Radio România Internațional

Tag: Uniunea Europeana

  • Asociere istorică la Uniunea Europeană

    Asociere istorică la Uniunea Europeană

    Foc verbal încrucişat, în prima jumătate a acestei săptămâni, între Statele Unite şi Rusia! Preşedintele american Barack Obama a ameninţat Moscova cu noi sancţiuni dacă aceasta nu va face în aşa fel încât să fie reduse tensiunile din estul Ucrainei, de care este bănuită că n-ar fi străină. Anterior, ruşii avertizaseră că vor adopta măsuri de protecţie dacă se va dovedi că acordurile de asociere ce urmează să fie semnate, vineri, între Uniunea Europeană, pe de o parte, şi Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, pe de alta, îi vor afecta economia.



    Republica Moldova şi Georgia vor semna acorduri de asociere şi comerţ liber aprofundat, în timp ce Ucraina — doar partea economică a documentului ale cărui capitole politice au fost semnate, deja, cu câteva luni în urmă. La Moscova, aceste documente sunt văzute ca un artificiu prin care cele trei state ies de sub sfera ei de influenţă. La Bruxelles, în schimb, extrem de ambiţioasele acorduri sunt catalogate drept istorice.



    Preşedintele în funcţie al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso: Prin această semnare, Uniunea Europeană se angajează solemn să stea permanent alături de Georgia, Republica Moldova şi Ucraina pe drumul care va duce la transformarea lor în democraţii stabile şi prospere. Acordurile cele mai ambiţioase negociate până acum de Uniunea Europeană urmăresc să aprofundeze relaţiile politice şi economice şi să integreze treptat cele trei ţări în piaţa unică europeană. Este important să precizez, din nou, că acordurile sunt pentru ceva şi nu împotriva cuiva. Nu urmărim să avem relaţii exclusive cu aceste ţări. Credem în societăţile şi în economiile deschise.



    La Chişinău, aflat la mai puţin de 500 de kilometri distanţă de Bucureşti, puterea pro-occidentală vede în semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană o mare victorie. Va reuşi, însă, acesta să aducă bunăstarea mult aşteptată de către cetăţenii majoritari românofoni ai ex-sovieticei Republici a Moldovei? Sau va rămâne doar în stadiul de hârtie semnată?



    Guvernul Republicii, susţinut constant de România în demersurile sale europene, consideră că este în interesul naţional să-şi consolideze relaţiile cu Uniunea. Pe termen lung, Moldova se vede chiar membră a ‘clubului’ comunitar. Până atunci, va trebui să construiască o Europă în miniatură la ea acasă, adică să creeze standarde europene de democraţie şi prosperitate pentru toţi cetăţenii săi.



    Acordul va favoriza o integrare europeană mai profundă atât din punct de vedere politic, cît şi economic. Va crea, în egală măsură, un cadru de cooperare în domenii precum comerţul, politica de securitate şi cultura. Într-un cuvânt, va ajuta la transformarea continuă a Republicii Moldova într-o ţară europeană modernă. Valabil — se speră — şi pentru Georgia şi Ucraina!

  • România ndrupaşti lârdzearea ali UE

    România ndrupaşti lârdzearea ali UE

    Avanpostu dit apiritâ ali Uniunii Europeanâ şi NATO, România easti sinfirisitâ ti lârdzearea câtrâ apiritâ a aiştor spaţii a libirtatil’ei şi a securitatil’ei. Prit boţli a Prezidenţiil’ei, Guvernului, ministerlui di Externi, Bucureştiul, ufiţial. fu un avucat consecventu ti apruchearea di structurli europeani şi euro-atlantiţi a fostilor ripubliţ sovietiţi cari aleapsirâ ti ampârţarea di Moscova şi trâ scara di valori occidentală.Un sinfer comparabil agiumsi tră diplomaţia română şi spaţiul a Balcan’ilor dit Ascâpitatâ, aputrusit, aoa şi dauă dechenii, di sândziroasili polimi dit fosta Iugoslavie şi cari, stabilizat tru aestu chiro, pari s-acaâţâ calea cătră normalitati.



    Virtual prezidenţiabil, premierlu Victor Ponta cilâstaseaşti, tru dosari mări di politică externă, prerogativă di arada tră şeflu a statlui.Tru aestu weekend, el câlisi tru Delta a Dunâl’ei omologil’i a lui dit trei stati cu nâdii ti apruchearea tru Uniuni, Ripublica Moldova (majoritar românofonă), Iurie Leancă, Georgia, Irakli Garibashvili, Sârbia, Alexanama Vucic, şi dauă membri, Slovacia, Robert Fico, şi Cehia, Bohuslav Sobotka. Nidimândatâ di cu chiro şi vinitâ pi napandica, andamusea s-ţânu ninti di programata simnari, pi 27 di cirişar, di cătră Chişinău, Tbilisi şi Kiev a acordurlor di asocieri şi di libirâ alâxeari cu UE.




    Moeabeţli dit Deltă avurâ tru amprotusa Parteneriatlu Estic ali Uniuni şi turlia concretâ tru cari statili membri pot s-andrupascâ imnaticlu european a candidaţlor. Amfitrionlu Victor Ponta nâpoi adusi aminti că: “România, ama şi alanţâ membri ali UE dit reghiuni, andrupăscu pân di mardzinâ şi tuti forţili tră imnaticlu european şi democratic ali Moldovă, ali Georgie, ali Ucraină. Suntu multi lucri pi cari putem s-li zburâm deadun ti integrarea europeană, ţi ari la thimel’iu lucărli buni pi cari li feaţiră România, Cehia şi alatusili pi cari noi li feaţim şi pi cari am umutea s-nu li facâ soţl’I a noştri dit reghiuni.”




    Tru numa ali administraţie pro-occidentalâ di Chişinău, premierlu Iurie Leancă haristusi a guvernului di Bucureşti ti agiutorlu ţi âl’i si deadi: “Ti furn’ia câ vinim aoa ti un chiro di aproapea dauă dzâli nâ da şi energhie pozitivă, ama şi moeabeţ multu hâirlâtiţi, ti furn’ia câ atumţea cându va s-agiundzem Bruxelles, tru dzuua di 27, nu maţi s-lu simnăm Acordul di asocieri, ama s-avem duri energhie, s-avem duri furteaţă tra s-nâ minăm tru yinitoarea hopă, bâgarea tru lucru a pruviderilor dit aestâ achicaseari di mari simasie tră yinitorlu ali Ripublica Moldova.” Hâirlaticâ tră candidaţl’ii ex-sovietiţ, andruparea a membrilor ex-comunişti ali Uniuni agiută, ama nu ndreadzi dosarlu ti integrarea a lor. Aestâ nu s-bagâ tru practico tru Deltă şi niţi barim Bruxelles, ca maşi prit reformili ţi s-fac Chişinău, Kiev şi Tbilisi.



    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Aniversări şi provocări

    Aniversări şi provocări

    Pentru români, 9 mai are o triplă semnificaţie – Ziua Victoriei împotriva Germaniei naziste, cea a Independenţei şi Ziua Europei — sărbătorită alături de celelalte 27 de state membre ale Uniunii Europene, organizaţie din care România face parte din 2007.



    În opinia şefului statului român, Traian Băsescu, principalul mesaj pe care Uniunea Europeană trebuie să-l transmită este acela de unitate, în contextul în care, în prezent, echilibrul dintre apărarea intereselor naţionale şi conservarea legitimităţii internaţionale este ameninţat. Traian Băsescu: Avem nevoie de unitate şi solidaritate, în interesul Uniunii Europene, atât pentru a contracara ofensiva partidelor populiste şi extremiste, cât şi pentru a ne apăra interesele faţă de agresiunile externe nu mai puţin importante care vin dinspre răsărit.”



    Vorbind, cu prilejul Zilei Europei, despre trecutul şi viitorul Uniunii Europene, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, amintea că ultimul deceniu de integrare europeană a fost marcat de realizări istorice, pornind de la extinderea Uniunii Europene, începând cu 2004, pentru a include ţări central şi est-europene, precum şi alte ţări din bazinul mediteraneean, dar şi de o serie de crize fără precedent. El a menţionat, în primul rând, criza legată de imposibilitatea de a ratifica noul tratat de funcţionare a Uniunii Europene, care a început în 2005 şi care a fost depăşită doar odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona din 2009. Din 2008, a urmat criza financiară – a adăugat preşedintele Comisiei Europene, amplificată ca urmare a efectului combinat al crizei datoriilor suverane, al crizei economice şi al celei sociale. Referindu-se la viitorul comunitar, José Manuel Barroso a remarcat cât de actuale sunt principiile enunţate în 1950, când s-au pus bazele Uniunii Europene: ”Trebuie să construim poduri prin care să legăm trecutul de viitor, păstrând valorile noastre comune. O comunitate care s-a născut din dorinţa oamenilor de a construi o Europă paşnică, liberă şi unită. Procesul de integrare europeană este unul dinamic şi care a făcut faţă multor crize în ultimii zeci de ani, pe principiul progreselor pas cu pas pentru că, într-adevăr, aşa cum spunea şi Robert Schuman, Europa nu se construieşte dintr-o dată sau după un plan unic, ci prin realizări concrete care să creeze solidaritate. Suntem într-un moment în care Uniunea Europeană nu mai poate progresa prin consens implicit, prin metode tehnocrate, birocratice sau chiar diplomatice. Avem nevoie de metode democratice pentru construirea unui spaţiu european pentru cetăţeni.”



    José Manuel Barroso s-a pronunţat, pe de altă parte, pentru o dezbatere reală privind viitorul Uniunii, pentru că, spune preşedintele Comisiei, suntem martorii unor fricţiuni între nord şi sud, între săraci şi bogaţi, între ţări debitoare şi ţări creditoare, între centru şi periferie. Oficialul european a vorbit şi despre noile provocări, generate de evenimentele din Ucraina, catalogate de preşedintele Comisiei Europene drept probabil cea mai mare provocare la adresa securităţii şi păcii în Europa de după căderea cortinei de fier şi a Zidului Berlinului”. Anexarea Crimeei de către Rusia şi situaţia tot mai alarmantă din estul Ucrainei domină agenda de fiecare zi a politicii externe. Ştirile din zonă, tot mai îngrijorătoare, indică o falie tot mai profundă între Moscova şi Occident. Iar sancţiunile instituite împotriva Rusiei ca represalii au rămas fără efectul scontat.



    Între timp, spune Cătălin Harnagea, fost director al Serviciului român de Informaţii Externe: Sigur că se încearcă, după cum observăm, vizitele din ce în ce mai dese pe, hai să îi spunem, aliniamentul NATO estic – şi în Polonia şi în România – multor persoane, multor oficialităţi, multor organizaţii care au un control şi au o potenţă militară. Este un du-te-vino nu neapărat diplomatic, dar un du-te-vino care arată interesul şi, mai ales, decizia pe care cel puţin Washingtonul a luat-o în faţa acestei ameninţări, fiindcă totuşi este o ameninţare din partea Rusiei, ceea ce Washingtonul nu credea că o să se întâmple după 1990, fiind ocupat cu alte conflicte, cu alte războaie, cu alte interese. S-a întâmplat şi, pus în faţa faptului împlinit, va reacţiona şi se vede că reacţionează. În acest caz şi în acest moment, România are o poziţie privilegiată de care trebuie să ţină cont fiindcă, împreună cu Polonia, ea poate forma, desena un aliniament militar cel puţin în faţa unui conflict sau în faţa unui pericol dinspre est, oricare ar fi acela.”



    Republica Moldova, considerată un jucător-cheie în această parte a continentului, va semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană pe 27 iunie. Anunţul a fost făcut la Chişinău de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, iar evenimentele din Ucraina se pare că au avut şi ele rolul lor în accelerarea apropierii Chişinăului de Bruxelles.

  • Discurs despre starea Europei

    Discurs despre starea Europei

    Uniunea Europeană trebuie să-şi consolideze fragila redresare economică, în condiţiile în care cel mai mare risc ce planează asupra blocului comunitar este politic. Pe această idee şi-a centrat presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, discursul despre starea Uniunii, rostit la Strasbourg, în faţa parlamentarilor europeni, ultimul înaintea alegerilor din 2014 pentru un nou legislativ comunitar.



    Barroso a apărat măsurile adoptate de Uniunea Europeana, despre care a spus că a realizat un “contraatac” împotriva crizei financiare, economice şi sociale începute în urma cu cinci ani. Faptele — a subliniat preşedintele Comisiei – ne arata ca eforturile noastre au început ca convinga. El a evocat progresele obtinute în statele care au beneficiat de asistenţă financiară, precum Grecia, Irlanda, Portugalia si Spania. Barroso a avertizat asupra riscului delăsării, în contextul unui şomaj record, şi a cerut constanţă în actiune. Redresarea economică este foarte aproape. Asta ar trebui să ne determine să menţinem ritmul eforturilor. Le datorăm acest lucru celor 26 de milioane de şomeri”, a declarat Jose Manuel Barroso în faţa eurodeputaţilor. Zona euro a revenit la crestere în primăvara acestui an dupa cea mai lungă perioadă de recesiune din istoria ei, provocata de criza bancara si cea a datoriei, care au ameninţat serios moneda unică. Barroso a avertizat, însă, ca pietele financiare nu sunt înca pe deplin convinse ca Europa a depaşit definitiv impasul. Din acest motiv, tot ce pune la îndoiala reformele va fi imediat sanctionat, în special de catre pietele financiare.



    Una din problemele Uniunii este coerenta, nu numai în luarea deciziilor, dar si în aplicarea lor, a recunoscut preşedintele Barroso. El îndemnat la adoptarea bugetului UE pentru 2014-2020 de catre Parlament si la atingerea unor progrese în crearea unei uniuni bancare, care reprezinta cheia pentru stabilizarea sistemului financiar. Blocul celor 28 trebuie sa finalizeze acest proiect si sa se asigure ca nu contribuabilii vor fi cei care sa plateasca atunci când bancile dau faliment.



    În plan politic, şeful Comisiei a pledat din nou în favoarea unui mecanism care să protejeze valorile fundamentale ale Uniunii Europene. Presedintele Comisiei Europene nu putea ocoli, în discursul său, dosarul sirian. Jose Manuel Barroso a apreciat ca recurgerea la arme chimice în Siria trebuie sa fie condamnata si necesita un raspuns puternic. Presedintele Comisiei a salutat propunerea de neutralizare a stocului de arme chimice siriene. Uniunea — a subliniat Barroso — consideră ca o solutie politica este singura care permite instalarea pacii durabile pe care o merita poporul sirian.

  • Europa noastră – 7.09.2013

    Europa noastră – 7.09.2013

    La sfârşitul acestei săptămâni, importanţi lideri ai planetei s-au reunit în cadrul summitului G20 ce a avut loc la Sankt Petersburg, pe 5-6 septembrie. Uniunea Europeană, reprezentată de preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso şi preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy a susţinut creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă ca priorităţi numărul 1 pe agenda de lucru a summitului G20.


  • Românii, printre cei mai optimişti europeni

    Românii, printre cei mai optimişti europeni

    Membră a Uniunii Europene din 2007, România rămâne printre cele mai optimiste ţări în ceea ce priveşte viitorul blocului comunitar.



    Un Eurobarometru dat publicităţii la începutul acestei săptămâni arată că 62% dintre români au opinii optimiste, acest procent plasându-i pe a şasea poziţie, după danezi, estonieni, lituanieni, maltezi si polonezi. De cealaltă parte, cei mai mulţi pesimişti sunt, fără nicio surpriză, în statele care au beneficiat de planuri internaţionale de susţinere — Grecia, Cipru şi Portugalia — planuri care au venit însoţite de măsuri de austeritate.



    Publicat cu zece luni înainte de alegerile pentru Parlamentul European, eurobarometrul relevă că România este pe locul patru în UE din punctul de vedere al creşterii gradului de informare privind modul în care sunt aleşi eurodeputaţii, proporţia celor care ştiu acest lucru crescând cu 5%. De asemenea, uniunea economică şi monetară este mai populară în România decât în state din zona euro ca Spania, Portugalia şi Cipru, şi este privită mult mai bine decât în ţările nemembre.



    Sondajul mai arată că peste doua treimi dintre europeni cred că vocea lor nu contează în Uniunea Europeană, acesta fiind cel mai ridicat nivel din toamna lui 2004, când a fost pusă întrebarea pentru prima dată. Această tendinţă de creştere se remarcă începând din primăvara lui 2009, iar opinia este larg răspândită în Grecia (89%) şi Cipru (89%). Procente foarte mari regăsim şi în Portugalia, Italia şi Spania. Dar şi în România, unde procentul celor care cred că vocea lor nu este ascultată în Uniune se ridică la 71%. Potrivit Eurobarometrului, procentul de euroscepticism este în creştere – 60% dintre cetăţenii europeni tinzând să nu mai aibă încredere. În acelaşi timp, peste jumătate dintre români declară că se simt cetăţeni ai Uniunii Europene, dar situaţia este diametral opusă în Bulgaria, Cipru sau Grecia. Deţinerea unei monede unice întăreşte, într-o oarecare măsură, acest sentiment al apartenenţei – 64% dintre persoanele interogate din zona euro se simt cetăţeni comunitari, faţă de doar 57% în afara zonei euro.



    Percepţia situaţiei economice naţionale rămâne stabilă, răspunsurile pozitive situându-se, însă, la un nivel foarte redus. Cele mai importante probleme cărora românii spun că trebuie să le facă faţă în prezent sunt situaţia economică (44%), creşterea preţurilor (35%) şi şomajul (33%).



    Pe de altă parte, majoritatea europenilor consideră, că drepturi, precum cel la libera circulaţie, reprezintă principalele avantaje ale construcţiei europene. Şase cetăţeni din zece doresc să afle mai multe despre drepturilor lor, dar mai puţin de jumătate ştiu în ce constau aceste drepturi.