Radio România Internațional

Tag: vacanță

  • Câştigătorii concursului „Vacanţă în Bistriţa Năsăud”

    Câştigătorii concursului „Vacanţă în Bistriţa Năsăud”


    Dragi prieteni, Radio România Internaţional v-a invitat până la 15 iulie 2016, data poştei, să participaţi la un concurs de cultură generală cu titlul “Vacanţă în Bistriţa-Năsăud”. A fost un concurs dedicat unuia dintre judeţele din nordul României, cu potenţial turistic foarte mare, cu locuri deosebite, cu atracţii culturale, istorice, naturale de mare valoare.



    Concursul a trezit interesul dvs. şi am primit 352 de răspunsuri corecte şi complete. Vă mulţumim şi vă invităm să participaţi şi la alte concusuri.



    Marile Premii vor fi câte o excursie de 8 zile (7 nopţi) cu pensiune completă, în perioada 15-30 septembrie 2016, pentru 2 ascultători RRI, în judeţul Bistriţa-Năsăud, mai precis în Municipiul Bistriţa, la Piatra Fântânele (Hotel Castel Dracula) şi la Colibiţa, pe malul lacului artificial de acumulare omonim. Pentru cei care nu câştigă Marile Premii vom avea premii şi menţiuni în obiecte, oferite de partenerii concursului. Ca de obicei va trebui să vă asiguraţi pe cont propriu transportul internaţional până în România şi, dacă este necesară, viza pentru România.



    Concursul a fost sponsorizat de Hotel Castel Dracula, din Piatra Fântânele, Hotel Coroana de Aur, din Bistriţa, şi Fishermans Resort, din Colibiţa. Concursul a fost sprijinit de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Primăria Municipiului Bistriţa, Protopopiatul Ortodox Român Năsăud, Uniunea Artiştilor Plastici din România – Filiala Bistriţa, Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz Băi, Fundaţia Culturală “Societatea de Concerte” Bistriţa şi de ziarul “Răsunetul”, din Bistriţa.



    Din emisiunile RRI, de pe site sau profilurile Facebook, Twitter, Google+ şi LinkedIn aţi putut afla răspunsurile la întrebări.



    Concursul s-a încheiat la 15 iulie, data poştei. Până să aflaţi cine sunt câştigătorii, vă reamintim întrebările la care v-am invitat să răspundeţi:



    – Care este reşedinţa judeţului Bistriţa-Năsăud? Răspuns corect: Municipiul Bistriţa.


    – Cum se numeşte lacul de acumulare artifical pe malul căruia se află pensiunea unde vor fi găzduiţi câştigătorii concursului? Răspuns corect: Lacul Colibiţa.


    – Ce personaj celebru, de roman şi film, îşi leagă numele de Bistriţa-Năsăud? Răspuns corect: Dracula.



    Acum putem derula lista câştigătorilor.



    Cele 40 de Menţiuni au revenit ascultătorilor sau utilizatorilor de Internet: Vitaliy Yefimenko şi Marina Kvetko, din Belarus, care au scris Secţiei Române în limba română, Dieter Langguth, din Germania, Yasmany Machado McCarthy, din Cuba, Juan Franco Crespo, din Spania, Paulo Roberto Angélico şi soţia sa Elizabeth Krause din Brazilia, Salim Sabah Al-Saray, din Irak, Sami Ahmad Mosad, Egipt, Jamilla Bekkai, din Maroc, care a scris Secţiei Franceze, Nikolai Larin şi Ivan Lebedev, ambii din Rusia, Jin Tao, Wu Xuan, Ji Yuan, Kevin Zhao, Gong Yudie şi Jiang Tao, toţi 6 din China, Ileana Petitti, Sara Souberan, Roberto Carrus, Diego Sinis, Bruno Feruda şi Cesare Cadeddu, toţi 6 din Italia, Keith Simmonds, din Franţa, ascultător al programelor în engleză, Roberta Selesky, Pruit Hall şi Lee Ri, toţi 3 din SUA, Henk Poortvliet, respectiv Maria şi Robert Ackx, toţi din Olanda, C.O. Agboola, din Nigeria, Satyaki Sarkar, Mitul Kansal, Hebarani Sarkar, Muhammad Najim şi S.B. Sharma, toţi 5 din India, Brian Kendall şi Grant Skinner, ambii din Marea Britanie, Amir Jameel şi Javed Iqbal, ambii din Pakistan, Thein Soe, din Malaezia, şi Bezazel Ferhat, din Algeria, care a scris Secţiei Engleze.



    Cele 10 Premii III au revenit ascultătorilor sau userilor: Rodica Iancu, din România,Volker Schmidt, din Germania,David Iurescia, din Argentina,Adervall Lima Gómez, din Brazilia, Abdel Naser Mohamed Rashad Kamil, Egipt, Gilbert Dupont, din Franţa, Viktor Varzin, din Rusia, Cui Wenbai, din China, Massimo de Muro, din Italia, şi Jaroslaw Jedrzejczak, din Polonia.



    10 Premii II au revenit următorilor: Olexandr Kozlenko, din Ucraina, Milica Vukobrat, din Serbia, care a scris Secţiei Române, Simon Wendl, Germania, Robinson Mosquera García, din Columbia, Abdelillah Izzou, din Maroc, Joël Lintz, din Franţa, Valeri Rubin, din Canada, care a scris Secţiei Ruse, Xue Fei, din China, Martina Straccini, din Italia, şi Arne Timm, din Estonia, care a scris Secţiei Engleze.



    Cele 10 Premii I au revenit următorilor ascultători sau internauţi: Constantin Criţkii, din Republica Moldova, care a scris Secţiei Ucrainene, Amela Omerspahic, din Bosnia şi Herţegovina, ascultătoare a programelor în sârbă, conaţionala noastră Ligia Someşan, din Spania, Horst Qiutzau, din Austria, Antonio-Ángel Morilla Ríos, din Spania, Mouad Belgrid, din Maroc, Jean-Michel Aubier, Franţa, Nikolai Loghinov, din Rusia, Roberta Nuvoli, din Italia, şi Palash Chowdhury, Bangladesh.



    5 Premii Speciale au revenit următorilor ascultători sau Internet useri: Alejandro Vázquez Orozco, din Mexic, Boudoukha Mohamed, din Algeria, Giovanna Bertocco, din Italia, Ashik Eqbal Tokon, din Bangladesh, şi Muralidhar M, din India.



    Mulţumim tuturor celor care ne-au răspuns la întrebări şi care au argumentat ce i-a convins să participe. Şi acum, momentul cel mai aşteptat!



    A participat la concurs, a răspuns corect şi a câştigat o excursie de 8 zile, cu cazare 7 nopţi, cu pensiune completă, în perioada 15-30 septembrie 2016, în judeţul Bistriţa-Năsăud, ascultătorul RRI Liu Fajian, 50 de ani, manager de firmă, din Shenzen, China. El va veni în România împreună cu soţia sa. Felicitări şi vă aşteptăm în România în septembrie!



    Marele câştigător, Liu Fajian, argumenta participarea la concurs: “Am fost fermecat de frumuseţea munţilor şi râurilor din România! Dunărea cea albastră, Carpaţii maiestuoşi şi Marea Neagră, atât de splendidă, sunt cele trei mari comori ale României. Lanţul carpatic, numit şi coloana vertebrală a ţării, se întinde pe mai bine de 40% din teritoriul României. Frumuseţe, maiestuozitate, mister! Mai este şi cădura, onestitatea, felul prietenos de a fi al românilor. Toate acestea, în ochii mei, înseamnă plăcerea deplină de a vedea o ţară atât de diferită. De când China şi România au stabilit relaţii diplomatice pe 5 octombrie 1949, cele două ţări au menţinut fără întrerupere relaţii de colaborare prieteneşti. Eu sper ca prietenia dintre cele două popoare, român şi chinez, să dureze veşnic!”



    Premiile şi menţiunile vor fi expediate prin poştă în lunile următoare şi vă rugăm să ne confirmaţi, printr-o scrisoare, printr-un e-mail sau fax atât primirea, cât şi conţinutul! Vă mulţumim, din nou, că v-aţi încercat şansa şi aţi răspuns la concursul RRI consacrat Bistriţei-Năsăud şi vă invităm să participaţi în număr cât mai mare şi la următoarele noastre concursuri! Primul, consacrat Fstivalului Internaţional al Orchestrelor Radio, RadiRo 2016, a şi început!


  • Câştigătorii concursului „Vacanţă în Bistriţa Năsăud”

    Câştigătorii concursului „Vacanţă în Bistriţa Năsăud”


    Dragi prieteni, Radio România Internaţional v-a invitat până la 15 iulie 2016, data poştei, să participaţi la un concurs de cultură generală cu titlul “Vacanţă în Bistriţa-Năsăud”. A fost un concurs dedicat unuia dintre judeţele din nordul României, cu potenţial turistic foarte mare, cu locuri deosebite, cu atracţii culturale, istorice, naturale de mare valoare.



    Concursul a trezit interesul dvs. şi am primit 352 de răspunsuri corecte şi complete. Vă mulţumim şi vă invităm să participaţi şi la alte concusuri.



    Marile Premii vor fi câte o excursie de 8 zile (7 nopţi) cu pensiune completă, în perioada 15-30 septembrie 2016, pentru 2 ascultători RRI, în judeţul Bistriţa-Năsăud, mai precis în Municipiul Bistriţa, la Piatra Fântânele (Hotel Castel Dracula) şi la Colibiţa, pe malul lacului artificial de acumulare omonim. Pentru cei care nu câştigă Marile Premii vom avea premii şi menţiuni în obiecte, oferite de partenerii concursului. Ca de obicei va trebui să vă asiguraţi pe cont propriu transportul internaţional până în România şi, dacă este necesară, viza pentru România.



    Concursul a fost sponsorizat de Hotel Castel Dracula, din Piatra Fântânele, Hotel Coroana de Aur, din Bistriţa, şi Fishermans Resort, din Colibiţa. Concursul a fost sprijinit de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Primăria Municipiului Bistriţa, Protopopiatul Ortodox Român Năsăud, Uniunea Artiştilor Plastici din România – Filiala Bistriţa, Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz Băi, Fundaţia Culturală “Societatea de Concerte” Bistriţa şi de ziarul “Răsunetul”, din Bistriţa.



    Din emisiunile RRI, de pe site sau profilurile Facebook, Twitter, Google+ şi LinkedIn aţi putut afla răspunsurile la întrebări.



    Concursul s-a încheiat la 15 iulie, data poştei. Până să aflaţi cine sunt câştigătorii, vă reamintim întrebările la care v-am invitat să răspundeţi:


    – Care este reşedinţa judeţului Bistriţa-Năsăud? Răspuns corect: Municipiul Bistriţa.


    – Cum se numeşte lacul de acumulare artifical pe malul căruia se află pensiunea unde vor fi găzduiţi câştigătorii concursului? Răspuns corect: Lacul Colibiţa.


    – Ce personaj celebru, de roman şi film, îşi leagă numele de Bistriţa-Năsăud? Răspuns corect: Dracula.



    Acum putem derula lista câştigătorilor.



    Cele 40 de Menţiuni au revenit ascultătorilor sau utilizatorilor de Internet: Vitaliy Yefimenko şi Marina Kvetko, din Belarus, care au scris Secţiei Române în limba română, Dieter Langguth, din Germania, Yasmany Machado McCarthy, din Cuba, Juan Franco Crespo, din Spania, Paulo Roberto Angélico şi soţia sa Elizabeth Krause din Brazilia, Salim Sabah Al-Saray, din Irak, Sami Ahmad Mosad, Egipt, Jamilla Bekkai, din Maroc, care a scris Secţiei Franceze, Nikolai Larin şi Ivan Lebedev, ambii din Rusia, Jin Tao, Wu Xuan, Ji Yuan, Kevin Zhao, Gong Yudie şi Jiang Tao, toţi 6 din China, Ileana Petitti, Sara Souberan, Roberto Carrus, Diego Sinis, Bruno Feruda şi Cesare Cadeddu, toţi 6 din Italia, Keith Simmonds, din Franţa, ascultător al programelor în engleză, Roberta Selesky, Pruit Hall şi Lee Ri, toţi 3 din SUA, Henk Poortvliet, respectiv Maria şi Robert Ackx, toţi din Olanda, C.O. Agboola, din Nigeria, Satyaki Sarkar, Mitul Kansal, Hebarani Sarkar, Muhammad Najim şi S.B. Sharma, toţi 5 din India, Brian Kendall şi Grant Skinner, ambii din Marea Britanie, Amir Jameel şi Javed Iqbal, ambii din Pakistan, Thein Soe, din Malaezia, şi Bezazel Ferhat, din Algeria, care a scris Secţiei Engleze.



    Cele 10 Premii III au revenit ascultătorilor sau userilor: Rodica Iancu, din România,Volker Schmidt, din Germania,David Iurescia, din Argentina,Adervall Lima Gómez, din Brazilia, Abdel Naser Mohamed Rashad Kamil, Egipt, Gilbert Dupont, din Franţa, Viktor Varzin, din Rusia, Cui Wenbai, din China, Massimo de Muro, din Italia, şi Jaroslaw Jedrzejczak, din Polonia.



    10 Premii II au revenit următorilor: Olexandr Kozlenko, din Ucraina, Milica Vukobrat, din Serbia, care a scris Secţiei Române, Simon Wendl, Germania, Robinson Mosquera García, din Columbia, Abdelillah Izzou, din Maroc, Joël Lintz, din Franţa, Valeri Rubin, din Canada, care a scris Secţiei Ruse, Xue Fei, din China, Martina Straccini, din Italia, şi Arne Timm, din Estonia, care a scris Secţiei Engleze.



    Cele 10 Premii I au revenit următorilor ascultători sau internauţi: Constantin Criţkii, din Republica Moldova, care a scris Secţiei Ucrainene, Amela Omerspahic, din Bosnia şi Herţegovina, ascultătoare a programelor în sârbă, conaţionala noastră Ligia Someşan, din Spania, Horst Qiutzau, din Austria, Antonio-Ángel Morilla Ríos, din Spania, Mouad Belgrid, din Maroc, Jean-Michel Aubier, Franţa, Nikolai Loghinov, din Rusia, Roberta Nuvoli, din Italia, şi Palash Chowdhury, Bangladesh.



    5 Premii Speciale au revenit următorilor ascultători sau Internet useri: Alejandro Vázquez Orozco, din Mexic, Boudoukha Mohamed, din Algeria, Giovanna Bertocco, din Italia, Ashik Eqbal Tokon, din Bangladesh, şi Muralidhar M, din India.



    Mulţumim tuturor celor care ne-au răspuns la întrebări şi care au argumentat ce i-a convins să participe. Şi acum, momentul cel mai aşteptat!



    A participat la concurs, a răspuns corect şi a câştigat o excursie de 8 zile, cu cazare 7 nopţi, cu pensiune completă, în perioada 15-30 septembrie 2016, în judeţul Bistriţa-Năsăud, ascultătorul RRI Liu Fajian, 50 de ani, manager de firmă, din Shenzen, China. El va veni în România împreună cu soţia sa. Felicitări şi vă aşteptăm în România în septembrie!



    Marele câştigător, Liu Fajian, argumenta participarea la concurs: “Am fost fermecat de frumuseţea munţilor şi râurilor din România! Dunărea cea albastră, Carpaţii maiestuoşi şi Marea Neagră, atât de splendidă, sunt cele trei mari comori ale României. Lanţul carpatic, numit şi coloana vertebrală a ţării, se întinde pe mai bine de 40% din teritoriul României. Frumuseţe, maiestuozitate, mister! Mai este şi cădura, onestitatea, felul prietenos de a fi al românilor. Toate acestea, în ochii mei, înseamnă plăcerea deplină de a vedea o ţară atât de diferită. De când China şi România au stabilit relaţii diplomatice pe 5 octombrie 1949, cele două ţări au menţinut fără întrerupere relaţii de colaborare prieteneşti. Eu sper ca prietenia dintre cele două popoare, român şi chinez, să dureze veşnic!”



    Premiile şi menţiunile vor fi expediate prin poştă în lunile următoare şi vă rugăm să ne confirmaţi, printr-o scrisoare, printr-un e-mail sau fax atât primirea, cât şi conţinutul! Vă mulţumim, din nou, că v-aţi încercat şansa şi aţi răspuns la concursul RRI consacrat Bistriţei-Năsăud şi vă invităm să participaţi în număr cât mai mare şi la următoarele noastre concursuri! Primul, consacrat Fstivalului Internaţional al Orchestrelor Radio, RadiRo 2016, a şi început!

  • Vacanţă în Delta Dunării

    Vacanţă în Delta Dunării

    Astăzi vă invităm în Delta Dunării. Majoritatea
    turiştilor care au ales o dată această desinaţie pentru petrecerea concediului
    s-au întors. Oferta turistică a Deltei
    este foarte variată. Este destinată persoanelor active, care iubesc
    natura. Într-un sejur se pot organiza chiar excursii cu elicopterul, bicicleta,
    barca rapidă, lotca pe canale şi lacuri, în căutarea cailor sălbatici şi a
    coloniilor de păsări.


    Doru Vlădescu este unul dintre administratorii unui
    hotel plutitor de patru stele. Cunoaşte foarte bine zona pe care o promovează
    turiştilor şi este îndrăgostit de ea. Şi nu e de mirare, căci Delta Dunării
    este una dintre cele mai mari zone umede din lume ca habitat al păsărilor de
    apă şi cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri de pe planetă. Poate fi considerată un muzeu viu al biodiversităţii, cu 30 de tipuri de
    ecosisteme. Este o valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal.
    Delta Dunării este limitată la sud-vest de Podişul Dobrogei, la nord formează
    graniţa cu Ucraina, iar în est se varsă în Marea Neagră. De asemenea, Delta
    Dunării se încadrează în spaţiul cu climat temperat, semiarid, specific
    stepelor pontice. Spaţiile acvatice plane şi foarte întinse, acoperite în
    diferite grade cu vegetaţie, sunt întrerupte de insule nisipoase ale câmpurilor
    marine, alcătuind o suprafaţă activă, specifică deltei şi lagunelor. Este cu
    totul diferită de cea a stepelor pontice. De asemenea, foarte important este că
    Delta Dunării este unica deltă din lume declarată rezervaţie a biosferei în
    1990, prin includerea ei în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei,
    în cadrul programului Omul şi biosfera, lansat de UNESCO.



    Este o destinaţie
    în care se practică un turism mai special, tocmai pentru că Delta Dunării este
    o zonă specială, spune Doru Vlădescu: Aici putem vorbi despre
    păsări. Sunt peste 30 de specii. Este foarte multă natură, vegetaţie. Este un
    aer foarte curat. Se pare că este cel mai curat aer din ţară. S-au făcut
    măsurători şi este mai curat chiar decât la munte. Turistul poate face
    cunoştinţă cu locuitorii Deltei, cu obiceiurile şi cu preocupările lor. El
    poate, totodată, să vadă cum se pescuieşte cu metode vechi, de sute de ani.
    Poate cunoaşte câte ceva despre marele nostru sportiv Patzaichin.
    Există un muzeu al lotcii. Poate vizita oraşul Sulina, care este cosmopolit, un
    oraş deosebit, vechi, cu câteva repere turistice foarte importante:Farul turcesc, Farul vechi, clădiri vechi şi foarte
    reprezentative. La Sulina există şi o plajă foarte frumoasă, la Marea Neagră.
    Pot vizita şi Sfântul Gheorghe, o localitate despre care ai impresia că e la
    capătul lumii. Se poate gusta mâncarea locală, nu neapărat formată numai din
    peşte, bucătăria dobrogeană este bogată.



    Clipe de
    neuitat, într-un ambient special proiectat. Aşa se promovează hotelul plutitor
    administrat de Doru Vlădescu. Însă, concret, ce înseamnă hotel plutitor? Un hotel plutitor este un concept de cazare altfel. Asemenea melcului, te
    plimbi cu căsuţa în spinare. Poţi face o croazieră de o săptămână, de trei
    zile, văzând foarte multe fără a te deranja foarte tare: nu trebuie să iei
    barca, lotca sau şalupa. Savurezi o băutură răcoritoare, o şampanie sau un vin
    bun şi priveşti în jur, fiindcă aceste hoteluri plutitoare au acces pe canale.
    Practic, te culci într-un loc, iar a
    doua zi te trezeşti în altă parte. Sau iei masa de prânz şi, în acelaşi timp,
    admiri natura. E ceva deosebit. E un altfel de turism şi confort. Singura deosebire e că se organizează grupuri
    între 14 şi 18 persoane. Majoritatea hotelurilor plutitoare au maxim nouă
    camere. E adevărat, oferta cuprinde ambarcaţiuni de două până la cinci stele.
    De exemplu, hotelul nostru este de patru stele. Nu am primit cinci stele, fiindcă
    la vremea respectivă, acum câţiva ani, nu aveam lift şi parcare. Aveam jacuzzi,
    dar nu parcare. Pentru 18 persoane, în regim all inclusive, care înseamnă
    mâncare, băuturi, inclusiv alcoolice, incluse, plimbări cu barca, ghid
    specializat, preţul se ridică la aproximativ 60-65 de euro pe zi. Avem ghid
    specializat, internet WI-FI, televiziune prin satelit – în jur de 150 de canale
    TV.



    La nivelul întâi,
    hotelul dispune de camere duble mobilate, cu un design unic deosebit, bine
    izolate fonic şi termic, dotate cu aer condiţionat. Deasupra, la nivelul al
    doilea, se află restaurantul, barul, biblioteca vitrată, sala de conferinţe cu
    dotări de transmisie audio-video, antena-satelit, plasme tv, sistem karaoke,
    musical-ambient, internet wireless si o terasa sunproof, pentru observaţie şi
    relaxare. La ultimul nivel se găseşte terasa pentru plajă, dotată cu 20
    sezlonguri pentru plajă şi un jacuzzi-spa. Terasa ofera spaţiu pentru bird
    watching, landscape watching, petreceri, discotecă, jocuri de societate. Iar
    toţi turiştii, la plecare, sunt invitaţi să scrie în Cartea de Oaspeţi, spune
    Doru Vlădescu. Noi avem un caiet în care s-au scris de-a
    lungul timpului mai multe impresii. În ultimii patru ani, de când funcţionăm,
    putem vorbi despre cetăţeni americani, francezi, englezi, elveţieni. Nu a
    existat absolut niciun comentariu negativ. Toată lumea a lăudat şi mâncarea, şi
    să nu vă imaginaţi că avem cine ştie ce bucătari renumiţi. Este o mâncare
    tradiţională, gustoasă. Folosim pe cât putem numai ingrediente din Delta Dunării:
    telemea de capră, de oaie, ouă de ţară, curcan, găină, cocoş, porc, murături.



    Iar, dacă
    doriţi să alegeţi cazarea convenţională, iată oferta unui complex hotelier de
    patru stele, prezentată de Mihaela Andrei, administrator: Oferim
    o multitudine de servicii: de la cazare, până la agrement şi excursii în Delta
    Dunării. Avem piscină exterioară, de dimensiuni olimpice, piscină interioară
    încălzită, saună, salină, sală de fitness, jacuzzi, terenuri de sport.
    Complexul nostru se întinde pe o suprafaţă de zece hectare. Putem să organizăm
    excursii pe canalele din Delta Dunării, la Sfântu Gheorghe, unde turiştii pot
    vedea cum se varsă Dunărea în mare, la mănăstirile din zonă. Avem suficiente
    posibilităţi de a umple un sejur de şapte zile pentru o familie.



    Preţul unei
    camere duble este de 83 de euro pe noapte, pentru doi adulţi, iar al unui
    apartament este de 104 euro. Tarifele includ micul dejun, taxa hotelieră,
    prosop şi sezlong la piscina exterioară,
    internet wireless, parcare, acces gratuit la zona de relaxare şi pescuit
    pe Lacul Murighiol.

  • Eforie Nord

    Eforie Nord

    Astăzi vă invităm să vă bucuraţi de mare, soare şi
    tratament balnear, într-una dintre staţiunile de pe litoralul românesc al Mării
    Negre: Eforie Nord. Staţiunea a fost
    înfiinţată în 1894, când a fost construit aici un sanatoriu balneoclimateric.
    Eforie Nord este a doua staţiune ca mărime de pe litoralul românesc şi este
    situată la 14 km de Constanţa. Staţiunea îmbină turismul recreativ cu turismul
    balnear, tratamente cu factorii naturali: apa sarată, nămolul sapropelic din
    lacul Techirghiol, apa de mare, faimoasa cură de întreţinere şi înfrumuseţare
    cu Gerovital, Pell Amar, Boicil.


    Plaja din Eforie Nord se întinde pe o suprafaţă de
    circa 3 km, cu o lăţime maximă, în partea de sud de 100 m. Ea este aparată de
    diguri în larg, care o feresc de valuri şi curenţi în porţiunile mai înguste
    din dreptul falezei.


    Iuliana Tasie, directorul unui hotel din zonă,
    ne-a spus cum este acum la Eforie Nord şi de ce merită să venim aici: Este foarte frumos, este foarte verde, spre deosebire de alte staţiuni
    de pe litoralul românesc unde locul verdeţii a fost luat de betoane. În
    continuare rămâne o staţiune căutată, atât de familişti, cât şi de cei care vin
    aici pentru tratament, având proximitatea lacului Techirghiol. În Eforie Nord
    s-au deschis multe centre balneare. O motivaţie pentru a alege această staţiune
    este sănătatea şi în al doilea rând, faptul că avem o plajă mare, o plajă frumoasă,
    hoteluri de trei şi patru stele cu condiţii foarte bune. Majoritatea şi-au
    deschis piscine în interiorul complexului. Sunt toate facilităţile pentru
    familii cu copii şi pentru oamenii care doresc să se bucure de soare pe
    litoralul românesc.


    Lacul Techirghiol este situat la marginea
    localităţii Eforie Nord. Este cel mai bogat lac cu nămol terapeutic din
    România, compus din elemente organice amestecate cu substanţe minerale
    constituind principalul element în tratamentul afectiunilor reumatismale, respiratorii
    sau bolilor sistemului nervos periferic. Este cel mai întins lac salin din ţara
    noastră, cu o suprafaţă de 11,7 kilometri pătraţi. Acest liman fluvio-maritim,
    care a fost cândva un golf de mare, formează în prezent o rezervaţie faunistică
    unde trăiesc peste 124 de specii de păsări, multe dintre ele rarităţi. Lacul
    reprezintă şi o însemnată bază de agrement fiind dotat cu numeroase bărci şi
    şalupe.


    Băile cu nămol, masajul cu nămol, cataplasme cu
    nămol, dar şi îmbăierea în apa sărată şi hidrochinetoterapia sunt atracţiile
    centrelor de tratament de aici, ne-a mai spus interlocutoarea noastră şi a
    adăugat: Avem centru SPA, cu piscină cu apă sărată, avem nămol, avem doctori
    foarte buni, terapeuţi apreciaţi. Genul de oaspeţi care sosesc la noi nu doresc
    doar un tratament de calitate, ci doresc şi să se relaxeze şi să stea în
    condiţii bune, să mănânce o mâncare adecvată, ceea ce noi oferim ca un întreg
    pachet. Doresc din tot sufletul ca ascultătorii şi din ţară şi de peste hotare
    să-şi propună să revină în România, într-o staţiune care oferă mult, într-o
    zonă căreia ar trebui să-I acorde mai multă încredere şi să-I dea o şansă să
    vadă ce poate oferi, pentru că în mod sigur vor reveni.


    Iar dacă am reuşit să vă tentăm cu oferta noastră,
    vă recomandăm să vă faceţi rezervări din timp, în plin sezon hotelurile fiind
    ocupate.

  • Vacanţă pe litoralul românesc al Mării Negre

    Vacanţă pe litoralul românesc al Mării Negre

    Ne îndreptăm
    atenţia către o destinaţie de vacanţă pentru toată familia – litoralul
    românesc. Marea noutate a acestui sezon estival este că plajele din zona sudică
    au fost extinse cu câteva zeci de hectare. Iar, pentru cei care nu-şi doresc o
    zi întreagă pe plajă, parcurile de distracţie, echitaţia sau excursiile în
    Dobrogea şi Delta Dunării pot fi oricând o altă opţiune.


    Corina Martin,
    preşedinta Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică din România ne vorbeşte despre experienţa de a fi turist pe litoral,
    în România: 245 de km de plajă, de la Sulina şi până la Vama
    Veche, la graniţa cu Bulgaria. Avem nouă staţiuni declarate de interes turistic
    naţional, care oferă vacanţe pentru toate buzunarele, dar şi pentru toate
    gusturile. În partea de nord avem Mamaia, regina litoralului românesc, dar şi
    a turismului românesc, pentru că este staţiunea cea mai complexă. Aici atragem
    turişti români, dar, din ce în ce mai mult, şi turişti străini. Israelieni,
    germani, dar şi britanici şi polonezi în ultimii doi ani, descoperă tot mai
    mult litoralul românesc în staţiunea Mamaia, polul distracţiei. Mergem apoi
    ceva mai la sud şi ajungem în staţiuni balneare: Eforie Nord, Eforie Sud, dar
    şi Techirghiol. Sunt binecunoscute curele cu Gerovital, despre care încă mai
    vorbesc turiştii străini care ne vizitau în număr mult mai mare cu ani în urmă.
    Aici găsim hoteluri care au o ofertă bogată de proceduri de SPA foarte căutate
    şi apreciate mai ales de către turiştii străini. Şi mai la sud găsim şase
    staţiuni turistice pe care noi le numim staţiunile verzi. Aici veţi găsi mai
    multă linişte, mai multă vegetaţie, vă veţi relaxa mai mult. Hotelurile de aici
    oferă în special facilităţi pentru familiile cu copii. Acestea sunt
    Jupiter, Saturn, Venus – staţiunea în care toate hotelurile au nume de flori,
    Mangalia, Neptun şi Olimp.



    În staţiunile din sudul litoralului nu au loc
    evenimente de talia celor din Mamaia. Totuşi, Venus a ajuns pe locul al treilea
    în topul primelor staţiuni de pe litoralul românesc. Topul este ocupat în
    ordine de Mamaia, Vama Veche şi Venus. În aceasta din urmă, au apărut în
    ultimii ani foarte multe hoteluri de patru şi cinci stele, adevărate resorturi care oferă toate
    serviciile pe care ni le dorim într-o vacanţă all inclusive. Iar o altă
    revelaţie a sezonului a fost Vama Veche, spune Corina Martin, preşedinta
    Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică: Imediat după
    Vama Veche începe şi graniţa cu Bulgaria. Vama Veche este în plină
    transformare. Are un farmec aparte. Nu este încă declarată staţiune turistică,
    dar este un pol al turismului altfel, uşor hippy, uşor romantic. Aceasta
    oferă o senzaţie de libertate, însă în confort, fiindcă şi aici au apărut foarte
    multe vile şi hoteluri care oferă servicii de foarte bună calitate.


    Creşterea
    numărului de turişti străini, spune Corina Martin, a făcut ca pe litoral să
    apară o ofertă de servicii turistice mai puţin întâlnită pe litoralul românesc
    anul trecut. În acest an am ajuns la 29 de hoteluri all inclusive.
    Pentru ei, dar şi pentru turiştii români, s-a dezvoltat tot mai ult acest
    segment. Avem foarte multe evenimente de top, mai ales în staţiunea Mamaia,
    care atrag aceşti turişti. În septembrie va avea loc la Mamaia Campionatul
    mondial de bob pe roţi, care ni-l va aduce şi pe prinţul Albert de Monaco. Sunt
    foarte multe evenimente nu numai sportive, dar şi muzicale, fashion, care atrag
    chiar zeci de mii de turişti. Staţiunea Venus e noutatea sezonului, întrucât e
    pentru prima dată când o staţiune din sud intră în top. Avem trei chartere pe
    săptămână dinspre Tel Aviv spre Constanţa. Sunt 7.000 de turişti israelieni
    care vor aduce venituri aproximative de şapte milioane de dolari, în special în
    staţiunile Mamaia, Eforie şi Neptun.



    În fiecare an, litoralul
    românesc al Mării Negre se schimbă în bine. Apar hoteluri noi şi se fac
    investiţii. Astfel, turiştii care au fost anul trecut şi revin anul acesta pot
    avea surprize plăcute, spune Traian Bădulescu, consultant în turism: Marea noutate constă în lărgirea plajelor în partea sudică a staţiunii Mamaia,
    Constanţa şi Eforie, în urma derulării unui proiect european. Plajele au acum o
    lăţime de peste 100 de metri şi pot spune că plajele de pe litoralul românesc
    sunt chiar printre cele mai de calitate plaje din Europa. Vă spun în cunoştinţă
    de cauză, fiindcă am călătorit şi eu în multe alte ţări. Am însoţit o delegaţie
    din Emiratele Arabe Unite, din Dubai, în Mamaia. Oamenii au rămas încântaţi de
    plaje şi de aspectul lor.


    Pe
    litoralul românesc vă aşteaptă o mare calmă, cu o salinitate redusă în
    comparaţie cu alte mări continentale. Înotătorii sunt şi ei avantajaţi. Nu
    există maree şi nici vieţuitoare marine periculoase. Litoralul românesc
    satisface toate gusturile, tocmai de aceea cucereşte piaţa externă, spune Corina Martin,
    preşedinta Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică din România: Asociaţia
    Litoral Delta Dunării organizează chiar în toamnă un infotrip, în premieră, cu
    agenţi de turism din Polonia în parteneriat cu Asociaţia patronală a agenţiilor
    de turism de acolo. Avem cereri tot mai mari de pe această piaţă. Putem vorbi
    deja despre o revenire spectaculoasă a pieţei poloneze pe litoralul românesc.
    Piaţa britanică este şi ea în atenţia noastră. Strategia noastră este una
    extrem de simplă, dar şi eficientă. Atragem zboruri pe aeroportul din
    Constanţa, după care mergem pe acele pieţe. De exemplu, în cazul Marii
    Britanii, am adus anul trecut un zbor direct Londra – Constanţa. Sunt două sosiri
    pe săptămână, iar gradul de ocupare este de 99%. În toamnă, vom avea al doilea
    infotrip cu agenţi de turism din Anglia şi chiar cu organizatori de evenimente
    care vor să decreteze Mamaia staţiunea petrecerilor pentru burlacii britanici.
    Vorbim despre o vară cu vânzări record pentru ultimii zece ani, pentru
    litoralul românesc. Anul a început foarte bine cu înscrierile timpurii. În
    sepembrie, la bilanţ, cred că vom încheia cu vânzări mai mari cu 60-70%.

    De pe litoral, puteţi
    alege excursii opţionale la peşterile din Dobrogea, în cei mai vechi munţi din
    România, munţii Măcinului, în satele pescăreşti sau chiar în Delta Dunării.

  • Măsuri luate de Poliţia de Frontieră Română şi recomandări pentru perioada sezonului estival

    Măsuri luate de Poliţia de Frontieră Română şi recomandări pentru perioada sezonului estival

    * Având în vedere că, în perioada verii, creşte numărul
    turiştilor români şi străini care tranzitează punctele de trecere a frontierei,
    Poliţia de Frontieră Română a luat o serie de măsuri menite să fluidizeze
    traficul prin punctele de trecere;


    * În acest sens, aproximativ 3.000 poliţişti de frontieră desfăşoară, zilnic,
    activităţi de supraveghere şi control a frontierei de stat.


    * De asemenea, măsurile dispuse asigură gestionarea
    eficientă a situaţiei operative pentru prevenirea şi combaterea
    infracţionalităţii transfrontaliere şi asigurarea unui climat de ordine şi
    siguranţă publică în zona litoralului Mării Negre, în Delta Dunării şi în alte
    zone de interes turistic aflate în zona de competenţă a Poliţiei de Frontieră.


    Măsuri


    În scopul asigurării unui climat
    de siguranţă şi ordine publică în zona de competenţă şi în punctele de trecere
    a frontierei, precum şi al fluidizării traficului de călători şi marfă,
    conducerea Poliţiei de Frontieră Române a dispus toate măsurile aflate în competenţă pentru asigurarea
    unui control eficient şi operativ:

    – s-au luat măsuri de suplimentare a personalului
    care îşi desfăşoară activitatea la controlul documentelor şi de creştere a numărului arterelor de
    control din punctele de frontieră, în limita configuraţiei acestora,
    fiind folosită la maxim capacitatea punctelor de trecere a frontierei şi
    în cele mai aglomerate, în funcţie de trafic, vor fi suplimentate arterele
    de control pe sensul de intrare/ieşire şi echipamentele folosite pentru
    verificarea documentelor;

    – peste 3.000 poliţişti
    de frontieră desfăşoară, zilnic, activităţi de supraveghere şi
    control a frontierei de stat;

    – optimizarea
    relaţiilor de conlucrare şi colaborare cu celelalte structuri ale
    Ministerului Afacerilor Interne, cu autorităţile de frontieră ale statelor
    vecine, precum şi cu administraţia publică locală, pentru rezolvarea, în
    comun, a problemelor turiştilor, dar şi ale localnicilor;

    – menţinerea în stare
    de operativitate a tuturor mijloacelor de comunicaţii şi informatică,
    pregătirea personalului din subordine în vederea asigurării intervenţiei
    rapide în zona de competenţă, pentru rezolvarea situaţiilor deosebite şi
    fluidizarea fluxului la nivelul structurilor Poliţiei de Frontieră Române.


    Recomandări:

    – Pentru
    evitarea aglomerărilor, Poliţia de Frontieră Română recomandă
    participanţilor la trafic tranzitarea
    tuturor punctelor de frontieră existente la graniţă, astfel încât să
    se preîntâmpine apariţia suprasolicitărilor doar a unora dintre acestea,
    din cauza unui număr mare de călători, într-un timp foarte scurt.

    – Reamintim că pentru a
    veni în sprijinul participanților la trafic, Poliţia de Frontieră Română a dezvoltat o aplicaţie on-line,
    disponibilă pe pagina de internet www.politiadefrontiera.ro. Această aplicaţie
    on-line prezintă o medie a timpilor de aşteptare în punctele rutiere de
    trecere a frontierei pentru anumite intervale de timp, iar valorile
    afişate pot suferi modificări în funcţie de dinamica traficului în punctul
    de trecere respectiv, la un moment dat.

    – De
    asemenea, aplicaţia foloseşte modulul de navigaţie furnizat de Google Maps şi accesând tab-ul navigare
    se pot configura trasee spre un anumit punct de trecere a frontierei.
    Timpii de aşteptare sunt actualizaţi în timp real, fapt ce ajută
    utilizatorul să-şi reconfigureze traseul către un punct de frontieră ce
    înregistrează valori de trafic scăzute.



    Acţiuni pentru siguranţa cetăţenilor, pe litoralul Mării
    Negre şi în Delta Dunării




    În
    Delta Dunării şi la Marea Neagră, Poliţia de Frontieră Română prin Garda de
    Coasta acţionează permanent pentrusupravegherea şi controlul
    frontierei maritime şi fluviale,dar şi
    pentru combaterea migraţiei ilegale, contrabandei, exploatării ilegale a
    resurselor minerale şi biologice şi poluării deliberate a mediului acvatic.


    În
    acelaşi timp, se acorda atenţie deosebită controlului navelor şi al
    ambarcaţiunilor, căutării şi salvării vieţilor omeneşti pe mare (misiuni de tip
    search and rescue),
    protecţiei obiectivelor aflate în zona de competenţă, respectării normelor
    privind ordinea şi siguranţa navigaţiei în zona de competenţă etc.


    Verificări
    sistematice la frontieră


    Reamintim că, începând cu luna noiembrie
    2015, Poliţia de Frontieră Română, în cooperare cu celelalte instituţii care au
    atribuţii în punctele de trecere a frontierei, efectuează verificări sistematice cetăţenilor din state membre UE şi non-UE
    care tranzitează frontiera, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire
    din ţară, în conformitate cu prevederile legislaţiei interne şi internaţionale.
    Scopul acestor măsuri este prevenirea tranzitării frontierei de către persoane,
    provenite din state aflate în zonele de conflict, care pot derula activităţi ce
    reprezintă o ameninţare reală la adresa securităţii interne şi externe.


    Condiţii călătorie minori


    Având în vedere faptul că, în
    perioada vacanţei de vară, mulţi copii călătoresc în afara graniţelor ţării,
    precum şi faptul că încă se întâlnesc
    situaţii în care prevederile legale nu sunt cunoscute, reamintim condiţiile
    privind călătoria cetăţenilor români minori în străinătate:




    Legea
    248/2005     prevede faptul ca aceştia pot ieşi din ţară în aceleaşi
    condiţii ca şi persoanele adulte, în baza unui document de călătorie valabil -
    paşaport sau carte de identitate (minorii peste 14 ani) – numai dacă sunt însoţiţi de o
    persoană fizică majoră şi cu acordul părinţilor.


    Poliţiştii de frontieră vor
    permite ieşirea din ţară a cetăţenilor români minori numai în următoarele cazuri:


    –
    în situaţia în care călătoresc în străinătate însoţiţi de ambii părinţi;


    – în situaţia în care călătoresc împreună cu unul dintre părinţi, numai
    dacă părintele însoţitor prezintă o
    declaraţie a celuilalt părinte sau, după caz, face dovada decesului
    celuilalt părinte;


    În
    cazul părinţilor divorţaţi    , chiar dacă părintele însoţitor face dovada
    faptului că minorul i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă
    definitivă şi irevocabilă însă cei doi părinţi exercită în comun autoritatea
    părintească, acesta trebuie să prezinte acordul autentificat al celuilalt
    părinte cu privire la ieşirea din ţară.


    – în situaţia în care sunt
    însoţiţi de o altă persoană fizică majoră numai
    dacă persoana însoţitoare prezintă pe lângă cazierul judiciar o declaraţie:


    – a ambilor
    părinţi,


    – a
    părintelui căruia minorul i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească
    rămasă definitivă şi irevocabilă,


    – a
    părintelui supravieţuitor ori a reprezentantului său legal.


    Declaraţia trebuie să
    cuprindă şi următoarele menţiuni:


    ·scopul
    deplasării,


    ·ruta
    urmată până în statul de destinaţie,


    ·în cazul
    în care minorul urmează să rămână în statul de destinaţie, trebuie menţionată
    persoana căreia urmează a-i fi încredinţat minorul sau dacă urmează să se
    întoarcă, trebuie sa fie precizat însoţitorul.




    021.9590
    – număr unic de apel al Poliţiei de Frontieră Române




    Reamintim că numărul unic de
    informare al Poliţiei de Frontieră Române, pe întreg teritoriul ţării, este 021.9590. Acest serviciu funcţionează
    non-stop, la nivelul inspectoratului general, persoanele interesate putând
    primi informaţii utile privind trecerea frontierei de stat, respectiv
    documentele necesare, condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare în funcţie
    de scopul călătoriei etc.

  • Repere rurale pentru vacanţele dvs.

    Repere rurale pentru vacanţele dvs.

    Astăzi profităm de venirea verii şi vă
    invităm la ţară. Unde? Vă
    recomandăm zone care în a doua jumătate a lunii mai au fost premiate în cadrul
    celei de-a XII-a ediţie a Galei decernării Premiilor Margareta de Aur,
    dedicate turismului rural din România. Evenimentul s-a desfăşurat, ca de
    obicei, în ultimii ani, în incinta Muzeului Naţional al Satului Dimitrie
    Gusti din capitală, iar accentul a fost pus pe rezultatele proprietarilor de
    pensiuni în menţinerea unui nivel ridicat a calităţii serviciilor din turismul
    rural. Au fost recompensate rezultatele obţinute în păstrarea, evidenţierea şi
    promovarea datinilor locale, identitatea gastronomică regională, posibilităţi
    de agrement, amenajarea grădinii, festivalurile marca ANTREC etc. Categoriile
    de premii au fost: Tradiţie locală ,Gastronomie ,Amenajare grădină,
    Programe de agrement, Experienţe de vacanţă, Organizare festivaluri şi
    evenimente tradiţionale, Diplome de apreciere.


    Traian
    Bădulescu, operator de turism şi unul dintre prezentatorii eveniemntului, ne-a
    spus care sunt zonele cele mai recomandate celor care doresc o vacanţă ca pe
    vremuri, la bunici, ţinând cont de premiile obţinute: Au fost premiate
    pensiuni şi evenimente şi oameni implicaţi în turism, de pe tot cuprinsul
    României. Foarte multe premii au revenit zonei de turism Bran-Moeciu, mai
    multor pensiuni şi la categoria Gastronomie şi la categoria Festivaluri. Au
    fost premiate şi pensiuni din Gorj, din judeţul Neamţ, judeţ care intră în
    forţă în lumea turismului rural, de câţiva ani, din Botiza, comună unde s-a
    format turismul rural din Maramureş şi unde au apărut o parte din primele
    pensiuni din România. Revenind la Braşov, mă mai gândesc la Prejmer. În zona
    Apuseni, avem Albac, unde se desfăşoară un festival anual de mare succes. Mă
    bucură să constat că turismul rural se dezvoltă pe tot teritoriul României. Pornind
    din sud, de la Dunăre, unde avem zona Orşova, Ieşelniţa,
    până în Delta-Dunării şi ajungând în nordul României, unde avem Maramureş,
    Bucovina, Neamţ.


    L-am întrebat
    pe Traian Bădulescu ce apreciează turiştii români şi ce apreciează turiştii
    străini la turismul rural: Constat o mutaţie în ultimii zece ani, în
    sensul bun, pentru români. Acum 20 de ani, turiştii străini, în special doreau
    autenticitate. Preferau clădiri autentice, pensiuni în case vechi şi eventual
    restaurate, doreau mâncare autentică, ceea ce doresc şi în prezent, şi mai
    puţin confort, lăsând la o parte grupurile sanitare. Românii dimpotrivă, doreau
    mai mult vile cu termopane, nu le păsa decât de cadrul natural. Acum, ne-am
    urbanizat foarte mult în ultimii zece ani, aşa că şi românii au început să aibă
    înclinaţiile turiştilor străini. Din păcate, nu mai mergem la ţară cum mergeam
    înainte, e o realitate, copiii nu-şi mai petrec o lună pe an la ţară cum era
    mai demult, şi românii caută din ce în ce mai mult tot tradiţie, autenticitate,
    vor să ia parte şi la evenimente, vor neapărat preparate culinare din zonă şi
    preferă şi ei pensiuni tradiţionale, unde să se simtă chiar ca în mediul
    rural.



    Adesea, în locul în care vă aflaţi aveţi posibilitatea practicării fie a unor activităţi gospodăreşti,
    în funcţie de sezon, fie explorării zonei în căutarea rutelor pentru
    cicloturism sau a celor pentru drumeţie sau a celor destinate sporturilor
    extreme, dar şi acelora care se adresează celor interesaţi de turimul cultural.
    Şi dacă adăugăm tuturor acestor tentaţii, asigurarea că odată ajunşi la ţară vă
    veţi bucura de linişte, într-un loc în care dimineaţa vă treziţi în zgomotul
    făcut de animalele domestice care îşi aşteaptă hrana, iar seara se încheie în
    miros de fân, suntem siguri că nu veţi pregeta în a vă alege să vă petreceţi
    vacanţa într-o zonă rurală din România.

  • MAE: Ghidul de călătorie pentru Sărbătorile Pascale / Mini-Vacanța de 1 mai 2016

    MAE: Ghidul de călătorie pentru Sărbătorile Pascale / Mini-Vacanța de 1 mai 2016

    Cu
    ocazia Sărbătorilor Pascale 2016 și a mini-vacanței de 1 Mai 2016, Ministerul
    Afacerilor Externe pune la dispoziţia cetăţenilor români care intenţionează să
    călătorească în străinătate un set de recomandări general
    valabile și utile în cazul deplasărilor în afara graniţelor României, precum și
    un set de informații de interes pentru cele mai frecventate destinații turistice,
    în această perioadă, respectiv Bulgaria și Grecia.


    Informaţiile
    sunt disponibile aici:


    http://www.mae.ro/sites/default/files/file/mae_old/pdf/ghid/2016.04_ghid_paste.pdf

  • Vacanţe la ţară

    Vacanţe la ţară

    Turiştii care au dorit să scape de gălăgia oraşului
    au beneficiat în perioada sepembrie – octombrie de preţuri speciale la cazări
    în pensiunile din mediul rural. Vacanţe la ţară este un program desfăşurat de
    Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural. Însă, chiar dacă
    acest program este la final, ofertele continuă. Vom vorbi azi despre succesul
    programului Vacanţe la ţară, dar şi despre ofertele pentru sărbătorile de
    iarnă în satele româneşti.


    Ce înseamnă însă Vacanţe la ţară? Este un program ajuns la a XXV-a
    ediţie, derulat de ANAT (Patronatul Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism
    din România) şi ANTREC (Asociaţia Naţională de Turism Rural Ecologic şi
    Cultural) al cărui scop este promovarea turismului în pensiunile din mediul
    rural din România. Ediţia de toamnă a acestui an se desfăşoară în
    perioada 20 septembrie – 30 octombrie, iar tarifele de cazare au fost de 175 de
    lei (40 euro) de persoană într-o pensiune de 2 margarete şi de 290 lei de
    persoană (65 euro), într-o pensiune de 5 margarete. Ca de obicei, au venit cu
    oferte zeci de pensiuni, din toate zonele ţării. Marilena
    Stoian, preşedintă a Asociaţiei Naţionale de Turism Rural Ecologic şi Cultural. Programul este
    întotdeauna de interes pentru că oferă posibilitatea celor cu venituri mai
    reduse să îşi petreacă o vacanţă la ţară, în satele româneşti, iar alt element
    care-i asigură succesul este faptul că se desfăşoară de mulţi ani şi sunt deja
    turişti fideli, oaspeţi care revin. Chiar suntem întrebaţi de detalii înainte
    de deschiderea oficială a programului. Vacanţele în satele româneşti, în
    pensiunile agroturistice, se desfăşoară pe tot parcursul anului şi după
    încheierea acestui program cu oferte speciale, tarife speciale. Însă şi în
    continuare, în noiembrie, decembrie şi anul viitor se pot petrece weekenduri
    sau vacanţe în adevăratul sens al cuvântului, chiar dacă uneori tarifele sunt
    puţin mai mari decât în această perioadă. Ospitalitatea este însă la fel de ridicată,
    mâncărurile sunt la fel de gustoase, gazdele sunt la fel de primitoare, oferind
    diverse tipuri de programe de agrement sau programe culturale.


    Sunt mulţi turişti
    străini, foarte mulţi europeni, dar şi de pe alte continente, din America, din
    Asia, în special japonezi, care doresc să cunoască românii la ei acasă, doresc
    să cunoască tradiţiile. Acest lucru se face cel mai bine la ţară, spune
    Marilena Stoian, preşedintă a Asociaţiei Naţionale de Turism Rural Ecologic şi
    Cultural: Sunt turişti străini care vin şi în perioada
    sărbătorilor. Vor să vadă cum sunt tradiţiile la sat de Moş Nicolae, de
    Crăciun, de Anul Nou, de Bobotează. Sunt interesaţi de mâncăruri, de degustări
    de vinuri şi să viziteze anumite obiective turistice: muzee, mănăstiri. Sunt
    încântaţi de autenticitate, de faptul că oamenii sunt foarte naturali, că
    mâncărurile sunt naturale, nu neapărat toate ecologice în sensul pur al
    cuvântului, dar sunt mâncăruri naturale. Sunt încântaţi de flexibilitatea
    programului, de deschiderea pe care o avem noi, românii, faţă de străini.


    Când să facem rezervările pentru sărbătorile de
    iarnă? Trebuie neapărat să le căutăm de pe acum şi să
    rezervăm. Sunt deja multe pensiuni ocupate de către turiştii care au fost în
    anii anterior oaspeţi. S-au împrietenit cu gazdele şi au făcut deja rezervări,
    dar mai sunt locuri disponibile în multe localităţi şi în zonele cunoscute ca
    destinaţii de turism rural: Bran, Moeciu, Fundata, Mărginimea Sibiului, ţinutul
    Neamţului, dar şi în locuri mai puţin cunoscute ca destinaţii, dar care în
    ultimii ani s-au ridicat: nordul Olteniei, Gorj, Vâlcea. Sunt zone în care se
    organizează programe speciale pentru turişti în perioada sărbătorilor. Sunt
    localităţi în care oamenii pur şi simplu aşa petrec, îşi menţin vii tradiţiile,
    iar turiştii doar participă, li se alătură fie la pregătirea bucatelor,
    începând cu celebra Pomană a Porcului, cu frământatul cozonacilor, cu focul la
    cuptor în curte pentru cozonaci şi pentru pâine. De asemenea, turiştii învaţă
    sau doar ascultă colindele care la ţară sunt într-o formă autentică şi nu sunt
    denaturate de modernism. Vă aşteptăm în satele româneşti. Suntem mereu bucuroşi
    de oaspeţi, iar perioada sărbătorilor de iarnă: Crăciun, Moş Nicolae, Anul Nou,
    Sf. Vasile, Boboteaza, este o perioadă foarte bună pentru a-i cunoaşte pe
    români, pentru a cunoaşte tradiţiile, a vă relaxa şi pentru a păşi în noul an.



    Cornel Poenar,
    administratorul unei pensiuni de trei margarete din nordul României, din
    Maramureş, Cavnic. Putem face programe între trei şi cinci
    zile în zona noastră. În prima zi recomandăm un scurt tur al Maramureşului. Se
    va vizita Mănăstirea Bârsana, printre cele mai frumoase mănăstiri din lemn din
    lume, Cimitirul Vesel de la Săpânţa, care e unicat în lume şi Memorialul
    Durerii, cu o vizită la închisorile comuniste din Sighetul Marmaţiei. A doua zi
    recomandăm o vizită la Vişeul de Sus, pentru o călătorie cu mocăniţa pe Valea
    Vaserului. Traseul durează opt ore şi nu sunt multe ca acesta în Europa. Apoi,
    se pot face vizite la Muzeul Satului şi Muzeul de Istorie din Baia Mare.



    Albumiţa Preotescu,
    administratorul unei pensiuni de 4 margarete, din Vama, Bucovina, regiune
    recunoscută pentru tradiţii şi gastronomie. La intrarea în
    pensiune există un spaţiu amenajat, unde pot găsi hărţi cu toate obiectivele pe
    care le pot vizita în perioada şederii, diverse pliante, reviste de
    gastronomie, tot felul de informaţii, iar noi stăm tot timpul la dispoziţia
    dumnealor. Bucovina este un tărâm iubit de Dumnezeu şi vă aşteptăm pe toţi, să descoperiţi
    cu ochii dvs. acest minunat ţinut.

    Contactaţi-vă,
    aşadar, operatorul de turism şi întrebaţi de ofertele de iarnă în pensiunile
    româneşti. Acestea au apărut şi s-a dat startul rezervărilor.

  • Jurnal românesc – 20.08.2015

    Jurnal românesc – 20.08.2015


    Bulgaria se numără printre destinaţiile de vacanţă mai lungă preferate de tinerii români, conform unui studiu recent. Ei au, de obicei, câte trei vacanţe pe an – două scurte de tip week-end şi una de vară între 7 şi 10 zile, pe care şi-o petrec în Bulgaria, Grecia, Turcia sau Spania. Media bugetului de vacanţă este de 300-350 euro (cazare şi transport). Potrivit datelorAsociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România, a crescut cu peste 20% numărul călătoriilor tinerilor români între 26 şi 35 de ani. Cea mai mare creştere, de peste 35% faţă de anul 2005, o marchează însă călătoriile românilor de peste 55 de ani. Totodată, a scăzut şi numărul românilor care nu pleacă în concediu. Dacă ei au reprezentat 44% în anul 2004, această cifră s-a redus la jumătate în 2014.



    Romania şi alte trei state membre NATO – Germania, Italia, Bulgaria – găzduiesc, timp de patru săptămâni, cel mai important antrenament aliat aeropurtat de la încheierea Războiului Rece – a anunţat armata americană. “Swift Response 15” are ca scop să ajute forţele de reacţie rapidă aliate să acţioneze în comun şi să “demonstreze capacitatea Alianţei de a se mobiliza rapid şi de a acţiona pentru menţinerea unei Europe puternice şi sigure”. La exerciţiu participă aproape 5.000 de militari din Bulgaria, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Marea Britanie şi Statele Unite. Potrivit comunicatului, este prima dată când Divizia a 82-a Aeropurtată a SUA acţionează în Europa după misiunea de sprijinire a operaţiunilor NATO în Kosovo, în 1999.



    După ce la finele anului trecut au raportat o pierdere record de un miliard de euro, băncile din România au avut şase luni bune anul acesta. Profitul lor în primul semestru a fost de 270 de milioane de euro, a anunţat şeful supravegherii BNR, Nicolae Cinteză. Băncile înregistraseră profit şi în prima jumătate a anului trecut, care până la urmă a adus rezultate catastrofale în a doua jumătate. Tot plusul raportat atunci a fost de şase ori mai mic decât cel înregistrat acum. Rata creditelor neperformante a continuat să scadă şi a ajuns de la 19% în vara anului trecut până la 13% în iunie anul acesta. Multe credite acordate persoanelor fizice sunt ipotecare. Revenirea încrederii şi continuarea programului Prima Casă au impulsionat cumpărarea de locuinţe în prima jumătate a acestui an. Însă au crescut în acelaşi timp şi creditele de consum. Apetitul pentru cumpărături al populaţiei revine, ceea ce se vede atât în datele raportate de comercianţi, cât şi în creşterea economică.



    Reprezentanţii grupurilor parlamentare din Parlamentul de la Bucureşti sunt invitaţi, luni, la comisia de Cod electoral pentru a discuta despre Legea votului prin corespondenţă, a anunţat preşedintele Comisiei, liberalul Mihai Voicu. Pe masa comisiei aşteaptă patru proiecte privind votul prin corespondenţă, însă membrii acesteia nu au ajuns la un acord pe această temă, în sesiunea parlamentară februarie-iunie, deşi toate partidele au anunţat, după alegerile prezidenţiale, că aceasta este o prioritate legislativă. Mai mult, au adoptat Legea alegerilor parlamentare fără ca problema votului în Diaspora să fie rezolvată. “Nu există voinţă politică pentru a fi adoptat votul prin corespondenţă”, declară opoziţia liberală, în timp ce PSD spune că este respectat calendarul stabilit pentru adoptarea legislaţiei electorale.



    Numărul cetăţenilor străini care lucrează legal în România a crescut cu 10% în primul semestru al anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări, autorităţile au eliberat aproape 1.200 de avize de muncă sau de detaşare a cetăţenilor străini în România. Totodată, a crescut cu cinci procente şi numărul persoanelor depistate cu şedere ilegală în ţara noastră. Cei mai mulţi cetăţeni străini sunt din Turcia, China, Filipine, Coreea, Sri Lanka şi Ucraina.




  • Vacanţă în sudul litoralului românesc al Mării Negre

    Vacanţă în sudul litoralului românesc al Mării Negre

    În această
    ediţie, vă prezentăm
    staţiunile din partea sudică a litoralului românesc, Jupiter, Saturn, Venus,
    Neptun, Olimp şi Cap Aurora, dar şi oraşul staţiune Mangalia, ridicat pe locul
    anticei cetăţi Callatis.

    Călătoria noastră începe
    astăzi din oraşul staţiune Manglia. Este o destinaţie pentru cei doritori de
    distracţie la malul românesc al Mării Negre, de tratamente balneare, dar, mai
    ales, pentru iubitorii de istorie. Lista
    obiectivelor turistice este foarte lungă. Ea cuprinde, printre altele, ruinele
    cetăţii Callatis, geamia Esmahan Sultan, peştera Movile, care este rezervaţie
    speologică, peştera Limanu, un labirint subteran de aproape 4 kilometri, dar şi
    podgoria Murfatlar, unde se fac vinuri premiate internaţional. Ar mai fi de
    menţionat că, tot la Mangalia, în 1959, a fost descoperit cel mai vechi papirus
    din Europa, datat din secolul IV î.Hr. După ce a petrecut o jumătate de secol
    la Moscova, pentru restaurare, acesta poate fi din nou văzut la Muzeul de
    Arheologie Mangalia.


    Dumitru Filip, director în cadrul direcţiei de
    turism a Primăriei Mangalia, ne vorbeşte despre municipiul Mangalia, oraş care
    are în administrare şase staţiuni turistice: Jupiter, Saturn, Venus, Cap
    Aurora, Neptun şi Olimp. Nu multe oraşe din lume se pot lăuda
    cu o asemenea bogăţie de staţiuni, pe malul unei mări, în cazul nostru, pe
    malul Mării Negre. Atuul nostru este că suntem o destinaţie turistică
    semnificativă în peisajul turistic românesc. Avem aproximativ 120.000 de locuri
    de cazare în hoteluri de diverse grade de confort. Municipiul Mangalia şi
    staţiunile adiacente sunt recunoscute ca destinaţii balneare. Asta înseamnă că,
    pe lângă turismul estival, avem o ofertă foarte bine echilibrată de proceduri
    şi tratamente medicale. Beneficiem de o serie întreagă de facilităţi
    fizioterapeutice deosebite. Avem o serie întreagă de hoteluri care oferă
    proceduri de tratament balneo, dar şi câteva hoteluri care îmbogăţesc oferta cu
    proceduri SPA, tratamente de întreţinere. Numărul de locuitori nu este mare,
    iar staţiunile au aer de vacanţă. Pe lângă hoteluri avem o serie întreagă de
    facilităţi, care să facă vacanţa cât mai plăcută: terase, restaurante cu
    specific cât mai divers. În acelaşi timp, avem zone special amenajate pentru
    activităţi sportive.


    De ce să mergem la Mangalia? Ne
    răspunde chiar Cristian Radu, edilul aşezării. Avem 9
    kilometri de coastă, o pădure de peste 500 de hectare, şase lacuri, nămol, zece
    izvoare termale. Am început o serie de proiecte cu finanţare europeană. Am
    început să cnstruim o faleză pietonală de nouă kilometri, exact cât ţine
    litoralul. Avem o herghelie care are peste 90 de ani, cu cai pur-sânge arab.
    Încercăm să reaşezăm aceste staţiuni turistice pe harta turistică a lumii.
    Mangalia este cea mai veche aşezare din România. Chiar acum, printr-un proiect
    european, punem în valoare cetatea Callatis. Izvoarele termale erau vizitate de
    foarte mulţi turişti străini. Sezonul începea în luna mai şi se încheia la
    sfârşitul lui septembrie. Ei veneau la tratament în Mangalia. Acelaşi lucru ne
    dorim şi acum. Să primim cât mai mulţi turişti străini pentru a face tratament
    în Mangalia. Nămolul pe care-l găsesc aici este unic în Europa. Oferim servicii
    de calitate la preţuri accesibile.


    Tatiana Odobescu este
    directoare a complexului Cultural Callatis, ce
    reuneşte sub acelaşi paravan patru instituţii de cultură: Casa de
    Cultură, Muzeul de Arheolgie, Biblioteca Municipală şi Biblioteca franceză
    Arthur Rimbaud. Avem vestigii importante pe care le putem
    arăta cu mândrie celor care vin din străinătate. Muzeul de Arheologie din
    Mangalia reflectă istoria acestor locuri. Există o salbă de cetăţi greceşti la
    ţărmul vestic al Mării Negre, iar Callatisul e una dintre ele. A fost o cetate
    doriană, cu o istorie de peste 2.500 de ani, destul de interesantă şi bogată.
    Dacă vă plimbaţi prin Mangalia, veţi vedea o parte dintre aceste vestigii care
    au fost scoase la suprafaţă. Proiectul Callatis – Istorie la malul Mării
    Negre vizează tocmai conservarea şi valorificarea a trei obiective din zona
    Mangaliei. Povestea vestigiilor la Mangalia este mai veche. Istoricii făceau
    demersuri la început de secol XX de a strămuta aria urbană de atunci dincolo de
    arealul arheologic. Nu s-a reuşit, iar astăzi oraşul modern se întinde peste
    aceste vestigii. Pe alocuri însă, au rămas insuliţe de antichitate. Trei dintre
    aceste obiective se pot observa destul de bine: zidul cetăţii Callatis, pe
    latura de nord, zona estică şi colţul de nord-vest şi mormintele paleocreştine.
    Faza de cercetare a fost încheiată şi am ajuns la concluzii foarte interesante
    pe care le vom comunica ulterior. Acum urmează partea de studiu arhitectural
    prin care identificăm căi de a le pune în valoare cu mai mult succes. Urmărim
    crearea unui parc arheologic în aer liber. Atunci când vine turistul să
    viziteze muzeul Callatis din Mangalia vrem să i se ofere povestea acestor
    obiective. Fiind amplasate în imediata vecinătate a muzeului le poate vedea cu
    harta în mână. Vrem, practic, să recreăm o parte din istoria acestor locuri.

    Hotelurile
    din partea sudică a litoralului românesc se adresează unei largi game de
    turişti. Multe dintre ele s-au îndreptat mai nou spre anumite segmente de nişă:
    tineri, tratamente balneare sau familii cu copii. Andrei Ţigănaş este
    directorul hotelurilor Delta, din Jupiter, şi California, din Cap Aurora: Ne orientăm de ani de zile către familiile cu copii. Avem o ofertă în care
    copiii sunt trataţi regeşte. Avem pentru ei programe de animaţie de dimineaţa
    până seara. Am dedicat un întreg sector de plajă pentru ei: Plaja Copiilor.
    Avem un loc de joacă pentru copii: Baby Land. Organizăm ateliere de creaţie,
    avem un centru de balet şi dans, şcoală de teatru, teatrul copiilor. Pe durata
    întregii zile îi ţinem ocupaţi de dimineaţa până seara. Toate acestea sunt
    gratuite, în completarea ofertei noastre de cazare.

    Călătoria în sudul litoralului şi la obiectivele
    turistice din Mangalia va continua şi în ediţiile viitoare.

  • Vacanţa e (şi) pentru citit!

    Vacanţa e (şi) pentru citit!

    Cel puţin pentru cei peste 5000 de vizitatori care au trecut până astăzi pragul Târgului GAUDEAMUS Litoral 2015,organizat de Radio România în Mamaia, pe faleza din faţa studioului Radio Vacanţa.Până luni, 17 august, între orele 15.00 şi 23.00, turiştii aflaţi pe litoral pot găsi aici bestseller-urile momentului şi cele mai noi titluri la preţuri reduse, expoziţii de fotografie, lansări de carte sau tombole cu premii pentru public.

    Duminică, 16 august, la ora 19.30, va avea loc extragerea Marelui Premiu al Tombolei GAUDEAMUS, organizată pe baza buletinelor de vot al publicului. Acesta este oferit de REGIONAL AIR SERVICES S.R.L – Aeroportul Tuzla şi constă într-unzbor cu durata de 30 de minute deasupra litoralului românesc, de pe Aeroportul Tuzla, pe care câştigătorul o poate filma şi/sau fotografia.

    Târgul GAUDEAMUS Litoral, aflat la cea de-a şaptea ediţie, îşi va închide porţile mâine, 17 august, iar ceremonia de decernare a premiilor şi închiderea oficială vor avea loc la ora 18.00, în acordurile Fanfarei Forţelor Navale.

    Detalii suplimentare despre ediţia din acest an a Târgului GAUDEAMUS Litoral sunt disponibile în comunicatul ataşat şi pe site-ulwww.gaudeamus.ro

  • Vacanţa pe litoralul Mării Negre

    Vacanţa pe litoralul Mării Negre

    Litoralul românesc
    al Mării Negre este o destinaţie potrivită pentru o vacantă cu familia. Pe
    lângă plajă, litoralul oferă locuri de
    joacă pentru copii şi parcuri de distracţie, precum şi clinici balneare pentru
    diferite tratamente. Vizitele la delfinariu, herghelie şi muzee sau chiar o
    excursie în Delta Dunării pot completa programul de vacanţă. Pentru tineri,
    cluburile deschise în special în staţiunea Mamaia înseamnă distracţie, la fel
    ca şi sporturile nautice. De altfel, în luna februarie, Asociaţia Litoral -
    Delta Dunarii a participat în premieră la Târgul de Turism de la Tel Aviv, unde
    a promovat staţiunea Mamaia şi unde a decis demararea unei campanii de
    publicitate în Israel. Toate aceste acţiuni au dus la dublarea numărului de
    turişti israelieni care vor veni să-şi petreacă vacanţa pe litoralul românesc.
    În vara aceasta, pe aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanţa, vor ateriza
    câte două chartere, care vor aduce în acest sezon estival 5.000 de turişti din
    Israel. Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Litoral-Delta Dunării.

    Sunt turişti buni consumatori de servicii hoteliere şi servicii de masă,
    pentru că, în general, au preferat hotelurile care asigură pensiune completă
    sau all inclusive. Ei vor să aibă toate serviciile incluse, dar sunt şi foarte
    buni consumatori de excursii, tururi locale, atracţii turistice. Au solicitat
    cu toţii excursii la Bucureşti, excursii de o zi în Delta Dunării. Vor să vadă
    inclusiv spectacole de circ, vor să meargă în cazinouri, vor shopping la
    Constanţa, vor degustări de vinuri, croaziere pe mare, atracţii destinate
    familiilor cu copii: aqua parkuri şi parcul de aventură din sudul litoralului.


    Cel mai nou punct
    de atracţie, parcul de aventură din sudul litoralului, s-a deschis în staţiunea
    Neptun, în acest an, şi se numeşte Paradis Land. Este un parc de aventură
    despre care ne vorbeşte Aurelian Marin, director general: Putem
    spune că am adus, în sfârşit, aventura la Marea Neagră. Parcul se adresează în
    egală măsură copiilor, adolescenţilor şi adulţilor. Vorbim despre un parc de
    aventură în pădure. Totul se întâmplă acolo în copaci. Există 14 trasee de
    dificultate diferită, atât pentru copii foarte mici, începând de la vârsta de
    patru ani cât şi pentru sportivi, alpinişti şi alte categorii de profesionişti.
    Acest parc de aventură presupune ca turiştii să parcurgă diverse de trasee
    între copaci, la înălţime fiind pregătite pentru ei poduri, tiroliene,
    obstacole, frânghii, cabluri, jocuri. Toate acestea au şi o anumită tematică pe
    unele trasee. În acest moment, parcul este cel mai mare din ţară, fiindcă are
    14 trasee şi aproape 200 de jocuri. Este un parc extraordinar, întins pe două
    hectare de pădure. Am convingerea că turiştii care vor sosi la mare şi vor afla
    de acest parc vor fi foarte încântaţi să ne treacă pragul.


    Litoralul românesc
    se adresează tuturor categoriilor de turişti, spune Mariana Gorbănescu,
    secretar general al Asociaţiei Delta Dunării: Pe
    litoralul românesc se face turism balneo. Avem multe locuri în care turiştii
    pot veni special pentru tratament şi pentru relaxare. De asemenea, pentru
    copii, din Mamaia şi până în Mangalia, sunt multe hoteluri care au înţeles că
    familiile cu copii sunt importante pentru ei şi au încercat să creeze
    facilităţi special pentru copii. În staţiunea Mamaia, care este cea mai
    apropiată de Constanţa, se deschid în fiecare an hoteluri cu facilităţi pentru
    copii. Pentru distracţie avem cluburi care au înţeles şi ele că trebuie să se
    promoveze, au înţeles că destinaţia litoralul românesc este un segment
    important pentru turistul român şi pentru cel străin. Prin urmare, fac eforturi
    să fie cunoscute şi să ofere programe deosebite.


    Una dintre
    destinaţiile turiştilor care ajung pe litoralul românesc al Mării Negre rămâne
    Delta Dunării. Aceasta a fost inclusă în patrimoniul UNESCO din anul 1991,
    fiind unica deltă din lume declarată în întregime rezervaţie a biosferei.
    Spectacolul oferit de speciile de floră şi faună este, bineînţeles, atracţia
    principală. Oferta turistică a Deltei Dunării este însă mult mai variată şi cuprinde
    birdwatching, plimbări cu barca şi şalupa, relaxare, pescuit sau vânătoare. Fie
    că veţi alege o excursie de o zi, sau una de trei zille, la bordul unui hotel
    plutitor, experienţa va rămâne una deosebită. Doru Vlădescu este
    administratorul unei societăţi de turism, turoperatoare în Delta Dunării.
    Aceasta are în dotare un hotel plutitor numit Arca, de patru stele, un
    remorcher amenajat şi el pentru croaziere, bărci rapide, dar şi bărci pentru
    pescuit în lagune. Ce arată însă un hotel plutitor? El este un
    vas mai mic, pentru croazieră. Are doar nouă camere, însă fiecare cameră e
    dotată cu aer condiţionat şi baie proprie. Totul este în regim all inclusive:
    masă, open bar. Avem facilităţi ca internet wi-fi gratuit, instalaţie pentru
    karaoke. La ultimul etaj avem un jacuzzi, un beach bar, şezlonguri. În timpul
    şederii pe hotelul plutitor, turiştii pot beneficia de plimbări cu bărcile
    pescăreşti, de un ghid ornitolog vorbitor de engleză, franceză sau germană. De
    asemenea, le putem oferi turiştilor noştri diferite jocuri sociale, o
    bibliotecă plină cu cărţi de specialitate, DVD-uri, filme artistice, desene
    animate. Programul depinde de timpul alocat: poate fi un weekend prelungit, de
    trei nopţi şi patru zile, de joi până duminică sau o săptămână. Cu cât timpul
    alocat vizitei este mai mare, cu atât mai largă va fi şi zona din Delta Dunării
    pe care o putem acoperi.


    Avantajul acestui
    hotel plutitor este că el se mişcă permanent, spune Doru Vlădescu. Nu trebuie
    să stai într-un singur loc, iar traseul se stabileşte de la bun început astfel
    încât să se atingă cele mai multe obiective de interes. De
    exemplu, pe Canalul Sulina se poate ajunge până la Marea Neagră, unde este o
    plajă superbă, amenajată cu nisip foarte fin. Se poate vizita Pădurea Letea,
    care este un monument UNESCO. Pe braţul Sfântul Gheorghe, se poate ajunge la
    mare. Există o mulţime de variante care pot fi discutate. Turişti au fost din
    Franţa, Italia, Germania, Austria, Anglia, chiar SUA, Ucraina, Republica
    Moldova. În jurnalul nostru de impresii au scris că, în primul rând, le-a
    plăcut mâncarea şi natura săbatică. Condiţiile de cazare au spus că au fost
    excelente. Ospitalitatea românească este recunoscută, mai ales în această zonă
    cu oameni simpli, locuită de lipoveni.


    Aşadar, tradiţii, aventură,
    distracţie, natură sălbatică, cluburi de noapte renumite, de toate vă puteţi
    bucura rezervându-vă chiar acum un sejur pe litoralul românesc al Mării Negre
    şi în Delta Dunării.

  • Câştigătorii Concursului “Vacanţă în sudul Litoralului românesc al Mării Negre”

    Câştigătorii Concursului “Vacanţă în sudul Litoralului românesc al Mării Negre”

    Dragi prieteni, Radio
    România Internaţional v-a invitat până la 30 aprilie 2015, data poştei, să
    participaţi la un concurs de cultură generală cu titlul Vacanţă în sudul
    Litoralului românesc al Mării Negre. Concursul a
    fost consacrat unuia dintre principalele puncte de atracţie în România pentru
    turiştii străini şi români, cu accent pe Mangalia (cetatea Callatis din
    antichitate) şi salba de 6 staţiuni din partea sudică a Litoralului (Jupiter,
    Saturn, Venus, Neptun, Olimp, Cap Aurora).



    Concursul v-a trezit
    interesul şi am primit 249 de răspunsuri corecte şi complete. Vă mulţumim şi vă
    invităm să participaţi şi la alte concusuri RRI.



    Marile Premii vor fi două
    sejururi pentru două persoane, de 8 (opt) zile, cazare 7 (şapte) nopţi în
    cameră dublă, cu pensiune completă, din care un sejur în perioada 12-19 iunie
    şi al doilea sejur în perioada 6-13 septembrie 2015, ambele la Hotel Delta
    din Jupiter, judeţul Constanţa. Ca de obicei va trebui să vă asiguraţi pe cont
    propriu transportul internaţional până în România şi, dacă este necesară, viza
    pentru România.


    Concursul a fost sponsorizat de Hotel Delta – SC Delta Aurora SA şi a
    fost organizat împreună cu Primăria Municipiului Mangalia, Muzeul de Artă din
    Constanţa, Muzeul de Arheologie Callatis din Mangalia, Arhiepiscopia
    Tomisului, UAP Filiala Constanţa, Muzeul Marinei Române, din Constanţa,
    Muftiatul Cultului Musulman din România, Forţele Navale Române şi alţi
    parteneri locali.

    Din emisiunile RRI, de pe site, dar şi de pe profilurile Facebook, Twitter,
    Google+ şi LinkedIn aţi putut afla răspunsurile la întrebările cu care v-am
    provocat să ne scrieţi.


    Concursul s-a încheiat la
    30 aprilie, data poştei. Până să aflaţi cine sunt câştigătorii vă reamintim
    întrebările la care trebuia să răspundeţi:


    – Cum se numea Mangalia
    în antichitate? Răspuns corect: Callatis.


    – Ce peşteră unicat la
    nivel mondial se află chiar lângă Mangalia? Răspuns corect: Peştera Movile.


    – Cum se numesc
    staţiunile din sudul Litoralului românesc al Mării Negre? Răspuns corect: Mangalia, Jupiter, Saturn, Venus, Neptun, Olimp, Cap
    Aurora.


    – Numiţi 5 atracţii
    turistice din Mangalia sau din apropiere. Aici puteaţi alege cel puţin dintre
    Moscheea Esmahan Sultan, Muzeul de Arheologie Callatis (care adăposteşte
    singurul papirus din România), Monumentul Eroilor, Muzeul Marinei, Herghelia
    Mangalia, rezervaţia naturală Hagieni, portul turistic, Peştera Movile, Pădurea
    Comorova, Movila Documaci, edificiul bizantin, Lacul Mangalia, Cetatea
    Callatis, Peştera Limanu.



    Acum putem derula lista
    câştigătorilor.



    Cele 50 de Menţiuni au
    revenit ascultătorilor sau utilizatorilor de Internet: Idriss
    Bou Oudina şi El-Ihsani Bouchaib, ambii din Maroc, Li Hua, Wang Li, Long
    Dingzhong, Chu Changrong, Zhang Xiaohua şi Xian Honglin, toţi 6 din China, Zhai
    Yizhuang, din SUA, care a scris Secţiei Chineze, Antonio Múñoz, din Argentina,
    Claudio Gerlach, din Brazilia, Carmen Fuentes, din Cuba, Salvador Paxi, Spania,
    Miguel Ángel Bartos, din Chile, Antonella Zappalà, Giorgio Borsier,
    Stefano Citterio şi conaţionala noastră Natalia Călinescu, toţi 4 din Italia,
    Natalia Popenko şi Natalia Zabolotna, ambele din Ucraina, Viktoria Hovard,
    Bulgaria, care a scris Secţiei Ucrainene, Adervall Lima Gomez, Brazilia, care a
    scris Secţiei Engleze, Mofizur Rahman, Bangladesh, Inger Holmberg, Suedia,
    Sabiha Mubeen, din Oman, Brian Kendall, Marea Britanie, Henk Poortvliet,
    Olanda, John şi Roberta Selesky, ca şi John Rutledge, din SUA, Catherine
    Agboola, din Nigeria, Hafizur Rahman (Rainbow Listeners Club) din Bangladesh,
    Umesh Kumar Yadav, Priyanka Paul (Metali Listeners Club SB Sharma – SBS World
    Listener Club), Naved Raiyan (International DX Radio Listeners Club), toţi din
    India, Obaid Alamm; Shah Listeners Club; Jinnah DX Club, toţi din Pakistan, Surendra Kumar, din
    India, Georg Pleschberger, din
    Austria, Svetlana Şpakovskaya, din Belarus, Narendra Jangir, Chinmoy Mahato şi
    Chitturi Venkataramana, din India, Didarul Islam, Bangladesh, Michael Whing
    şi Grant Skinner, ambii Marea Britanie,
    Shenaz Aziz, Pakistan, Constantin Criţchi, din R. Modova (care a Scris Secţiei
    Ruse), Eugeniusz Krzemienczucki, Polonia (şi el a scris Secţiei Ruse), Alexei
    Gaţura, Belarus.



    Natalia Zabolotna, din
    Ucraina, argumenta: Organizând concomitent două concursuri interesante, i-aţi
    pus pe ascultători în faţa unei alegeri dificile, deoarece atât judeţul Vâlcea,
    cât şi sudul litoralulul Mării Negre sunt nişte locuri minunate, unde în plus
    faţă de relaxare sunt şi o mulţime de locuri interesante de vizitat pentru
    turişti. Căutarea răspunsurilor la întrebările concursurilor este în sine o
    călătorie imaginară. Am hotărât să fac o alegere în favoarea concursului
    Vacanţă în sudul Litoralului românesc al Mării Negre, deoarece
    Marea Neagră este unul dintre acele lucruri, care unesc România şi
    Ucraina. În plus, coasta Mării Negre este parte a lumii antice şi nu poate
    decât să impresioneze.



    John Rutledge, din SUA,
    ne mărturisea: Programele RRI îmi oferă o perspectivă nouă asupra evenimentelor
    care se întâmplă în această parte a lumii. Sigur că aş putea să urmăresc aceste
    evenimente pe Internet, dar faptul că aud vocile prezentatorilor discutând
    aceste evenimente creşte impactul ştirilor asupra mea. Nu mai sunt sterile, ci
    vii şi pline de culoare – mulţumită elementului uman.



    Alexei
    Gaţura, din Belarus scria: Răspund cu plăcere la întrebările concursului.
    Particip la concursuri pentru că întotdeauna am fost interesat de ţara
    dumneavoastră. Ascult emisiunile RRI, mai ales cele de ştiri, de actualitate,
    istorie şi cultură.



    Cele 20 de Premii III au
    revenit ascultătorilor sau userilor: conaţionala noastră Andreea Deea, din România, Raïf Chaaban, din Liban, care a scris ambii
    Secţiei Franceze, Ali Alaoui, din Tunisia, Abdel Kader Hasan, din Egipt, Liu
    Fajian şi Zhi Yanjiao, ambii din China, Julio José Bravos, din Costa Rica, Juan
    Antonio Brea, Spania, Lucia Sandiano, Cristina Risso şi Francesca Bernardino,
    toţi 3 din Italia, Ihor Gurovoi, Ucraina, Jose Rivera, SUA, Stu McLeod, Noua
    Zeelandă, Shivendu Paul, Abhera Jaswal, Radhakrishna Pillai, toţi 3 din India, Massoud Benaissa, Algeria, care a scris Secţiei
    Engleze, Erik Oeffinger, din Germania, Nikolai Veselkov, din Rusia.



    Cristina
    Risso, din Italia, argumenta clar şi precis: Am participat la concurs atrasă
    de ideea unei vacanţe la mare într-un loc nou, în care n-am mai fost niciodată.
    Sunt o ascultătoare fidelă a RRI, îndrăgostită de România şi de români.



    Andreea
    Deea, din
    România, explica pragmatic de ce a participat: Ce m-a determinat pe mine să
    particip la acest concurs este faptul că îmi doresc foarte mult să câştig o
    vacanţă la mare alături de iubitul meu. Nu am mai fost niciodată la mare,
    deoarece nu ne-am permis şi aş fi foarte bucuroasă să fiu eu câştigătoarea.



    Erik
    Oeffinger, din Germania, ne transmitea: Particip la concurs deoarece sunt
    foarte interesat de România. Nu am fost niciodată în ţara voastră, cu toate că
    vă ascult emisiunile pe unde scurte de la sfârşitul anilor ’80. Mă interesează
    natura, cultura şi oamenii din România, dar cel mai mai mult iubesc muzica
    populară românească. Pentru a savura cu mai multă plăcere muzica populară mi-am
    luat acum două luni un radio cu recepţie pe Internet. Împreună cu o pereche de
    căşti bune, savurez muzica voastră la o calitate excepţională.



    20 de Premii II au
    revenit următorilor: Angela Olaru, din Republica Moldova, Nouari Naghmouchi, din
    Algeria, care a scris Secţiei Franceze, Abdel-Karim Ahmad Ali Al-Mabrouk, din
    Libia, Gong Lei şi Yu Baoguo, ambii din China, Pablo Ramírez, din Peru, Franco
    Rodríguez, din Columbia, Agide Melloni, Giovanna Bertocco, Roberto Carrus şi
    Antonella Monti, toţi 4 din Italia, Danny Flowers, din SUA, Mohammad Shamim şi
    Najim Uddin, ambii din India, Ayeni Jeremiah Adedayo, din Nigeria, ascultător
    al programelor în engleză, Shahzad Shabbir şi Nasir Aziz, ambii din Pakistan,
    Jehn Nooijen, din Olanda, care a scris Secţiei Germane, Vera Kuzneţova şi
    Nikolai Matveev, ambii din Rusia.



    Vechiul nostru ascultător Agide Melloni a transmis următoare argumentare:
    A cunoaşte o ţară înseamnă să-i înţelegi identitatea culturală şi istorică şi
    să-i apreciezi frumuseţea. Participarea la concursul Vacanţă în sudul
    litoralului românesc al Mării Negre a însemnat pentru mine să călătoresc
    virtual şi să mă bucur de frumuseea locurilor descoperite datorită site-ului
    vostru şi, în special, programelor voastre care au prezentat atât de frumos
    locuri minunate de pe litoralul Mării Negre. Radioul este un instrument
    esenţial, graţie căruia am descoperit lumea din jur şi graţie căruia cunosc din
    ce în ce mai bine România.



    Tot
    din Italia a răspuns Giovanna Bertocco: Ascult RRI (online) de mai mult de un
    an, fiindcă am prieteni români. Acum 9 ani, cu ocazia unei călătorii, m-am
    oprit pentru o zi la Constanţa. Îmi amintesc cu mare plăcere de vizitele la
    Muzeul de Arheologie şi la Marea Moschee, de Cazino şi de vizita la Biserica
    Sf. Anton de Padova, un sfânt atât de important pentru noi, cei din Padova.
    Mi-aş dori să am şansa de a mă întoarce ca să pot vizita mai multe locuri,
    poate chiar împreună cu una dintre cele mai dragi prietene, Maria, care este
    româncă.



    Angela Olaru, din
    Republica Moldova, explica de ce ne-a scris: Ce m-a determinat să particip la
    acest concurs? Pasiunea pentru istoria românilor, dragostea pentru ţara mea,
    România. Abia aştept să pot reveni în Dobrogea, unde se respiră aerul unei lumi
    apuse, cu mult mai profundă decât cea din prezent, dar care se întrepătrunde cu
    ea, pentru a descifra hieroglifele si misterele de
    acolo…Cercetările arată că Dobrogea este o zonă unde încă mai e mult de
    studiat şi descoperit. Programele RRI online oferă o imagine consistentă a
    situaţiei românilor din lume. Reprezintă un canal media ce solidarizează
    românii de pretutindeni şi-i îndeamnă să rămână fideli valorilor tradiţionale
    ale neamului, ţării în care s-au născut şi care ar avea nevoie de ei. Migranţii
    au oportunitatea de a se îndrăgosti din nou de Patria lor, dezvoltarea căreia
    depinde de revenirea lor acasă



    Nouari Naghmouchi, din
    Algeria, scria foarte frumos despre
    munca noastră: Emisiunile RRI sunt formidabile, variate şi foarte
    diversificate.



    Yu Baoguo, din China,
    argumenta: Doresc să particip la acest concurs organizat de RRI pentru a
    cunoaşte România mai îndeaproape. În copilărie am văzut multe filme româneşti,
    iar acum pot afla nenumărate lucruri nu doar prin intermediul filmelor, dar şi
    al televiziunii, radioului şi Internetului. Participind la concurs am ocazia să
    văd cum arată oraşele şi clădirile din România, să aud despre caracterul
    oamenilor şi obiceiurile lor, aşa încât nu pot să nu particip!.



    Mohammad
    Shamim, din India, ne-a scris: A călători înseamnă a-ţi lărgi orizontul
    cunoştinţelor. Cu cât călătorim mai mult, cu atât acumulăm mai multă experienţă.
    (…) A trăi izolaţi în lumea noastră crezând că este cea mai confortabilă, că
    este perfectă, înseamnă a trăi într-o iluzie.



    Iar Ayeni Jeremiah
    Adedayo, din Nigeria, explica de ce a participat: Ceea ce m-a motivat să
    particip la concurs a fost dorinţa de a vedea Mangalia, felul în care a evoluat
    din antichitate până în prezent cu toată istoria care a însoţit diferitele
    etape. Urmăresc RRI online şi on air. Ştirile şi reportajele sale creează o
    punte între România şi ţara mea, Nigeria.




    Cele 10 Premii I au
    revenit următorilor ascultători sau internauţi: conaţionalul nostru Emilian
    Teodorescu, din Cehia, Amady Faye, din Senegal, Ana-Maria Avram, din
    România, studentă la Chineză, Hugo Longhi, din Argentina, Bogdan Timkiv, din Ucraina, Ashik Eqbal Tokon, din
    Bangladesh, Mitul Kinsal, India, Mogire Machucki, Kenya (a scris Secţiei
    Engleze), Maxim Zabâtov, din Rusia, Fritz Andorf, din Germania.




    Emilian Teodorescu, din
    Cehia, explica de ce ne ascultă: Pentru că sunt român de origine şi mă
    interesează absolut tot ce se întâmplă în România – a părăsi ţara nu înseamnă
    a-ţi uita obârşia.



    Fidelul nostru ascultător
    Amady Faye, din Senegal, explica
    rolul RRI pentru el: Graţie excelentei munci jurnalistice a echipelor RRI
    sunt foarte bine informat despre România. RRI este o fereastră deschisă spre
    lumea întreagă.




    Ana-Maria Avram, din România, studentă la limba chineză,
    ne scria: Participând câştig! Nu are importanţă dacă mi se va decerna vreun
    premiu, important e că îmi voi îmbogăţi cunoştinţele. În plus, pentru un
    student care îşi petrece viaţa de student scriind sau citind nenumărate eseuri
    şi articole, cele despre litoralul românesc se dovedesc cât se poate de
    pasionante!




    Vechiul
    nostru ascultător Hugo Longhi, din Argentina,
    ne-a transmis următorul mesaj: De-a lungul anilor pe care i-am
    petrecut ascultând programele dedicate atracţiilor turistice pe care le oferă
    Marea Neagră, mi s-a trezit interesul şi curiozitatea de a le cunoaşte direct.
    Aceasta ar putea fi o bună ocazie pentru a concretiza această dorinţă.




    Ashik Eqbal Tokon, din
    Bangladesh, este un vechi radioamator: În 1982, când aveam numai 5 ani, am
    început să ascult radio pe unde scurte pe radioul bunicului meu. În 1990, am
    ascultat pentru prima dată RRI, de data aceasta pe propriul meu radio.
    Întotdeauna am fost curios să aflu despre cultura, tradiţiile şi modul de viaţă
    ale altor popoare. Pe vremea aceea nu exista Internet, aşa că radioul pe unde
    scurte era singura modalitate de a-mi satisface curiozitatea. Timpul a trecut
    şi informaţia este acum la îndemâna oricui. Cu toate acestea, radioul a rămas o
    pasiune pentru mine.




    Fritz Andorf, din
    Germania, scria: Mangalia nu-mi este necunoscută. Am fost în acel oraş împreună
    cu soţia mea în timpul spectaculoasei eclipse totale de Soare din anul 1999.
    Din acest motiv m-am bucurat că aţi ales Mangalia ca temă a actualului concurs.
    Am fost mirat câte obiective turistice sunt în oraş şi împrejurimi. La vremea
    aceea nu am reuşit să văd decât o mică parte dintre ele.



    Iar prietenul RRI Mitul
    Kansal, din India, argumenta: Am 24 de ani şi ascult RRI online şi urmăresc
    pagina de Internet RRI de peste 5 ani. RRI este singura mea sursă de informaţie
    despre cultura, istoria, tradiţiile si geografia României, dar şi un instrument
    prin care pot afla poziţia României asupra diferitelor probleme cu care se
    confruntă comunitatea internaţională.




    10 Premii Speciale au
    revenit următorilor ascultători sau Internet useri: Gilbert Dupont, Franţa,Ben Amer Laid, din Algeria,Guo Yanxin, din China, Antonio-Ángel
    Morilla, Spania, Anna Mahjar Barducci şi Giovanni Sergi, ambii din Italia,
    vechiul nostru ascultător Hans Verner Lollike, din Danemarca, Hamad Kiani, din
    Pakistan, Kamlesh Gautam, din India, Victor Varzin, din Rusia.




    Guo Yanxin, din China,
    argumenta pe larg de ce a participat la concurs: Sunt un om profund îndrăgostit de viaţă şi îi mulţumesc Celui de Sus că
    mi-a dat să trăiesc într-o ţară atât de frumoasă, dar îmi doresc să trăiesc să
    văd şi alte locuri de pe Pământ, să cunosc diferite naţii, obiceiuri şi
    culturi. De când eram elev de şcoală primară am auzit de România, am învăţat
    câte ceva despre istoria şi cultura ei veche. De atunci am început să visez că,
    poate, într-o bună zi, voi ajunge să o văd cu ochii mei, să-i înţeleg,
    călătorind, şi trecutul, dar şi prezentul. Dacă aş avea ocazia să vă vizitez,
    cu siguranţă că aş cunoaşte şi mai bine şi România, şi pe românii de rând, cu
    care aş putea lega prietenii trainice. Şi mai visez să ajung şi la Radio, să-i
    cunosc pe prietenii mei de pe unde, să respir puţin din atmosfera de acolo.
    Dacă acest vis mi se va îndeplini, cu siguranţă că va fi o experienţă de
    neuitat, una care va rămâne mereu în sufletul meu, în viaţa mea.




    Antonio-Ángel Morilla,
    Spania, explica: Vă ascult emisiunile pe unde scurte de foarte mulţi ani şi
    sunt membru activ al Clubului Ascultătorilor RRI. Mă interesează să aflu
    lucruri noi despre România, o ţară latină la fel ca Spania, dar cu toate
    caracteristicile ei. Mă interesează zona legată de Marea Neagră: un interesant
    contrast şi nuanţe pe care le descopăr cu plăcere atunci când vă ascult pe unde
    scurte. În plus, mi-ar plăcea să vizitez România şi să vă cunosc acasă, să mă
    bucur de atracţiile turistice şi culturale.




    Fidelul şi dragul nostru
    prieten
    Giovanni Sergi, din Italia, scria: Particip la
    concursurile RRI de foarte mulţi ani, din dorinţa de a cunoaşte din ce în ce
    mai bine România prin intermediul programelor voastre, pe care le urmăresc cu
    mare interes, fiindcă sunt bine realizate şi bogate în informaţii. Mi-ar face
    plăcere să vizitez litoralul românesc întrucât staţiunile sale oferă
    posibilitatea de a-ţi îmbunătăţi starea de sănătate, de a vizita diferite
    locuri şi chiar de a cunoaşte echipa Radio Vacanţa din Constanţa, post pe care
    îl urmăresc pe Internet, ale cărui iniţiative destinate turiştilor străini le
    apreciez şi în programele căruia am putut asculta ştiri în limba italiană
    realizate de Secţia Italiană din cadrul postului Radio România Internaţional.
    Cred că o astfel de călătorie m-ar îmbogăţi cu noi cunoştinţe, dar şi din punct
    de vedere uman, fiindcă întotdeauna avem ceva de învăţat atunci când călătorim
    şi întâlnim oameni noi, obiceiuri, tradiţii, care ne umplu sufletul cu noi
    senzaţii, lumini, culori şi amintiri.




    Tot din Italia, Anna Mahjar Barducci scria: Să particip
    la concurs înseamnă să intru în contact direct cu RRI. Astfel devenim ascultători activi ai radioului. Îmi face
    plăcere să mă gândesc că şi alte persoane din întreaga lume, care au aceeaşi
    pasiune şi dragoste pentru România, participă împreună cu mine la acest
    concurs. Răspunzând întrebărilor concursurilor voastre descoperim de fiecare
    dată noi atracţii culturale ale României. A asculta RRI înseamnă să călătoreşti
    virtual printre gusturi, tradiţii şi cultura României. RRI ne permite să visăm
    şi să descoperim noi destinaţii şi aspecte culturale ale acestei ţări minunate.
    În acelaşi timp, RRI ne ţine la curent cu viaţa politică şi economică a ţării,
    oferindu-ne informaţii la care altfel nu am avea acces. RRI ne oferă toate
    aceste lucruri în limbile noastre, făcându-ne să ne simţim parte din România, o
    ţară de care ne simţim legaţi din punct de vedere cultural. În cazul meu, soţul
    meu fiind român, RRI îmi permite să cunosc ţara tatălui fiicei mele.



    Gilbert
    Dupont, Franţa, ne scria: Informaţiile referitoare la România sunt
    relativ rare în Franţa, deşi ţara dumneavoastră este membră UE. Graţie
    conţinutului foarte divers al programelor sale, RRI umple acest gol
    informaţional.




    Hamad Kiani, Pakistan,
    argumenta: Îmi doresc să câştig acest concurs pentru că am visat mereu să
    vizitez România şi ţările vecine, Ungaria şi Bulgaria. Numele România mă face
    să mă gândesc la două lucruri: romantism şi Roma. În limba mea, romani
    înseamnă romantic. (…) Din ceea ce am citit despre România în literatură şi
    pe Internet, am aflat că este o ţară apropiată de natură şi că oamenii ei sunt
    ospitalieri şi simpli în felul în care îşi trăiesc viaţa. (…) Urmăresc cu
    regularitate emisiunile RRI pe Internet pentru a afla mai multe despre această
    ţară, despre viaţa culturală şi politică şi despre provocările cu care se
    confruntă în secolul 21.




    Kamlesh Gautam, din India,
    ne povesteşte ce o leagă de RRI: Sunt profesoară de matematică şi locuiesc în
    New Delhi. Soţul meu obişnuia să asculte RRI. Câteodată primea cărţi şi reviste
    despre România pe care le răsfoiam şi eu. Aşa mi s-a născut interesul pentru
    România şi oamenii ei. Câteodată şi copiii mei ascultă muzică din România pe
    Internet. (…) M-am hotărât să particip la concurs ca o motivaţie în plus de a
    afla mai multe despre această ţară frumoasă.




    Victor Varzin, din Rusia,
    explica: Am decis să particip la concurs în primul rând pentru a afla
    cunoştinţe noi despre România, geografia, particularităţile şi monumentele
    sale. De asemenea am vrut să mă verific din spirit de competiţie. Iar fiind
    ascultător fidel al RRI nu puteam să nu particip la concurs, având şi timp
    liber. Desigur mă voi bucura să câştig, va fi o amintire de neuitat, legată de
    România!




    Mulţumim tuturor celor
    care ne-au răspuns la întrebări şi care au argumentat ce i-a convins să
    participe. Şi acum, momentul cel mai aşteptat. Au participat la concurs, au
    răspuns corect şi au câştigat câte un sejur pentru câte două persoane, de 8
    (opt) zile, cazare 7 (şapte) nopţi în cameră dublă, cu pensiune completă, la
    Hotel Delta din Jupiter, judeţul Constanţa … Jaroslaw Jedrzejczak, din
    Polonia (sejur în perioada 12-19 iunie) şi Olexandr Getz, din Ucraina (sejur în
    perioada 6-13 septembrie 2015). Felicitări şi vă aşteptăm în România!




    Câştigătorul Marelui Premiu Olexandr Getz, din Kiev, Ucraina, explica de ce
    a participat: Emisiunile RRI am început să le ascult acum mai bine de douăzeci
    de ani. Am şi participat la unele concursuri organizate de postul dvs. de
    radio. Am câştigat premii importante pentru mine, dar niciodată Premiul cel
    Mare şi niciodată nu am fost în România. Înainte, informaţiile despre România
    le obţineam doar prin intermediul emisiunilor radio, acum am acces şi la
    Internet. Îmi doresc să ajung cândva să vizitez România.



    Premiile şi menţiunile
    vor fi expediate prin poştă şi vă rugăm să ne confirmaţi, într-o scrisoare,
    într-un e-mail sau fax atât primirea, cât şi conţinutul! Vă mulţumim, din nou,
    că v-aţi încercat şansele şi ne-aţi răspuns la concursul consacrat sudului
    Litoralului românesc al Mării Negre şi vă invităm să participaţi în număr cât
    mai mare şi la următoarele noastre concursuri!

  • “Vacanţă în sudul Litoralului românesc al Mării Negre”

    “Vacanţă în sudul Litoralului românesc al Mării Negre”

    Radio România Internaţional lansează un nou
    concurs: Vacanţă în sudul Litoralului românesc al Mării
    Negre. Până la finalul lunii aprilie vă vom prezenta staţiunile din partea
    sudică a litoralului românesc, Jupiter, Saturn, Venus, Neptun, Olimp şi Cap
    Aurora, dar şi oraşul staţiune Mangalia, ridicat pe locul anticei cetăţi
    Callatis.


    Călătoria noastră începe
    astăzi din oraşul staţiune Manglia. Este o destinaţie pentru cei doritori de
    distracţie la malul românesc al Mării Negre, de tratamente balneare, dar, mai
    ales, pentru iubitorii de istorie. Lista
    obiectivelor turistice este foarte lungă. Ea cuprinde, printre altele, ruinele
    cetăţii Callatis, geamia Esmahan Sultan, peştera Movile, care este rezervaţie
    speologică, peştera Limanu, un labirint subteran de aproape 4 kilometri, dar şi
    podgoria Murfatlar, unde se fac vinuri premiate internaţional. Ar mai fi de menţionat
    că, tot la Mangalia, în 1959, a fost descoperit cel mai vechi papirus din
    Europa, datat din secolul IV î.Hr. După ce a petrecut o jumătate de secol la
    Moscova, pentru restaurare, acesta poate fi din nou văzut la Muzeul de
    Arheologie Mangalia.


    Dumitru Filip, director în cadrul direcţiei de
    turism a Primăriei Mangalia, ne vorbeşte despre municipiul Mangalia, oraş care
    are în administrare şase staţiuni turistice: Jupiter, Saturn, Venus, Cap
    Aurora, Neptun şi Olimp.

    Nu multe oraşe din lume se pot lăuda
    cu o asemenea bogăţie de staţiuni, pe malul unei mări, în cazul nostru, pe
    malul Mării Negre. Atuul nostru este că suntem o destinaţie turistică
    semnificativă în peisajul turistic românesc. Avem aproximativ 120.000 de locuri
    de cazare în hoteluri de diverse grade de confort. Municipiul Mangalia şi
    staţiunile adiacente sunt recunoscute ca destinaţii balneare. Asta înseamnă că,
    pe lângă turismul estival, avem o ofertă foarte bine echilibrată de proceduri
    şi tratamente medicale. Beneficiem de o serie întreagă de facilităţi
    fizioterapeutice deosebite. Avem o serie întreagă de hoteluri care oferă
    proceduri de tratament balneo, dar şi câteva hoteluri care îmbogăţesc oferta cu
    proceduri SPA, tratamente de întreţinere. Numărul de locuitori nu este mare,
    iar staţiunile au aer de vacanţă. Pe lângă hoteluri avem o serie întreagă de
    facilităţi, care să facă vacanţa cât mai plăcută: terase, restaurante cu
    specific cât mai divers. În acelaşi timp, avem zone special amenajate pentru
    activităţi sportive.


    De ce să mergem la Mangalia? Ne
    răspunde chiar Cristian Radu, edilul aşezării.: Avem 9
    kilometri de coastă, o pădure de peste 500 de hectare, şase lacuri, nămol, zece
    izvoare termale. Am început o serie de proiecte cu finanţare europeană. Am
    început să cnstruim o faleză pietonală de nouă kilometri, exact cât ţine
    litoralul. Avem o herghelie care are peste 90 de ani, cu cai pur-sânge arab.
    Încercăm să reaşezăm aceste staţiuni turistice pe harta turistică a lumii.
    Mangalia este cea mai veche aşezare din România. Chiar acum, printr-un proiect
    european, punem în valoare cetatea Callatis. Izvoarele termale erau vizitate de
    foarte mulţi turişti străini. Sezonul începea în luna mai şi se încheia la
    sfârşitul lui septembrie. Ei veneau la tratament în Mangalia. Acelaşi lucru ne
    dorim şi acum. Să primim cât mai mulţi turişti străini pentru a face tratament
    în Mangalia. Nămolul pe care-l găsesc aici este unic în Europa. Oferim servicii
    de calitate la preţuri accesibile.


    Tatiana Odobescu este
    directoare a complexului Cultural Callatis, ce
    reuneşte sub acelaşi paravan patru instituţii de cultură: Casa de
    Cultură, Muzeul de Arheolgie, Biblioteca Municipală şi Biblioteca franceză
    Arthur Rimbaud: Avem vestigii importante pe care le putem
    arăta cu mândrie celor care vin din străinătate. Muzeul de Arheologie din
    Mangalia reflectă istoria acestor locuri. Există o salbă de cetăţi greceşti la
    ţărmul vestic al Mării Negre, iar Callatisul e una dintre ele. A fost o cetate
    doriană, cu o istorie de peste 2.500 de ani, destul de interesantă şi bogată.
    Dacă vă plimbaţi prin Mangalia, veţi vedea o parte dintre aceste vestigii care
    au fost scoase la suprafaţă. Proiectul Callatis – Istorie la malul Mării
    Negre vizează tocmai conservarea şi valorificarea a trei obiective din zona
    Mangaliei. Povestea vestigiilor la Mangalia este mai veche. Istoricii făceau
    demersuri la început de secol XX de a strămuta aria urbană de atunci dincolo de
    arealul arheologic. Nu s-a reuşit, iar astăzi oraşul modern se întinde peste
    aceste vestigii. Pe alocuri însă, au rămas insuliţe de antichitate. Trei dintre
    aceste obiective se pot observa destul de bine: zidul cetăţii Callatis, pe
    latura de nord, zona estică şi colţul de nord-vest şi mormintele paleocreştine.
    Faza de cercetare a fost încheiată şi am ajuns la concluzii foarte interesante
    pe care le vom comunica ulterior. Acum urmează partea de studiu arhitectural
    prin care identificăm căi de a le pune în valoare cu mai mult succes. Urmărim
    crearea unui parc arheologic în aer liber. Atunci când vine turistul să viziteze
    muzeul Callatis din Mangalia vrem să i se ofere povestea acestor obiective.
    Fiind amplasate în imediata vecinătate a muzeului le poate vedea cu harta în
    mână. Vrem, practic, să recreăm o parte din istoria acestor locuri.

    Hotelurile
    din partea sudică a litoralului românesc se adresează unei largi game de
    turişti. Multe dintre ele s-au îndreptat mai nou spre anumite segmente de nişă:
    tineri, tratamente balneare sau familii cu copii. Andrei Ţigănaş este
    directorul hotelurilor Delta, din Jupiter, şi California, din Cap Aurora: Ne orientăm de ani de zile către familiile cu copii. Avem o ofertă în care
    copiii sunt trataţi regeşte. Avem pentru ei programe de animaţie de dimineaţa
    până seara. Am dedicat un întreg sector de plajă pentru ei: Plaja Copiilor.
    Avem un loc de joacă pentru copii: Baby Land. Organizăm ateliere de creaţie,
    avem un centru de balet şi dans, şcoală de teatru, teatrul copiilor. Pe durata
    întregii zile îi ţinem ocupaţi de dimineaţa până seara. Toate acestea sunt
    gratuite, în completarea ofertei noastre de cazare.


    Călătoria
    în sudul litoralului şi la obiectivele turistice din Mangalia va continua şi în
    ediţiile viitoare. Până atunci, răspundeţi corect la întrebările noastre
    afişate pe site-ul nostru, www.rri.ro.