Radio România Internațional

Tag: vacanță

  • Planificator de vacanţă

    Planificator de vacanţă

    Vreţi să ajungeţi la turneul de tenis US Open, sau poate la Bienala de la Veneţia. Poate vă interesează cursele de bivoli de la Negara, Indonezia sau festivalul de tango din Buenos Aires, Argentina. O aplicaţie realizată de un român pune la dispoziţia călătorului în căutare de idei de vacanţă o bază de date cu mii de festivaluri şi evenimente din întreaga lume, ordonate sub forma unui calendar.



    Cristian Munteanu, fondatorul şi CEO Qalendra, ne spune de unde i-a venit această idee şi cum a evoluat în cei peste doi ani de existenţă: “Qalendra a evoluat. A fost o idee născută în primul rând din nevoile mele de călător. Eu sunt un călător activ, îmi place să fac tot felul de lucruri, să văd locuri, să trăiesc experienţe, eu fac skydiving, merg cu maşini de curse, sunt un altfel de călător. Iniţial am încercat să fac un calendar de lucruri pe care eu mi le-aş dori să le trăiesc, cum ar fi Tomatina, la bătaia cu roşii. Şi mereu uitam. Mă trezeam că e septembrie şi a trecut joia aceea din august când are loc bătaia cu roşii şi îmi părea rău şi ziceam, lasă, la anul, mă duc. Şi am început totul ca un document Excel, în care aveam toate lunile anului şi ce se întâmplă major în lume. De la documentul ăsta, într-o bună zi, m-am gândit că nu se updatează singur, a treia joi din august pică mereu în altă zi, şi m-am gândit că dacă transform totul într-o aplicaţie sau într-un site poate să aibă şi altă lume acces la informaţii. Totul a pornit ca un calendar de festivaluri şi evenimente. Dar apoi am ajuns să identificăm alte nevoi, mult mai stringente ale călătorilor. Qalendra este o companie de tehnologie de travel, de turism, dedicată călătorilor activi din întreaga lume, şi ceea ce facem noi este să dezvoltăm nişte algoritmi care identifică unde anume sunt cele mai bune condiţii pentru o activitate sau alta, oriunde în lume, în orice moment.”



    Cu credinţa că dacă într-o viaţă de om sunt doar o mie de zile de vacanţă, depinde doar de noi ce facem cu ele, Qalendra adună informaţii pentru cererile cele mai specifice: Revine cu detalii, Cristian Munteanu: “Spre exemplu, să zicem că vreau să călătoresc în Chile, între 1-8 iunie, pentru schi. Noi identificăm unde sunt cele mai bune condiţii pentru schi în Chile, în perioada aceea, luând în considerare o mulţime de factori, de la stratul de zăpadă, la vizibilitate, la lungimea pârtiilor, la viteza telefericului, telescaunului, dacă sunt echipamente de închiriat sau nu. Ne preocupă un singur lucru şi anume călătorul să trăiască cea mai bună experienţă de vacanţă. Şi luăm în calcul toţi parametrii care pot afecta experienţa lui de vacanţă. Apelăm la servicii de vreme de exemplu, avem informaţii istorice pe ultimii 50 de ani, detaliate, avem geolocaţii ale pârtiilor, hărţi ale pârtiilor, internetul s-a dezvoltat foarte mult ca structură în ultimii ani, dincolo de serviciile pe care oamenii le percep intrând pe un site sau altul, sunt tot felul de siteuri care acoperă diverse domenii, care practic te hrănesc cu informaţii. Noi dăm fapte oamenilor: du-te aici, fiindcă aici ai cu 8,3% şanse ca în acea perioadă a anului, stratul de zăpadă să fie de peste 28 cm.”



    Şi poate că una dintre cele mai importante funcţionalităţi pe care Qalendra le pune la dispoziţia călătorului este Travel Wishlist. Fiecare dintre noi îşi poate pune în lista personală de călătorie festivalurile şi evenimentele la care doreşte să participe. Qalendra va trimite notificări şi alerte atunci când se apropie data acestor festivaluri, când sunt discounturi sau promoţii, când se schimbă data sau locul de desfăşurare, când se întâmplă alte lucruri interesante în apropiere sau când sunt biletele de avion mai ieftine.



    Şi cum pe mine, m-ar interesa Festivalul de tango din Argentina, l-am întrebat pe Cristian Munteanu cum îmi poate folosi Qalendra: O să fie super simplu: o căutare pe Qalendra, după cuvinte cheie de tip: festival sau tango, după care toate informaţiile pot fi accesate într-un mod foarte uşor. Dacă avem în vedere ca experienţa user-ului să fie cât mai plăcută, noi procedăm în felul următor: recomandăm un hotel, care să fie cel mai apropiat de locul de desfăşurare al evenimentului, recomandăm un zbor convenabil ca preţ, recomandăm în pachetul iniţial pe care îl propunem, transfer de la aeroport la hotel, plus alte lucruri pe care călătorul şi le poate adăuga cu o simplă bifă în site, spre exemplu o cină tradiţională argentiniană, un tur al oraşului. Practic din 4-5 clicuri omul îşi compune un pachet, noi îi dăm şi motivele pentru care noi facem o recomandare sau alta, iar omul face o singură plată, noi redistribuind banii către toţi furnizorii.”



    La selectarea acestor informaţii lucrează o echipă de editori, care fac documentare pe diferite teme şi apoi scriu articolele pentru fiecare festival în parte. Spre exemplu pentru cele mai importante evenimente culturale din Argentina, se lucrează o săptămână, ne-a spus interlocutorul nostru. Mai întâi se identifică evenimentele, se scriu textele, cu imagini, cu tot felul de alte detalii. Iar baza de date este permanent updatată. Qalendra concentrează informaţii despre aproximativ 2000 de festivaluri din întreaga lume, dar se concentrează mai mult pe festivaluri şi evenimente din Europa.

  • Vacanţă de iarnă la Suceava

    Vacanţă de iarnă la Suceava

    Cunoaştem astăzi un oraş care va sărbători anul acesta 627 de ani de la prima atestare documentară: Suceava. Este situat în nordul-estul României, în provincia istorică Bucovina şi poate fi o destinaţie perfectă pentru această perioadă a anului. Agenda culturală a oraşului este mereu plină de evenimente: concerte, expoziţii, petreceri tematice, seri de folclor.



    De asemenea, monumentele şi muzeele vă pot ajuta să cunoaşteţi mai bine istoria bogată a zonei. Şi, după cum spune Claudiu Brădăţan, coordonator al Centrului de Informare Turistică, se pot face multe excursii de o zi la multele obiective din jurul oraşului: În această perioadă, după sărbătorile de iarnă, sunt suficiente locuri de cazare, dar mai important decât atât, oraşul Suceava oferă câteva obiective de importanţă naţională, cum ar fi Cetatea de Scaun, Biserica Sf Gheorghe a Mănăstirii Sf. Ioan şi Muzeul Etnografic. De asemenea, Muzeul Satului Bucovinean este al treilea ca mărime din ţară. Juniorii vor fi cu siguranţă cuceriţi de Muzeul de Ştiinţe ale Naturii. Sunt destule obiective pentru un sejur de câteva zile recomandat unei familii cu copii. Alături de toate aceste obiective, lângă Suceava, ar prezenta interes Mănăstirea Dragomirna. Are o arhitectură deosebită şi se află într-un cadru natural deosebit.”



    Muzeul Satului Bucovinean din Suceava este unul dintre cele mai recent înfiinţate muzee din România. S-a deschis publicului în anul 1980. În cadrul ansamblului muzeal puteţi vedea un model al vechiului sat din Bucovina. Veţi merge pe uliţe înguste, de-a lungul cărora au fost ridicate gospodării formate din casă şi anexe. În centru veţi găsi biserica şi clopotniţa din localitatea Vama, ambele datând din anul 1783. În interiorul caselor pot fi admirate mobilierul tradiţional, cuptoarele, diverse obiecte textile şi decorative, dar şi costume populare. Muzeul Satului din Suceava este inedit şi prin faptul că încearcă să descrie momente importante din viaţa locuitorilor săi: botezul sau înmormântarea. Preţul unui bilet de intrare este 6 lei (1,5 euro), taxa pentru fotografiere este de 30 de lei (7 euro), iar cea pentru filmare 50 de lei. (12 euro). Este un obiectiv turistic pe care şi Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava vă recomandă să nu-l rataţi.



    Muzeul Satului din Suceava conţine un patrimoniu impresionant. Prezentăm acolo moara şi casa tradiţională, biserica, obiceiurile din zonă: înmormântare, nuntă şi botez. Acestea pot fi văzute întrucât sunt exemplificate prin manechine, nu prin personaje vii. Însă, în perspectivă, luăm în calcul inclusive acest aspect: să dăm viaţă acestor muzee şi în egală măsură Cetăţii de Scaun a domnitorului Ştefan cel Mare. Aceasta e amplasată lângă Muzeul Satului.”



    Toamna acestui an se anunţă deosebit de bogată în evenimente culturale la Suceava. Însă nu acesta este singurul motiv pentru care Claudiu Brădăţan, coordonator al Centrului de Informare Turistică, recomandă vizitarea zonei în această perioadă: Nu numai datorită manifestărilor culturale, ci şi pentru cadrul natural, recomand toamna. Şi primăvara este frumos, dar spectacolul culorilor de toamnă oferă o delectare turiştilor care ne vizitează. Dacă vorbim despre manifestările culturale din august, septembrie 2015, avem un calendar bogat. Eu recomand în această perioadă Festivalul Medieval din Cetatea Sucevei. Această cetate a intrat într-un proces de reamenajare, un proiect care se va încheia în luna martie. Cetatea de Scaun a oraşului va fi cu adevărat pusă în valoare. De asemenea, în perioada de toamnă au loc tot felul de sărbători, aproape în toate comunele, cu ocazia recoltelor.”



    Concerte de muzică medievală, scenete istorice, turnir de arme, parada cavalerilor cu făclii, spectacole interactive, acestea sunt doar câteva dintre evenimentele care au loc an de an la Festivalul Medieval din Cetatea Sucevei. Timp de trei zile puteţi participa şi la activităţi interactive. De exemplu, puteţi afla taine ale olăritului sau puteţi învăţa să trageţi cu arcul chiar în vechea cetate a oraşului, a cărei primă atestare documentară datează din anul 1388.



    Dacă ajungeţi însă în perioada aceasta la Suceava, iar timpul vă permite, Claudiu Brădăţan vă recomandă să vizitaţi împrejurimile. Recomandările noastre ar fi să urce uşor spre munte, iar prima localitate ar fi Gura Humorului, o staţiune turistică de interes naţional. Nu lipseşte aici partea de agrement. Este un oraş foarte bine dezvoltat în această direcţie. La Humor se schiază în această perioadă. Sunt două pârtii de schi: una de 1,3 km, iar alta, pentru începători, de 500 de metri. În Humor există o piscină olimpică acoperită, în parcul Ariniş. Este un loc în care se poate înota chiar şi la această dată. Mai mult decât atât, Humorul e cunoscut prin mănăstirile de acolo. Voroneţ, în primul rând, din cartierul cu acelaşi nume al oraşului şi, foarte aproape, la 600 de metri, se găseşte Mănăstirea Humorului. Aş vrea să mai menţionez că Humorul mai are şi un muzeu etnografic deosebit. După Humor, putem urca un pic şi mai sus, spre munte, spre Pojorâta, o localitate şi o destinaţie turistică nouă. De aici se poate urca pe Rarău, spre Pietrele Doamnei, un simbol al Bucovinei. În zona localităţii Pojorâta se pot practica multe forme de turism activ. Aici se poate schia pe patru pârtii grupate în acelaşi areal. Există şi patinoar. Apoi, pe Rarău se intersectează toate traseele de drumeţie şi de mountain bike. Pe Rarău se întâlnesc, de asemenea, cei mai importanţi căţărători din România şi din străinătate. Există acolo peste 40 de faleze de căţărare.”



    Claudiu Brădăţan spune că majoritatea turiştilor străini care au trecut pragul Centrului de Informare Turistică din Suceava auziseră deja de Bucovina datorită ofertei bogate referitoare la turismul activ. Însă, indiferent de perioada anului, oraşul Suceava şi zonele limitrofe vă vor încânta cu siguranţă.

  • Vacanţă în Clisura Dunării

    Vacanţă în Clisura Dunării

    Ne îndreptăm astăzi către sud-vestul României, o zonă turistică a cărei faimă a depăşit de mult graniţele ţării. Clisura Dunării, oferă un peisaj aparte. Prin acest defileu vom înainta spre Cazanele Mici şi Cazanele Mari, locuri în care fluviul se strecoară printre munţi. În zonă se pot face excursii în peşteri, alpinism, rafting, concursuri de tir cu arcul, echitaţie, ciclcism şi se organizează jocuri de aventură pentru tineri. Oferta de cazare este foarte variată, iar cea culinară, deşi diversificată şi ea, are la bază mâncărurile tradiţionale din peşte.



    În vacanţa dvs. în Clisura Dunării veţi putea vedea Chipul lui Decebal, regele dac, sculptat în piatră, înalt de 55 m şi lat de 25 de metri. Pentru a vă reprezenta mai uşor dimensiunea statuii, trebuie să ştiţi că aceasta este cu numai şase metri mai scundă decât Statuia Libertăţii di New York, cu opt metri mai mare decât monumentul lui Iisus din Rio şi cu zece metri peste Colosul din Rhodos. Este cea mai înalta sculptură în piatră din Europa, după cum am aflat de la Marin Cărămizaru, preşedintele Asociaţiei Turism şi Agrement Cazanele Dunării din Dubova, judeţul Mehedinţi. Se încadrează perfect în peisajul despre care aflăm mai multe de la Marin Cărămizaru: Am căutat să diversificăm cât mai mult oferta noastră. În primul rând, recomandăm întoarcerea la natură. Pentru aceasta, recomandăm turiştilor care ajung în zonă drumeţiile pe Ciucarul Mare, Ciucarul Mic sau masivul Trescovăţ, care oferă o panoramă spectaculoasă asupra defileului. Recomandăm, de asemenea, deplasările pe bicicletă pe traseele din zonă. Acestea pot fi închiriate de la pensiuni. Cea mai căutate activitate este plimbarea cu bărcile de agrement, cu vaporaşul. De asemenea, se pot închiria hidrobiciclete sau caiace de la pensiunile din zona Clisurii. Se pot vizita şi câteva peşteri. Cea mai frumoasă este peştera de la Gura Ponicovei. La ambarcaţiunile nautice preţul e diferit în funcţie de traseul ales pentru vizitare, însă e cuprins între 25 de lei şi 35 de lei de persoană pentru o plimbare care durează între o oră şi jumătate şi două ore.”



    Toamna e cea mai frumoasă în această zonă, spune şi Raluca Crîsta, director executiv al Grupului de Acţiune Locală Clisura Dunării: E perioada ideală pentru vizitare în special datorită coloritului vegetaţiei. Clisura Dunării este o destinaţie pentru toate tipurile de turişti. Sunt turişti care vin pe bicicletă şi tranzitează Europa, fie de-a lungul Dunării, fie prin alte circuite. Există câteva locuri de campare. Există case tradiţionale, administrate privat, în care se poate locui pentru o perioadă. Apoi, există turistul obişnuit, care găseşte pensiuni şi vile de vacanţă la două sau trei stele, la preţuri accesibile. Avem însă dezvoltat şi sectorul turismului de business. Se dezvoltă tot mai mult acest segment. Chiar în cadrul asociaţiei noastre avem finanţate nişte proiecte foarte interesante pe partea de agroturism. De asemenea, mai avem proiecte frumoase finanţate pentru activităţi recreaţionale: bărci, caiace, tir cu arcul, paintball, activităţi de speologie, de alpinism şi escaladă. Perioada de toamnă e foarte frumoasă, când, după coacerea smochinelor, se face dulceaţa de smochine la Şviniţa. Localitatea este renumită. Turiştii îşi pot face programare la localnici şi pot participa la prepararea gemurilor, a dulceţurilor şi a ţuicii de smochine de Şviniţa.”



    Turiştii străini, care vin în special din Germania, Ungaria şi Cehia, se deplasează foarte mult pe bicicletă, spune Marin Cărămizaru, preşedintele Asociaţiei Turism şi Agrement Cazanele Dunării.



    Prin Clisura Dunării trec două rute importante de cicloturism: Eurovelo 6 şi Traseul Cortinei de Fier. Zona Clisurii Dunării prezintă o foarte mare diversitate etnoculturală. Invităm turiştii să se adreseze Asociaţiei de turism pentru a putea oferi cele mai corecte şi mai bune informaţii despre zona turistică, referitoare la cazare, la obiectivele turistice care pot fi vizitate şi, de ce nu, pentru a pune ghizi turistici pentru traseele din zonă.”



    Festivalul smochinelor, Festivalul Satelor Dunărene, Festivalul Lalelei de Cazane din Dubova, Sărbătoarea Ceaunului din Moldova Nouă, iată câteva dintre manifestările care au loc într-o zonă atât de diversă multietnic. Aici trăiesc laolaltă comunităţi de sârbi, cehi, germani şi maghiari, am aflat de la Raluca Crîsta, director executiv al Grupului de Acţiune Locală Clisura Dunării: Pe lângă acestea, sunt Nedeile sau Rugile Satului, la care, de obicei, pe lângă sătenii din comunitatea respectivă vin şi cei din comunităţile apropiate. Rugile au o mare valoare spirituală întrucât vedem generaţia tânără lângă cea matură cum îşi păstrează tradiţiile. Oamenii vin în costume populare şi expun tot felul de poezii şi scenete, dansează şi cântă cântece populare. Ne dorim ca în viitorul apropiat să înfiinţăm un artizanat în care toţi meşteşugarii să-şi poată valorifica produsele.”



    Iar turiştii, fascinaţi de frumuseţea locurilor şi a oamenilor, vin din toate colţurile lumii, continuă Raluca Crîsta: Sunt unii care vin constant o dată la un an, la doi ani şi simt îmbunătăţirea. Sunt alţii care vin în fiecare an de Crăciun, de exemplu, în anumite locuri. Unii vin să exploreze în fiecare an împreună cu noi, de la asociaţiile de speologie şi de ciclism. Avem un feedback pozitiv de la ei. Foarte mulţi vin din Cehia, din Germania, din Austria. Nu de mult, am discutat cu câţiva turişti din Indonezia şi Thailanda. Acum două săptămâni am avut un grup din Elveţia. Vin de peste tot.”



    Cele mai solicitate sunt preparatele din peşte. Toate pensiunile şi restaurantele din zonă oferă tradiţionala ciorbă de peşte, saramură de peşte, plachie sau peşte la grătar cu mujdei şi mămăliguţă. De asemenea, sărbătorile din zonă devin adevărate festivaluri gastronomice. Un motiv în plus să vă contactaţi agentul de turism pentru a vă programa o vizită în Clisura Dunării.

  • Jurnal românesc – 08.08.2014

    Jurnal românesc – 08.08.2014

    Banca Naţională a Romaniei prognozează o inflaţie de 2,2% pentru finalul acestui an şi de 3% pentru sfârşitul anului viitor. Anterior, prognoza anunţată pentru finalul acestui an era de 3,3%. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că factorii care au influenţat acest proces au fost aprecierea monedei naţionale, scăderea preţurilor de tranzacţionare a certificatelor verzi, dar şi oferta mare de legume. Factorii care au influenţat negativ inflaţia au fost majorarea accizei la carburanţi din luna aprilie şi creşterea cotaţiilor la ţiţei. Pe de altă parte, câştigul salarial mediu net a crescut cu 0,3% în luna iunie, până la 1.687 de lei (380 euro), a anunţat Institutul Naţional de Statistică.



    România avea la nivelul anului trecut circa 560 de unităţi care produceau energie verde, a anunţat ministrul Mediului, Attila Korodi. Puterea instalată în unităţile de producţie era de 4.350 MW, iar ponderea energiei electrice din surse regenerabile în consumul total ajunsese la finele anului trecut la 40%. Attila Korodi a mai spus că România şi-a îndeplinit deja ţintele europene impuse pentru 2020 şi se numără printre campionii verzi ai Europei.



    Pentru al cincilea an consecutiv, poliţiştii români sunt în misiune pe litoralul din Bulgaria, până la sfârşitul lunii august, pentru a-i ajuta pe cetăţenii români care îşi petrec vacanţa acolo. Ei sunt prezenţi în staţiunile Albena, Nisipurile de Aur şi Balcic. Poliţiştii români au consiliat peste 800 de turişti români, în special prin indicarea unor locuri de interes şi prin furnizarea de informaţii referitoare la prevederile legislative din ţara gazdă. Totodată, în luna iulie, alături de colegii lor bulgari, ei au intervenit în mai multe evenimente, cele mai multe vizând aplanarea unor stări conflictuale, ridicarea de autovehicule parcate ilegal şi soluţionarea unor neînţelegeri legate de operaţiunile de schimb valutar.



    Cei mai mulţi dintre români aleg să îşi petreacă vacanţa la mare. Ei preferă să meargă pe litoralul românesc, în Grecia sau Bulgaria. Agenţiile de turism confirmă că patru din cinci români care cumpără vacanţe în străinătate se orientează către o staţiune la mare şi caută ofertele all inclusive. Cei care aleg să meargă în străinătate susţin că sunt atraşi în special de serviciile mai bune de peste hotare, dar şi de calitatea hotelurilor . Conform studiilor, 22% dintre români nu au ajuns vreodată pe litoralul românesc al Mării Negre, iar peste jumătate din populaţie nu a fost pe litoralul românesc în ultimii zece ani. Gradul de satisfacţie faţă de serviciile hoteliere din România este unul moderat, mai puţin de jumătate declarându-se satisfăcuţi.



    O hotărâre recentă a Curţii Europene de Justiţie oferă o şansă în plus românilor care sunt executaţi silit de băncile la care au datorii. Instanţa de la Luxemburg a decis că datornicii ar trebui să poată ataca decizia de executare silită, dacă în contract există clauze abuzive, care au dus la scumpirea creditului. Decizia Curtii Europene arată că şi în România o prevedere din Codul de Procedură Civilă încalcă legislatia europeana pentru că dă numai băncii posibilitatea sa faca apel în cazul executarii silite, nu şi clientului executat. Instantele din statele UE vor trebui sa tina cont de decizia Curtii europene atunci când judecă asfel de cazuri şi să accepte suspendarea executării silite, dacă oamenii reclamă clauze abuzive în contractul cu banca.

  • Toamna la ţară

    Toamna la ţară

    Toamna se asociază în România cu cămările pline cu borcane de murături, cu dulceţuri, zacuscă şi multe alte bunătăţi, care să dea gust sezonului rece. Considerată perioadă de extrasezon turistic, toamna este cel mai bun moment pentru petrecerea unei vacanţe la ţară.



    Pentru a stimula redescoperirea satului românesc, din punct de vedere turistic, Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural — ANTREC România susţine, la începutul toamnei, un program special numit Vacanţe la ţară”, în care în fiecare an se înscriu mai multe pensiuni din diferite zone. Am discutat cu Violeta Didilica, administrator pensiune din comuna Ceahlău, judeţul Neamţ, despre oferta de aici. Noi ne-am înscris în programul Vacanţe la Ţară” organizat şi promovat de ANTREC. Cel mai frumos lucru care ne caracterizează este amplasamentul nostru, într-o zonă mirifică, cu o vedere superbă asupra lacului Izvorul Muntelui şi asupra muntelui Ceahlău. Şi, desigur, serviciile noastre: clienţii pot beneficia de cazare, de un restaurant, teren de sport, masă de tenis, jocuri de salon. Putem să-i implicăm în activităţile noastre de aici, să meargă la o stână, să vadă cum se face un caş, să-l guste. Se pot organiza plimbări pe munte. Aici pot să guste viaţa liniştită de la ţară, care poate fi observată chiar din camera complexului, fiindcă se văd casele din jur, cu animalele, cu cocoşii care cântă dimineaţa, cu toate cele specifice unui sat.”



    În sate găsiţi pensiuni de 2, 3, 4 sau 5 margarete, funcţie de facilităţile pe care le oferă. Dar indiferent de alegerea pe care o veţi face, vă veţi putea bucura de liniştea traiului patriarhal şi veţi putea gusta bucate tradiţionale, pregătite de gospodinele de aici. Iar vacanţele de la pensiunile rurale nu se adresează numai familiilor; multe pensiuni au şi facilităţi pentru organizarea de seminarii sau team-building. Violeta Didilica: Elementele de meniu tradiţional sunt cele pe care le preparăm noi aici, peştele în crustă de cetină, caracteristic pentru zona noastră, îndeosebi păstrăvul, care este afumat şi păstrat în crengi de brad, de la care îşi ia o aromă specială. Mai avem caş şi urdă proaspătă aduse de la stână, preparăm pastramă de oaie, care este de asemenea specifică zonei Neamţului. Aşteptăm pe toată lumea să vină la complexul nostru pentru cinci nopţi, cu mic dejun inclus, cu posibilitatea de a servi o masă delicioasă, la restaurantul nostru. Poate fi şi o oportunitate pentru companii de a-şi aduce angajaţii pentru training-uri. Pentru ei dispunem de o sală de conferinţe, cu internet wi-fi, cu toate cele necesare pentru organizarea unui seminar.”



    Şi cum Maramureşul e renumit ca zonă în care tradiţiile sunt nealterate, vă invităm să-l vizitaţi şi la vreme de toamnă. Ce este frumos ne spune Victoria Berbecaru, responsabil ANTREC Maramureş: În toamna aceasta, totul este frumos, livezile sunt pline de rod, pădurea şi-a schimbat culoarea, a ajuns până la roşcat, la galben, la ruginiu. Toate aceste culori care sunt în natură sunt transpuse de majoritatea femeilor din Maramureş pe lână. Pentru că noi vopsim lâna cu plante, cu coji de copac şi cu alte mijloace naturale şi îi aşteptăm pe turişti să înveţe să vopsească, să-şi pregătească pentru iarnă un pulover cu multe culori ale toamnei. Şi în bucătărie, este perioada când încă se mai fac dulceţuri de gutui, nemaipomenit de bune. Se face suc de mere, care e bun de băut după o mâncare tradiţională. Turiştii care vin pot să înveţe să gătească, să facă meniuri tradiţionale în Maramureş. Gospodinele şi-au umplut cămările cu murături, cu dulceţuri, cu tot felul de preparate pe care le-au pregătit pentru iarnă, pentru ca să nu se simtă că s-a trecut de la un sezon la altul. Cel care vine la noi învaţă să se integreze în familie, să lucreze, să vopsească, să gătească în stil maramureşan, să-şi pregătească îmbrăcămintea pentru iarnă, învăţând să tricoteze. Tot ceea ce fac aici este menit să le amintească de Maramureş şi să-i facă să-şi dorească să revină. Îi aşteptăm pe turiştii dornici să cunoască Maramureşul, bucătăria de aici şi arta tradiţională.”



    Oriunde aţi alege să petreceţi o vacanţă patriarhală în această toamnă, din Ardeal, Maramureş, Bucovina şi Muntenia, puteţi şi achiziţiona produse autentic româneşti realizate în serie mică, după reţete tradiţionale: de la cârnaţi afumaţi, murături după reţeta bunicii, castane coapte, miere de albine, dulceţuri, prăjituri şi ciocolată de casă, alune şi migdale pralinate, mere glazurate, faimosul magiun de Topoloveni (singurul produs tradiţional românesc certificat de UE), vinuri alese, pâine de casă, zacuscă, caşcaval de casă, costiţă de oaie, brânză de burduf şi telemea de oaie, până la produse de artizanat.

  • Preparate din crap

    Preparate din crap

    Pentru că am intrat în anotimpul vacanţelor, vă dăm câteva sugestii gastronomice pentru ieşirile la iarbă verde, atunci când aveţi posibilitatea de a instala un grătar. Deasupra jarului, pe grătar, nu vom pune mici, cârnaţi, carne de porc sau de pui, ci peşte. Să presupunem că avem un crap de 2-3 kg, pe care trebuie să îl curăţăm de solzi, îl eviscerăm, îl spălăm şi îl porţionăm tăindu-l transversal în felii groase de circa 2 cm. Presărăm sare pe aceste medalioane de peşte şi le lăsăm la rece. Apoi le punem în lada frigorifică şi, odată ajunşi la iarbă verde, încingem grătarul.



    Spălăm medalioanele de peşte de sare, ungem bucăţile de peşte cu puţin ulei pentru ca să nu se prindă de grătar. Se rumenesc bine, pe ambele părţi, apoi le punem într-o cratiţă cu capac. Separat, pregătim un sos de roşii pentru care avem nevoie de jumătate de kg de roşii, două căpăţâni de usturoi şi pătrunjel verde. Tocăm roşiile, le fierbem în puţină apă. Adăugăm usturoiul tăiat şi, spre final, frunzele de pătrunjel, tăiate mărunt şi sare după gust. Acest sos îl turnăm peste medalioanele de crap aflate deja în cratiţă. Se serveşte cu mămăligă şi, neapărat, cu un vin alb şi sec.



    Un preparat cu adevărat spectaculos obţinut în aer liber este crapul la proţap. Avem nevoie de un crap de 2-3 kilograme, dar merge şi unul mai mare. Înainte de a pleca la iarbă verde, curăţăm şi eviscerăm peştele, îl spălăm, îl sărăm şi îl lăsăm în frigider. Tot acasă, pregătim un mujdei de usturoi pe care îl stingem în suc de roşii şi în care adăugăm puţin busuioc şi cimbru uscat, pe care îl sfărâmăm între degete. Punem şi mujdeiul, şi peştele, pe care în prealabil îl spălăm de sare, în lada frigorifică şi… pornim la iarbă verde, nu înainte de mai lua cu noi o sticlă de ulei şi una, două lămâi. Dacă facem focul într-o groapă, atunci trebuie să înfigem oblic, în marginea gropii, o tijă metalică, în al cărei capăt fixăm crapul la o înălţime de 50 de cm deasupra jarului. Uns în prealabil cu ulei, atât în exterior, cât şi în interior, crapul trebuie aşezat cu burta orientată spre jar.



    De asemenea, pentru a fi mai bine pătruns de dogoarea jarului, burta crapului trebuie să rămână desfăcută, lucru pe care îl putem realiza cu ajutorul unui băţ. Lăsăm peştele deasupra jarului circa trei sferturi de oră, dar ne putem da seama când este gata după culoarea arămie pe care trebuie să o capete. Se porţionează şi se serveşte fie cu mujdei de usturoi, fie cu lămâie şi, bineînţeles, cu un vin alb, sec sau demisec, bine răcit, pe care trebuie, de asemenea, să îl luaţi cu dvs. în lada frigorifică.

  • Preparate din crap

    Preparate din crap

    Pentru că am intrat în anotimpul vacanţelor, vă dăm câteva sugestii gastronomice pentru ieşirile la iarbă verde, atunci când aveţi posibilitatea de a instala un grătar. Deasupra jarului, pe grătar, nu vom pune mici, cârnaţi, carne de porc sau de pui, ci peşte. Să presupunem că avem un crap de 2-3 kg, pe care trebuie să îl curăţăm de solzi, îl eviscerăm, îl spălăm şi îl porţionăm tăindu-l transversal în felii groase de circa 2 cm. Presărăm sare pe aceste medalioane de peşte şi le lăsăm la rece. Apoi le punem în lada frigorifică şi, odată ajunşi la iarbă verde, încingem grătarul.



    Spălăm medalioanele de peşte de sare, ungem bucăţile de peşte cu puţin ulei pentru ca să nu se prindă de grătar. Se rumenesc bine, pe ambele părţi, apoi le punem într-o cratiţă cu capac. Separat, pregătim un sos de roşii pentru care avem nevoie de jumătate de kg de roşii, două căpăţâni de usturoi şi pătrunjel verde. Tocăm roşiile, le fierbem în puţină apă. Adăugăm usturoiul tăiat şi, spre final, frunzele de pătrunjel, tăiate mărunt şi sare după gust. Acest sos îl turnăm peste medalioanele de crap aflate deja în cratiţă. Se serveşte cu mămăligă şi, neapărat, cu un vin alb şi sec.



    Un preparat cu adevărat spectaculos obţinut în aer liber este crapul la proţap. Avem nevoie de un crap de 2-3 kilograme, dar merge şi unul mai mare. Înainte de a pleca la iarbă verde, curăţăm şi eviscerăm peştele, îl spălăm, îl sărăm şi îl lăsăm în frigider. Tot acasă, pregătim un mujdei de usturoi pe care îl stingem în suc de roşii şi în care adăugăm puţin busuioc şi cimbru uscat, pe care îl sfărâmăm între degete. Punem şi mujdeiul, şi peştele, pe care în prealabil îl spălăm de sare, în lada frigorifică şi… pornim la iarbă verde, nu înainte de mai lua cu noi o sticlă de ulei şi una, două lămâi. Dacă facem focul într-o groapă, atunci trebuie să înfigem oblic, în marginea gropii, o tijă metalică, în al cărei capăt fixăm crapul la o înălţime de 50 de cm deasupra jarului. Uns în prealabil cu ulei, atât în exterior, cât şi în interior, crapul trebuie aşezat cu burta orientată spre jar.



    De asemenea, pentru a fi mai bine pătruns de dogoarea jarului, burta crapului trebuie să rămână desfăcută, lucru pe care îl putem realiza cu ajutorul unui băţ. Lăsăm peştele deasupra jarului circa trei sferturi de oră, dar ne putem da seama când este gata după culoarea arămie pe care trebuie să o capete. Se porţionează şi se serveşte fie cu mujdei de usturoi, fie cu lămâie şi, bineînţeles, cu un vin alb, sec sau demisec, bine răcit, pe care trebuie, de asemenea, să îl luaţi cu dvs. în lada frigorifică.

  • Sărbători pascale în România

    Sărbători pascale în România

    Anul acesta vacanţele în România au primit încă câteva zile în plus bonus: obişnuita vacanţă de 1 mai (zi tradiţional liberă marcând ziua oamenilor muncii, în timpul regimului comunist) precede Paştele ortodox, din data de 5 mai.



    Astfel operatorii de turism s-au grăbit să organizeze pachete diversificate pentru petrecerea celor două vacanţe reunite. Puteţi alege între mare şi munte, între staţiuni balneare sau pensiuni rurale. Toate zonele româneşti îmbracă haine de sărbătoare şi pregătesc, cel puţin de Paşte, delicii culinare tradiţionale. Mielul, drobul, pasca şi ouăle colorate sunt vedetele acestei sărbători, cărora li se adaugă cunoscuţii cozonaci sau sarmalele sau alte specialităţi, în funcţie de zonă.



    Iuliana Ungureanu, inspector în cadrul primăriei Câmplulung Muscel, ne face poftă: “Avem produse traditionale specifice: covrigul de ou. Este şi un festival al Covrigului de ou, derulat în perioada Paştelui. Covrigul de ou este un produs specific zonei Câmpulung, care se face doar aici. Este numit covrig de ou pentru că are oul ca ingredient principal, la 1 kg de făină folosindu-se 10 ouă şi ingredientele obişnuite în rest. Avem şi brânza de burduf în coajă de brad, care este un alt produs local. Toate pensiunile oferă mâncare tradiţională românească.”



    Dacă ajungeţi la Câmpulung Muscel, nu puteţi să rataţi o călătorie în timp, vizitând Castrul roman Jidava (Jidova), construit în aproximativ în anul 200 d.H. sau sărbătorile de Paşte la Mânăstirea Câmpulung, cunoscută acum sub numele de Mânăstirea Negru — Vodă”, care a fost reconstruită de Matei Basarab (domnitor al Ţării Româneşti în perioada 1632-1654) pe locul unde s-a aflat reşedinţa primilor domni ai Ţării Româneşti, sau la Biserica domnească, zidită în 1567 de către doamna Chiajna.



    În preajma sărbătorilor pascale, casele românilor se primenesc şi se decorează de sărbătoare. Şi cum în România mai există încă tradiţia vopsitului ouălor pentru consum, s-a păstrat şi tradiţia decorării artistice a ouălor sau a încondeierii, cum este numită ea popular. Încondeiatul este practicat după diverse tehnici. Şi cum Bucovina şi Maramureşul sunt bine-cunoscute pentru tradiţii, iar vizitatorii se grăbesc să ajungă aici de sărbători, dacă nu v-aţi rezervat încă un sejur aici, vă sugerăm o zonă mai izolată. Dacă vreţi să mergeţi la ateliere meşteşugăreşti, să vedeţi cum se încondeiază vestitele ouă de Paşti, vreţi să învăţaţi un dans popular sau vreţi să vă bucuraţi de un trai patriarhal, merită să mergeţi la Râşnov.



    Nicolae Pepene, directorul direcţiei cultură Râşnov, ne invită la sărbători petrecute într-un cadru patriarhal: “De 1 mai şi sărbătorile Paştelui avem un festival concurs de încondeiat ouă, în care şi turişii pot participa la ateliere, pot vedea şi pot învăţa din tradiţiile Ţării Bârsei. Oferta de cazare este gândită pentru toate buzunarele. Râşnovul e o oază de linişte, comfort şi autentic.”



    Şi cum vacanţa de 1 mai înseamnă pentru mulţi prima vizită pe litoral, ofertele de anul acesta au fost diversificate, pentru a include şi oferte pentru iubitorii de distracţie, dar şi oferte pentru cei ce doresc să petreacă Paştele în mod tradiţional. Mihaela Lăzăreanu, consilier turism, Asociaţia de promovare Litoral Delta Dunării, vine cu detalii: Pentru perioada 1 mai- sărbători pascale din acest an, hotelierii şi agenţiile de turism au pregătit pachete speciale, care includ mesele tradiţionale, barbeque organizat la hotel, vânătoare de ouă, întâmpinarea turiştilor cu pască şi vin roşu,asigurarea transportului la slujba de înviere. Există şi hoteluri care asigură şi facilităţi de spa şi balneo. Preţurile diferă, de exemplu în partea de nord a litoralului pachetele pentru hotelurile de trei stele pornesc de la 70 lei de persoană, la patru stele, de la 100 lei, iar la cinci stele de la 200 lei, pentru că sunt oferite mai multe servicii. În seara zilei de 4 mai se va organiza la Mangalia, slujba de înviere afară şi se vor lansa peste 10.000 de lampioane sub sloganul lumina care vine din ceruri. Avem veşti bune, condiţiile meteo sunt favorabile şi se va putea face prima plajă pentru anul 2013.”



    Indiferent ce ofertă veţi alege, puteţi petrece în România o vacanţă care să vă deschidă pofta pentru sezonul estival ce se apropie.

  • Turism de aventura în Carpaţi

    Turism de aventura în Carpaţi


    Dedicăm această ediţie iubitorilor de adrenalină, inedit şi mişcare în aer liber şi începem călătoria de astăzi în judeţul Alba. Acolo l-am întâlnit pe Constantin Cheşculescu, proprietarul unei pensiuni cu profil de echitaţie. Totul a pornit de la dragostea pentru cai, pentru aventură şi pentru tradiţie. Urmează o invitaţie la călărie peste munţi şi văi, în aerul curat al înălţimilor, prin sate parcă încremenite în timp. Aveţi de ales între două programe, unul de trei zile Aventura Carpatica” şi unul de opt zile Sate româneşti”.




    În cazul programului de opt zile, am aflat de la Constantin Cheşculescu că în primele zile are loc împrietenirea dintre turist şi cal. Apoi, în a treia zi… Se porneşte într-o expediţie în Munţii Cindrel. Plecăm din satul Răhău, din vecinătatea oraşului Sebeş, şi ne îndreptăm spre Jina, un sat învecinat cu Poiana Sibiului, ambele cunoscute pentru păstorit. Acolo ne aşteaptă o cină tradiţională, după care pornim spre o localitate numită Crinţ, din munţii Cindrel. Ne concentrăm pe satele din Mărginimea Sibiului pentru că fiecare loc are un pitoresc aparte şi câte ceva special de oferit: o pâine la vatră, un caş proaspăt din gospodăria proprie, în cazul satului Jina un excelent muzeu al păstoritului.”




    Traseul de întoarcere este tot prin Munţii Cindrel, însă pe o altă rută, la fel de pitorească. Pe tot parcursul călătoriei, toate activităţile sunt interactive. Turiştii participă la gătit sau la grătar. De asemenea, în cazul în care într-una din zilele de expediţie caii vor avea nevoie de odihnă, se fac excursii cu maşinile de teren în Sibiu. Constantin Cheşculescu ne-a spus cât costă această aventură călare în Carpaţii româneşti: Echitaţia este un serviciu all inclusive. Turistul nu mai plăteşte nimic după ce rezervă o astfel de vacanţă. În linii mari, o zi călare costă 120 de euro all inclusive. În pachetul de şapte zile sunt şi două zile în care nu se călăreşte şi atunci preţul scade la 55-60 de euro, în funcţie de locul de cazare şi de meniu. Reînnodăm tradiţia cavalerească a României dinainte de al doilea război mondial şi mă bucur că sunt atât de multe familii care vor să educe copiii în acest mod. Lucrul cu calul este foarte educativ, îţi educă răbdarea, te apropie de natură, de animale şi te îndepărtează de calculator şi de telefon.”




    Tot departe de calculator şi de telefon ne invită şi Valentin Gheorghe, managerul unei firme specializate pe turism de aventură. De doi ani, Valentin s-a axat pe zona Carpaţilor de curbură: Penteleu, Siriu, munţii din judeţele Buzău şi Vrancea, în special datorită sălbăticiei acestor locuri. Iată şi oferta: Turiştii străini preferă lucrurile ieşite puţin din comun. Prin urmare, oferta cea mai indicată ar fi cea care presupune anumite scenarii de supravieţuire. Participanţii sunt duşi cu maşini de teren sau cu alte mijloace într-o zonă sălbatică, iar de acolo, împreună cu instructorii, trebuie să ajungă înapoi la civilizaţie. În afară de însuşirea unor tehnici de supravieţuire, care se folosesc în pregătirea militară, ei practică, fără să-şi dea seama că totul a fost gândit în prealabil pentru ei, tot felul de sporturi. De exemplu, ca să ajungă dintr-un punct în altul n-o pot face decât traversând râul, iar undeva vor găsi nişte canoe. Practic, cu ocazia asta, traversează o distanţă destul de mare în doar o oră. Apoi, ajung la o prăpastie, găsesc o instalaţie de tiroliană. În decurs de două, trei zile ajung din nou la civilizaţie.”




    L-am întrebat pe Valentin Gheorghe, care promovează acest program de aventură, dacă avem nevoie de echipament special: Turiştii noştri nu vin cu niciun fel de echipament. Practic, toate echipamentele sportive, de protecţie, maşinile de teren sunt asigurate de noi. Vin îmbrăcaţi normal, ca şi cum ar vrea să iasă la munte, pentru o drumeţie. Am avut destui turişti străini, însă veniţi de obicei individual, din Germania, Franţa, Ungaria. Grupuri organizate am avut momentan doar din Polonia. Avem acolo o firmă cu acelaşi profil, cu care colaborăm de câţiva ani. Începând din acest an sperăm să intrăm cu succes pe pieţe noi: Israel, Spania şi, cred că în premieră, cu Emiratele Arabe.”




    La sfârşitul lunii mai puteţi încerca oferta românească de turism de aventură participând la Adventure Fest. Este un festival de trei zile, unde turiştii pot practica aproape toate activităţile, la nivel de începători.




    Ne încheiem călătoria în Munţii Apuseni, unde pe o suprafaţă de 55 de kilometri pătraţi avem aproape 2.000 de peşteri. Turismul speologic sau speoturismul este fascinant, ne-a spus Cristi Vârciu, de la Apuseni Adventure: “Am lucrat vreo patru ani ca ghid pentru francezi, primăvara lucrez cu turiştii din Israel, iar toamna cu cehii şi polonezii. Acestea sunt cele trei mari categorii de turişti pe care le îndrum prin Apuseni. Cel mai mare succes îl are speoturismul. Am un pachet preferat de şapte zile, care presupune să plecăm pe jos la majoritatea obiectivelor turistice din zonă, bagajele transportându-le cu maşinile de teren. Dimineaţa, cu un sigur rucsac, un simplu pacheţel şi apă, plecăm şi vedem o salbă de monumente, atât naturale cât şi etnografice. Seara dormim în pensiunea în care ne aşteaptă bagajele. Dimineaţa o luăm de la capăt şi tot aşa. Ne urcăm pe ATV-uri, trecem prin chei, mergem cu căruţa. Acest pachet de şapte zile ne-a adus mare succes şi la expoziţiile turistice la care l-am prezentat. În câteva cuvinte, cu mine poţi merge oriunde în Apuseni, chiar şi în timp. Pot să te duc din perioada omului primitiv, în Gheţarul de Foc, cea mai veche peşteră locuită de om, până în zilele noastre, când putem vedea Apusenii din parapantă.”




    Până şi meniul pe care-l veţi găsi aici e inedit: plăcintă pe lespede, lespedea fiind o piatră încinsă şi o altă invenţie proprie, mâncarea în peşteră: pui la butoi. Puii se prepară pe butoi ca la rotisor.




    Iată aşadar câteva oferte greu de refuzat, care vă vor asigura o vacanţă de neuitat în România. În speranţa că vă vom vedea pe crestele Carpaţilor, vă dăm întâlnire data viitoare cu o nouă destinaţie.