Radio România Internațional

Tag: Unirea Principatelor Romane

  • Jurnal românesc – 25.01.2018

    Jurnal românesc – 25.01.2018

    Reprezentanţi ai Primăriei Chişinău s-au aflat,
    miercuri, la Iaşi, pentru a celebra, alături de autorităţile locale, 159 de ani
    de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române, dar şi 10 ani de la înfrăţirea
    dintre cele două oraşe. Primarul general interimar al
    Municipiului Chişinăului, Silvia Radu, a declarat că în acest deceniu a crescut
    numărul acţiunilor culturale, ştiinţifice dar şi parteneriatele educaţionale.

    Ea a subliniat, totodată, că prin deschiderea
    programelor europene de finanţare, în special la Programul Operaţional Comun
    România – Republica Moldova, autorităţile din Iaşi şi Chişinău pot începe să
    lucreze la proiecte comune de dezvoltare.

    Primarul interimar al Chişinăului a propus
    omologului ieşean lansarea unui parteneriat cultural între cele două oraşe,
    prin care ieşenii şi chişinăuenii să poată vizita în mod gratuit muzeele din
    oraşul înfrăţit.




    Vicepreşedintele Comisiei pentru
    politică externă a Parlamentului European, eurodeputatul Andi Cristea, a avut, în această săptămână, o întrevedere cu Iurie Leancă, noul vicepremier
    responsabil cu portofoliul integrării europene în executivul de la Chişinău. Cei
    doi au trecut în revistă evoluţiile din ultimele luni în ceea ce priveşte
    implementarea Acordului de Asociere UE-Republica Moldova. Totodata, Andi Cristea
    si Iurie Leancă şi au analizat elementele de interes pentru cooperarea comună -
    în special agenda Parlamentului European, dosarul Asistenţei Macrofinanciare
    oferite de UE, situaţia politică internă, realizarea reformelor asumate, mai
    ales cele din domeniul reformei justiţiei, şi consolidarea sistemului bancar.




    Preşedintele Klaus Iohannis a
    decorat, miercuri, delegaţia României la ‘Invictus Games Toronto 2017’, context
    în care a afirmat că membrii echipei sunt un exemplu de curaj şi fac cinste
    ţării. Şeful statului le-a urat membrilor echipei Invictus ca la competiţia
    care va avea loc în Australia, în anul Centenarului Marii Uniri, să reprezinte
    Armata şi naţiunea română, la cel mai înalt nivel. Căpitanul echipei României
    la Invictus Games, Laurenţiu Şerban, a declarat că delegaţia României a dovedit
    la aceste jocuri că sunt o echipă unită, ce a impus respect aliaţilor şi
    partenerilor.




    România deţine, pentru prima
    dată, calitatea de ţară parteneră şi de invitat de onoare la Târgul
    Internaţional de Turism FESPO Zurich, cea mai mare manifestare pentru public
    din Elveţia, cu un număr de 60.000 de vizitatori şi 600 de expozanţi.
    Evenimentul se desfăşoară în perioada 25 – 28 ianuarie 2018. Potrivit unui
    comunicat, Ministerul Turismului promovează destinaţiile turistice atractive
    ale României la acest târg în cadrul unui stand amenajat, cu o suprafaţă totală
    de 130 de metri pătraţi, ce are ca element fundamental o replică a porţii de
    intrare în cetatea Alba Carolina, marcând, în acest fel, importanţa istorică a
    Anului Centenarului. Cei care trec pragul standului României vor avea ocazia de
    a face o incursiune în timp, asistând la prezentări, atât pe suport
    informaţional, cât şi pe suport video, a celor mai importante momente istorice
    relevante pentru împlinirea celor 100 de ani de la Marea Unire. Ministerul
    Turismului îşi propune ca, împreună cu expozanţii din standul naţional, să
    prezinte o gamă variată de produse turistice care îi pot convinge pe călători
    să aleagă România pentru a-şi petrece vacanţele – pachetele de tip city break,
    turismul activ şi de aventură, circuite culturale, ecoturism, turismul balnear
    şi wellness.

  • Unire

    Unire

    Unirea într-un singur stat a fost dezideratul istoric al românilor. Sute de ani, în Evul Mediu mai ales, ţara românilor a fost împărţită în trei mari principate, Moldova, Muntenia şi Transilvania, cea din urmă aflată în posesia regatului maghiar sau a imperiului austro-ungar. Istoria a înregistrat şi două momente definitorii care au permis îndeplinirea acestui ideal. Revoluţia din 1848 s-a manifestat puternic şi în cele 3 principate române, lăsând urme clare în conştiinţa oamenilor. Unul dintre câştigurile acelui moment este curajul de a spune lucrurilor pe nume, astfel că generaţia revoluţionarilor de la 1848 şi cele care au urmat au afirmat cu mult curaj idealul de unire al poporului român. Mai întâi, prin unirea celor două principate, Moldova şi Muntenia. Războiul Crimeii, care a zguduit echilibrul marilor puteri europene, a adus pe tapetul internaţional dorinţa de unire a moldovenilor şi a muntenilor, care a devenit o problemă arzătoare.



    A urmat o perioadă scurtă, dar intensă, de afirmare a acestei situaţii, dar şi de maturizare a politicii româneşti din cele două capitale. La începutul anului 1859, marile puteri europene care decideau asupra soartei principatelor stabiliseră alegeri pentru domnitori, atât la Iaşi, în Moldova, cât şi la Bucureşti, în Ţara Românească. Momentul este tensionat, chiar periculos. Poziţiile pro sau contra se manifestă cu intensitate şi toată lumea ameninţă cu forţa. Unioniştii au trebuit să dea dovadă de mult curaj, dar şi de putere de decizie, manifestată în situaţii care se schimbau rapid. Nici alegerea lui Alexandru Ioan Cuza la Iaşi, care avea să devină primul pas al Unirii Principatelor, nu a fost simplă.



    La 5 ianuarie 1859, Cuza este ales domn al Moldovei, dovedindu-se a fi soluţia providenţială pentru o situaţie extremă, istorică. Pasul următor a însemnat alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi la Bucureşti, ca domn al Munteniei. Acest pas a fost realizat la 24 ianuarie 1859, prin votul Adunării Elective, constituită în conformitate cu toate deciziile necesare. Alegerea domnitorilor la Iaşi şi Bucureşti era reglementată de marile puteri şi nimic nu interzicea ca aceşti domnitori să fie una şi aceeaşi persoană. Ceea ce ar putea părea, acum, o glumă a fost de fapt o soluţie genială la o problemă apăsătoare care nu beneficia de înţelegerea Turciei şi a Austriei, două dintre puterile garante, care decideau asupra viitorului românilor.



    Susţinerea populară a fost uriaşă, observatorii timpului notând un vuiet de urale care s-a ridicat din oraşul Bucureşti în momentul anunţării dublei alegeri a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Unirea personală a celor două principate sub conducerea unui singur principe a fost acceptată, până la urmă, de toţi garanţii europeni, astfel că unificarea lor a continuat cu paşi profunzi şi clari, de-a dreptul administrativi. După 7 ani de domnie, Cuza a fost detronat, ducându-şi la capăt sacrificiul pe care l-a făcut pentru cauza unirii românilor. În locul lui a fost adus un domnitor străin, Carol de Hohenzollern, după o formulă evocată mereu ca finalizare de succes a unirii principatelor române.



    Documentele vremii vorbesc de patriotism în cel mai curat sens al său, de clarviziune şi sacrificiu, de pasiune şi emoţie maximă. Votul de la Bucureşti din 24 ianuarie 1859, care a realizat Unirea Principatelor, a adus lacrimi în ochii marilor bărbaţi ai neamului care luptau de la 1848 pentru acest deziderat. Unirea din 1859 a pus bazele constituirii unui stat puternic şi democratic care a devenit sprijinul moral şi efectiv al românilor care trăiau atunci în afara graniţelor Principatelor Unite. După 6 deceni, la 1918, alte generaţii au realizat unirea cu România a Transilvaniei, a treia mare provincie a românilor, aflată timp de secole sub stăpânire ungară sau austriacă. Se încheia, acum un secol, procesul istoric al unirii unui mare popor în frontierele statului propriu, un stat liber, cu o viaţă democratică şi modernă, România europeană de astăzi.

  • Cum a fost sărbătorită Unirea Principatelor

    Cum a fost sărbătorită Unirea Principatelor

    În ţară şi în comunităţile româneşti din
    diaspora a fost marcată, marţi, prin numeroase evenimente,
    împlinirea a 158 de ani de la Unirea Principatelor Române.

    Pe 24 ianuarie 1859,
    Alexandru Ioan Cuza – ales, cu o săptămână înainte, domnitor al Moldovei – a
    fost votat, în unanimitate, şi de Adunarea Electivă de la Bucureşti drept
    suveran al Ţării Româneşti şi proclamat domn al Principatelor Unite. A fost
    semnată astfel, de facto, unirea celor două state locuite de români. Trei ani
    mai târziu, pe 24 ianuarie 1862, Unirea a fost recunoscută internaţional, iar
    statul a primit numele de România. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a
    pus, prin reformele radicale promovate, temeliile instituţionale ale României
    moderne. În 1918, procesul de constituire a statului naţional s-a încheiat prin
    unirea cu Regatul României a provinciilor istorice cu populaţie majoritar
    românească aflate, până atunci, sub ocupaţia imperiilor multinaţionale vecine.

    Scena celor mai importante ceremonii a fost, ca de obicei, Iaşiul, vechea capitală a Moldovei. Mii de
    oameni au asistat, în aer liber, la un concert de muzică populară şi un Te Deum
    care au prefaţat discursurile oficialităţilor.

    În numele Guvernului, ministrul
    social-democrat al Culturii, Ionuţ Vulpescu, a spus că Unirea Principatelor e
    un exemplu de solidaritate şi consens, care ar trebui urmat şi de politicienii
    de azi: Avem de ales: continuăm cu un discurs al dezbinării şi al inculturii
    sinucigaşe sau facem o schimbare radicală în felul în care ne vedem noi toţi
    viitorul, relaţiile dintre noi, nevoia de solidaritate şi de proiect.

    Din opoziţie, vicepreşedinta Senatului,
    liberala Iuliana Scântei: Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie
    1859 a fost cel mai curajos act al statalităţii moderne româneşti şi al
    elitelor politice din Moldova şi Ţara Românească. Curajul şi viziunea unor
    oameni rămâne şi astăzi, la aproape 160 de ani distanţă, surprinzătoare, dar
    puternică.

    Şi la Arad,
    sute de oameni au marcat Unirea Principatelor printr-o gigantică horă.
    Gândurile lor s-au îndreptat şi spre Basarabia, provincia istorică românească
    anexată de sovietici în 1940 şi pe al cărei teritoriu a fost creată Republica
    Moldova de azi: Când cei care nu ne iubesc privesc
    ameninţător către Moldova, trebuie să dăm valoarea potrivită acestui
    eveniment. /     Pe viitor mi-aş dori din toată inima ca şi
    Basarabia să fie unită cu România, că am aşteptat destul, mulţi ani, ca să se
    întâmple lucrul acesta. Să ne bucurăm că Dumnezeu ne-a dat o ţară, un popor, o
    limbă şi dorim ca să binecuvânteze România în continuare.

    În numele
    Guvernului pro-occidental al Republicii Moldova, ministrul Culturii, Monica
    Babuc, a trimis, de altfel, un mesaj în care afirmă că limba, tradiţia şi
    cultura naţională comune contribuie la împlinirea marilor noastre vise.

  • Jurnal românesc – 24.01.2017

    Jurnal românesc – 24.01.2017

    Preşedintele Klaus Iohannis a
    declanşat, marţi, procedura pentru organizarea în România a unui referendum
    prin care cetăţenii să îşi exprime voinţa cu privire la continuarea luptei
    împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice. PSD,
    principala formaţiune din coaliţia la putere, spune că demersul preşedintelui
    Klaus Iohannis este politicianist, şeful statului sperând să recupereze din
    capitalul de susţinere afectat de pierderea scrutinului de către opoziţie.
    Aceasta, reprezentată de PNL şi USR, a anunţat că susţine iniţiativa
    prezidenţială de organizare a unui referendum. Amintim că, duminică, Klaus
    Iohannis a participat la un protest masiv organizat în Bucureşti împotriva
    schimbărilor pe care Executivul vrea sa le promoveze. Manifestaţii au avut loc
    şi în mai multe oraşe din ţară. Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, susţine
    că modificările sunt necesare pentru a rezolva supraaglomerarea penitenciarelor
    şi pentru a pune în concordanţă legislaţia cu decizii ale Curţii
    Constituţionale.




    Ministerul Afacerilor Externe a
    transmis, marţi, un mesaj cu ocazia împlinirii a 158 de ani de la Unirea
    Principatelor Române, considerată moment de referinţă al istoriei naţionale,
    pasul hotărâtor spre realizarea statului naţional unitar român. În fiecare an
    diplomaţia română onorează cu recunoştinţă unitatea de cuget şi simţire,
    spiritul naţional, devotamentul angajat în slujba constituirii şi consolidării
    unui stat puternic, recunoscut pe plan internaţional, principii care au făcut
    posibilă Unirea Principatelor Române prin dubla alegere a domnitorului
    Alexandru Ioan Cuza în Moldova şi în Ţara Românească. În plus, preluarea de
    către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, în ianuarie 2019, în
    contextul celebrării Centenarului Marii Uniri şi la împlinirea a 160 de ani de
    la Unirea Principatelor Române, pune în concordanţă acţiunea prezentă şi marile
    împliniri ale istoriei românilor, prin menţinerea vie a acestui spirit de
    unitate pentru înfăptuirea idealurilor naţionale.




    Ministrul român de Externe, Teodor
    Melescanu, s-a întâlnit, luni, la Bucuresti, cu omologul său din Republica
    Moldova, Andrei Galbur. Potrivit MAE, cei doi au discutat, în principal, despre
    dezvoltarea Parteneriatul Strategic bilateral. Teodor Meleşcanu a subliniat că
    relaţia cu Republica Moldova rămâne o prioritate de importanţă majoră a
    politicii externe a României şi a confirmat voinţa fermă a Bucureştiului de a
    sprijini în continuare parcursul european şi procesele de reformă promovate de
    Chişinău. De asemenea, sefii celor două diplomaţii au convenit, între altele,
    asupra reluării sedintelor Comisiei mixte interguvernamentale România -
    Republica Moldova pentru integrare europeană. Mai mult, cei doi demnitari s-au
    pronunţat în favoarea organizării, în primăvara acestui an, la Bruxelles, a
    unei reuniuni a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova
    (GAERM), în cadrul căreia să fie efectuată o analiză cuprinzătoare asupra
    evoluţiei parcursului european al Republicii Moldova.




    Institutul Cultural Roman a găzduit
    luni, la Bucureşti, o conferinţă de presă dedicată participării româneşti la
    Festivalul Internaţional de Film de la Berlin – Berlinala 2017. S-au discutat
    cu această ocazie importanţa cinematografiei româneşti şi locul acesteia în
    contextul internaţional. La ediţia din acest an a Berlinalei, desfăşurată între
    9 şi 19 februarie, România e reprezentată de lungmetrajul Ana, mon amour, în
    regia lui Călin Peter Netzer. Filmul e o adaptare liberă după romanul
    scriitorului Cezar Paul-Bădescu, Luminita, mon amour, o ironie la adresa
    lumii în care trăim. La Festivalul Internaţional de Film de la Berlin ţara
    noastră va fi de asemenea reprezentată de actorul Tudor Aaron Istodor, selectat
    în programul Shooting Stars, de şapte cineaşti la Berlinale Talents sau de
    proiectul Căprioara al lui Bogdan George Apetri, selectat să participe la
    Co-production Market. Vă reamintim, la ediţia din 2015 a Berlinalei, Radu Jude
    a primit Ursul de Argint pentru regie cu lungmetrajul Aferim!. În timp
    ce în 2013, Călin Peter Netzer, aflat în competiţie şi anul acesta, câştiga
    Ursul de Aur pentru pelicula Poziţia copilului.