Anaparti di iti conceptu politic ili caftari istorico-militară, Europa easti un continentu unitar. Di furn’ia a dimensiun’ilor cari fac dit el nai cama n’iclu continentu, Europa da izini tra una banaă cu multă aprucheari a tutulor banatorlor a l’ei. Distanţili suntu n’t, tru comparaţie cu alti continente ica nica si stati, fenomenili meteorologice agiungu ayon’ia şi cabaia lişor dit una vasilie tru alta. Putem s-na minduim că tamam aesti elemente geografice featira ca Europa s-hibă un di nai ma dezvoltate spaţii a lumil’ei, cu una evoluţie istorică varoasă nica şi debordantă, cu multi elemente di centralitati la scară universală. Ti atea, ideili unificatoare dit Europa loara, tru kirolu civilizat, forma a unui proiectu integrator cari s-da izini colaborarea anamisa di populi şi vasilii, cu tanearea a specificlui naţional.
După secoli di confruntari maxus sândziroasă, Europa agiundzi conştientă di esenţa economică a banal’ei a l’ei şi ş-pripune s-facă tamam dit aestu element factorlu di thimel’iu a irinil’ei şi ali unitati pi Auslu continentu. Di aproapea 7 dechenii, vasiliili europene imagineadză mecanismi cari s-la da izini colaborarea tut ma accentuată şi ma hairlatică. Tuti aurhira cu apelu al Robert Schuman şi dusi ma largu cu akicasearea deadun a lumakiloru economiti cari fătea di cabili polimlu. Atumtea, tru an’il’i 50 dit secolu ti tricu, eara zborlu di cărbuni şi cileki. Deapoa isi tru videala atomlu, iara bagarea deadun agiumsi politică economică. Proceslu fu ahandusitu, nica si pritu thimil’iusearea a nascantor instituţii comunitare, iara polititli comune ahurhira să spuna şi tra domenii cari nu au un conţinut economic orlea zorlea.
Practic, iti domeniu a banal’ei poati s-hiba obiectul a unei colaborari niacumtinata fapta pi nivel di politică europeană comună. Europa comunitară agiundzi s-hiba un organismu integrat cu mecanismi comune cari na da izini să zburam di una ahandusiri a integraril’ei europene. Tru idyiul kiro, s-feati una lardzeari semnficiativă a organizaţiil’ei cari avea, iniţial, masi 6 membri. Easti cadealihea, anlu ti tricu na adusi şi situaţia ti nipistipseari altaoara ti ieşearea dit organizaţia europeană. Ica barimu iniţierea a aistui proces, prit un referendum cari apufusi ca Regatlu Unit ali Mari Britanii şi a Irlandal’ei di Nordu s-facă calea napoi. Anaparti di tuti aspectili ti vrea u lundzeasca dezbaterea di cata Brexit, s-cundil’em că el scoasi tru videala şi un singir di observaţii tra yinitorlu a atilor cari armân tru Uniunea Europeană. Easti zborlu, cadealihe, di dutearea ma largu a polititlor integratoari, ti au scupolu s-creasca hairea a gaeretlot naţionali i comunitare.
Până tru soni, Europa easti un continentu n’ic cu una remarcabilă unitati şi dukim tuti aesti aca nu him nai cama cu masturlachi tru lucru i şi filosofii comunitara. Aca nu stim cu ocl’i ncl’isi istoria a construcţiil’ei europeani şi agarsim kirolu anda noi, român’il’i, na ndridzeam şi aveam vrearea tra aderarea la Uniunea Europeană, dukim unitatea a continentului a nostru cu cafi un di tu ateali 4 anotimpuri. Fenomenili meteorologice nu acata tru isapi sinurili apufusiti di oamin’i şi, cum niti sinurli naturale nu para s-andamusescu tru Europa, sa spun cu una remarcabilă unitati şi rapiditati la scara a continentului tut cu tut.
Nu acata niti desi respectivlu spaţiu fati parti ica nu dit Uniunea Europeană, niti desi intra dit ahurhita ica ma amanat tru aestă organizaţie. Nu acata niti desi vasilia fu aprukeata tru spaţiul Schengen ică nica easti ţanută nafoară, niantimil’eatut, cum easti cazlu ali Românie. Dukim aesta unitati europeană nica s-tru aesti dzali cându fenomenili meteorologice vartoasi şi evidenti, cum suntu tufanea şi neaua, s-dukescu pisti tut, di la Atlantic la Urali, dit nordul cum ti s-hiba ngl’itatu di tu maredzin’il’i ma caldi ali Meditearana. Aşi că putem sa spunem că, ma s-hiba di iarna vrea s-hiba una politică europeană, vrea s-hiba una exemplară, una di nai cama coerente, vartoasi şi unitari.
Autor: Marius Tiţa
Armanipsearea: Goga Nacu
