Radio România Internațional

Tag: vaccin, imunizare, Pfizer, Moderna, AstraZeneca

  • Reglementări electorale

    Reglementări electorale

    În an electoral încărcat, Guvernul de la Bucureşti se pregăteşte de organizarea mai multor scrutine cu miză importantă atât la nivel naţional, cât şi european: alegerile europarlamentare la finele lunii mai, scrutinul pentru alegerea preşedintelui ţării în noiembrie, precum şi un referendum vizând modificarea Constituţiei. Prin Ordonanţă de urgenţă, Executivul de la Bucureşti a decis operaţionalizarea Registrului electoral, precum şi modificarea legii privind organizarea şi buna desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul European.



    Bază de date în format electronic administrată de Autoritatea Electorală Permanentă, Registrul electoral cuprinde datele de identificare ale tuturor cetăţenilor români cu drept de vot, inclusiv ale celor cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Numele şi prenumele alegătorului, data naşterii, adresa de domiciliu sau de reşedinţă, codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate — toate aceste informaţii se regăsesc în Registrul electoral. Actualizat permanent la nivelul primăriilor, în acest Registru sunt introduse persoanele care împlinesc 18 ani. Din el sunt, totodată, radiate cele decedate sau care şi-au pierdut dreptul de a vota.



    Fiecare alegător poate să verifice on-line dacă este înscris în Registrul electoral. Poate şi să solicite înregistrarea în această bază de date cu adresa de reşedinţă. Este cazul inclusiv al românilor cu domiciliul sau reşedinţa peste hotare, precum şi al celor aflaţi temporar în străinătate. La cererea lor, se pot înscrie în Registru cu datele corespunzătoare ultimei adrese de domiciliu sau de reşedinţă.



    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului stabileşte, deci, că listele electorale permanente vor fi întocmite de primari pe baza acestui Registru, care va fi utilizat la toate tipurile de procese electorale, nu numai la alegerile parlamentare, cum se întâmpla până acum. Toţi cetăţenii cu drept de vot sunt înscrişi în Registrul electoral şi vor figura în listele electorale permanente” — dă asigurări Guvernul, care precizează că Ordonanţa de urgenţă nu aduce nicio îngrădire sau restrângere a dreptului de vot.



    Aceeaşi Ordonanţă stipulează şi că Autoritatea Electorală Permanentă achiziţionează aplicaţiile şi serviciile informatice utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării la alegerile din acest an pentru desemnarea reprezentanţilor României în Parlamentul European. Totodată, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale va asigura serviciile de telefonie specială şi de comunicaţii de voce şi date, necesare birourilor electorale, la acelaşi scrutin.

  • Români în Afganistan

    Români în Afganistan

    Batalionul 20 Infanterie Dolj (sud) – Scorpionii Negri a plecat, duminică, în ultima misiune a trupelor romanesti în Afganistan. Prezent la ceremonie, ministrul Apărării, Mircea Duşa, a amintit de vasta lor experienţă în teatrele de operaţii din Afganistan, Bosnia şi Irak, unde au demonstrat profesionalism şi determinare. Ministrul le-a cerut ca şi în această ultima misiune să depună tot efortul pentru o cooperare excelentă cu Forţele de Securitate Naţionale Afgane, ce urmează să preia controlul şi să asigure un mediu de securitate stabil, care să favorizeze dezvoltarea economică şi instituţională a Afganistanului.



    Militarii români vor asigura menţinerea securităţii şi stabilităţii în aria de responsabilitate – o porţiune din autostrada A1 din provincia meridionala Zabul, considerată sanctuar al insurgenţilor islamişti, prin urmare, una dintre cele mai periculoase zone din ţară -, precum şi asigurarea libertăţii de mişcare a forţelor coaliţiei internaţionale La finalul misiunii de şase luni, Scorpionii Negri se vor ocupa şi de repatrierea echipamentelor militare româneşti din Afganistan.. În prezent, în aceasta ţară sunt 1.014 militari români. In cei 12 ani de operaţiuni în Afganistan, 23 de militari români şi-au pierdut viaţa şi peste 100 au fost răniţi.



    La sfârşitul anului, NATO urmează să-şi încheie misiunea de luptă în această ţară, cea mai lungă de la crearea organizaţiei şi până în prezent. State membre ale Alianţei, printre care şi România, intenţionează să rămână în Afganistan şi după încheierea misiunii actuale. Decizia a fost reconfirmată de autorităţile române, inclusiv săptămîna trecută, în cursul vizitei la Bucureşti a comandantului suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul american Phillip Breedlove. Acesta s-a declarat impresionat de contribuţia României la toate misiunile NATO, precum KFOR din Kosovo, operaţiunea Active Endeavor împotriva terorismului sau Ocean Shield contra pirateriei maritime, dar mai ales in cadrul ISAF din Afganistan. Generalul Philip Breedlove:



    ”La baza de la Mihail Kogălniceanu naţiunea dvs. susţine operaţiunile de tranzit pentru a ajuta ISAF. De asemenea, naţiunea dvs a fost şi căminul exerciţiului Black Sea Rotational Force, toate acestea fiind exemple clare de angajament din partea României la misiunile ISAF şi la asigurarea securităţii internaţionale şi regionale”.



    Potrivit unui acord româno-american încheiat în 2013, baza aeriană de la Kogălniceanu (sud-estul României) va fi folosită pentru tranzitarea trupelor americane şi a echipamentelor din Afganistan. Până la semnarea acestui document, SUA folosea pentru misiunile din Afganistan o bază aeriană din Kîrgîstan, la care au renunţat şi ca urmare a tulburărilor din zonă.


  • Zăpadă şi viscol în România

    Zăpadă şi viscol în România

    Sute de maşini blocate pe şosele, zeci de localităţi fără electricitate, şcoli închise, oameni disperaţi – acesta este tabloul general conturat de masivele căderi de zăpadă din ultimele două zile. Iar starea vremii, în România, nu pare a se ameliora, decât pentru scurt timp. Codul portocaliu de viscol a fost prelungit toată ziua de luni în judeţele din sudul şi estul ţării – Constanţa, Tulcea, Brăila, Călăraşi, Ialomiţa, Buzău, Vrancea şi Galaţi, unde viteza vântului la rafală a depăşit 70 km pe oră şi reduce vizibilitatea, troienind zăpada.



    Totodată, judeţele din nord-est, Bacău, Vaslui şi Iaşi au fost atenţionate cu cod galben. Judeţele Buzău, Brăila şi Vrancea s-au aflat, duminică, sub cod roşu de viscol, atenţionare formulată în premieră în România. Şi Bucureştiul s-a aflat, în weekend, sub asediul căderilor de zăpadă abundente şi a viscolului. La scara întregii ţări, se poate constata că vremea rea a afectat, în primul rând, circulaţia pe drumurile publice şi pe calea ferată. Autostrăzile şi zeci de drumuri naţionale au fost închise, peste o sută de trenuri au fost anulate sau au avut întârzieri semnificative.



    Sute de şoferi de maşini de mare tonaj au fost nevoiţi să-şi întrerupă cursele, în aşteptarea îmbunătăţirii vremii. Autorităţile au făcut apeluri repetate ca populaţia să nu se deplaseze cu autoturismele în zonele vizate, decât în caz de extremă urgenţă. Ca de obicei în asemenea situaţii, s-au înregistrat numerose gesturi de solidaritate umană, la evacuarea persoanelor în vârstă sau bolnave, ori în distribuirea de ajutoare pentru comunităţi rurale izolate. Un sprijin preţios a venit din partea armatei care a dislocat peste 200 de militari şi tehnică adecvată în zonele afectate de viscol. Având în vedere dificultăţile din transport, guvernul a închis, temporar, şcolile în 27 de judeţe din sud, din centru şi din est, inclusiv în Bucureşti.



    Pentru gestionarea situaţiei create, premierul Victor Ponta a convocat mai multe reuniuni ale responsabililor din transporturi şi din administraţie, stabilind măsurile ce se impun. Întrucât capacităţile tehnice se dovedesc şi anul acesta insuficiente sau ineficiente, politicienii din opozitie şi o parte a opiniei publice au găsit momentul favorabil pentru invinovăţirea guvernului de proastă gestionare a situaţiei. Iarna românească, săracă în precipitaţii, în ultimele două luni, ar putea să dea, încă, multe bătăi de cap. Meteorologii anunţă că, după o scurtă pauză, ninsorile vor reveni, miercuri, în Romania, cu aceeaşi intensitate din weekend.

  • Situaţie explozivă în Ucraina

    Situaţie explozivă în Ucraina

    Protestele împotriva Puterii de la Kiev cuprind, gradual, întreaga Ucraină. Declanşate, în noiembrie, mai curând timid şi, aparent, fără şanse de reuşită, manifestaţiile sancţionau decizia surprinzatoare a guvernului de a nu mai semna acordurile de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană şi de a privilegia, în schimb, relaţiile cu Moscova. Acum, însă, contestarea nu se mai limitează la capitală şi la regiunile din vest, fief tradiţional al opoziţiei pro-occidentale, ci a atins şi oraşele din estul şi sudul mai curând filoruse.



    În plus, după ce câţiva dintre ei au fost ucişi în ciocnirile cu forţele de ordine, manifestanţii s-au radicalizat, iar agenda lor începe să excludă orice formă de compromis cu regimul autoritar al preşedintelui Viktor Ianukovici. Prin invitarea opoziţiei la guvernare, preşedintele ucrainean şi-a pus adversarii într-o poziţie delicată, prezentându-se drept un politician dispus la compromisuri, dar fără să satisfacă, în realitate, cererile forţelor de opoziţie, comentează analiştii, citaţi de media.



    Legitimaţi de mulţimea ieşită pe străzi, liderii Opoziţiei preiau exigenţele acesteia şi resping tentativele de conciliere ale unui preşedinte discreditat tocmai de vărsarea de sânge. Ianukovici le-a propus posturile de premier şi vicepremier şi s-a arătat dispus la o revizuire a Constituţiei, care ar presupune cedarea unora dintre prerogativele sale către guvern. Opoziţia cere, însă, transformarea Ucrainei în republică parlamentară şi organizarea de alegeri prezidenţiale anticipate.



    Neliniştită de escaladarea violenţelor la graniţa sa de est, Uniunea Europeană s-a simţit obligată, luni, să ceară moderaţie atât Puterii, cât şi Opoziţiei. Bruxellesul denunţă deteriorarea situaţiei drepturilor omului, arestările din spitale, cazurile de dispariţie şi tortură şi apreciază că oprirea acestor practici este o condiţie esenţială pentru restabilirea încrederii între guvern şi societate. Pe de altă parte, liderilor Opoziţiei li se cere să se distanţeze de protestatarii violenţi şi să menţină caracterul paşnic al manifestaţiilor.



    Şi România, a cărei frontieră cu Ucraina măsoară sute de kilometri, şi-a exprimat preocuparea profundă faţă de escaladarea violenţei în ţara vecină. Ministerul de Externe de la Bucureşti a făcut apel la utilizarea dialogului, ca unică modalitate de soluţionare a actualei crize.

  • Modificarea Constituţiei, pe lista USL în 2014

    Modificarea Constituţiei, pe lista USL în 2014

    După mult timp, preşedintele PSD, premierul Victor Ponta şi cel liberal, Crin Antonescu, au apărut împreună pentru a prezenta planul de acţiune politică al USL în 2014. Acesta este unul ambiţios pentru că vizează modificarea Constituţiei până la sfârşitul lunii mai, reforma instituţională şi adoptarea unor legi restante, precum Legea minelor dar şi cele privind parteneriatul public-privat şi cumpărarea de terenuri. Cea mai controversată dintre acţiunile prevăzute de USL este comasarea referendumului pentru modificarea Constituţiei cu alegerile europarlamentare, la sfârşitul lunii mai.



    Consultarea ar urma să se desfăşoare pe parcursul a două zile, pentru a-i maximiza şansele de validare, în condiţiile în care aceasta nu este posibilă cu o participare mai mică de 50% din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale. Comasarea referendum — europarlamentare nu va crea confuzie de teme, este convins Crin Antonescu:


    Principala noastră preocupare este cea legată de cetăţeanul şi alegătorul român. Eu nu cred că estompăm tema alegerilor europarlamentare, ci dimpotrivă, o potenţăm, aducând un nou subiect de interes. Cele două teme nu se ocultează una pe alta, nu îl încurcă pe cetăţean, nu îl duc în confuzie, e chiar o sporire a interesului pentru prezentarea la urne”.



    Opoziţia democrat — liberală şi reprezentanţii minorităţii maghiare spun exact contrariul. Liderul UDMR, Kelemen Hunor: Dacă vom face o campanie electorală pentru europarlamentare şi pentru amendarea Constituţiei, atunci toate temele importante pentru cetăţenii României şi pentru România legate de viitorul Uniunii Europene vor fi puse în paranteză”.



    Susţinătorii ideii de comasare şi contestatarii ei ar trece cu greu un test de consecvenţă politică. În 2009, când referendumul iniţiat de şeful statului pe tema unui parlament unicameral a fost suprapus peste primul tur al prezidenţialelor, protoganiştii actualei dispute se aflau pe poziţii total opuse. Legat de Parlament, USL vrea şi reintroducerea votului pe liste pentru Cameră şi reducerea numărului de deputaţi la 300. PDL respinge şi modificarea legislaţiei electorale.



    Prim-vicepreşedintele Cătălin Predoiu crede că formula la care s-ar ajunge, cu 400 de parlamentari, ar avantaja PSD: 70% din locurile pe care ar urma să le ocupe, în Parlament, USL vor fi alocate PSD. În această zi, Crin Antonescu şi-a sacrificat propriul partid de dragul candidaturii la preşedinţie”. Liderii USL au mai decis ca alegerile prezidenţiale să se desfăşoare la începutul lunii noiembrie, cu 45 de zile înainte de expirarea mandatului actualului şef al statului.

  • Semne bune anul are

    Semne bune anul are

    Unii politicienii şi jurnaliştii britanici s-au ridicat de la masa de Revelion la scurt timp după trecerea în 2014 şi au fugit la gări şi aeroporturi. Este vorba de cei speriaţi de gândul că, imediat după liberalizarea pieţei muncii pentru români şi bulgari, aceştia vor veni în număr mare în Marea Britanie pentru a beneficia de avantajele protecţiei sociale din această ţară. Desigur, cei speriaţi de ipotetica năvală a românilor şi bulgarilor nu se duceau la gări şi aeroporturi pentru a se salva, părăsind insula înaintea invaziei. Dimpotrivă, vroiau să fie primii care văd valurile de români şi bulgari invandând Marea Britanie şi confirmându-le, astfel, teoriile catastrofice.



    Realitatea a fost, într-adevăr, catastrofică, în sensul aruncării în penibil a acestor temeri şi teorii. Altfel spus, invazia româno-bulgară a Marii Britanii a avut doar un participant. Un singur român a invadat Insula în prima zi a anului şi imediat s-a confruntat cu greutăţi la care nu se aştepta. A trebuit să se întreţină cu jurnalişti versaţi şi politicieni abili. Nu este uşor să faci cât mii de oameni şi să infirmi idei preconcepute de mare greutate şi inerţie iar Victor nici nu şi-a propus asta. Mai mult, el chiar vroia să muncească în Marea Britanie, cei de acasă confirmându-le jurnaliştilor şi politicienilor britanici că este un tânăr liniştit şi muncitor, ba chiar priceput la multe. Cei care au generat şi au menţinut psihoza invaziei româno-bulgare care ar fi trebuit să aibă loc după liberalizarea pieţei muncii repetă greşelile trecutului.



    Data aderării României la Uniunea Europeană, 1 ianuarie 2007, a fost petrecută cam în acelaşi mod de cei ce se împotriveau integrării României şi Bulgariei, nu numai cei britanici ci peste tot în Europa. Cei care atunci au stat cu ochii pe frontiere, pentru a vedea năvala celor două popoare pe care au fost nevoite să le primească în organizaţia comunitară, au rămas fără confirmări, creşterile de trafic din direcţia Est spre Vest fiind neînsemnate, departe de aspectul invaziei proferate. Şi momentul 2007 şi cel recent, de 7 ani mai târziu, demonstrează o dezamăgitoare naivitate şi lipsă de profesionalism. Ca să nu mai vorbim de ideea de respect faţă de unii pateneri din proiectul european.



    Concret şi analitic vorbind, cine pleacă de acasă la mii de kilometri distanţă, în prima zi a anului, chiar dacă au gânduri rele la adresa sistemului britanic de asigurări sociale? Românii şi bulgarii au fost acuzaţi a priori că vor să profite de sistemele britanice de asigurări sociale. Dacă acest lucru este legal, atunci nu este vorba de a profita ci de a beneficia. Iar dacă utilizarea masivă cu profit ilegitim a acestor asigurări este posibilă, atunci este ceva în neregulă cu ele. Dacă românii, bulgarii sau altă categorie de cetăţeni europeni, sau ne-europeni, pot profita pe nedrept de asigurările britanice, atunci sistemul are probleme şi trebuie să îşi ia de urgenţă propriile măsuri de protecţie, să fie evitate situaţiile ilegale. Unele argumente vin din principiile construcţiei europene. Liberalizarea pieţei muncii pe cuprinsul Uniunii Europene este un principiu de bază al acestei iniţiative integratoare. El este obligatoriu dar mai importante sunt efectele pe care le generează, pozitive şi de mare amploare.



    O altă idee generoasă tratată egoist şi neinspirat de unele ţări europene este spaţiul Schengen, expresie a unei alte libertăţi europene, cea a circulaţiei persoanelor. Acest principiu este aplicat şi românii circulă liber prin europa, fără paşaport şi fără invazii, chiar de la 1 ianuarie 2007. Dar spaţiul Schengen a crescut în complexitate şi amploare astfel că România şi Bulgaria se găsesc încă ţinute, oficial, în afara acestui spaţiu de filosofie europeană. Logica spune că aceste ţări trebuiau să fie în Schengen din prima clipă a aderării la Uniunea Europene. De aceea, vă recomandăm să nu daţi fuga la gări, aeroporturi sau puncte de trecere a frontierei când, în sfârşit, românii şi bulgarii vor fi acceptaţi şi în Schengen, s-ar putea să nu găsiţi decât firesc şi normalitate.

  • Rumänien 2014: Wahljahr, Schengen-Debakel und unsichere Wirtschaftsperspektiven

    Rumänien 2014: Wahljahr, Schengen-Debakel und unsichere Wirtschaftsperspektiven

    Die Europa- und Präsidentschaftswahlen, die Folgen des gescheiterten Schengen-Beitritts und die Beibehaltung des bescheidenen Wirtschaftswachstums — das sind die wichtigsten Themen, die aller Voraussicht nach Öffentlichkeit und Politik in Rumänien im Jahr 2014 beherrschen werden.



    2014 ist für Rumänien ein Wahljahr. Im Mai werden die Rumänen zu den Urnen gehen, um die 32 Europa-Parlamentarier zu bestimmen; gegen Jahresende soll der Nachfolger des Staatspräsidenten Traian Băsescu gewählt werden. Die Bürger zeigen aber nicht sonderlich viel Interesse für die beiden Wahlgänge. Eine Meinungsumfrage bezüglich der Wahlen für das Europaparlament zeigt, dass rund 90% der Rumänen gar nicht wissen, wann die Wahlen stattfinden werden. Ein Drittel der Wähler kennt nicht einmal einen einzigen Namen eines rumänischen Europa-Parlamentariers. 78% der Rumänen wissen nicht, wer der Präsident der Europäischen Kommission ist, und nur 7% der Befragten sind mit der Leistung der rumänischen Europarlamentarier zufrieden, während ein Drittel sich als unzufrieden äu‎ßerte. Als Hauptgrund für die Unzufriedenheit wurde erwähnt, dass die Vertreter Rumäniens sich nicht für die Rechte des rumänischen Volkes eingesetzt haben.



    Obwohl man eine geringe Beteiligung bei den Europa-Wahlen erwartet, meinen die Analysten, dass sie ein guter Test für die Art und Weise sind, wie sich die Parteien bezüglich der Präsidentschaftswahlen mobilisieren werden. Der Professor Andrei Ţăranu erklärte in einem Interview mit Radio Rumänien, dass die Europapolitik für die europäischen Bürger generell uninteressant geworden sei — Rumänien bilde da keine Ausnahme. Die Parteien werden ferner den Kampf auf ideologischer Ebene führen. Skandale und persönliche Angriffe werden bestimmt nicht fehlen, so Professor Andrei Ţăranu:



    Das europäische Thema ist nicht nur in Rumänien uninteressant. Es ist ein Thema, das das breite Publikum nicht interessiert. Trotzdem gibt es viele Beschlüsse der Europäischen Kommission und des Europäischen Parlaments, die unser Leben beeinflussen und kräftige Auswirkungen darauf haben. Die hiesigen Parteien wissen nicht, wie sie den rumänischen Bürgern die europäischen Themen vorstellen sollen. Sie bringen nur interne Themen in die Öffentlichkeit, die meistens auf Hass fu‎ßen und den jeweiligen Gegner in ein düsteres Licht stellen, ohne etwas Bedeutendes vorzuschlagen.“



    Drei Kandidaturen sind bislang für die Präsidentschaftswahlen bekanntgegeben worden: Crin Antonescu vom regierenden sozial-liberalen Bündnis USL, Cătălin Predoiu von der Liberaldemokratischen Partei (PDL) und Mihai Răzvan Ungureanu von der au‎ßerparlamentarischen Bürgerallianz Forţa Civică“. Andrei Ţăranu schlie‎ßt das Escheinen einer unabhängigen Persönlichkeit im Rennen um das höchste Amt im Staat nicht aus:



    Der neue Staatspräsident wird die Richtung des amtierenden Staatschefs Băsescu fortsetzen oder wechseln. Traian Băsescus Nachfolger muss eine neues Erscheinungsbild prägen. Ich glaube, wir sind alle sehr neugierig, zu erfahren, wer dieser Aufgabe gewachsen ist.“



    Die Bürger interessieren sich für die politische Gestalt des Präsidenten. Aus diesem Grund werde die Wahlbeteiligung höher als bei den Europa-Wahlen sein, meint Andrei Ţăranu.



    In Rumänien erwartet man gespannt die Veröffentlichung des Berichtes über den Kooperations- und Kontrollmechanismus (MCV) durch die Europäische Kommission. Die Abgeordnetenkammer hatte am 10. Dezember 2013 mehrere Änderungen des Strafgesetzbuches genehmigt, die als mehr als bedenklich galten. Dem revidierten Strafgesetzbuch zufolge dürfen gegen den Präsidenten Rumäniens und gegen die Parlamentarier keine strafrechtlichen Ermittlungen mehr aufgenommen werden, wenn sie mutma‎ßliche Straftaten während der Ausübung ihrer politischen Tätigkeit begangen haben. Auch wegen Interessenkonflikt darf man ranghohe Politiker nach dem abgeänderten Strafgesetzbuch nicht mehr in der Justiz belangen. Kurz danach warnte Staatschef Băsescu, dass die Zurechtbiegung des Strafgesetzes negative Auswirkungen auf den Bericht der Europäischen Kommission haben könne:



    Die Änderung des Strafgesetzbuches zugunsten der Politiker wird keiner verzeihen. Ich kann Ihnen schon jetzt sagen, was im Bericht stehen wird. Es wird eine Formulierung geben, die in etwa sagt: ‚es mangelt an politischen Willen hinsichtlich der Korruptionsbekämpfung‘.“



    Nach den negativen Reaktionen aus westeuropäischen Staaten wird die Aufhebung des Kontrollmechanismus ziemlich unwahrscheinlich. Der ursprünglich für März 2011 geplante Schengen-Beitritt bleibt weiterhin ein unerreichbares Ziel. Rumänien und Bulgarien haben im Dezember beim Rat für Justiz und Inneres in Brüssel hervorgehoben, sie haben alle Pflichten erfüllt, was auch von allen Mitgliedsstaaten anerkannt wurde. Bukarest und Sofia haben eine politische Erklärung zum Ausdruck gebracht, in der die zwei Länder ihre Enttäuschung äu‎ßern und die Tatsache unterstreichen, dass es juristisch kein Grund für einen neuen Aufschub gebe.



    Die rumänischen Behörden müssen im Jahre 2014 den bescheidenen Wirtschaftsanstieg aus dem vergangenen Jahr konsolidieren. Der Haushalt für 2014 basiert auf einem Anstieg des BIP in Höhe von 2,2%, einer Inflation von 2,4% und einem Wechselkurs Euro/Leu von 4,45.



    Audiobeitrag hören:



  • TENNIS: Rumäniens Hoffnungsträger bei den Australian Open 2014

    TENNIS: Rumäniens Hoffnungsträger bei den Australian Open 2014

    Drei rumänische Spielerinnen haben ihre Chance auf eine Teilnahme am Hauptfeld der Australian Open bewahrt. In der Qualifikation bezwang Irina Camelia Begu in der ersten Runde Stephanie Vogt aus Liechtenstein mit 8:6 im entscheidenden dritten Satz. In der nächsten Runde trifft die derzeitige Nummer 129 der Weltrangliste auf Jovana Jakšić aus Serbien. Auch Alexandra Dulgheru ist eine Runde weiter, nach einem Dreisatzsieg über die Russin Olga Putschkowa, 6:0 im dritten Satz. Als nächstes trifft Dulgheru, die derzeit auf Platz 164. der Weltrangliste steht, auf Kateřina Siniaková aus Tschechien. Andreea Mitu, die aktuelle Nummer 178. der Welt, ist nach längerer Verletzungspause mit einem guten Ergebnis zurückgekehrt. Sie bezwang in der ersten Qualifikationsrunde die junge Deutsche Anna-Lena Friedsam nach einem 9:7 im entscheidenden Satz. In der zweiten Runde trifft Mitu auf Zarina Diyas aus Kasachstan. Indes werden Ilka Csoregi und Nicoleta Dascalu laut dem Nachrichtenportal hotnews.ro an der Qualifikation für das Juniorinnen-Turnier teilnehmen. Edina Gallovits-Hall und Raluca Olaru werden nur im Doppelwettbewerb antreten.



    Bereits für das Hauptfeld des Einzelturniers der Frauen qualifiziert ist Alexandra Cadanţu. Für die derzeitige Nummer 59. der Welt war das Jahr 2013 nicht gerade angenehm ausgeklungen. Beim Neujahrsturnier im neuseeländischen Auckland musste sie in der ersten Runde verletzungsbedingt aufgeben. Formstark zeigt sich hingegen Monica Niculescu, die derzeit auf 60. rangiert. Gleich beim ersten Turnier im chinesischen Shenzen erreichte sie das Viertelfinale, wo sie nach Satzgewinn und hartem Kampf der Weltranglistendritten Na Li unterlag. Im Doppelturnier konnte sie sich sogar an der Seite ihrer Partnerin Klara Zakopalova durchsetzen. Auch beim nächsten Turnier in Hobart auf Tasmanien spielte Niculescu gut und drang bis ins Viertelfinale vor, wo sie gegen die Spanierin Estrella Cabeza Candela verlor.



    Weniger gut verliefen die ersten Turniere für die grö‎ßten Hoffnungen aus rumänischer Sicht. Die 22. der Welt, Sorana Cîrstea, scheiterte gleich in ihrem Auftaktmatch beim Turnier in Auckland an der kanadischen Qualifikantin Sharon Fichman. Auch die Weltranglistenelfte, Simona Halep, ist nach ihrer Durchbruchsaison mit sechs Turniersiegen, auf dem Boden der Tatsachen zurückgekommen. Beim WTA-Turnier in Sydney unterlag sie der Amerikanerin Madison Keys deutlich mit 1:6 und 4:6. Keys hatte im zweiten Satz sogar mit 5:0 geführt, ehe Halep sich vergebens ins Match zurückzukämpfen versuchte.



    Bei den Männern ist die Liste mit rumänischen Teilnehmern überschaubar. Marius Copil muss sich durch die Qualifikation durchkämpfen. Dort steht er in der zweiten Runde, nach dem Dreisatz-Erfolg über den Belgier Kimmer Coppejans. Als nächstes tritt Copil gegen Yang Tsung-hua aus Taiwan an. Bereits für das Hauptfeld qualifiziert sind Adrian Ungur (Platz 121.) und Victor Hanescu, der auf 76. rangiert. Für Hanescu hat das Jahr auch mit einem Teilerfolg begonnen. Beim ATP-Turnier in Doha, bezwang er in der zweiten Runde den Spanier Fernando Verdasco, den Weltranglistendrei‎ßigsten, in drei Sätzen. Schlie‎ßlich unterlag er im Viertelfinale Florian Mayer aus Deutschland. Und nicht zuletzt wird Horia Tecau, Nummer 23. in der Doppelrangliste, Rumänien im Doppelturnier vertreten.

  • Sport Club RRI: Repere ale anului 2014

    Sport Club RRI: Repere ale anului 2014

    Primul eveniment sportiv major al anului 2014 este Openul Australiei la tenis. Acesta va avea loc între 13 şi 26 ale lunii, la Melbourne, şi va aduce la start cei mai buni jucători ai lumii. Tot în ianuarie se desfăşoară Europenele de patinaj, la Budapesta, şi cele de handbal masculin, în Danemarca.



    Luna februarie aduce Jocurile Olimpice de iarnă, găzduite de localitatea Soci, din Rusia, eveniment la care, din păcate, sportivii români au şanse reduse la medalii.



    In luna martie au loc în Polonia, la Sopot, Europenele de atletism în sală. Apoi, în aprilie, sunt programate trei competiţii continentale, şi anume cele de lupte, găzduite de Finlanda, cele de haltere, programate în Israel, şi cele de judo, care vor avea loc în Franţa.



    In mai sunt programate, la Sofia, Campionatele Europene de gimnastică. Intâi vor avea loc cele feminine, între 12 şi 18 ale lunii, apoi, de pe 19 pe 25, întrecerile masculine. Tot în mai, pe 24, are loc finala Ligii Campionilor la fotbal, la Lisabona.



    In iunie, la Roland Garros, au loc Internaţionalele de tenis ale Franţei, apoi, între 12 iunie şi 13 iulie, atenţia iubitorilor de sport se va concentra pe Campionatul mondial de fotbal din Brazilia. Echipa României stă acasă.



    Sfârşitul lunii iulie ne va aduce turneul de tenis de la Wimbledon. Urmează, în august, trei campionate mondiale: cel de kaiac-canoe, la Moscova, apoi cel de atletism, la Zurich, în Elveţia, şi cel de judo, la Celiabinsk, în Rusia.



    Ultimul turneu de Mare Şlem din calendarul tenisului mondial, şi anume Openul Statelor Unite, are loc între 25 august şi 7 septembrie, la Flushing Meadows.



    Campionatele Mondiale de lupte vor avea loc în luna septembrie, la Taşkent, în Uzbekistan, în timp ce Mondialele de gimnastică vor fi găzduite, în octombrie, de oraşul chinez Nanning.



    Anul 2014 se va încheia cu handbal. Ungaria şi Croaţia vor găzdui campionatele europene feminine.

  • O invazie care nu a avut loc

    O invazie care nu a avut loc

    “Libera circulaţie în spaţiul comunitar” şi “liberalizarea pieţei muncii” sunt două noţiuni diferite. Dacă, încă din 2007, de la aderare, românii aveau dreptul să călătorească nestingherit în Uniunea Europeană, în schimb, când venea vorba să-şi găsească un loc de muncă, lucrurile se complicau simţitor. Aveau nevoie de permise atât de şedere, cât şi de muncă pentru a putea presta, în multe ţări europene, doar într-un număr limitat de domenii. De la 1 ianuarie, însă, odată cu deschiderea completă a pieţei muncii, aceste restricţii au dispărut. Nu şi teama unei părţi a presei şi a unora dintre politicienii europeni că acest lucru va genera o “invazie” a românilor în statele lor!



    Cel puţin deocamdată, realitatea îi contrazice. Zile la rând, ziare şi cetăţeni britanici, de pildă, au făcut ironii pe seama singurului român care a “invadat” Londra în prima zi a anului. Cât despre Comisia Europeană, aceasta a anunţat că nu a primit, până acum, niciun semnal din partea ţărilor Uniunii, în special din partea celor mai temătoare — Marea Britanie şi Germania, referitor la o aşa-zisă invazie. Potrivit lui Jonathan Todd, purtător de cuvânt al comisarului pentru afaceri sociale, până să fie ridicate total restricţiile, mulţi români se stabiliseră, deja, în alte state membre. Există, deci, posibilitatea ca majoritatea celor care au vrut să lucreze peste hotare să o fi făcut până în prezent.



    Sigur, Comisia Europeană recunoaşte că liberalizarea pieţei muncii ar putea genera unele probleme la nivel local în privinţa locurilor în şcoli, a serviciilor de sănătate sau a infrastructurii, dar în exercţiul bugetar 2014-2020 sunt prevăzuţi bani pentru astfel de chestiuni. Jonathan Todd: “Comisia Europeană poate ajuta prin fondul social european în valoare de 10 miliarde de euro. În actuala perioadă financiară, statele membre trebuie să utilizeze cel puţin 20% din banii care le sunt alocaţi din el pentru incluziune socială, deci pentru a rezolva astfel de situaţii.”



    Constantin Rudniţchi, analist economic, spune că probleme pot apărea şi atunci când migranţii beneficiază ilegal de asistenţă socială sau de sănătate. Costurile ar fi, însă, mici în comparaţie cu beneficiile ţărilor de destinaţie. “Pe termen lung, e foarte limpede că o forţă de muncă venită din afara ţării, care şi cotizează la nivel social, ajută acea ţară şi populaţia autohtonă să îşi primească pensiile peste 10 sau 20 de ani, să aibă un sistem de sănătate pe care să-l consolideze în continuare şi, evident, să menţină un anumit nivel de trai.”



    Comisia Europeană continuă să întărească faptul că libera circulaţie a persoanelor şi a forţei de muncă este un principiu fundamental, iar perioada maximă pentru restricţii a fost limitată, prin tratate, strict la şapte ani de la aderare. Or, ea a luat sfârşit la 1 ianuarie 2014.

  • Sărbătorile de iarnă la români

    Sărbătorile de iarnă la români

    Botezul Domnului, de pe 6 ianuarie, care rememorează ziua în care Iisus Hristos a fost botezat în apa Iordanului, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, de pe 7, marchează sfârşitul sărbătorilor religioase dedicate Naşterii Mântuitorului şi, în general, al celor de iarnă. Ca de fiecare dată, românii din România, precum şi cei care trăiesc şi muncesc pe alte meleaguri, dar care au revenit pentru câteva zile în ţară, au petrecut sărbătorile în familie şi cu prietenii, fie acasă, fie alegând diverse destinaţii turistice. Cum bilanţurile în astfel de ocazii nu se lasă aşteptate, potrivit Federaţiei Patronatelor din Turism, peste 100 de mii români au preferat să meargă de Revelion în staţiuni turistice autohtone. Numărul lor este în creştere cu 15% faţă de anul anterior.



    La fel şi banii cheltuiţi cu această ocazie — 95 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 21 de milioane de euro. Au fost preferate, în principal, staţiunile montane, urmate de pensiunile rurale şi de staţiunile balneare. La munte, însă, vremea extrem de clementă pentru o astfel de perioadă a anului le-a cam stricat planurile iubitorilor sporturilor albe. Puţine au fost pârtiile pe care doritorii au putut să schieze sau să se dea cu sania! Au găsit, totuşi, distracţii alternative, precum zborul cu parapanta şi cursele cu bicicleta pe teren accidentat.



    Extrem de căutate şi ele, pensiunile rurale din întreaga ţară au atras, de Crăciun şi Anul Nou zeci de mii de turişti, gradul de ocupare fiind cu 10 procente mai mare decât cel de acum un an. De ce sunt pensiunile din ce în ce mai apreciate? Pentru că, în ultimii ani, se observă tendinţa românilor de a alege zone liniştite, situate în mijlocul naturii. Ei vor tradiţii şi gastronomie autentică. Pensiunile rurale au fost căutate şi de turişti străini, cei mai mulţi din ţările vecine – Ungaria, Republica Moldova, Ucraina şi Serbia, dar şi din Franţa, Israel şi Marea Britanie. Cât despre românii care au optat pentru destinaţii peste hotare, şi numărul lor a fost în creştere, ei plătind pentru servicii turistice în principal în Austria, Bulgaria, Grecia şi Turcia.



    Dintre cei care au preferat să nu se desprindă prea mult de casă, de Revelion, mulţi au continuat tradiţia petrecerilor în aer liber şi au ieşit în stradă, primăriile din Bucureşti şi din majoritatea oraşelor mari din România pregătind concerte susţinute de cei mai cunoscuţi artişti ai momentului, spectacole de datini şi obiceiuri de iarnă şi focuri de artificii.



    Dacă, însă, pentru majoritatea românilor, sărbătorile religioase de iarnă iau sfârşit, pentru alţii ele de abia acum încep. Peste un milion de adepţi ai ortodoxiei pe stil vechi — ale căror sărbători sunt decalate cu 13 zile faţă de cele ale majorităţii creştinilor — serbează, pe 7 ianuarie, Crăciunul. E vorba de etnici ucraineni, ruşi, armeni, sârbi, dar şi de români.

  • Invazia se amână

    Invazia se amână

    Aşa-zisa invazie a românilor şi bulgarilor de care se temeau unii occidentali, după ridicarea completă a restricţiilor de pe piaţa muncii din Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2014, nu s-a produs, cel puţin în primele zile ale anului. Ultimele state care mai aplicau aceste măsuri au fost Germania, Austria, Belgia, Spania, Franţa, Marea Britanie, Luxemburg, Malta şi Olanda. Printre cei mai îngrijoraţi de ridicarea restricţiilor s-au dovedit a fi locuitorii Marii Britanii, unde presa şi politicienii au creat o adevărată angoasă în ceea ce priveşte afluxul de imigranţi pe care urma să-l aduca noul an.



    Imigranţi dornici sa profite de serviciile generoase de asistenţă socială. Jurnalişti de dreapta au aşteptat curioşi, la aeroportul Luton, sosirea a milioane de români şomeri, dar au avut surpriza să constate că din România au sosit doar câteva persoane, care reveneau la muncă în Regatul Unit. Ambasadorul României în Marea Britanie, Ion Jinga, i-a comparat pe jurnaliştii care aşteptau “valurile de migranţi români” cu personajele tragice-comice din capodopera lui Samuel Beckett Aşteptându-l pe Godot, scrie The Guardian.



    La Bucureşti, Ministerul Afacerilor Externe a respins afirmaţiile din mass-media britanice despre o invazie a imigranţilor, prin purtătorul de cuvânt, Brânduşa Predescu, care a afirmat că Marea Britanie nu este şi nu va fi destinaţia preferată a românilor. Ea pomeneşte chiar de o campanie făţişă împotriva românilor şi bulgarilor, apreciind că unele articole din presa insulară se învecinează cu rasismul.



    Libera circulaţie a persoanelor reprezintă un principiu fundamental al Uniunii Europene şi un element constitutiv al Pieţei Unice, precizează diplomatia de la Bucuresti, care împărtăşeşte poziţia de principiu a Comisiei Europene exprimată şi de comisarul european pentru muncă, Laszlo Andor. Acesta consideră că libera circulaţie a lucrătorilor mobili, cetăţeni ai statelor membre UE, produce, în fapt, efecte pozitive asupra Pieţei Unice şi asupra adâncirii integrării europene.



    Laszlo Andor şi-a exprimat convingerea că facilitarea liberei circulaţii poate avea un rol în combaterea şomajului şi în diminuarea diferenţelor dintre diverse state ale Uniunii. Un alt avantaj al deschiderii totale a pieţei muncii din Uniunea Europeană pentru români şi bulgari îl reprezintă transferul de inteligenţă şi de profesionalism, consideră ambasadorul României la Paris, Bodgan Mazuru. Intr-un interviu difuzat de postul francez de televiziune BFM, el a dat ca exemplu numărul mare de medici şi asistenţi medicali români angajaţi în Franţa. Totodată, diplomatul a estimat că nu va exista un val de muncitori români, întrucât cei care au dorit să lucreze în această ţară se află deja acolo.

  • Restricţii ridicate, restricţii menţinute pentru români

    Restricţii ridicate, restricţii menţinute pentru români

    2013 a fost ultimul an în care unele state membre ale Uniunii Europene au putut menţine restricţiile temporare pe piaţa muncii pentru lucrătorii români şi bulgari. Dar odată cu intrarea în 2014, aceste măsuri vor fi ridicate total, la şapte ani de la admiterea României şi Bulgariei în blocul comunitar. Nouă state au aplicat, până pe 31 decembrie 2013, limitări în ceea ce priveşte accesul liber al românilor şi bulgarilor pe piaţa muncii. Este vorba de Austria, Germania, Olanda, Luxemburg, Malta, Franţa, Marea Britanie, Irlanda şi Spania.



    Dar ridicarea acestor restricţii dă fiori unora dintre occidentali, care se tem de o invazie a românilor şi bulgarilor. Este justificată o asemenea angoasă? Cel mai onest răspuns este că nimeni nu ştie, punctează România liberă. Publicaţia subliniază că principala preocupare este legată de aşa-numitul turism social — practica de a te înregistra ca beneficiar al ajutoarelor sociale de stat în ţări în care acestea sunt foarte generoase, precum Germania sau Marea Britanie, unde ele depăşesc cu mult veniturile medii din România. Există multe poveşti revoltătoare, aminteşte ziarul, apărute în tabloide, despre imigranţi din România, de obicei romi, care profită de sistemele sociale din ţările europene, însă numărul acestor profitori este relativ mic.



    De altfel, pentru a preveni eventualele abuzuri la sistemul de beneficii sociale in Marea Britanie, premierul David Cameron a anunţat, recent, o serie măsuri în acest sens. Astfel, de la 1 ianuarie, solicitanţii de locuri de muncă din Uniunea Europeană nu vor mai putea pretinde ajutoare de şomaj în primele trei luni de sejur în Marea Britanie. Mai mult, şomerii europeni nu vor mai primi alocaţii pentru locuinţă, indiferent de data la care au venit în Marea Britanie.



    Cotidianul britanic The Telegraph consideră, însă, că probabilitatea ca imigranţii din UE să trăiască din ajutoare este mult mai mică decât aceea ca înşişi cetăţenii britanici să se afle într-o asemenea situaţie. Publicaţia pledează pentru libera circulaţie a mâinii de lucru în blocul comunitar, care este pe deplin benefică pentru Marea Britanie şi Europa, întrucât duce la o utilizare surprinzător de eficientă a capitalului uman.



    Si Deutsche Welle admite că Germania, care are nevoie de mână de lucru calificată, are de multă vreme de câştigat de pe urma venirii lucrătorilor români sau bulgari, medici, ingineri ori tehnicieni. La rândul său, cotidianul francez Le Monde consideră puţin probabilă perspectiva unui aflux masiv de imigranţi din Europa de est către Franţa şi alte ţări ale UE de la 1 ianuarie. Publicaţia citează specialişti potrivit cărora două milioane de români au plecat în ţări din Europa de sud, îndeosebi Spania şi Italia, şi doar puţini dintre ei ar urma să-şi abandoneze probabil prima ţară-gazdă.

  • Noul pachet medical al asigurărilor

    Sistemul medical românesc se pregăteşte de schimbări importante în viitorul apropiat. Ministerul Sănătăţii a lansat, în dezbatere publică, duminică, forma finală a pachetului de servicii de bază şi a celui minimal, care urmează să intre în vigoare în luna martie. Proiectul prevede, în mod deosebit, trecerea de la medicina spitalicească la cea prespitalicească şi de prevenire şi depistarea precoce a bolilor, pentru a elibera spitalele de servicii nejustificate, a punctat ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu. El a menţionat categoriile de pacienţi care vor avea prioritate în ceea ce priveşte asistenţa medicală de bază.



    “Pachetul minimal de servicii medicale care se acordă tuturor persoanelor neasigurate cuprinde servicii medicale de urgenţă, servicii de prevenţie acordată la medicul de familie, consultaţii de planificare familială. Se va acorda o atenţie deosebită gravidei şi lehuzei, prin acordarea de consultaţii de monitorizare, atât la medicul de familie, cât şi în ambulatoriu de specialitate. Şi, bineînţeles, se vor acorda servicii pentru asistarea la naştere a oricărei femei din România, indiferent că are statutul de asigurat sau neasigurat.”



    Persoanele între 18 şi 39 de ani care nu prezintă simptome beneficiază de o singură consultaţie preventivă la trei ani, cu menţiunea că episodul de prevenţie poate cuprinde 1-2 consultaţii succesive şi un set de investigaţii. Pentru cei în vârstă de cel puţin 40 de ani, prevenirea poate conţine 1-2 consultaţii succesive plus setul de investigaţii. O noutate demnă de menţionat a proiectului privind pachetul de servicii de sanatate este introducerea consultaţiilor multidisciplinare în ambulatoriu, astfel încât pacienţii cu afecţiuni complexe să poată fi evaluaţi de mai multe echipe de specialişti.



    Ministrul Sănătăţii a precizat că, în ambulatoriul de specialitate, sunt disponibile examinări paraclinice variate şi au fost introduse noi tipuri de analize, teste speciale pentru bolile autoimune şi teste pentru boli endocrine. Eugen Nicolăescu estimează că efectele importante ale pachetului de sănătate se vor simţi în circa 2 – 3 ani. În primul an de la introducerea noului pachet de bază, între 5 şi 10 la sută dintre pacienţii care merg în spital vor putea fi trataţi în ambulatoriu, urmând ca procentul să urce, în 2016, spre 30-40 la sută.



    El a precizat că toţi bolnavii, indiferent dacă au sau nu asigurare, vor avea acces la toate cele 21 de programe naţionale de sănătate pentru care ministerul a creat o agenţie specială. Pe de altă parte, a fost finalizată şi noua listă de medicamente compensate, care ar putea intra în vigoare la 1 martie şi va cuprinde 130 de medicamente noi.

  • CSAT: mai puţini miltari în misiunile din 2014

    CSAT: mai puţini miltari în misiunile din 2014

    Armata României va disloca la misiuni şi operaţii din afara teritoriului statului român un număr de 1.311 militari, a stabilit, marţi, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Comparativ cu anul 2013, numărul forţelor este în scădere cu 725 de militari. Ministerul Afacerilor Interne va mări numărul de persoane care vor participa în anul următor la misiuni sub egidele Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), ale Uniunii Europene, ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). Astfel, în 2014, 791 de militari şi poliţişti vor fi angajaţi în msiunile internaţioanle, cu 301 persoane în plsu faţă de anul curent.



    Membrii CSAT au constatat că instituţiile româneşti au pus în aplicare sancţiunile internaţionale legal prevăzute, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale, iar România şi-a adus contribuţia la misiunile Uniunii Europene de implementare a Politicii de Securitate şi Apărare Comună (UE/PSAC), care s-au desfăşurat în Europa, Africa şi Orientul Mijlociu.