Tag: vaccin, imunizare, Pfizer, Moderna, AstraZeneca

  • QSL 7 / 2014

    QSL 7 / 2014

    Schä‎ßburg, rumänisch Sighişoara, ungarisch Segesvár, siebenbürgisch-sächsisch Scheessprich, liegt im Kreis Mieresch (Mureş) in Siebenbürgen. Die Stadt liegt am Lauf des Flusses Gro‎ße Kokel (rum. Târnava Mare). Durch seine zentrale Lage im verkehrsreichen Kokeltal war Schä‎ßburg von jeher ein wichtiger Verkehrsknotenpunkt. Spuren aus vorrömische und aus der römischen Zeit wurden durch archäologische Grabungen zutage gefördert und sind seit 1899 im Stadtmuseum (Stundturm) ausgestellt. Ihr einzigartiges historisches Zentrum wurde 1999 zum Unesco-Weltkulturerbe erklärt.



    Schä‎ßburg wurde in der zweiten Hälfte des 12. Jahrhunderts von deutschen Einwanderern, Siebenbürger Sachsen, gegründet. Im Jahre 1280 wird es als Castrum Sex das erste Mal urkundlich erwähnt. 1298 wird es als Schespurch bzw. Schaesbrich und 1337 mit dem ungarischen Namen Seguzwar erwähnt. 1435 taucht der aus dem Ungarischen entlehnte rumänische Name Sighişoara erstmals schriftlich auf. 1367 wird Schä‎ßburg erstmals als Stadt (lat. civitas) erwähnt.



    Die Anlage der Burg erfolgte auf dem freistehenden, südlich der Kokel gelegenen 850 m langen Bergrücken, der aus dem breiteren, 30 m über der Talsohle (350 m) gelegenen Burgberg (untere Terrasse) und dem 49 m höher gelegenen Schulberg (obere Terrasse, 429 m) besteht. Auf dem Burgberg entwickelte sich die Burgsiedlung um die erste Kirche, die nordwestlich vom heutigen Stadtpfarrhof gegen Ende des 13. Jahrhunderts errichtet wurde. Neben dieser Kirche stand auch die älteste Schule von Schä‎ßburg (urkundlich erwähnt 1522). Um 1350 wurde mit dem Bau der heute noch gro‎ßteils vorhandenen, 930 m langen Ringmauer in Ovalform um den Burgberg und den Schulberg begonnen.



    Die ursprünglich etwa vier Meter hohe Mauer wurde im 15. Jahrhundert um weitere drei bis vier Meter erhöht. Die vierzehn Türme und vier Basteien wurden weiter ausgebaut. Die erhöhte Ringmauer wurde mit Wehrgängen und Schie‎ßscharten ausgerüstet. Die Wehrtürme wurden mit Schie‎ßscharten und Pechnasen versehen (16. und 17. Jahrhundert). Von ursprünglich vierzehn Türmen, die jeweils einer Zunft gehörten, stehen heute noch neun. Neben der Bergkirche steht der Seilerturm . Heute wohnt darin der Friedhofsgärtner. An der Nordostseite der Burg befinden sich der Fleischer- , der Kürschner- und der Schneiderturm . Letzterer befindet sich beim “hinteren Tor” und hat zwei Durchfahrten. An der Nordostecke steht der Schusterturm und an der Südostseite der Schmiede-, der Stund-, der Lederer- und der Zinngie‎ßerturm. Der gewaltigste und grö‎ßte von diesen Türmen ist der Stundturm. Abgetragen wurden im 19. Jahrhundert Goldschmiede-, Weber-, Schlosser-, Fassbinder- und Barbierturm sowie das eigentliche Hintere Tor.



    Die hohe Anzahl der Burgbewohner erforderte zu Beginn des 15. Jahrhunderts den Umbau der Bergkirche (1429-1483). 1607 wurde auf dem Schulberg eine grö‎ßere Schule und 1619 die “Neue Schule” gebaut. 1642 erfolgte der Bau der gedeckten “Schülertreppe” mit zunächst 300 Stufen. 1842 erhielt diese ihr heutiges Aussehen mit nur 175 Stufen. 1792/99 erfolgte der Bau des alten Gymnasiums. 1901 wurde das heutige, um ein Stockwerk erhöhte Gymnasium (Bischof-Teutsch-Gymnasium, heute Joseph-Haltrich-Gymnasium) errichtet.



    1544 fand in Schä‎ßburg die Reformation statt. Bald danach wurde die günstiger gelegene Klosterkirche, neben dem Stundturm, die Stadtpfarrkirche. Als Ende des 16. Jahrhunderts innerhalb der Burg kein Raum für weiteren Hausbau mehr frei war, entstand au‎ßerhalb der Ringmauern an der Süd- und Südostseite der Burg die Unterstadt, die sich um den späteren Marktplatz entwikkelte. Die Zufahrten zum Marktplatz wurden durch neun Türme und Tore abgeriegelt.



    Wirtschaftsleben und Wohlstand der Bürger wurden von Handwerk, Landwirtschaft, Handel und Gewerbe bestimmt. 1376 wurden 19 Zünfte gegründet, denen 25 Gewerbe angehörten. Jede Zunft musste ihren Wehrturm instandhalten und verteidigen. 1884 wurden die Zünfte aufgelöst, da sie durch vermehrte Konkurrenz ihre Bedeutung verloren. Wiederholte Überfälle von feindlichen Heeren, Katastrophen wie Überschwemmungen, Gro‎ßbrände, Pestepidemien haben das Anwachsen der Einwohnerzahl der Stadt zeitweilig stark beeinträchtigt.



    Aus den beiden ehemaligen Holzbrücken über die Kokel wurde 1808 die Siechhofbrücke gebaut. Erst 1874 kam die Maria-Theresia-Brücke (Mammutbrücke) dazu. 1938 wurde die Siechhofbrücke durch eine Betonbrücke ersetzt. 1975 wurde die Maria-Theresia-Brücke vom Hochwasser mitgerissen. Nach dieser Überschwemmung wurde das Kokelufer weitgehend begradigt. Der Durchgangsverkehr wurde aus der engen Mühlgasse auf eine sechsspurige Stra‎ße entlang der Kokel verlegt und zwei neue, dem heutigen Verkehr entsprechende Brücken über die Kokel gebaut. 1866 wurde die Burgallee angelegt. 1867 gab es in Schä‎ßburg die erste elektrische Uhr Siebenbürgens. 1862 wurde der Schaaser Bach, der bis dahin durch die Innenstadt floss, in ein neues Bett westlich des Schulberges umgeleitet.



    Die Stadt war seit ihrer Gründung jahrhundertelang überwiegend von Siebenbürger Sachsen bewohnt. Bis 1930 stellten sie noch die zahlenmä‎ßig grö‎ßte ethnische Bevölkerungsgruppe. Danach erlangten die Rumänen die Mehrheit. Trotz stetiger Auswanderung seit Mitte der 1970er Jahre lebten 1977 noch 5492 (17,7 %) Deutsche in der Stadt. Nach dem Fall des Kommunismus in Rumänien setzte eine massive Auswanderungswelle ein. Entsprechend der Statistik von 1992 gab es damals noch 1327 deutschstämmige Bewohner. Ihr Anteil sank aber in den 1990er Jahren weiter schnell und stetig. Laut der Volkszählung von 2011 hatte Schässburg im Jahr der Erhebung etwa 28.000 Einwohner, davon waren nur noch 403 (1,4%) deutscher Nationalität.



    Dennoch konnte die Stadt ihren multikulturellen Charakter beibehalten. Sighișoara ist offiziell mittlerweile wieder dreisprachig. Die Ortstafeln und die touristischen Informationen sind Rumänisch, Deutsch und Ungarisch beschriftet. Es gibt Kindergärten, die au‎ßer von deutschen auch von rumänischen und ungarischen Kindern besucht werden, welche hier Deutsch als zweite Muttersprache“ erlernen. Für ein weiteres Studium gibt es eine deutsche Grundschule und ein deutsches Gymnasium. Sighișoara hat auch eine Oberschule, in der Deutsch als Unterrichtssprache benutzt wird, nämlich das renommierte Joseph-Haltrich-Lyzeum. An diesem Lyzeum ist das Ablegen eines deutschsprachigen Abiturs möglich, das auch von deutschen Universitäten anerkannt wird. Zudem gibt es in der Stadt mehrere evangelische Kirchen und ein reges Gemeindeleben.



    Zu den Sehenswürdigkeiten im historischen Kern der Stadt zählen der Stundturm, die Burgbefestigungen mit den Türmen der verschiedenen Zünfte und die fast komplett erhaltene Ringmauer in der Oberstadt, das Josef-Haltrich-Lyzeum, ein Gymnasium der deutschen Minderheit, das auf dem Schulberg unterhalb der Bergkirche liegt, die Bergkirche selbst, die Schülertreppe, die Klosterkirche und diverse Profanbauten (wie das Haus mit Hirschgeweih und das Venezianische Haus).



    In Schä‎ßburg finden alljährlich wichtige Ereignisse statt wie das Festival für mittelalterliche Kunst (im Juli), das interkulturelle Festival ProEtnica, an dem alle ethnischen Gemeinschaften Rumäniens teilnehmen (zweite Augusthälfte), das Akademische Musikfestival“ (Festivalul de muzică academică, August) und das Blasmusikfestival (Anfang September).



    Quellen:


    www.siebenbuerger.de


    Wikipedia

  • Bacalaureat 2014

    Bacalaureat 2014

    În România, aproape 60% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat Bacalaureatul în prima sesiune (iunie-iulie), o rată cu 3% mai mare faţă de cea de anul trecut. Ministrul de resort, Remus Pricopie, i-a felicitat pe elevii care au promovat examenul şi i-a încurajat pe cei care nu s-au pregătit suficient să-şi păstreze încrederea în forţele proprii şi să înveţe pentru următoarele sesiuni. Din totalul celor aproximativ 161 de mii de absolvenţi înscrişi, s-au prezentat la examene peste 150 de mii.



    Dintre cei promovaţi, peste 25.000 au obţinut medii pe segmentul 8-8,99. 62 de elevi din toată ţara au reuşit să obţină nota 10 la toate probele de Bacalaureat comparativ cu 2013, când 122 de candidaţi s-au putut lăuda cu acest rezultat. Lista completă a elevilor de nota 10 nu conţine nici un absolvent din Bucureşti, deşi capitala se laudă cu cele mai bune licee după mediile de admitere. Ca în fiecare an, au fost semnalate şi nereguli.



    Un inspector şcolar din Arad (vest), acuzat că ar fi primit bani pentru a-i ajuta pe unii candidaţi să promoveze bacalaureatul, a fost arestat la domiciliu pentru 30 de zile. În afara acestui caz izolat, depistat de procurori chiar înainte de începerea examenului, probele s-au desfăşurat fără mari incidente. Unii elevi, care au încercat să copieze prin diverse metode, au fost eliminaţi din examen şi nu vor mai putea susţine bacul două sesiuni. Potrivit profesorilor, subiectele au fost destul de dificile şi complexe, iar notele sunt unele medii. Urmează depunerea contestaţiilor, iar rezultatele finale vor fi făcute publice în 11 iulie.



    Pe de altă parte, deşi guvernanţii consideră cu lucrurile merg bine în domeniul educaţiei, preşedintele Traian Băsescu nu este mulţumit. El a cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu ordonanţa de urgenţă care prevede instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei şi cercetării ştiinţifice.



    Într-o scrisoare adresată lui Victor Ciorbea, şeful statului susţine că prin aplicarea actului normativ au fost adoptate o serie de modificări legislative cu un puternic impact negativ, atât în sfera învăţământului preuniversitar cât şi a celui universitar. Printre acestea sunt menţionate posibilitatea organizării unei sesiuni de bacalaureat speciale, programele de studii universitare, de doctorat şi la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă sau reglementarea iniţiativei înfiinţării unei instituţii de învăţământ superior particular de către persoane fizice.



    Totodată, Traian Băsescu consideră că a fost încălcat regimul constituţional privitor la emiterea ordonanţelor de urgenţă, fiind nesocotite în acelaşi timp dreptul la învăţătură şi la proprietate privată. În context, el a amintit că ordonanţele pot fi adoptate numai în situaţii extraordinare şi ele nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de constituţie.

  • S-bâneadzâ vâsil’eadzl’i !

    Alinarea pi tron a vâsil’elui Felipe al Spaniei fu un evenimentu ţi adusi vazi prit apofasi şi bun-gustu. Cadealithea, nu aveam mirachi şi niţi nu nâ aştiptam s-hibâ altâ turlie. Momentul di tora caftâ unâ dizvârteari tin’isitâ a nâscântor ţeremonii vârtoasi prit semnificaţii istoriţi, politiţi şi juridiţi. Şi, cadealithea, hiindalui tru ahurhita a unâl’ei cali, auspiţiili lipseaşti s-hibâ di nai cama mplini tru nâdii, nica şi la adresa a năului vâsil’e, aţel cari agioacă rolu prinţipal tru evoluţiile dit Spania. Fostul vâsil’e, Juan Carlos, fu ayon’ia agârşitu; nai multu, el s-hârsi, ntră ghilimadz, cadealithea, di reproşuri şi stepsuri, ama cata dit oara dit soni şi niheamâ acuti.



    Dumnil’a al Juan Carlos adunâ 39 di an’i şi puţâni suntu aţel’i cari pot s-adarâ, tru 2014, unâ isapi a aiştei perioadâ. Amintat tru 1938, Juan Carlos de Bourbon nu putea s-aibă ună banâ isihă, a deapoa vâsilia a lui triţea prit un chiro greu. Tru an’il’i 30, Spania fu aputrusitâ di un sândziros polim ţivil cari scoasi tru padi unâ lâhtâroasâ ură fratriţidă. Generalu Franco azvimzi tru aestu polim şi adusi la puteari unâ dictatură nu ma puţan teribilă. Yinitorlu vâsil’e Juan Carlos s-amintă Roma ca nipot a vâsil’elui avinat tru 1931, Alfonso al Xlll-lea şi hil’ilu a clirunomlui, infantili Juan. Dictatorlu Franco apruche, un chiro, câ tinirlu prinţu s-hibă criscut şi prâxitu tru Spania, dupu un plan scos tru videalâ şi bâgat tru lucru ma amânat.



    Concret, Franco s-minduea câ după chirearea a lui, Spania s-agiungâ diznău monarhie ama nu avândalui ca vâsil’e pi Juan, clirunomlu a aţilui dit soni vâsil’e ali Spaniei, ca pi Juan Carlos, hil’ilu a aluştui, ansărindalui aestâ turlie pisti un bârnu. Infantili Juan apruche aestâ gaereti, hiindalui, cum s-ari spusâ, hil’iu di vâsil’e, tată di vâsil’e, ama vârnâoară vâsil’e. Borgea al Juan Carlos nu fu ici lişoară, avândalui ananghi di multă diplomaţie tra s-nu li scoatâ tru migdani şubeili al Franco ama niţi tra s-hibâ un supus compromis a regimlui absurdu a dictatorlui. Tru 1975, Franco moari şi evoluţiili s-fac cabaia. Juan Carlos agiundzi s-hibâ vâsil’e constituţional şi ici dit ţi easti democratic şi modernu nu va-l’i lipseasca ali Spanie.



    Poati s-hibâ spusâ minduita că vasil’elu Juan Carlos aprâftasi unâ cadealithea reconciliere şi pi iruşi a spaniolilor cu tricutlu a lor, fără di cari nu putea s-agiungâ ca unâ vâsilie democratică şi europeană di ază. Tru chirolu dit soni, imaginea a vâsil’elui ali Spanie ahurhi s-hibâ stuhinatâ di len turlii di anăn’i, alithea icâ maşi imaginare, ţi s-au faptâ icâ la chiniyi, icâ tru ligâturli cu nâscânti doamni. Easti zori ti yixeari di tamam cât angicarâ aeşţâ câvgadz, şi alţâ ligat di membril’i ali familie, tră apofasea tra s-alasâ scamnul tră hil’ilu a lui. Poati s-hibâ spusâ nica şi aţea că bagâ tru lucru metoda olandeză”, aclo iu easti unâ adeti câ vâsileadzl’i icâ vâsil’ioanili s-tragă mânâ dupu unâ dumnil’e relativ lungă, tră favoarea a clirunomilor ţi suntu pi mplinâ maturitati, ghini ndrepţâ s-bagâ tru lucru aestu ahândos scupo.




    Anlu ţi tricu şi vâsil’elu ali Belgie trapsi mânâ di la tron tră hil’ilu a lui, tru mplină admiraţie a supuşlor a lui şi ali opinie publicâ internaţionalâ. Aşi, s-prefigureadză unâ practicchie modernă ali monarhie, prit cari instituţia şi spuni viabilitatea şi furteaţa tru societatea pi cari easti cl’imatâ să u cumândusească. Juan Carlos ali Spanie fu omlu a apofasilor complicati tru istoria a aţilor dit soni dzăţ di an’i, aţel cari nu trapsi mâna sâ s-facâ curbani tră ghineaţa publicâ ti cari lucră niacumtinat. Şi s-trapsi cându misiunea a lui putea s-hibâ lugursitâ bitisită; aestâ apofasi u anvartuşeaşti instituţia şi ideea monarhică, alăsândalui unâ muşeatâ vidzutâ a aţilor cari, di 80 di an’i, s-fac curbani tră Spania.



    Autor: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Brasiliana

    Brasiliana

    Un campionat mondial di fotbol dizvârtit tru Brazilia easti cadealithea unâ metaforă. Putem sâ u videm ca hiindalui nai cama şcurtă metaforă, dimec Pele, numa a legendarlui fotbalistu cari anyilici tru chirolu tru cari fotbalu eara ma importantu di energhia nucleară şi politica internaţională deadun.



    Ediţia dit aestu an a Mondialui di fotbal nu easti prota cari s-dizvârteaşti tru Brazilia, dimi easti a daua. Prota s-ţânu tru 1950 şi însimneadzâ tânearea diznău ali competiţie cari nu mata s-avea dizvârtitâ dit 1938, di furn’ia a polimlui, cadealihea. Mondialu brazilian dit 1950 nsimnă intrarea a fotbalului tru epoca modernă actuală. Atumţtea fu dişcl’isu şi nai ma marli stadion dit lumi, cunuscutlu Maracana. Brazilia nu amintă Campionatlu Mondial di fotbal pi cari lu ndreapsi tru 1950. Protlu titlu vini dupu dauă ediţii, tru 1958, tru Suedia, iara doilu titlu unâ ş-unâ, la ediţia yinitoari, aţea dit 1962.



    Tru 1966, tru Anglia, Brazilia avu unâ evoluţie multu slabă, ama s-toarnâ giuneaşti dupu 4 an’i, tru Mexic, iu amintă treilu titlu nica şi ndreptul tra s-armânâ tră daima tru nicuchiratâ cu Cupa Jules Rimet. Yinitorlu titlu fu amintat dupu 24 di an’i, tru Statili Uniti ali Americâ, cându Brazilia azvimsi Italia la aminarea a topâl’ei tra departajari. Tru ediţia yinitoari, tru Franţa, Brazilia agiumsi tru finală ama nu şi la aminărli di departajari, hiindalui azvimtă di vasilia nicuchiră, Franţa, cu 3 la 0. Ş+lo revanşa dupu alţâ 4 an’i, la protlu mondial dizvârtit tru dauă vasilii, tru Coreea di Sud şi Japonia.



    Eara V-lu titlu mondial amintat di nai cama titrată naţională di fotbal şi goala participantă la tuti ediţiile, 20, dizvârtiti până tora. Brazilia şi Italia, cari yini pi loclu 2 tru clasamentu, cu 4 titluri, suntu pareili goali cu dauă titluri consecutivi, iara deadun cu Germania suntu maşi eali goali cari agiucarâ trei finali unâ dupu alantâ. Cum spuneam, brazilien’il’i u amintarâ di 5 ori cupa di amintâtor a Campionatlui mondial di fotbal. Când u feaţirâ a treia oară, tru 1970, Cupa Jules Rimet, numasită aşi după numa a aţilui di ma nâinti prezidentu FIFA, armasi tră totna tru nicuchirata ali Brazilie. Ti amârtie, cupa di asimi placatâ cu malâmâ fu furată tru 1984 şi numata fu recuperată. După ţi prota cupă fu amintatâ tră daima di brazilieni, fu adratâ unâ nauă, aestă oarâ dit malâmâ di 18 di carati.



    Tru aestu an s-umpli şi un secol di la prota partidâ a naţionalâl’ei ali Brazilie, cari s-tânu tru 1914, şi avu un rezultat negativ, Argentina amintândalui cu 3 la 0. Istoria a fotbalului easti mplină di dati şi ţifri expresivi, ama şi di lucri pi napandica, di hromâ şi căldură. Brazilia cari easti tora nicuchirâ a Mondialui di fotbal ş-aduţi ma puţân cu carnavalu perpetuu cu cari u acredităm şi ma multu cu unâ vâsilie mari cu multi problemi suţiali. Criza ahurhitâ tru 2008 alăsă toarâ ahândoasi şi pi continentul sud-american, nica si tru Brazilia. Dimi, aestâ easti di ndoi an’i un exemplu di dezvoltare economică, cu ritmuri analti di crişteari cari u feaţira membră a nâscântor grupuri ad-hoc, catacum BRICS, adrati dit vâsilii emergenti.



    Aestu lucru angrică ti alidzearea ali Brazile tra s-hibâ nicuchira a Mondialui ţi tamam ahurhi. Tra s-ndredz un ahtari evenimentu nu easti un lucru aplo icâ lişor. Şi niţi nu easti ieftin. Hargea s-agioacă cu miliardili di dolari, anamisa di 8 şi 13, lucru ţi easti lugursitu cabaia tră societatea braziliană agudită di criză. Grevili s-adâvgarâ tru idyiul chiro cu diţcl’idearea a Mondialui brazilian ama ari nâdie că irin’eaticlu spirit olimpic va lu facâ diplo fair play-lu aştiptat maxus di pi chilimea veardi. Mondialu di fotbal 2014 intră tru istorie di cându s-lo apofasea tra s-dizvârteascâ tru Brazilia.



    Tora, s-nă harsim di fotbal, idyealui cu un café şi unâ muzică buni.



    Armanipsearea: Tascu Lala


  • Sport Club RRI – Românii la Roland Garros

    Sport Club RRI – Românii la Roland Garros

    Principalul eveniment sportiv al momentului este turneul de tenis de la Roland Garros, al doilea concurs de Mare Şlem al anului. Marţi, în primul tur, jucătoarea română Simona Halep a învins-o pe rusoaica Alisa Kleibanova cu 6-0, 6-2, în doar 56 de minute. Românca, numărul 4 în clasamentul WTA şi a patra favorită a turneului, are acum trei victorii în faţa rusoaicei.


    Tot în primul tur, Sorana Cîrstea, cap de serie numărul 26, a învins-o pe Aleksandra Wozniak, din Canada, cu 6-7, 7-5, 6-2. Sorana, care ocupă poziţia a 26-a in clasamentul mondial, a avut nevoie de două ore şi 32 de minute pentru a trece de sportiva canadiană, situată pe locul 149 în ierarhia WTA. Să mai notăm că Alexandra Cadanţu a fost învinsă de olandeza Kiki Bertens, cu 7-6, 6-1. Această înfrângere poate fi considerată drept o surpriză. Cadanţu este numărul 81 în lume, iar olandeza — 148.



    Trecem la masculin pentru a nota că perechea alcătuită din românul Horia Tecău şi olandezul Jean-Julien Rojer, numărul 13 pe lista favoriţilor, s-a calificat în turul 2 al probei de dublu. In primul tur, Tecău şi Rojer s-au impus în două seturi, 6-4, 6-0, în faţa cuplului francez Adrian Mannarino / Benoit Paire.


    La simplu, Victor Hănescu a fost eliminat încă din primul tur. El a fost învins în patru seturi, cu 6-2, 4-6, 6-4, 6-2, de francezul Gael Monfils, cap de serie numărul 23.



    Pentru tenisul românesc, Internaţionalele Franţei reprezintă turneul de Mare Şlem unde s-au obţinut, de-a lungul anilor, cele mai mari performanţe. Acum mai bine de 40 de ani, Ilie Năstase s-a aflat de două ori pe lista câştigătorilor. In 1970, el învingea la dublu, alături de Ion Ţiriac, actualmente un important om de afaceri, fost preşedinte al Comitetului Olimpic Român. In 1973, Năstase se impunea la simplu, după un parcurs senzaţional, de-a lungul căruia nu a pierdut nici un set. Năstase se afla, la acea vreme, printre cei care dominau tenisul masculin, dovadă fiind faptul că el a fost primul lider al clasamentului oficial ATP, inaugurat chiar în anul victoriei sale de la Roland Garros.



    La fete, performerele s-au numit Florenţa Mihai şi Virginia Ruzici. Mihai a fost finalistã în 1977, iar Ruzici, câştigătoare în 1978, atât la simplu, cât şi la dublu, alături de iugoslava Mima Jausovec.

  • QSL 5 / 2014

    QSL 5 / 2014

    Die Ortschaft Kokelburg (rum. Cetatea de Baltă od. Cetatea Târnăveni, ung. Küküllővár) befindet sich im siebenbürgischen Landkreis Alba am Ufer des Flusses Kleine Kokel. Der Name der Ortschaft lässt vermuten, dass sich hier bereits im frühen Mittelalter eine Festung befunden haben könnte. Das heutige Schloss stammt aus der Zeit Ende des 16. Jh. bis erste Hälfte des 17. Jh. Das genaue Jahr des Baubeginns und der Auftraggeber lassen sich heute nicht mehr ermitteln, bekannt ist nur, dass die Burg um das Jahr 1624 fertig war und dass die gesamte Domäne im Besitz von Stephan Bethlen (von Iktar) war, einem Bruder des siebenbürgischen Fürsten und Heerführers Gabriel Bethlen (von Iktar).



    Das Schloss hat einen für die Renaissance typischen rechteckigen Grundriss mit fünf überdachten Türmen und verfügt über keinen Innenhof. Die vier Ecktürme sind rund und weisen Öffnungen für Pechschleudern auf. Der fünfte Turm ist achteckig, liegt als Anbau an einer Nebenseite und beherbergt eine bis heute erhaltene Nebentreppe aus Holz. Der Bau besteht aus Keller, Erdgeschoss und Obergeschoss. Die Räume im Erdgeschoss wurden von der Dienerschaft bezogen, die Gemächer im Obergeschoss bewohnten die Adelsfamilie und ihre Gäste. Die Räumlichkeiten im Keller haben Tonnengewölbe aus Ziegelstein, im Erdgeschoss Rippengewölbe und im Obergeschoss stützt sich das Gewölbe auf Metallbalken, ein für das 19. Jh. typisches Deckensystem, was von einem späteren baulichen Eingriff zeugt. Bei den Türumrahmungen aus Stein weisen hingegen die eingemei‎ßelten Verzierungen eindeutig Züge der Renaissance auf.



    Die Haupttreppe aus Holz befindet sich an der Frontseite des Schlosses und führt zu einer überdachten Terrasse mit Holzvertäfelung. Stiege und Terrasse gehören nicht zu den ursprünglichen Bauelementen, sie wurden im 18. Jh. errichtet. Neben dem Schloss befinden sich weitere Anbauten: eine Kapelle auf gleicher Höhe mit dem Schloss und ein ehemaliger Getreidespeicher am Fu‎ße des Hügels, der 2011 im Ruinenzustand war.



    Im späten 18. Jh. wechselt der Eigentümer: Die Bethlens von Iktar sind nicht mehr im Besitz des Schlosses, hingegen kauft Gábor Bethlen von Bethlen das gesamte Gut vom Fiskus und verkauft es gleich an seinen Bruder Miklós (Nikolaus) Bethlen. Der neue Gutsbesitzer lässt das Schloss 1770-73 renovieren und fügt dekorative Elemente des Barocks hinzu. Eines davon wird heute auf dem Feld hinter dem Schloss aufbewahrt, es trägt eine lateinische Inschrift (Anno 1773. Arcem hane restauri, innovari et adornari fecit excel. ac. Illus. d. Comes Nicolaus de Bethlen Sacrae S. Reg. Mai. Camerarius status et gubern. act int. consiliarius et per magnum Tran[silva]niae principatum thesaurarius regius 1773“), die sich folgenderma‎ßen übersetzen lässt: Nikolaus Bethlen, örtlicher Kämmerer des Staates und der Regierung, königlicher Berater und Schatzmeister des Gro‎ßfürstentums Siebenbürgen, befahl die Restaurierung und Verzierung dieses Schlosses im Jahre 1773. Es ist wahrscheinlich, dass das Dekorationselement mit der Inschrift ein Teil der barocken Stirnseite des Schlosses gewesen ist, es taucht auf jeden Fall nur in Abbildungen aus jener Zeit auf. Ein weiteres Verzierungselement an der Frontfassade war ein Wappen, das die Verbündung der ungarischen Adelsfamilien Bethlen von Bethlen und Csáky von Körösszegh und Adorján abbildet. Katalin, die Frau des neuen Besitzers entstammte dem zuletzt genannten Adelsgeschlecht. Das Wappen vereinte die heraldischen Abzeichen der beiden Familien: eine Schlange und einen vom Schwert abgeschlagenen Tatarenkopf.



    Der letzte Schlossbesitzer aus der Familie Bethlen von Bethlen war Márkus Bethlen. Er habe laut einigen Quellen das Schloss in der zweiten Hälfte des 19. Jh. an die Familie Haller verkauft, nach anderen Quellen soll er das Schloss beim Kartenspiel verloren haben. Die Hallers, ursprünglich eine der ältesten Patrizierfamilien der Reichsstadt Nürnberg, hatten mehrere Ableger, die es nach Ungarn und Siebenbürgen verschlagen hatte. Das Schloss blieb bis zur Enteignung im Jahr 1948 im Besitz der siebenbürgischen Hallers.



    In der Zeit des Kommunismus wurde das Schloss zu verschiedenen Zwecken genutzt, zuletzt war es zu einer Produktionsabteilung des staatlichen Sektherstellers IAS Jidvei (dt. Seiden, Sögden) umfunktioniert worden. Die industrielle Nutzung während des Kommunismus führte zum Verschwinden des originalen Mobiliars und der Dekorationen.



    Nach dem Umbruch von 1989 wurde das Schloss den Nachkommen der Familie Haller zurückerstattet; diese verkauften es an die Familie Necşulescu weiter, die heute auch in den Besitz der Sektfabrik Jidvei ist. Bis 2003 war im Schloss weiterhin eine Sektherstellungsanlage in Betrieb, danach begannen umfangreiche Restaurierung- und Einrichtungsarbeiten, um die Burg wieder an ihr ursprüngliches Aussehen heranzuführen.



    Das Bild des Schlosses wird weiterhin als Markenzeichen der Weine und Schaumweine von Jidvei verwendet. Schloss und Umgebung sind Privatgrundstück, sie können aber auf Anfrage besichtigt werden, die Besuchserlaubnis erteilt das Unternehmen. Im Gro‎ßen und Ganzen sind die wichtigsten Bauelemente der Renaissance und ein Teil der Barock-Verzierungen erhalten, die heutigen Eigentümer haben diverse Innendekorationen hinzugefügt, um die mittelalterliche Atmosphäre zu verstärken. Dem Besucher eröffnet sich somit ein eklektizistischer Gesamteindruck — vier Jahrhunderte haben das Schloss Bethlen-Haller in Kokelburg geprägt: Gewölbe und Portale aus der Zeit der Renaissance, barocke Verzierungselemente, moderne Fliesen und zeitgenössische Replikate mittelalterlicher Ritterrüstungen.




    Quellen:




    – rumänischer Text der Historikerin Irina Leca auf der Webseite www.monumenteuitate.org



    www.historia.ro



    – Wikipedia


  • Festivalul Internaţional de Film NexT

    Festivalul Internaţional de Film NexT

    “La capătul nopţii”/ Até Ver a Luz”, lungmetrajul de debut al câştigătorului trofeului NexT 2013, Basil da Cunha, a deschis, la Cinema Studio din Capitală, cea de-a opta ediţie a Festivalului Internaţional de Film NexT, eveniment cinematografic desfăşurat la începutul lunii aprilie. “Cred că publicul trebuie respectat şi cred că este una din primele reguli ale cineaştilor: să încerci să îi oferi publicului cât mai mult.



    NexT este despre ce urmează, NexT înseamnă prospeţime, tinereţe, curaj, provocare, fiecare următor pas este o provocare pentru fiecare dintre noi şi atunci încercăm aşa, să oferim diverse reţete, diverse variante pentru toate gusturile”, a mai declarat Ada Solomon.


    Este şi o declaraţie egoistă, pentru că şi pe mine personal mă încarcă Festivalul NexT, mi se pare extraordinară dorinţa cineaştilor şi a tinerilor din echipă de a face ceva atât de profesionist şi de altfel în acelaşi timp. Este, după părerea mea, un festival care te ajută să vezi mai bine ce este în jurul tău. Din interior, la această ediţie, marea revelaţie a fost pentru mine piaţa de proiecte de scurtmetraj şi de întâlniri în vederea coproducţiei, organizată pentru prima dată. S-au prezentat 14 proiecte. Şi am pornit de la The Pitch, organizat de Shorts TV, în cadrul căruia 15 cineaşti şi-au prezentat proiectele şi au realizat nişte filme foarte scurte în acest scop, nişte pitch-uri. Publicul a fost invitat să voteze şi la final un juriu a decis cine a câştigat concursul şi cei 5000 de euro.


    Pornind de aici am organizat şi o piaţă propriu-zisă de proiecte, am invitat producători din Europa pentru a se întâlni cu realizatorii acestor proiecte. Şi am avut bucuria de a fi urmăriţi de un public numeros într-o duminică dimineaţa şi de a vedea 14 cineaşti care îşi prezintă extrem de creativ şi convingător proiectele. Acest spectacol mi-a demonstrat că lucrurile merg bine în cinema. Şi când spun că vreau să oferim cât mai mult publicului nu înseamnă că vrem să oferim accesibil sau facil. Încercăm să schimbăm ceva în percepţia generală asupra cinema-ului, care să-i încânte pe spectatori, nu să le ofere doar un moment de divertisment.



    Co-selecţionerii Irina Trocan şi Andrei Rus au ales dintre cele peste 1000 de filme înscrise în festival câteva dintre cele mai provocatoare scurtmetraje recente, astfel că spectatorii NexT s-au delectat cu viziuni inedite şi poveşti venite de prin toată lumea, din Marea Britanie şi Franţa până în Argentina sau Kîrgîzstan. Ada Solomon, director al Festivalului Internaţional de Film NexT:


    “De câţiva ani primim în jur de 1000 de filme, dar este foarte important ce fel de filme sunt şi cine alege să vină la NexT. Este însă adevărat că multe dintre filmele care se înscriu au reuşit să se remarce în competiţii internaţionale prestigioase, iar dacă pentru ele este importantă selecţia în festivalul nostru, înseamnă că NexT contează. Înseamnă că festivalul are o reputaţie foarte bună în lume şi că oamenii îşi doresc să fie parte a acestui eveniment. A mai existat o premieră în cadrul festivalului din acest an, premieră de care sunt foarte încântată.


    Împreună cu cei doi coselecţioneri, criticii Andrei Rus şi Irina Trocan, am realizat o competiţie naţională. Şi nivelul acestei competiţii naţionale a fost foarte ridicat. Au fost selecţionate 14 filme din cele aproape 100 de filme româneşti care s-au înscris la festival, filme abordând formule diferite. Unele sunt filme de şcoală, altele sunt filme care au primit deja finanţare de la Centrul Naţional al Cinematografiei, altele sunt filme complet independente. Realizarea acestui showcase, în care au fost prezenţi regizori consacraţi ca Adrian Sitaru şi Igor Cobileanski, dar şi proaspăt absolvenţi de film sau oameni care sunt la primul lor film, e iarăşi interesant şi oferă o perspectivă asupra viitorului cinema din România.”



    Criticul Andrei Rus, despre filmele din competiţia Next: ”Sunt foarte diferite, pentru că ne-am propus asta. Ne-am dorit ca, prin selecţia noastră, să arătăm publicului care vine la festival cât de complex poate funcţiona cinematografia, în câte direcţii poate merge. Ne-a interesat, în primul rând, să selecţionăm cineaşti care caută, nu artişti plini de certitudini. Şi, în general, filmele pe care le-am selectat nu pot fi încadrate cu prea multă uşurinţă în genuri stilistice. Aceasta are legătură şi cu opţiunile noastre, ale mele şi ale Irinei Trocan. Eu, cel puţin, întotdeauna voi prefera un film care are anumite slăbiciuni, dar nu e uşor de încadrat, de clasat, în detrimentul unui film care e corect făcut şi mai puţin ambiţios. Pe scurt, prefer un film care te face să te întorci la el unui film pe care l-ai epuizat dintr-o singură vizionare. »



    Câteva dintre cele mai bune scurtmetraje lansate anul trecut au putut fi văzute la Festivalul Internaţional de Film NexT, în două dintre cele mai îndrăgite secţiuni: Short Matters! şi Semaine de la Critique. Astfel, NexT a adus la Bucureşti, în premieră, cele zece scurtmetraje prezentate anul trecut în Semaine de la Critique, secţiunea paralelă a Festivalului de la Cannes, inclusiv câştigătorul Discovery Award, Come and Play, de Daria Belova. Filmul alb-negru urmăreşte aventura unui băiat care, pe măsură ce se afundă în pădure, jucându-se cu un pistol, trece într-o altă realitate. Trofeul NexT 2014 i-a revenit unei co-producţii Azerbaidjan — Germania, Leagănul meşterului de sicrie / The Swing of the Coffin Maker, în regia lui Elmar Imanov, o poveste plină de detalii locale, care transmite un mesaj universal. Şi un film foarte frumos filmat, plin de căldură, umanitate şi intimitate”, potrivit juriului.

  • Economia: CE migliora previsioni crescita Romania

    Economia: CE migliora previsioni crescita Romania

    Per la seconda volta di seguito, la Commissione Europea ha migliorato le previsioni di crescita economica in Romania nel 2014 e 2015. Per il corrente anno, Bruxelles anticipa una crescita del 2,5% e del 2,6% nel 2015, rispetto alle stime di febbraio, indicate al 2,3 e al 2,5.



    L’economia romena ha superato le aspettative, registrando nel 2013 una crescita del 3,5%, generata dalla massiccia produzione industriale e dalla buona annata agricola che ha alimentato le esportazioni, rileva il documento. Gli esperti della Commissione valutano positivamente anche le riforme strutturali, come la liberalizzazione del mercato energetico e il nuovo Codice del lavoro.



    La domanda interna, come principale motore di crescita nel futuro, dovrebbe superare le esportazioni, mentre il consumo privato salirà man mano che migliorerà la fiducia dei consumatori. Anche gli investimenti seguiranno un trend ascendente, sostenuti da un migliore assorbimento dei fondi europei e dallo sviluppo dei progetti infrastrutturali di portata.



    La Romania non dovrebbe preoccuparsi neanche per quanto riguarda l’inflazione, il tasso della disoccupazione, il deficit di bilancio o il debito pubblico. Per il 2014 è prevista un’inflazione del 2,4%, che scenderà al 3,3% nel 2015. La disoccupazione è indicata al 7,2% quest’anno, mentre il deficit di bilancio calerà fino al 2%. Il debito pubblico sarà stabilizzato attorno al 40% del Pil, tra le più basse percentuali in Europa.



    Per la Romania, le previsioni della Commissione tengono presenti, tra l’altro, anche le crescite salariali nel settore pubblico e gli incrementi delle pensioni. Eppure, per gli esercizi finanziari 2014 e 2015 ci sono anche dei rischi che interessano principalmente il controllo delle spese in un anno elettorale e la raccolta delle tasse.



    Anche se le cifre sono rassicuranti, la Commissione Europea raccomanda alle autorità di Bucarest di continuare l’aggiustamento fiscale e le riforme strutturali. D’altra parte, le previsioni sulla Romania sono generalmente migliori rispetto a quelle relative complessivamente all’UE. Ad esempio, Bruxelles anticipa per il 2014 nello spazio comunitario una crescita economica dell’1,6% e una disoccupazione indicata a circa 11 pp.

  • Nachrichten 27.04.2014

    Nachrichten 27.04.2014

    BUKAREST: Die NATO-Staaten werden sich in den kommenden Jahren mit zahlreichen Herausforderungen für die Sicherheit des euro-atlantischen Raums auseinandersetzen müssen. Das erklärte Rumäniens Verteidigungsminister, Mircea Duşa, in einem Interview mit der Nachrichtenagentur Agerpres. Die Allianz werde sich gezwungen sehen, ein Gleichgewicht zwischen den konventionellen und den asymmetrischen Bedrohungen herzustellen, so Duşa. Der Terrorismus stelle eine ernste und reelle Bedrohung für die NATO-Staaten, darunter auch Rumänien, dar, sagte der Minister weiter. Weil der Terrorismus eine Herausforderung für die gesamte internationale Gemeinschaft sei, müsse man eine kollektive Antwort darauf bieten. Duşa verwies ferner auf die Teilnahme der rumänischen Militärkräfte an den NATO-Operationen in Afghanistan und auf dem Balkan, sowie an weiteren Luftpatrouillen und Seemissionen.




    BUKAREST: Staatsbürger der Moldaurepublik können unter Vorlage eines biometrischen Passes ab Montag visafrei nach Rumänien einreisen, meldete am Sonntag das Generalinspektorat der Rumänischen Grenzpolizei. Laut Mitteilung, dürfen moldauische Staatsbürger sich für insgesamt 90 Tage, innerhalb eines beliebigen Zeitraums von 180 Tagen, in Rumänien aufhalten. Bei der Einreise müssen sie ferner Unterlagen zum Nachweis der Finanzierung ihres Unterhalts während des Aufenthalts, sowie der Rückreise in die Heimat, vorlegen. Ebenso müssen Reiseziel und die Umstände der Reise mit Dokumenten belegt sein. Staatsbürger der Moldau werden ab dem 28. April in alle EU-Länder visafrei einreisen können.



    SPORT/TENNIS: Das rumänisch-niederländische Tennis-Duo Horia Tecău / Jean Julien Rojer hat am Sonntag das ATP-Turnier in Bukarest gewonnen. Im Endspiel des mit 420.000 Euro dotierten Wettbewerbs setzten sich die beiden in zwei Sätzen gegen das polnische Paar Mariusz Fyrstenberg/ Marcin Matkowski mit 6:4 und 6:4 durch. Damit gewinnt Tecău zum bereits dritten Mal hintereinander die Năstaste Tiriac Trophy, jeweils an der Seite eines anderen Partners. Im Einzel setzte sich der Bulgare Grigor Dimitrow durch. Er bezwang den Vorjahressieger Lukas Rosol aus Tschechien mit 7:6 6:1.

  • QSL 4 / 2014

    QSL 4 / 2014

    Die Burg Fogarasch liegt in der Nähe der gleichnamigen siebenbürgischen Stadt im Landkreis Braşov (Kronstadt). Sie bildete das Zentrum eines der im Mittelalter wichtigsten Gro‎ßgrundbesitze in Siebenbürgen, die im Jahr 1632 über 60 Dörfer umfasste. Die Burg war beginnend mit der zweiten Hälfte des 17. Jh. auch Adels- und Fürstenresidenz.



    Die Anfänge der Festung sind archäologischen Ausgrabungen zufolge auf das Jahr 1310 zurückzuführen, als der Bau einer Befestigung aus Stein begann, die frühere Wehranlagen aus Erde und Holz ersetzte, die wiederum seit dem 12. Jh. bestanden. Die Burg hatte eine eindeutig strategische Bedeutung, sie sollte den Südosten Siebenbürgens vor den Einfällen der Tataren und Osmanen schützen. Erstmals urkundlich erwähnt wird die Burg im Jahre 1455, als auch die Rede von einem Burgvogt ist; ein Jahr später schreibt der ungarische Heeresführer walachischer Abstammung Johann Hunyadi in einem Brief an die Kronstädter von unserer Fogarascher Burg“. Im 15. Jh. hatte die Festung eine vierseitige, unregelmä‎ßige Umfriedungsmauer, vier Basteien an den Ecken und einen als Vorposten eingerichteten Barikaden-Turm an der Ostseite.



    Nach der Schlacht von Mohács (1526), als das Königreich Ungarn eine verheerende Niederlage gegen die Truppen des Osmanischen Reichs erlitt, wurde Siebenbürgen ein selbstständiges Fürstentum unter osmanischer Hoheit. Stefan Mailat (ung. István Majláth), Sohn eines rumänischen Adeligen aus der Region, wird zum siebenbürgischen Fürsten (1534-1541) und somit auch zum Besitzer der Burg Fogarasch und der umliegenden Domäne. In den folgenden Jahren wird die Burg weiter befestigt, die Mauern von der Innenseite her in ihrer Breite verdoppelt, neue Gemächer und Räume eingerichtet, aber auch generell die wirtschaftliche und kulturelle Entwicklung der Region gefördert. Im Jahr 1541 wird die Burg von den Osmanen unter Mustafa Pascha belagert. Der Fürst Mailat wird in eine Falle gelockt und gefangen genommen. 10 Jahre verbrachte er als Gefangener im Kerkerturm Edikule in Konstantinopel, wo er auch starb.



    Im Jahr 1599 nahm der walachische Woiwode Michael der Tapfere (1558-1601) die Burg ein. Nachdem er im Zuge der zeitweiligen Vereinigung der rumänischen Fürstentümer auch Woiwode von Siebenbürgen wurde, schenkte er die Burg und die Domäne seiner Ehegattin, der Fürstin Stanca, und brachte auch seine Familie und den fürstlichen Schatz hier unter.



    Im 17. Jh. wird die Fogarascher Burg erneut ausgebaut und gefestigt, in dieser Zeit wird sie zur einer prunkvollen Fürstenresidenz und erlebt ihre später nie mehr erreichte Blütezeit. Das Schloss hatte jetzt 85 Räumlichkeiten unterschiedlichster Nutzung, wie die zahlreichen Inventurdokumente aus diesem Jahrhundert berichten. Wichtige Bauarbeiten veranlassten in dieser Zeit die Fürsten Gabriel Bethlen (1613-1629) und Georg Rákóczi I. (1630–1648). Bethlen lie‎ß Loggias, offene Bogenhallen mit massiven Portalen errichten und inspirierte sich auch bei den vier neuen Basteien aus dem Stil der italienischen Kasematten. Unter Rákóczi wurden die Mauern erneut verdoppelt, der Schutzgraben ausgeweitet und mit Wasser gefüllt und der Wall verstärkt, so dass die Schutzanlage eine Breite von insgesamt 8 Metern erreichte. An der Ostseite wird ein neues Gebäude für die Wachmannschaft errichtet, der Schutzgraben durch einen geheimen Kanal mit dem Alt-Fluss (rum. Olt) verbunden, am Eingang eine bewegliche, hochziehbare Grabenbrücke gebaut. Die Kellerräume wurden später zu Kerkern für aufständische Leibeigene umfunktioniert. In dieser Zeit wird das Fogarascher Land zu einem der grö‎ßten und wohlhabendsten Besitztümer der siebenbürgischen Fürsten. Die Domäne erstreckte sich über rund 60 Dörfer und wurde mithilfe zweier Hofableger verwaltet.



    Im Jahr 1696 verliert Siebenbürgen seine Autonomie und wird Teil der Habsburger-Monarchie. Die Burg Fogarasch wird in der Folge eine österreichische Militärkaserne, ab 1699 auch Militärgefängnis. In den kommenden Jahrhunderten verliert sie ihre wirtschaftliche und kulturelle Bedeutung und wird allmählich dem Verfall preisgegeben. Der rumänische Historiker, Schriftsteller und Politiker Nicoale Iorga (1871-1940) besucht die Festung im Jahr 1903 und beklagt ihren baufälligen Zustand.



    Nach der Vereinigung Siebenbürgens mit dem Königreich Rumänien im Jahr 1918 und bis 1948 war die Burg Fogarasch eine Garnison der rumänischen Armee. In den Jahren 1918 bis 1923 fanden hier russische Wei‎ßgardisten vorübergehend Schutz und Unterstützung — die Presse der Zeit berichtet über Geldspenden der rumänischen Königin Maria, um den Kampf der Wei‎ßgardisten gegen die Bolschewiki zu unterstützen. Während des Zweiten Weltkriegs wurden im Jahr 1939 auch polnische Kriegsflüchtlinge in der Burg untergebracht.



    Nach dem Krieg und mit der Machtübernahme der Kommunisten diente die Burg Fogarasch in den Jahren 1948 bis 1960 als Gefängnis für politische Häftlinge. Hier wurden vor allem Gegner des kommunistischen Regimes eingekerkert, das hiesige Gefängnis war in dieser Zeit ein berüchtigter Teil des rumänischen Gulags.



    Ab Anfang der 1960er Jahre setzten sich Historiker und Archäologen sowie Kulturschaffende für die wissenschaftliche und kulturelle Nutzung der Burg und seiner Umgebung ein. In den Jahren 1965-1977 wurden umfassende Restaurierungsarbeiten durchgeführt, heute beherbergt die Burg Fogarasch ein Museum und eine Bibliothek.



    Quellen und weiterführende Links:



    http://muzeufagaras.ro/cetatea_fagarasului.html



    http://www.info-fagaras.ro/cetatea-fagarasului.php



    Wikipedia

  • QSL 3 / 2014

    QSL 3 / 2014

    Der Fürstenhof in der Stadt Târgovişte ist ein Komplex von mittelalterlichen Bauten und Festungsanlagen und war zugleich über Jahrhunderte Residenz der walachischen Woiwoden und wichtiger Teil des Verteidigungssystems des Landes.



    Die Stadt Târgovişte (der Ortsname slawischer Herkunft bedeutet Marktplatz”) wird zum ersten Mal im 15. Jh. erwähnt. Im Jahr 1403 wird die Ortschaft in einem Handelsabkommen zwischen der Walachei und Polen als Stadt“ oder Festung“ erwähnt. Überliefert ist auch, dass ab 1408 Târgovişte Residenzstadt des Fürsten Michael I. wurde. Der Bayer Johannes Schiltberger hatte an der Schlacht von Nikopolis (1396) teilgenommen und seine Reiseeindrücke 1427 niedergeschrieben. In seinen Reisebeschreibungen wird die Stadt erneut erwähnt.



    Die erste urkundliche Erwähnung des Fürstenhofs erfolgt in einem auf 1417-18 datierten Kanzleidokument des Fürsten Michael I., Sohn Mircea des Älteren, in dem der Vermerk zu lesen ist: aus dem Hause meiner Herrlichkeit in der Stadt meiner Herrlichkeit, Târgovişte“. Der Fürstenhof hatte anfangs eher bescheidene Dimensionen und umfasste zunächst nur ein Gebäude aus Stein mit Keller und einer Befestigungsanlage aus Holz, die nach 1400 erbaut wurden. Um das Jahr 1415 lie‎ß Mircea der Ältere auch die erste Kirche im Fürstenhof errichten. Nach 1431 veranlasst Fürst Vlad II. der Drache (1437 — 1448) gro‎ßangelegte Ausbauarbeiten und verwandelt die Residenz somit in einen richtigen Komplex: Sie umfasst nun den Fürstenpalast und die Kirche im Inneren, die Umfriedungsmauer und in ca. 30 m Entfernung die Verteidigungsgräben an der südwestlichen und nördlichen Flanke. Sein Sohn und Nachfolger, Fürst Vlad III. Drăculea (1456 — 1462), in der Geschichte unter dem Beinahmen Der Pfähler“ berüchtigt, vervollständigt den Fürstenhof mit dem Wachturm, der später den Namen Chindia“ bekommen sollte. Ebenfalls aus dieser Zeit stammt eine weitere Kirche am südöstlichen Rand des Fürstenhofs.



    Ende des 16. Jh. werden neue Bau- und Festigungsarbeiten veranlasst. Der Herrscher Petru Cercel (1583-1585) lässt einen neuen Palast, eine grö‎ßere Hof-Kirche und den ersten Aquädukt errichten sowie die Festungsanlagen erweitern. Der Fürstenhof dehnt sich nun auf einer Fläche von ca. 29.000 qm aus, das Areal bleibt während der ganzen Zeit, in der Târgovişte Residenz der walachischen Fürsten war, nahezu unverändert. Au‎ßerhalb der Umfriedung wurden im Osten die fürstlichen Gärten bis zum Ufer des Flusses Ialomiţa angelegt.



    In den Jahren 1639 — 1654, die letzten Herrscherjahre des Woiwoden Matei Basarab, erreichte der Fürstenhof seine höchste Blütezeit. Der Palast und seine Gemächer werden restauriert und ausgebaut, die Umfassungsmauern verdoppelt, im Süden des Komplexes entsteht ein türkisches Bad. Ebenfalls in dieser Zeit wird die Casa Bălaşa“ (1656) errichtet, eine Unterkunft für Alte, Kranke und Bedürftige. Die Einrichtung und ihr Name ist der Ehefrau des Fürsten Constantin Şerban zu verdanken.



    Eine neue und letzte Restaurierung und Erweiterung erfährt der Fürstenhof als solcher in der Herrscherzeit Constantin Brâncoveanus (1694 — 1714). Die zwei bis dahin getrennten Flügel des Palastes werden anlässlich der Restaurierungsarbeiten miteinander verbunden, au‎ßerhalb der Umfriedung wird ein Feuerturm in den Gärten errichtet, im Süden entstehen je ein Haus für den Teichverwalter und die Prinzen. Die Gro‎ße Fürstenkirche erhält eine neue Ikonostase, die Innenmalerei wird völlig erneuert. In dieser Zeit des zu Ende gehenden 17. Jh. wird die Residenz immer wieder aufgrund von Krieg oder zugunsten des aufstrebenden Bukarests zeitweilig verlassen, doch die Rückkehr des Woiwoden nach Târgovişte bedeutete immer auch die Restaurierung des Fürstenhofs. Nach dem Tod Constantin Brâncoveanus im Jahr 1714 wird der Fürstenhof endgültig in die neue Hauptstadt Bukarest verlegt, der Komplex in Târgovişte wird dem Verfall preisgegeben.



    Im 19. Jh., der Zeit der Nationen und Nationalitäten, werden die Ruinen des alten Fürstenhofs von Târgovişte als Zeuge einer glorreichen Vergangenheit angesehen und als Symbol einer geistigen und politischen Wiedergeburt des Landes betrachtet. So beginnen die Restaurierungsarbeiten bereits damals: Auf Initiative des Prinzen Gheorghe Bibescu wird zunächst der Chindia-Turm von 1847 bis 1852 instandgesetzt. Auf Anordnung der Kommission für Historische Denkmäler wird in den Jahren 1907-1910 die Gro‎ße Fürstenkirche restauriert, 30 Jahre später nimmt sich der Archäologe Virgil Drăghiceanu, ein Sohn der Stadt Târgovişte, der Freilegung der Ruinen im Nordosten des Areals an.



    Die weitest gehenden Restaurierungsarbeiten fanden von 1960 bis 1977 statt und umfassten den gesamten Komplex. Seit 1967 ist das gesamte Areal ein staatliches Museum und somit Besuchern zugänglich, die offizielle Bezeichnung lautet Nationaler Museumskomplex Fürstenhof von Târgovişte“. Abgesehen vom Freilichtareal kann man im Chindia-Turm eine Dokumentations-Ausstellung zum Leben des Fürsten Vlad der Pfähler besichtigen, im Keller des von Petru Cercel errichteten Palastes ist ein Lapidarium untergebracht, die Gro‎ße Fürstenkirche beherbergt eine Ausstellung religiöser Kunst und im Haus der Fürstin Bălaşa ist eine thematische Ausstellung zur Geschichte der Restaurierungsarbeiten zu bewundern.



    Quelle: www.curteadomneascatargoviste.ro

  • Angela Gheorghiu, Victor Rebengiuc şi Răzvan Stoica, câştigători ai Galei Radio România Cultural

    Angela Gheorghiu, Victor Rebengiuc şi Răzvan Stoica, câştigători ai Galei Radio România Cultural

    I-am urmărit, i-am invitat, i-am ascultat, i-am apreciat şi a venit din nou momentul să îi răsplătim. Cei care au performat în diferitele domenii ale culturii în anul 2013 vor primi premii, dar şi preţioase aplauze la scenă deschisă, luni, 24 martie, de la ora 19:00, la Teatrul Odeon, în cadrul celei de-a XIV-a ediţii a Galei Premiilor Radio România Cultural.



    Actorii Medeea Marinescu şi Vlad Zamfirescu vor fi amfitrionii galei, iar momentele muzicale vor fi asigurate, cu vervă şi virtuozitate, de Big Band-ul Radio, dirijor: Ionel Tudor. Solistă: Ana Cristina Leonte. Evenimentul va fi transmis în direct la Radio România Cultural şi pe www.radioromaniacultural.ro



    În cadrul galei vor fi acordate premii la zece secţiuni, precum şi trei premii speciale, ai căror câştigători sunt deja cunoscuţi:


    Premiul de Excelenţă îi va fi decernat actorului Victor Rebengiuc.


    Premiul Lux Mundi îi revine sopranei Angela Gheorghiu.


    Premiul In memoriam Iosif Sava îi va fi acordat violonistului Răzvan Stoica.



    Nominalizările pe domenii ale Galei Premiilor Radio România Cultural sunt următoarele:


    La categoria Poezie nominalizările sunt: Dan Sociu, Vino cu mine ştiu exact unde mergem, Editura Tracus Arte; Ioana Nicolae, Autoimun, Editura Cartea Românească; Andrei Dósa, American Experience, Editura Cartea Românească.


    La Proză au fost nominalizate volumele: Liliana Corobca, Kinderland, Editura Cartea Românească; Marin Mălaicu-Hondrari, Lunetistul, Editura Polirom; Varujan Vosganian, Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri, EdituraPolirom.



    La secţiunea Film au fost nominalizate: Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism de Corneliu Porumboiu; Poziţia copilului de Călin Peter Netzer; La limita de jos a cerului de Igor Cobileanski.


    La categoria Teatru, nominalizările sunt următoarele: Miriam Răducanu, pentru spectacolul Poezia visului, la UnTeatru;Mihai Constantin, pentru rolul Primarul din Revizorul de Gogol, la Teatrul Naţional din Bucureşti; regizorul Alexandru Dabija, pentru viziunea modernă asupra textului clasic în triada” spectacolelor O… ladă, la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, Sânziana şi Pepelea, la Teatrul Naţional din Cluj şi Titanic Vals, la Teatrul Odeon din Bucureşti.



    Nominalizaţii la secţiunea Arte plastice sunt artiştii: Horea Paştina pentru expoziţia retrospectivă de pictură şi desen de la Sala Dalles; Silviu Oravitzan pentru expoziţia de pictură, relief şi obiect de la Muzeul Ţăranului Român şi Palatul Mogoşoaia; Paul Gherasim pentru expoziţia Urme de pictură, din septembrie 2013 la Galeria Anticariat Curtea Veche şiLogos din noiembrie 2013 de la Librăria Bizantină.


    Pentru categoria Muzică au fost nominalizaţi: Nicolas Simion — pentru proiectul Clasic meets jazz, lansarea albumului dublu dedicat lui Jancy Körössy; Oana Cătălina Chiţu – albumul Divine; Nicu Alifantis pentru albumul şi concertele Mozaic.



    La secţiunea Educaţie şi învăţământ lista nominalizărilor este următoarea: Unde-i lege nu-i tocmeală — proiectul de educaţie juridică iniţiat de Serviciul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii (Bucureşti); Şcoala de vară Arhipera dedicată arhitecturii sociale participative organizată de Fundaţia Soros România; Proiectul Interaxe dobrogene derulat de Asociaţia Europeană Interaxe şi finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).



    Nominalizaţii la secţiunea Ştiinţă sunt: scriitorul Nicolae Romulus Dărămuş; prof. univ. dr. Marin Cârciumaru, Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Universitatea Valahia Târgovişte; dr. fiz. Nicolae Zamfir, directorul Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei şi echipa proiectului laserului cu lumină extremă ELI — NP.


    La categoria Media culturală- Proiecte on-line sunt nominalizate website-urile: Sub25 (www.sub25.ro), Modernism (www.modernism.ro), Bookaholic (www.bookaholic.ro).


    La secţiunea Proiecte culturale şi festivaluri au fost nominalizate: Astra film Festival Sibiu, ediţia a XX-a, 2013; Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi — FILIT; SoNoRo Festival, ediţia a 8-a.



    Parteneri: Administraţia Fondului Cultural Naţional şi Teatrul Odeon.


    Sponsori: Nissa, Murfatlar Romania, Dacic Cool, Domeniile Dealul Mare Urlaţi, New Andrei Style, Apiland.


    Parteneri Media: Şapte Seri, Observator Cultural, Revista 22, Suplimentul de Cultură, Revista Cariere, Revista Cultura,agentiadecarte.ro, Sales Express.


    Coproducător: TVR 2.



    Serviciul Comunicare (Radio România)

  • Makroökonomische Politik im Wahljahr 2014: Wieviel Spielraum hat die Regierung?

    Das rumänische Statistikamt hat Mitte dieses Monats erste Daten betreffend die rumänische Wirtschaft im letzten Quartal von 2013 veröffentlicht. Zugleich wurden in Brüssel Informationen über die EU-Wirtschaft bekannt gegeben. Die vorläufigen Daten zeigen, dass das Bruttoinlandsprodukt Rumäniens in den letzten drei Monaten des vorigen Jahres das grö‎ßte Wachstum in der EU verzeichnet hat. Insgesamt ist das Bruttoinlandsprodukt in Rumänien in 2013 um 3,5% gestiegen, so das Nationale Statistikamt. Das übertrifft die jüngsten Prognosen der Regierung, aber auch die der Wirtschaftsanalysten.




    Aurelian Dochia ist Wirtschaftsanalyst und erklärte in einem Interview mit Radio Rumänien, was für Folgen die gute Entwicklung in 2013 für die rumänische Wirtschaft weiter haben könnte:



    Wir müssen nicht vergessen, dass das Wachstum in Rumänien das grö‎ßte in der EU ist. Meiner Meinung nach hat Rumänien dank dieses Wachstums eine besondere Chance. Das Land steht im Visier der Investoren, insbesondere jener aus der Europäischen Union. Diese sind immer von den Regionen mit gro‎ßem Wachstum angezogen. Meiner Meinung nach könnten die bekannt gegebenen Zahlen nicht nur das Vertrauen der Investoren gewinnen, sondern auch den Verbrauchern Zuversicht einflö‎ßen. Das könnte zu einem mittelfristigen Wachstumszyklus führen und das wäre natürlich sehr wichtig für uns. Ich glaube, es gibt Chancen, dass Rumänien so wie Polen vor ein paar Jahren betrachtet wird. Während sich ganz Europa in Rezession befand, verzeichnete Polen ein Wachstum von etwa 3%. Jetzt könnte Rumänien dran kommen und von einer viel positiveren Einstellung der Investoren und aller Geschäftspartner profitieren.“




    Dazu brauche man aber eine Reihe von Struktur-Reformen, so Aurelian Dochia:



    Um auf einer solchen Linie zu bleiben, muss diese positive Überraschung des Wachstums, das vom Statistikamt veröffentlicht wurde, von angemessenen wirtschaftlichen Ma‎ßnahmen begleitet werden. Wir müssen jetzt das, was wir viele Male versprochen haben, jedoch nie zu Ende gebracht haben, einschlie‎ßlich der Investitionen in Infrastruktur und Ausschöpfung von europäischen Fonds, verwirklichen. Wir haben diese Chancen, wir müssen aber auch im Stande sein, diese auszunutzen. Weil 2014 ein Wahljahr ist, gibt es leider einige Risiken. Die Erfahrung der letzten 20 Jahre zeigt, dass es in Wahljahren immer Probleme mit den makroökonomischen Politiken gab. Wir können nur hoffen, dass wir die Weisheit haben werden, diesen günstigen Moment auszunutzen.“




    Parallel zum Wirtschaftswachstum scheinen die Senkung der Inflationsrate und die Anhebung der Absorptionsrate europäischer Fonds die positive Laufbahn Rumäniens zu bestätigen. Die Regierung in Bukarest kündigte zudem an, Ma‎ßnahmen zur Unterstützung der Niedriglöhner treffen zu wollen. Unter anderem handelt es sich dabei um die Einführung von drei progressiven Einkommenssteuersätzen, die die einheitliche Steuerquote von 16% ersetzen sollte. Die niedrigen Löhne könnten mit nur 8% oder 12% versteuert werden, die anderen mit 16%.



    Die Regierung möchte weiter eine Dringlichkeitsverordnung erlassen, um denen, die einen maximalen Lohn von 1610 Lei (etwa 360 Euro) haben und Bankenkredite aufgenommen haben, zu helfen. So sollte die monatliche Rate nach Absprache mit der Bank für zwei Jahre halbiert werden. Nur diejenigen, die sich nicht um mehr als 90 Tage in der Rückzahlung verspätet haben, sollen diese Vergünstigung von höchstens 500 Lei genie‎ßen. Nach den zwei Jahren soll der Staat einen Steuernachlass von 200 Lei gewähren.



    Die Ma‎ßnahme wurde vom IWF akzeptiert. Die Regierung in Bukarest hat im Herbst letzten Jahres ein Stand-by-Abkommen mit der internationalen Finanzinstitution unterzeichnet. Der Universitätsprofessor Dan Armeanu erklärt, was für Folgen eine solche Ma‎ßnahme für die rumänische Wirtschaft haben könnte:



    Eine solche Ma‎ßnahme hätte derzeit keine gro‎ßen Folgen für die Wirtschaftstätigkeit. Ich habe einige Berechnungen durchgeführt. Man würde damit ein Wachstum von 0,15% vom BIP erreichen, wenn wir auch den Multiplikations-Effekt in der Wirtschaft und alles, was eine solche Ma‎ßnahme voraussieht, berücksichtigen. Das Problem ist, dass sie die makroökonomische Stabilität nicht beeinflusst, es hat keine gro‎ßen Folgen für das Haushaltsdefizit. Folglich ist jede solche Ma‎ßnahme, die der Wirtschaft hilft, willkommen. Es gibt aber vieles zu diskutieren. Die Ma‎ßnahme begünstigt diejenigen, die unter 1600 Lei verdienen. Was ist mit denen, die 1650, 1700 oder 1800 verdienen? Denn zwischen 1600 und 4500 Lei verdienen etwa 25% der Angestellten.“



    Sollte die Ma‎ßnahme umgesetzt werden, würden mehr als 900.000 Rumänen davon profitieren.



    Audiobeitrag hören:




  • Modificări la Codul rutier

    Modificări la Codul rutier

    Contestat în special de transportatori şi în general de conducătorii auto, noul proiect de modificare a Codului Rutier a fost discutat în comisiile juridice pentru apărare şi administraţie din Parlamentul de la Bucureşti. Potrivit documentului, printre altele, creşte limita de viteză în localităţi şi se modifică anumite proceduri în acordarea amenzilor. Astfel, pentru amenzile rutiere de până la 1700 de lei (375 euro), contravenientul poate achita pe loc poliţistului jumătate din minimul sumei prevăzute.



    În ceea ce priveşte viteza, noul proiect de lege propune ca limita maximă în localităţi să fie de 60 de kilometri la oră, în loc de 50, cât prevede Codul Rutier aflat în vigoare. De asemenea, limita maximă de viteză în afara localităţilor va fi de 110 kilometri pe oră faţă de 100 cat este în prezent pe drumurile expres, pentru posesorii de permise auto categoria B. Pe de altă parte, a fost respins un amendament adoptat anterior prin care conducătorii de autoturisme care au o vechime mai mică de un an de la obţinerea permisului de conducere erau obligaţi să fie însoţiţi de o persoană adultă, membru al familiei sau posesor al permisului, cu o vechime de cel puţin cinci ani, în deplasarea pe timp de noapte.



    Noul cod mai prevede interdicţia conducerii unui vehicul de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice, având o concentraţie alcoolică de peste 0,15 mg/l alcool pur în aerul expirat sau 0,2 g/l alcool pur în sânge, precum si interzicerea substanţelor, produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora.



    Guvernul, care este iniţiatorul proiectului, a explicat că această completare este necesară deoarece reglementările actuale nu prevăd în mod distinct şi imperativ această interdicţie, ea fiind dedusă din existenţa unei norme de sancţionare cu caracter penal sau contravenţional, după caz. Executivul a mai propus reducerea nivelului alcoolemiei de la care fapta este considerată infracţiune de la 0,8 g/l alcool pur în sânge în prezent, la 0,5 g/l.



    Conform Noului Cod, amenzile cresc până la 9.600 de lei (2.000 euro) pentru abateri precum trecerea pe culoarea roşie sau nerespectarea regulilor la trecerea cu calea ferată. Şi asta în condiţiile în care salariul minim pe economie este de 800 de lei (175 euro), iar cel mediu de 1.600 de lei (365 euro). Dacă noile amenzi sunt de nivel european, în schimb infrastructura rutieră din România suferă. În timp ce şoferii se înghesuie pe drumuri naţionale sau judeţene aglomerate, autorităţile fac planuri şi deseneaza hărţile viitoarelor autostrăzi. În 23 de ani, Romania a reuşit să construiască în jur de 400 de kilometri de autostrada.

  • Noi reglementări în învăţământul românesc

    Noi reglementări în învăţământul românesc

    Elevii din România s-au întors la cursuri din 10 februarie, după vacanţa inter-semestrială, prelungită în unele judeţe din jumătatea de sud şi sud-est a ţării de ninsorile şi viscolul din ultima săptămână de şcoală. Cel de-al doilea semestru, care se va încheia pe 20 iunie, aduce câteva noutăţi. Astfel, în perioada 18-20 februarie se va organiza simularea evaluării naţionale pentru toţi elevii din clasa a VIII-a, iar între 3 şi 7 martie cea a examenului de bacalaureat, pentru cei din utimul an de liceu, simulare la care vor participa în premieră şi elevii din clasa a XI-a.



    Cu o săptămână înainte de vacanţa de primăvară, care va începe pe 12 aprilie şi se va încheia pe 22 aprilie, după sărbătorile de Paşti, elevii au programate activităţi extraşcolare şi extracuriculare în săptămâna denumită “Şcoala altfel”. În perioada 6-29 mai vor fi organizate, în premieră, evaluări naţionale, de data aceasta, pentru elevii claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a, la limba română, respectiv limba maternă pentru cei care aparţin minorităţilor naţionale care au urmat cursuri în această limbă, dar şi la matematică.



    Evaluările vor avea loc în două sesiuni, a doua fiind rezervată elevilor care au absentat, din motive întemeiate, la prima examinare. Notele obţinute nu vor fi trecute în catalog. Tot în luna mai, elevii din clasele a XII-a care fac parte din loturile naţionale de pregătire pentru competiţiile internaţionale sau care participă la olimpiade internaţionale în acest an, vor susţine bacalaureatul într-o sesiune specială. Examenele la limba română şi matematică de la evaluarea naţională pentru elevii clasei a VIII-a vor avea loc între 23 şi 25 iunie.



    O noutate pentru acest an şcolar este schimbarea modului în care se va calcula media de admitere la liceu. Astfel, ponderea mediei de la evaluarea naţională creşte la 75 la sută, faţă de 50 la sută cât a fost până acum, iar media notelor din cei patru ani de gimnaziu va conta în proporţie de doar 25% şi nu de 50% ca până acum. Probele din prima sesiune a examenului de bacalaureat vor fi susţinute de absolvenţii claselor a XII-a în perioada 10 iunie – 7 iulie. Cursurile pentru elevii care termină liceul în 2014 se încheie în 30 mai, iar pentru cei din clasa a VIII-a, în 13 iunie.



    Elevii din celelalte clase vor intra în vacanţa de vară în 21 iunie, anul şcolar 2014-2015 urmând să înceapă pe 14 septembrie. Pe de altă parte, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a anunţat recent că după mult timp în care nu au mai fost facute investiţii importante în infrastructura educaţională, în 2014, aceasta va beneficia de 200 milioane de euro din fondurile structurale neutilizate în perioada 2007-2013. În acelaşi timp, pentru perioada 2014-2020 va fi alocata o jumătate de miliard de euro pentru a continua obiectivele de investiţii deja începute sau pentru unele noi.