Surpriza nu şi-a făcut loc la votul din Parlamentul de la Bucureşti asupra noului guvern, format din alianţa de stânga PSD-UNPR-PC şi noul sosit PLR (centru—dreapta), un aspirator de cadre din PNL (centru-dreapta), principala formaţiune de opoziţie. Cabinetul, în structura propusă de premierul Victor Ponta, lider al PSD, a primit 377 de voturi ”pentru” şi doar 134 ”împotrivă”. Pe lângă firescul gir venit din partea parlamentarilor celor patru formaţiuni, proaspăta garnitură a primit şi voturile reprezentanţilor unor partide care, teoretic, ar trebui să îngroaşe rândurile Opoziţiei – PP-DD (populist) şi UDMR, abia retrasă de la guvernare.
Premierul Ponta a declarat că, în plan economic, vor fi menţinute acele măsuri care fac ca mediul de afaceri să fie stabil şi predictibil: “Dorim să menţinem toate acele măsuri care fac ca mediul de afaceri privat să fie stabil şi predictibil. Mă refer, în special, la cota unică de 16%, la scutirea de impozit a profitului reinvestit, la scăderea CAS (pentru angajator, n.red) şi propunerea de a scădea în continuare, pentru diverse categorii de produse agricole, taxa pe valoare adăugată. Un 2015 fără niciun fel de creştere de taxe şi impozite, dar cu măsuri de sprijin pentru economie, dar şi de sprijin social, care ne arată că ceea ce se obţine în plus în România poate fi folosit sau redistribuit într-un mod european”.
Tot ca priorităţi pe agenda cabinetului, a precizat premierul, sunt proiectele asociate fondurilor europene, infrastructurii de transport, justiţiei, educaţiei, agriculturii ori mediului. La rându-i, PNL, cel care, practic, se confundă cu Opoziţia, susţine că actuala coaliţie de guvernare nu şi-a asumat eşecul politic de la prezidenţialele de luna trecută, alegeri câştigate de candidatul liberal Klaus Iohannis, în detrimentul lui Victor Ponta. Eugen Nicolăescu, deputat PNL: ”Coaliţia de guvernare, aşa cum o fi ea concepută, cu sau fără acord politic, nu a învăţat nimic din votul cetăţenilor din 16 noiembrie, nu a asumat un eşec politic atât al lui Victor Ponta, cât şi al executivului domniei sale. Populaţia a spus nu, domnule Ponta”.
De altfel, PNL nu şi-a ascuns intenţia de a prelua puterea în 2015, eventual, în urma unor alegeri anticipate – un scenariu posibil, dar, totuşi, puţin probabil, apreciază observatorii. Cei care consideră şi că perioada imediat următoare, odată cu preluarea oficială a mandatului prezidenţial de către Klaus Iohannis, este demnă de urmărit din perspectiva relaţiei instituţionale Preşedinţie — Guvern. Chiar dacă are un profil ce-l recomandă drept un politician echilibrat, Iohannis intră în scenă după câţiva ani în care actualul şef al statului, Traian Basescu, şi cel al guvernului, Victor Ponta, au tot cultivat relaţii conflictuale, în care s-au consumat multe energii.
