura Română,
    reține atenția prin caracterul ei frust, în ciuda extinderii decorațiunilor.
    Arma este una de panoplie, dezactivată şi nefuncțională.

    Alături de puşca de
    vânătoare a domnitorului Alexandru Ioan Cuza se mai află expus ceasul de
    trăsură al lui Mihail Kogălniceanu, cel care a avut un rol major în
    desfășurarea evenimentelor de acum 164 de ani. Mihail Kogălniceanu a fost pe
    rând, deputat în Adunarea ad-hoc, fruntaș al mișcării Comitetului Unirii,
    prim-ministru al Moldovei, ministru de Externe și președinte al Academiei
    Române. Ceasul de trăsură al lui Mihail Kogălniceanu este o piesă de colecție,
    de secol 19, realizată din bronz și
    cristal și face parte dintr-o colecție privată.

    În expoziția istorică de o zi, din 24 ianuarie, de la Palatul Cesianu-Racoviță din Bucureşti, vizitatorii pot admira și un rar exemplar al Istoriei Valahiei și a Moldovei de Mihail Kogălniceanu, din 1837, care va fi scos la licitație pe 2
    februarie, alături de o impresionantă colecție de cărți rare, ediții princeps,
    documente istorice, hărți vechi sau fotografii de epocă ce ilustrează celebre
    personalități sau evenimente istorice. Tot în cadrul expoziţiei de la Palatul
    Cesianu-Racoviță, marți, 24 ianuarie, a fost programată şi proiectarea unei
    secvențe din filmul Rug și flacără, produs în 1980, care conține discursul lui
    Alexandru Ioan Cuza din 24 februarie 1862 când se aniversau 3 ani de la Unirea
    Principatelor Române și când s-a inaugurat Primul Parlament al României, iar
    oraşul București a fost proclamat capitala țării. În rolul domnitorului Al.
    Ioan Cuza este marele actor român Florin Piersic.




    O expoziţie
    de fotografii realizate în Ucraina de jurnalistul Radio România – Ilie Pintea şi de jurnalistul
    Agerpres – Cristian Lupaşcu este vernisată, pe 24 ianuarie la Muzeul de Artă
    din Cernăuţi, Ucraina.     Intitulată Războiul în 24 de clipe,
    expoziţia cuprinde 24 de imagini surprinse în timpul mai multor misiuni pe care
    cei doi jurnalişti le-au avut de la începutul războiului din ţara vecină
    României. Potrivit jurnalistului Radio România, Ilie Pintea, poveştile Ucrainei
    nu înseamnă doar război şi distrugere, ci şi viaţă şi speranţă, aşa cum se vede
    şi în fotografii. Expoziţia
    Războiul în 24 de clipe, va
    rămâne deschisă la Muzeul de Artă din Cernăuţi până pe 24 februarie, când se
    împlineşte un an de la invadarea Ucrainei de către Rusia.


  • Jurnal românesc – 24 ianuarie 2022

    Jurnal românesc – 24 ianuarie 2022

    Ministerul Culturii, prin instituțiile subordonate, printre
    care Muzeul Unirii din Iași, Palatul Alexandru Ioan Cuza din Ruginoasa,
    Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti, Muzeul Național de Istorie a
    României, Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa, Opera Națională
    București, Teatrul Național I.L. Caragiale din București, Teatrul Național
    din Timișoara, marchează anul acesta Unirea Principatelor Române, înfăptuită la
    24 ianuarie 1859, prin evenimente culturale precum expoziții, spectacole sau
    activități educaționale cu implicarea mai multor instituții de învățământ.


    Tot cu prilejul celebrării celor 163
    de ani de la Unirea Principatelor Române, mai multe clădiri vor fi iluminate, începând cu ora
    18:00, în culorile steagului național: Palatul Culturii din Timișoara, Muzeul
    Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa, Teatrul Național de Operetă și
    Musical Ion Dacian și Teatrul Național I.L. Caragiale București, Muzeul
    Național Constantin Brâncuși, Biblioteca Națională a României și sediul
    Ministerului Culturii.




    TNB-TV,
    canalul youtube al TNB, ne invită să urmărim, începând cu ora 18:00, conferința
    Interesul naţional şi actualitatea suveranităţii. Politica externă a României
    şi paradigma învingătorului, susținută de Bogdan Aurescu, în 2013, la Teatrul
    Național București.




    Tradiționalul turneu anual la Iași al
    Teatrului Național din Chișinău, organizat cu ocazia Zilei Unirii Principatelor
    Române, se desfășoară în zilele de 23 și 24 ianuarie, pe scena instituției
    ieșene de teatru. Anul acesta, turneul programat la Iași și la București face
    parte din proiectul care marchează sărbătorirea unui secol de activitate a
    Teatrului Național din Chișinău. La Sala Mare, a fost pus în scenă pe 23
    ianuarie spectacolul Hamlet în sos picant, în regia lui Alexandru Cozub. Iar
    pe 24 ianuarie, începând cu ora 19.00, spectatorii vor putea urmări Istoria
    comunismului povestită pentru bolnavii mintal, de Matei Vișniec, în regia lui
    Cristian Hadji-Culea, scenografia Adrian Suruceanu.
    Premiera spectacolului a avut loc anul trecut, iar deschiderea din toamnă a
    Reuniunilor Teatrelor Naționale Românești de la Chișinău a fost făcută cu
    acest spectacol.




    Lector
    doctor Adrian Bogdan Ceobanu, de la Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi, va susţine
    prelegerea cu titlul Marile Puteri şi Unirea Principatelor Române, în care va
    reliefa importanţa momentului istoric, rolul marilor puteri, scoţând în
    evidenţă contribuţia elitei politice şi culturale româneşti, alături de popor,
    în edificarea unirii Moldovei cu Ţara Românească, de la 1859. Înregistrarea,
    care va fi difuzată pe reţelele de socializare ale ICR Istanbul în perioada 24
    – 28 ianuarie, va fi tradusă şi subtitrată în limba turcă.




    Fratelli lontani, radici
    comuni, o inițiativă a Ligii Studenților Români din Străinătate – filiala
    Italia, în colaborare cu Repatriot, va fi promovată pe rețelele de socializare
    ale Accademia di Romania in Roma. Evenimentul constă într-un tur virtual în
    Piața Unirii din Iași, realizat pentru a (re)descoperi statuia marelui domnitor
    Alexandru Ioan Cuza, care va fi transmis luni, 24 ianuarie 2022, ora 19.00,
    însoțit de o prezentare. Turul are ca scop ilustrarea faptelelor lui Alexandru
    Ioan Cuza și prezentarea legăturilor dintre România – Italia. Vor fi evocate
    activitatea sculptorului Raffaello Romanelli, care a făurit în bronz celebra
    statuie din Iași, precum și contextul istoric în care a avut loc creația operei
    de artă. Evenimentul virtual va fi prezentat pe pagina de Facebook a LSRS
    Italia și va fi preluat pe pagina de Facebook a Accademia di Romania in Roma.




    Premiera mini-documentarului
    Proclamarea Unirii Principatelor – un tablou de Theodor Aman, care va explica
    publicului american circumstanțele unirii Moldovei și Țării Românești pornind
    de la viziunea plastică a unuia dintre întemeietorii picturii românești
    moderne, va putea fi urmărită luni, 24 ianuarie, ora 21.00 (ora României), pe
    rețelele de socializare ale ICR New York. Proiectul este realizat în
    parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României din București, textul și
    prezentarea video aparținându-i specialistei MNIR, dr. Cristina Păiușan-Nuică.
    Conceptul filmului este semnat de Bogdan Opreanu. De altfel un scurt material
    video despre lucrarea de pictură Hora Unirii de Theodor Aman, aflată în
    colecţia MNAR, va fi difuzat și pe reţelele de socializare ale IRCCU Veneţia.




    Ziua de 24 ianuarie este marcată în Municipiul Focșani și
    prin cea a de-a VI-a ediție,     cu
    un caracter simbolic, a Maratonului Unirii. Lungimea traseului
    este de 42 de km, alergându-se în mare parte pe granița existentă în
    anul 1859, între Moldova și Muntenia, despărțite de Râul Milcov. 8 maratoniști
    din Focșani, Brăila, Galați, Adjud, Brașov, Buzău și Sighișoara au fost
    invitați la Maratonul Unirii, eveniment în cadrul căruia Torța Eroilor, aprinsă
    în fața Mausoleului Eroilor din Focșani unde odihnesc 2262 de eroi căzuți în
    prima conflagrație mondială, este purtată în semn de respect pentru eroii
    Armatei Române căzuți în Primul Război Mondial și pentru militarii eroi care
    și-au dat viața pentru România în misiuni de luptă și pe câmpurile de
    instrucție.




    Pe perioada minivacanței, iubitorii
    sportului de iarnă au primit o veste bună. Mai multe pârtii din județul Cluj
    sunt deschise în ziua de 24 ianuarie, cele patru zone schiabile principale din
    județ fiind: Mărișel, Muntele Băișorii, Buscat și Feleacu.


    Iubitorii de schi din Vestul ţării au la dispoziţie una dintre cele mai
    spectaculoase pârtii din ţară: Semenic-Văliug. Pârtiile de schi de pe Semenic pornesc
    de la altitudinea de 1.410 metri, iar cel mai lung traseu coboară până în satul
    Văliug, la Casa Baraj. După coborâre, urcarea se poate face doar cu autobuzele
    puse la dispoziţie de Primăria Reşiţa. Pârtia Semenic-Văliug a fost utilizată
    de schiori şi în trecut, însă nu era un loc amenajat. Municipalitatea din
    Reşiţa, în colaborare cu Primăria Văliug şi Consiliul Judeţean Caraş-Severin,
    intenţionează să transforme locul într-un veritabil magnet pentru
    turişti.

  • Alocuțiunea susținută de Klaus Iohannis cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române

    Alocuțiunea susținută de Klaus Iohannis cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române

    Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut luni, 24 ianuarie 2022, o alocuțiune în cadrul ceremoniei organizate cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române. Evenimentul a avut loc la Monumentul Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I, București.

    Sărbătorim astăzi 163 de ani de la Unirea Principatelor Române, unul dintre proiectele definitorii pentru formarea statului național unitar român și un exemplu de maturitate, perseverență și efort de voință pus în practică de elitele politice ale ambelor principate române, a subliniat Iohannis.

    Șeful statului a subliniat și faptul că anul acesta Bucureștiul marchează și 160 de ani de când a devenit capitala Principatelor Române., a mai spus Klaus Iohannis, subliniind că este onorat să ia parte la evenimentul dedicat marcării acestui moment cardinal al istoriei noastre, în acest loc sacru, Mormântul Ostașului Necunoscut, simbol al sacrificiului suprem făcut de înaintașii noștri pentru independența, suveranitatea și unitatea de neam și țară a tuturor românilor.


    Unirea a reprezentat un ideal încă din timpul revoluției pașoptiste a continuat președintele României , și a prins contur prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, o strategie iscusită, generată de profundul patriotism şi de solidaritatea oamenilor politici ai vremii.

    Unirea de la 24 Ianuarie 1859 demonstrează cât de importantă este existența unui proiect care să coaguleze energiile poporului nostru. În vremuri complicate, românii au demonstrat că pot acționa cu o conștiință comună pentru îndeplinirea unui obiectiv istoric. Momentul de la 1859 ne prezintă imaginea unei clase politice vizionare, care și-a asumat o misiune extrem de dificilă. Fără a crea disensiuni pe plan extern, românii au utilizat în mod abil contextul internațional și au ales un domnitor care s-a ridicat la înălțimea acestui proiect ambițios.

    În scurta sa domnie, Alexandru Ioan Cuza a schimbat cursul istoriei și a reușit să consolideze Unirea prin crearea primului Parlament unic și a primului Guvern unic.

    El a fost cel care a pus bazele statului român modern, înfăptuind numeroase reforme în domenii esențiale precum armata, sistemul electoral, administrația publică, justiția, învățământul, agricultura ori sistemul fiscal.

    Totodată, Alexandru Ioan Cuza a obținut recunoașterea Unirii de către marile puteri și acceptarea acesteia ca un act definitiv și ireversibil, făcând cunoscut faptul că voința poporului român nu mai putea fi ignorată.

    Prin realizarea Unirii de la 1859, s-a demonstrat că unitatea etnică, lingvistică şi culturală trebuie urmată, firesc, de cea politico-administrativă, calea pragmatică în direcția consolidării puterii Principatelor Unite. În 1859, românii au ales să-și construiască viitorul în acord cu valorile și principiile europene, iar faptul că astăzi România este stat membru al Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice dovedește că, în pofida teribilelor încercări la care ne-a supus istoria, idealurile poporului nostru au rămas mereu aceleași – libertatea, democrația, unitatea națională și buna funcționare a instituțiilor statului.

    Un alt element important în procesul de afirmare a identității naționale a fost stabilirea drapelului de luptă pentru unitățile militare.

    La ceremonia de înmânare a noilor steaguri militare, Alexandru Ioan Cuza a sintetizat semnificația acestui simbol național, afirmând că steagul înglobează întreaga istorie a statului.

    Cu prilejul împlinirii a 163 de ani de la Unirea din 1859, șeful statului a decorat drapelul de luptă al Brigăzii 282 Blindată Unirea Principatelor, al Brigăzii 8 Rachete Operativ Tactice Alexandru Ioan Cuza și al Batalionului 284 Tancuri Cuza Vodă.

    Așa cum am dovedit de atâtea ori în momentele de cumpănă, vom continua să facem tot ce este necesar pentru progresul României, pentru apărarea valorilor democratice și pentru protejarea drepturilor și a libertăților fundamentale.

    La fel ca în perioada care a urmat Unirii Principatelor Române, avem astăzi instrumentele și resursele necesare pentru a moderniza România. Națiunea română este mai puternică atunci când este solidară și trebuie să prețuim lucrurile care ne unesc pentru a ne fi mai ușor să luptăm cu cele care ne dezbină.

    Să acționăm, așadar, zi de zi, cu aceeași tenacitate pentru consolidarea parcursului european și democratic al țării noastre!

    Vă mulțumesc și vă doresc multă sănătate! La mulți ani, România! La mulți ani, dragi români! , a mai spus șeful statului.

    Premierul României, Nicolae Ciucă a apreciat că actul
    istoric de la 24 ianuarie 1859 a fost rodul eforturilor neobosite ale elitei
    politice Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 a fost rodul eforturilor neobosite ale elitei politice a vremii, care s-au bucurat de înțelegerea pe care românii din Moldova și Țara Românească au arătat-o nevoii de modernizare (…) Prin tenacitate și unitate, românii au putut pregăti, apoi, Marea Unire, modernizând, construind instituții și mecanisme democratice, culturale, economice și financiare, consolidând armata care avea să lupte pentru independență și menținerea statalității, a transmis premierul.

    La rândul său,
    preşedintele Camerei Deputaţilor şi al PSD, din coaliţia la guvernare, Marcel Ciolacu,
    a subliniat că,     la 163 de ani de la Unirea Principatelor, românii au nevoie mai
    mult ca oricând de unitate şi stabilitate (…) Dezbinarea nu ne va salva în faţa provocărilor economice, sanitare şi de securitate, ci tocmai idealurile care i-au animat pe unioniştii de la 1859 şi care încă îi mai animă pe români! La mulţi ani, dragi români,

  • Unirea Principatelor Române

    Unirea Principatelor Române

    La începutul
    anului 1859 se așeza fundația României de azi. Era vorba despre dubla alegere a
    colonelului Alexandru Ioan Cuza, pe 5 și 24 ianuarie, ca principe al Moldovei
    și Munteniei, în capitalele celor două țări române. Persoana singurului
    principe era încununarea unui efort uriaș depus de cel puțin două generații de
    elite care au ales să construiască un stat român pe baza modelului european
    modern.


    Împreună
    cu istoricul Marian Stroia de la Institutul de Istorie Nicolae Iorga al
    Academiei Române am reamintit momentele cele mai importante ale acelui timp,
    internaționale și interne. Pentru
    spațiul sud-estic, cel mai important eveniment care are tangență directă cu
    situația Țărilor Române este războiul Crimeii dintre 1853-1855. Acest război a
    început odată cu ocuparea teritoriului românesc de către trupele ruse, între
    iunie 1853 și septembrie 1854. Era un pretext folosit de ruși pentru a presa
    Poarta otomană în acordarea de drepturi popoarelor creștine din Imperiul
    otoman. Practic, era un simplu pretext în tendința lor de expansiune către
    centrul și răsăritul Europei.


    Elita și
    societatea română se aflau prinse între trei imperii care nu îi doreau binele
    politic: Austria, Rusia și Imperiul otoman. Prin negocieri, elita a reușit să
    găsească pe cel favorabil intre ele. Marian Stroia. Se poate spune că, în general, Poarta otomană a fost mai
    receptivă la dorințele românilor și era mai puțin conservatoare decât Rusia.
    Toate tentativele de modernizare pe care românii le-au încercat după 1848 au
    beneficiat de sprijinul ei discret. În timp ce Rusia, de la capătul celălalt al
    eșichierului, a căutat să frâneze tentativele de reforme. În cursul domniei
    sale, colonelul Cuza a căutat să preîntâmpine orice situație primejdioasă în
    care s-ar putea pune tânărul stat român față de Rusia.


    Războiul
    Crimeii era pierdut de Rusia în 1855, iar pacea de la Paris din 1856 aducea
    mari noutăți cu privire la destinul istoric al spațiului românesc. Marian
    Stroia. După 1856 este un alt
    moment foarte important. Așa cum îi spusese Dumitru Brătianu fratelui său Ion
    C. Brătianu în 1849, atunci când Rusia va fi slabă, românii vor putea să-și
    îndeplinească obiectivele naționale. Cea mai importantă consecință a anului
    1856 a fost că din suzeranitatea turco-rusă asupra Principatelor, spațiul
    românesc intră în regimul protectoratului marilor puteri europene. Dintr-odată,
    situația politică se schimbă și se creează un cadru mult mai larg de desfășurare
    a energiilor politice interne.


    Pe plan
    intern, cele mai mari energii se descătușau. Partida unionistă, eurofilă, era
    cea mai vehementă. Ea va scrie momente remarcabile, subliniate și de Marian
    Stroia. Cele mai importante
    momente în spațiul intern românesc sunt alegerile Ad-hoc din 1857. Cu aceste
    ocazii sunt exprimate punctele de identitate politică ale națiunii române.
    Printre ele este foarte important de menționat, pe lângă autonomia politică,
    neutralitatea și separația puterilor în stat, problema fundamentală a prințului
    străin, văzut ca o condiție necesară în drumul spre independență a tânărului
    stat român. Era punctul 4 și nu era mai puțin important: aducerea la conducere
    a unui prinț străin. Etapa domniei lui Alexandru Ioan Cuza era o fază
    intermediară în drumul românilor spre obiectivul obținerii independenței
    naționale.


    Calculul
    geopolitic și strategic al elitelor române era simplu. Aflate la intersecția
    intereselor celor trei imperii, Moldova și Muntenia trebuia să caute sprijin în
    afara acestei zone de ciocnire a imperiilor. El a fost căutat și găsit în
    Franța, marele model al idelor moderne, purtătorul cel mai consecvent al
    mesajului universalități omului și al drepturilor sale. Istoricii sunt astăzi
    de acord că România este o creație a Franței. Marian Stroia. Un rol determinant în
    realizarea unirii și al drumului românilor către independență l-a avut Franța.
    Cuza a avut o formație occidentală. În 1845-1846 a absolvit Colegiul Stanislas
    din capitala Franței. Formarea lui și a întregii mișcări pașoptiste și
    unioniste a fost legată de Occident și cu prioritate de Franța. Sprijinul
    românilor cel mai improtant a venit din
    partea statului francez condus atunci de Napoleon al III-lea. Este un lucru
    asupra căruia nu există nici cel mai mic dubiu.


    Unirea a
    cerut sacrificii și ele ae fost făcut și de elite și de toți românii, după
    puterile fiecăruia. Însă exemplul a fost dat de elite, așa cum arăta și Marian
    Stroia. Majoritatea elitei române
    de atunci a fost animată de un dezinteres material și de un spirit patriotic
    ieșit din comun. Costache Negri, unul dintre apropiații lui Cuza și ambasadorul
    Principatelor la Constantinopol, a fost înmormântat pe cheltuiala statului,
    deci nici de înmormântare nu a avut bani. Iar când Ion C. Brătianu a plecat la
    Dusseldorf pentru a obține cadidatura lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen la
    tronul Principatelor a trebuit să-și vândă două moșii pentru a-și plăti drumul
    și șederea în reședința germană a Sigmaringenilor.


    Prin
    alegerea lui Cuza pe 5 și 24 ianuarie 1859, moldovenii și muntenii au mers în
    direcția europenizării lor. La o bifurcație de drumuri a istoriei, au știut să aleagă
    acea cale care să-i ducă mai aproape de idealurile vremurilor.

  • 162 de ani de la Unirea Principatelor Române

    162 de ani de la Unirea Principatelor Române

    Românii au marcat duminică 162 de ani de la Unirea Moldovei cu Muntenia, primul pas către făurirea statului unitar, desăvârşită în 1918. În Bucureşti şi în mai multe localităţi din ţară au avut loc manifestări restrânse, cu respectarea restricţiilor impuse în contextul pandemiei. Instituţiile de cultură din ţară au marcat momentul aniversar prin piese de teatru, dar şi prin concerte, cele mai multe transmise online.


    În toate bisericile Patriarhiei Ortodoxe Române (confesiune majoritară) au avut loc slujbe, iar Ministerul Apărării a organizat ceremonii militare la monumentele dedicate Unirii Principatelor. La Iaşi şi la Bucureşti, capitalele celor două provincii care în 1859 şi-au ales acelaş domnitor, pe Alexandru Ioan Cuza (1859 – 1866), au avut loc mai multe evenimente. În cadrul unei ceremonii militare în Capitală, au fost depuse coroane de flori la statuia domnitorului.


    Într-un mesaj transmis cu această ocazie, şeful statului, Klaus Iohannis, a spus că moştenirea lăsată de arhitecţii Unirii din 1859 reprezintă temelia solidă pe care trebuie continuată modernizarea României, una dintre direcţiile majore fiind consolidarea învăţământului românesc, pentru a oferi o educaţie accesibilă şi performantă.

    Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza ne aminteşte că puterea de a ne îndeplini obiectivele ca naţiune stă în unitatea noastră – a afirmat și premierul Florin Cîţu.

    Uniţi am obţinut garanţia parcursului euro-atlantic pe care România îl are de mai bine de un deceniu şi jumătate. Uniţi am demonstrat că putem opri grave derapaje, putem salva democraţia, atunci când o putere legitimă şi opresivă a acţionat împotriva propriului popor. Tot uniţi vom reuşi să protejăm sănătatea noastră a tuturor şi să redresăm economia după pandemie – a scris premierul pe o pagină de socializare.


    La 162 de ani de la acel moment, e timpul ca Unirea să fie desăvârşită prin a da Moldovei o infrastructură de transport, pentru a putea atrage şi mari investiţii, a declarat, la ceremoniile de la Focşani, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban.


    De fapt, la Iași, unde au lipsit discursurile şi spectacolele din alţi ani, dar şi tradiţionala Horă a Unirii, a avut loc un protest al Asociaţiei Împreună pentru A8, chiar înaintea manifestărilor restrânse. Protestatarii au cerut finanțarea și realizarea autostrăzii A8 Tg. Mureș – Iași – Ungheni.

    Am ales ziua Unirii, pentru că se cheamă Autostrada Unirii. Din păcate, ultimele mesaje sunt că nu se poate, că este un proiect greu, că nu ştim dacă vom reuşi până în 2030 să îl finalizăm. Noi vrem să prindem această autostradă în această viaţă.

    Autostrada A8 pentru Moldova este capitală. Ea reprezintă dezvoltarea regiunii în care trăim şi drumul nostru spre vest.


    Manifestări de Ziua Unirii Principatelor au avut loc şi în străinătate. Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun şi Institutul Limbii Române au organizat în mediul online Unirea Principatelor din 1859, un omagiu adus culturii române.

  • Jurnal românesc – 27.01.2020

    Jurnal românesc – 27.01.2020

    Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniţă, a participat la ceremoniile organizate la Chişinău cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române. Diplomatul a subliniat relaţiile deosebite dintre România şi Republica Moldova şi a rememorat importanţa evenimentului de acum 161 de ani. “E un moment definitoriu în istoria poporului român, în istoria României. Decizia de acum 161 de ani a fost la vremea ei una vizionară. Astfel s-au creat bazele României moderne”, a afirmat ambasadorul. La manifestările dedicate Unirii Principatelor Române au participat istorici, oameni de cultură şi elevi, care s-au adunat în faţa monumentului lui Alexandru Ioan Cuza, de pe Bulevardul Cuza Voda din Chişinău, au depus flori şi au interpretat cântece patriotice. Potrivit Radio Chişinău, Daniel Ioniţă a făcut referire şi la o eventuală unire a României cu Republica Moldova. “Unirea, dacă vreţi, o faceţi dumneavoastră! Noi, în România, nu avem o problemă cu asta. Dumneavoastră aici trebuie să vă lămuriţi ce anume vreţi”, a afirmat ambasadorul. El a precizat că ţara noastră a fost, este şi va fi alături de Republica Moldova şi o va susţine pe calea europeană.



    Unul dintre directorii festivalului One World Romania, Andrei Rus, participă la Festivalul Internațional de Film Documentar de la Budapesta, care are loc între 27 ianuarie și 2 februarie, la Cinema City Arena. Românul este invitat în calitate de membru al juriului alături de personalități marcante din lumea artei internaționale și din Ungaria. Manifestarea de la Budapesta prezintă unele dintre cele mai bune filme documentare şi pune la dispoziţia creatorilor o platformă pentru dialog cu publicul. Festivalul acordă premii substanțiale pentru producţiile încadrate în patru secțiuni tematice de filme documentare de lung metraj și patru categorii de scurtmetraje realizate de tineri cineaști. Reprezentanţa Institutului Cultural Român în capitala ungară este partenerul acestei a 6-a ediții a Festivalului Internațional de Film Documentar.



    Alianţa pentru Unirea Românilor, o entitate politică înfiinţată la 1 decembrie 2019 de fostul preşedinte al Platformei Unioniste “Acţiunea 2012”, George Simion, anunţă că s-a lansat şi în Italia, ţară care găzduieşte cea mai mare comunitate de români din diaspora, oficial peste 1,2 milioane. Reprezentanţii formaţiunii transmit că îşi propun să candideze la alegerile locale din Italia. Alianţa are deja filiale în regiunile Emilia-Romagna, Lombardia, Lazio, Marche, Piemont, Sicilia şi Toscana şi lucrează la constituirea de filiale în alte 13 regiuni ale Italiei. “Ne propunem să schimbăm politica pentru generaţiile viitoare (…) Avem o ţară de crescut, de reîntregit, de dezvoltat în aşa fel încât să fim toţi mândri de ea”, a declarat coordonatorul A.U.R. Italia, Victoria Grosu-Vremeş. Copreşedintele A.U.R., George Simion, a precizat că au fost înfiinţate filiale şi în Marea Britanie şi Spania şi că urmeză să fie constituite reprezentanţe în Germania, Elveţia şi Franţa.



    Regizorul de televiziune Lucia Hossu-Longin, creatoarea proiectului “Memorialul Durerii”, este invitat special al conferinţei “România dincolo de granițe”, care se desfăşoară la Bruxelles, pe 28 ianuarie. Cunoscuta autoare îşi va lansa cartea “Oameni mari care au făcut România Mare”, dedicată personalităţilor care au contribuit la Marea Unire din 1918. Evenimentul, organizat de European Centre for Romanian Unity în parteneriat cu Europanova și Liga Studenților Români în Străinătate, filiala Belgia, are loc la sediul Parlamentului European. În cadrul manifestării, jurnaliștii și activiștii basarabeni Alina Panico și Alexandru Rotaru vor discuta despre modalităţi prin care pot fi apărate la nivelul Uniunii Europene drepturile românilor de peste Prut și din regiunile istorice. Totodată, la sediul Europanova va avea loc premiera europeană a filmului documentar “Ambasadorul Vasile Stoica în America – slujind Unirea”, realizat de Lucia Hossu-Longin. Proiecţia va fi urmată de întrebări și discuții cu publicul.



    Relaţiile transfrontaliere dintre România şi regiunea ucraineană Transcarpatia s-au îmbunătăţit în ultima perioadă datorită desfăşurării unor proiecte sprijinite de Consulatul României de la Solotvino, care urmăresc îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonă. Este vorba despre proiecte sociale, a precizat consulul României la Solotvino, Florin Pârvu, în principal pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere în zona de frontieră, de protecţie a mediului pe râul Tisa şi de modernizare a unităţilor medicale din Sighetu Marmaţiei şi Transcarpatia. Demnitarul român a declarat că a încurajat mediul asociativ şi organizaţiile neguvernamentale, Consiliul Local şi instituţiile publice din România să participe la accesarea de fonduri europene şi a apreciat că toate iniţiativele aduc “un plus valoare” vieţii întregii comunităţi din Transcarpatia.

  • Retrospectiva săptămânii 19.01. – 25.01.2020

    Retrospectiva săptămânii 19.01. – 25.01.2020

    Preşedintele
    României în Israel


    Preşedintele României, Klaus Iohannis, s-a numărat printre cei
    aproape 50 de şefi de stat şi de guvern care au participat, în Israel, la
    forumul internaţional dedicat comemorării victimelor Holocaustului, organizat
    la 75 de ani după eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz. Preşedintele
    Iohannis a avut şi convorbiri bilaterale cu omologul său israelian, Reuven
    Rivlin, pe care l-a asigurat ca România va continua sa susţină
    prezervarea memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, prevenirea
    discriminării şi a oricărei forme de violenţă. Participarea
    preşedintelui la acest eveniment se înscrie în seria demersurilor întreprinse
    de statul român pentru promovarea valorilor europene, a toleranţei şi a
    respectului faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale – a precizat
    Administraţia Prezidenţială de la Bucureşti.



    Noii
    şefi ai Parchetelor


    Ministrul Justiţiei, Cătălin
    Predoiu, a anunţat propunerile pentru şefia celor mai importante Parchete din
    ţară. Acestea sunt Gabriela Scutea pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
    Casaţie şi Justiţie, cunoscut şi drept Parchetul General, Giorgiana Hosu pentru
    Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
    Terorism (DIICOT, parchetul antimafia) şi, respectiv, Crin Bologa, ca succesor
    al legendarei Laura Codruţa Koveşi, azi procuror general european, la Direcţia
    Naţională Anticorupţie. După avizul consultativ al Consiliului Superior al
    Magistraturii, decizia finală aparţine preşedintelui Iohannis, care poate
    refuza propunerile, motivat, o singură dată.



    Dispută
    asupra pensiilor speciale


    S-au extins protestele în magistratură faţă de posibila abrogare a
    aşa-numitelor pensii speciale. Numeroase instanţe din ţară, între care
    Tribunalul şi Curtea de Apel Bucureşti, au anunţat că îşi suspendă activitatea
    în sălile de judecată, pe termen nelimitat. Ar urma să se judece doar cauzele
    penale cu măsuri preventive, iar în civil doar urgenţele vizând minorii şi
    suspendarea provizorie a executării silite. La iniţiativa PSD, Camera
    Deputaţilor se va întruni în sesiune extraordinară, pentru a dezbate un proiect
    privind abrogarea pensiilor speciale, de care beneficiază şi magistraţii şi
    care nu se bazeaza pe principiul contributivităţii.La rândul său, premierul liberal Ludovic
    Orban a anunţat că PNL a luat deja decizia politică de a susţine ca pensiile să
    fie calculate doar potrivit principiului contributivităţii, cu excepţia
    pensiilor de serviciu ce se acordă cadrelor militare.
    Inspecţia Judiciară şi asocaţii profesionale ale breslei susţin că proiectul de
    eliminare a acestora încalcă ‘brutal’ principiile independenţei şi inamovibilităţii
    judecătorilor, articole din Constituţie, precum şi sentinţe ale CEDO.



    Militari
    români în teatrele de operaţii


    Diurnele
    acordate militarilor, jandarmilor şi poliţiştilor români care desfăşoară
    misiuni internaţionale în teatre de război ori misiuni de pace vor fi
    actualizate pentru a ajunge la acelaşi nivel cu cel al sumelor primite de
    personalul din statele aliate. Astfel, ofiţerii vor putea primi maxim 140 de
    euro pe zi, maiştrii militari 130 şi soldaţii 120 de euro. În situaţia în care
    partenerii externi sau structurile aliate care coordonează misiunile nu asigură
    drepturile poliţiştilor, jandarmilor sau militarilor români, aceştia vor
    beneficia de drepturile decontate de către statul român. Hotărârea de Guvern a
    fost iniţiată de ministrul de Interne, Marcel Vela, şi de cel al Apărării,
    Nicolae Ciucă. Aceştia au subliniat că, în ultima perioadă, contextul de
    securitate din teatrele de operaţii în care desfăşoară misiuni personalul român
    s-a modificat semnificativ şi au crescut riscurile la care sunt supuşi militarii.



    Seism
    la Senat


    Curtea
    Constituţională a României a stabilit, miercuri, că alegerea lui Teodor
    Meleşcanu în funcţia de preşedinte al Senatului este neconstituţională. După
    numerose amânări, judecătorii constituţionali au
    admis, în cele din urmă sesizarea făcută în acest sens de parlamentari de la
    ALDE, PNL, PMP şi UDMR. Un controversat veteran al politicii româneşti ante şi
    post-revoluţionare, Meleşcanu, care va împlini 79 de ani în martie, a devenit
    numărul doi în stat în septembrie anul trecut, la propunerea PSD, pe atunci la
    guvernare, cu toate că reprezentanţii ALDE, partid din care făcea parte, s-au
    opus acestei numiri.



    Aniversarea
    Unirii Principatelor


    Vineri
    – cea dintâi sărbătoare naţională, la împlinirea a 161 de ani de Unirea
    Principatelor Române. Pe 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza – ales, cu o
    săptămână înainte, la Iaşi, domnitor al Moldovei – a fost votat şi la Bucureşti
    principe al Ţării Româneşti (Valahia) şi proclamat conducător al Principatelor
    Unite. Domnia lui Cuza (1859-1866) a creat, prin reforme radicale, temeliile
    instituţionale ale României moderne, consolidate, ulterior, de regii Carol I şi
    Ferdinand, precum şi ale Marii Uniri de la 1918, când, la sfârşitul Primului
    Război Mondial, au intrat sub autoritatea Bucureştiului toate provinciile cu
    populaţie majoritar românească aflate, până atunci, sub ocupaţia imperiilor
    multinaţionale vecine.

  • 161 de ani de la Mica Unire

    161 de ani de la Mica Unire

    161 de ani de la Mica Unire prilejuiesc un
    dialog pe frecvențele RRI pe tema celor trei județe: Cahul, Ismail și Bolgrad,
    care la 1859 au intrat în componența noului stat România (Principatele Unite
    ale Moldovei și Țării Românești), căci reveniseră la Țara Mamă prin Tratatul de
    Pace de la Paris, din 1856, și care astăzi sunt parte componentă a Ucrainei.
    Interviu cu ing. Eugen Statnic, născut în Basarabia și stabilit în Germania,
    autor, între altele, al volumului Înstrăinarea Basarabiei, apărut anul trecut.


  • Românii sărbătoresc Unirea Principatelor

    Românii sărbătoresc Unirea Principatelor

    În fiecare an, pe 24
    ianuarie, românii din țară, dar și cei din afara granițelor, sărbătoresc Unirea
    Principatelor Române. În 2020 se împlinesc 161 de ani de la acest eveniment, care a prefaţat crearea statului naţional unitar    , marcat, în aceste zile, printr-o serie de evenimente
    culturale şi religioase.


    La Muzeul Naţional de
    Istorie poate fi vizitată micro-expoziţia ‘Mici însemne ale unor mari năzuinţe.
    Simboluri ale Unirii Principatelor în filatelie şi numismatică’. Printre
    exponate se numără o scrisoare francată cu marcă poştală din emisiunea
    ‘Principatele Unite’ din 1862, un timbru poştal cu efigia domnitorului
    Alexandru Ioan Cuza din 1865 sau două monede de 5 sutimi, din 1864, pe care
    apare şi inscripţia ‘PRINCIPATELE UNITE’.


    Şi Muzeul Naţional Cotroceni va fi
    deschis pe 24 ianuarie. În apartamentele pe care le-a ocupat domnitorul, pot fi
    admirate obiecte personale care au aparţinut familiei Cuza, documente
    originale, dar şi sabia de paradă, primită în dar de la principele sârb Mihail
    Obrenovici.


    Pe 24 ianuarie 1859, Alexandru
    Ioan Cuza – ales, cu o săptămână înainte, domnitor al Moldovei – a fost votat,
    în unanimitate, şi de Adunarea Electivă de la Bucureşti drept suveran al Ţării
    Româneşti şi proclamat domn al Principatelor Unite. A fost semnată astfel, de
    facto, unirea celor două principate locuite de români. Trei ani mai târziu, pe
    24 ianuarie 1862, cu sprijinul decisiv al împăratului francez Napoleon al
    III-lea, Unirea a fost recunoscută internaţional, iar statul a primit numele de
    România.


    Domnia de şapte ani a lui Alexandru Ioan Cuza a pus, prin reformele
    radicale promovate, temeliile instituţionale ale României moderne. Au fost
    adoptate Codul civil şi cel penal, amândouă de inspiraţie franceză,a fost creată o armată naţională, învăţământul
    primar a devenit obligatoriu şi au fost înfiinţate primele universităţi – în
    1860 cea de la Iaşi, care azi poartă numele lui Cuza, şi, patru ani mai târziu,
    cea de la Bucureşti.


    Prin reforma agrară,
    aproape jumătate de milion de familii ţărăneşti au fost împroprietărite cu
    terenuri obţinute după secularizarea moşiilor mănăstireşti. Adorat de ţărani,
    dar dezagreat de partidele politice, din cauza
    derapajelor sale autoritare, domnitorul a fost obligat să abdice şi să
    se exileze în 1866. I-a urmat pe tron viitorul Rege Carol I, din familia
    princiară germană Hohenzollern-Sigmaringen. Lunga domnie a acestuia avea să
    aducă României independenţa de stat faţă de imperiul otoman şi redobândirea
    Dobrogei, după războiul ruso-româno-turc din
    1877.


    În 1918, sub Regele Ferdinand, supranumit Întregitorul, procesul de constituire a statului
    naţional s-a încheiat prin unirea cu Patria Mamă a provinciilor istorice cu
    populaţie majoritar românească aflate, până atunci, sub ocupaţia imperiilor
    multinaţionale vecine – Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş,
    Bucovina şi Basarabia.

  • 160 de ani de la Unirea Principatelor Române

    160 de ani de la Unirea Principatelor Române

    Unirea Moldovei cu Muntenia de pe 24
    ianuarie 1859 a stat sub semnul voinței interne dar mai ales sub cel al
    conjuncturii internaționale. Proiectul național românesc nu poate fi privit în
    afara regândirii Europei. Una dintre explicații este intrarea Dunării, marele
    fluviu paneuropean, în atenția puterilor europene, a Franței mai ales și a
    Germaniei. Magistrala fluvială a Europei de la vest către est a fost reevaluată
    în imaginarul geografic și cultural. Dunărea trebuia să fie un fluviu al
    civilizației europene în care democrația, libertatea și emanciparea națiunilor
    de pe bâtrânul continent să domnească asupra despotismului oriental. Ofensiva
    Occidentului pentru eliberarea Dunării a avut ca efect unirea din 1859 și
    crearea României.


    Însă unirea Moldovei cu Muntenia, în
    special formula viitoare de organizare a statului român, a rezultat în urma
    unor vii controverse. Istoricii au arătat ca actul de pe 24 ianuarie 1859 a
    fost unul dificil, cu dileme identitare persistente pînă în perioada
    interbelică. Istoricul Adrian Cioflâncă afirmă că la sfârșitul anilor 1850 se
    întâlnesc două idei societale majore. În preajma anului 1859 se produce convergența a două teme de dezbatere:
    tema modernizării și tema unirii, care, până la revoluția de la 1848, circulau
    independent una de cealaltă. Pînă la 1859, unirea nu însemna neapărat
    modernizare, iar modernizarea nu implica automat unirea. După eșecul revoluției
    pașoptiste, energiile revoluționare s-au reinvestit într-un proiect politic ca
    unirea, subordonând acestuia proiectul modernizator. Acest proiect național
    cerea ca unitatea politică și cea națională să fie congruente. Unirea era vazută
    ca panaceu pentru toate problemele societății românești. Aceasta investiție
    disperată și supradimensionată explică aderența extinsă pe care acest proiect a
    obținut-o în epocă, dar și dezamagirile care au urmat. Unirea nu a adus automat
    o îmbunătățire a situației interne.


    Unii istorici consideră că
    expansiunea țaristă către sud-estul Europei, împreună cu anexarea Moldovei
    dintre Prut și Nistru de către Rusia din 1812, a fost unul dintre factorii care
    au făcut ca elitele moldovene să se gândească din ce în ce mai serios la
    varianta unirii cu Muntenia. Istoricul Andrei Cușco de la Universitatea de Stat
    din Chișinău este unul dintre cei care nu exclud acea posibilitate. Alternativele erau multiple,
    ceea ce s-a petrecut a fost doar una dintre alternativele posibile. Putem
    specula, luând în calcul acele alternative, ce s-ar fi întâmplat dacă ruşii ar
    fi anexat întreaga Moldovă? Nu este exclus ca întregul proiect naţional
    românesc să nu se fi cristalizat în formula pe care o cunoaştem azi. Este
    foarte puţin probabil ca ruşii să se fi oprit la Nistru, era limita pe care
    deja o atinseseră în 1792. Această versiune a evenimentelor a creat o dilemă
    pentru elite, mai puţin pentru populaţia din teritoriu. De la 1812 încolo,
    restul Moldovei a mers în direcţia unirii cu Muntenia tocmai ca o contrapondere
    faţă de Rusia. Cumva, anexiunea din 1812 a grăbit proiectul de unire a
    principatelor Munteniei şi Moldovei, şi din acest punct de vedere avem o
    consecinţă pozitivă. Dar din punctul de vedere al basarabenilor sigur că
    această versiune a desfăşurării evenimentelor a creat noi şi dificile
    complicaţii.


    Cum urma să fie organizat viitorul
    stat? Ar fi fost vorba despre o construcție centralistă, după model francez,
    sau una federală ori confederală, după model german? Aceste întrebări au
    frământat intențiile celor care voiau unirea, de-o parte și de alta a râului
    Milcov, și, în final, a câștigat centralismul. Adrian Cioflâncă. După 1859, în constituirea
    noului aranjament statal, s-a optat din punct de vedere politico-administrativ
    pentru o formula radical centralistă. Din punct de vedere cultural, s-a mers pe
    uniformizarea identitară. Dar centralismul nu era singura formulă organizatorică
    la îndemînă la începutul secolului al 19-lea. Separatiștii optau pentru o
    confederație, adică pentru un model statal care respecta identitățile și
    interesele regionale. Interesant este ca proiectele confederative au fost
    fabricate și colportate într-o primă fază cu precădere în mediile revoluționare,
    adepte mai târziu ale unirii. Federalismul era o încercare de a scoate identitățile
    naționale est-europene de sub controlul imperiilor și a le organiza ca noi
    formule politice. Înainte de 1859, au existat câțiva autori importanți de așa-numite
    politograme, cei mai mulți fiind unioniști, care au formulat argumente în
    favoarea descentralizarii administrative. I-aș menționa pe Mihail Kogălniceanu,
    Nicolae Suțu, Ion Heliade Rădulescu, Constantin Heraclide și, mai ales, Vasile
    Boerescu.


    Cele două tabere, unioniștii și
    federaliștii denumiți separatiști, au aruncat în luptă argumente puternice
    pentru opiniile lor. În timp ce unioniștii considerau că forma centralizatoare
    ar da coerență și forță viitorului stat, federaliștii credeau că puterea era în
    descentralizare care reprezenta egalitatea dintre cele două entități, Moldova
    și Muntenia, care formaseră statul. Adrian Cioflâncă. Cele două principate trecuseră deja, fiecare în parte,
    printr-un proces de centralizare care a culminat cu Regulamentele organice din
    1831-32. În momentul unirii, cu experiența politico-administrativă la îndemînă,
    singura practică cu oarecare tradiție era legată de centralism. Tema modernizării
    a făcut ca nou-formata comunitate să fie concepută pe fondul lipsei de
    dezbateri politice profunde privind organizarea internă a statului. În al
    treilea rând este vorba de presiunile și amenințările externe. Acțiunile
    centralizatoare cele mai importante din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza
    se suprapun celor pentru recunoașterea internațională a unirii.



    Pe 5 și 24 ianuarie 1859, la Iași și București,
    Alexandru Ioan Cuza era ales domn al Moldovei și Munteniei. A fost începutul a
    ceea ce se poate vedea azi.