Tag: valori europene

  • Importanţa cooperarii în era digitală

    Importanţa cooperarii în era digitală

    Europa are nevoie, mai
    mult decât oricând, de cooperare şi de investiţii pe termen lung.
    Instabilitatea economică din perioadele de criză globală, dar şi problema
    migraţiei
    tind să slăbească o coeziune creată în decenii. Iar Uniunea Europeană
    caută, în plin avânt al erei digitale, să-şi păstrezea identitatea şi să
    consolideze încrederea cetăţenilor în valorile europene
    .


    Instabilitatea economică
    este o problemă deosebit de serioasă, care se manifestă la nivel mondial.
    Conflictul din Africa, dar şi neajunsurile pe care le au de înfuntat ţările
    vecine Uniunii Europene fac aceste zone să acceseze cu greu investiţii. Planul
    european de investiţii externe reprezintă poate cel mai ambiţioasă iniţiativă
    de până acum a Comisiei Europene
    . La
    10 iulie 2018,Uniunea Europeană a implementatun pachet de programe de garanţii
    financiare în valoare de aproximativ 800 de milioane de euro. Potrivit
    estimărilor, acest pachet va contribui la stimularea unor investiţii publice şi
    private de aproximativ 9 miliarde de
    euro în Africa şi în vecinătatea Uniunii Europene, suma vizată fiind de 44 de
    miliarde de euro până în 2020. Cu ajutorul unor contribuţii pe măsură din
    partea statelor membre şi din alte surse, investiţiile stimulate prin acest
    plan s-ar putea dubla.

    Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei
    Europene: Nu plecăm de la zero. Acum doi ani, am
    lansat planul de investiţii pentru Europa, care valorează, la nivel global, 44
    de miliarde de euro. Dintre acestea, 37 de miliarde au intrat deja în faza de
    execuţie, fapt că demonstrează că facem ceea ce ne-am propus. Iată, semnăm acum
    două acorduri care au o importanţă deosebită. Primul dintre acestea este un
    acord de garanţie a programului de investiţii pentru întreprinderile mici şi
    mijlocii. Comisia a pus la dispoziţie 75 de milioane de euro, ceea ce ar trebui
    să mobilizeze 750 de milioane de euro din investiţii şi să creeze 800 de mii de
    locuri de muncă. Cel de-al doilea acord semnat constă în implementarea zonei
    continentale de liber schimb pentru Africa. Suma pe care o punem la dispoziţia
    acestui program important se ridică la 50 de milioane de euro.



    Totodată, Comisia
    Europeană
    merge mai departe cu iniţiativele pentru digitalizarea industriei şi
    a serviciilor conexe în toate sectoarele şi pentru stimularea investiţiilor,
    prin intermediul parteneriatelor strategice şi al reţelelor. Pentru următorul buget pe termen lung al Uniunii
    Europene pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană propune majorarea la 123 de miliarde de euro a
    bugetului pentru acţiunea externă, simplificarea structurii acestui buget şi
    sporirea eficacităţii sale, pentru a putea face faţă provocărilor cu care se
    confruntă planeta la acest moment.


  • Viaţa tinerilor români potrivit Eurobarometrului 2018

    Viaţa tinerilor români potrivit Eurobarometrului 2018

    În cadrul unei dezbateri prezidate de președintele
    Comitetului Economic și Social European, dl Luca Jahier, desfăşurate luna
    trecută la Bucureşti, a fost evidențiată importanța comunicării valorilor
    Uniunii Europene către tineri,
    în special în contextul populismului în creștere
    și al nivelului scăzut de încredere în instituțiile democratice, întâlnite în
    întreaga Uniune.


    Mai mult decât orice contează opinia tinerilor cu
    privire la problemele lor, a precizat Gabriela Drăgan, directorul general al
    Institutului European din România
    . A mai fost amintit faptul că în privinţa
    educaţiei, responsabilitatea statelor membre este maximă. Chiar dacă există un
    cadru european, programe Erasmus şi alte iniţiative, finanţări din fonduri
    europene care vizează tinerii, problemele esenţiale privind gradul de educaţie
    şi cultură rămân în continuare responsabilitatea statelor membre. Se observă
    prezenţa multor strategii foarte bune, dar cu implementare deficitară. Gabriela
    Drăgan, directorul general al Institutului European din România, a clarificat: La
    nivelul Uniunii Europene există o strategie a competitivităţii care vizează
    primii doi parametrii, inclusiv problematica tinerilor: este vorba de părăsirea
    timpurie a şcolii şi de procentul tinerilor care finalizează o formă de
    învăţământ terţiar. În legătură cu cei doi indicatori, fără să intru foarte
    mult în detalii, pot spune că la al doilea indicator,învăţământul terţiar,
    ne-am atins obiectivul. Trebuie să spun că ţinta noastră ţine cont de cea a UE,
    ţinta naţională e sub ţinta UE şi aproape ne-am atins-o, respectiv avem 26,3%
    în acest moment şi ţinta pe care ne-am propus-o este de 26,7%. Este sub ţinta
    UE, dar decât să produci diplome şi după aceea să nu aibă acoperire pe piaţa
    muncii, e mai bine să mergem cu paşi mici.


    Luând ca reper Eurobarometrul 2018, Gabriela
    Drăgan a precizat că pe eşantion de tineri între 15 şi 30 de ani, s-a putut
    constata cât sunt sau nu implicaţi tinerii în organizaţii. Astfel au fost
    identificate 8 tipuri de organizaţii şi tinerii din 28 de state au fost
    întrebaţi în ce măsură sunt implicaţi în funcţionarea acelor organizaţii:
    interesant, la nivel european, a fost să se descopere că peste jumătate dintre
    tineri sunt implicaţi în cel puţin un tip de organizaţie. Între organizaţii se
    remarcau cluburile de sport, alături de cluburi de divertisment, organizaţii
    culturale, locale, politice, care apără drepturile omului, organizaţii cu
    activitate pe domeniul schimbărilor climatice. În România, cel mai important
    procent de tineri, a declarat că participă la activităţile unui club de
    divertisment, respectiv 17%, reprezentând un loc fruntaş între ţările UE.
    România se plasează astfel alături de Ungaria cu 15%, Polonia cu 14%, dar şi Belgia
    cu 30%. În schimb suntem codaşi în privinţa tinerilor care merg la un club
    sportiv.


    În privinţa dorinţei de a se implica în activităţi
    voluntare, tinerii români ocupă o poziţie medie
    . Iar întrebaţi care ar trebui
    să fie priorităţile finanţărilor în cazul politicilor pentru tineret, trei
    pătrimi dintre tineri au afirmat că programele de educare şi formare sunt
    prioritare.


    Conform rezultatelor sondajului, s-a descoperit că
    tinerii din România s-au plasat într-un procent destul de bun, alături de state
    precum Austria, Italia, Malta, Bulgaria, Polonia , în privinţa participării la
    vot la alegeri locale, regionale sau la orice nivel, 70% din cei intervievaţi
    declarând că au participat la alegeri. Se constată că deschiderea de a se
    implica într-un act cetăţenesc există, de aici încolo rămânând decidenţilor europeni să găsească căile de
    comunicare, pentru a transmite într-o
    manieră credibilă informaţia că prezenţa la vot, a tinerilor, cel mai curând la
    alegerile europene, este importantă.


  • Premiul cetăţeanului european al anului 2018

    Premiul cetăţeanului european al anului 2018

    Activitatea
    Parlamentului European nu se limitează doar la legiferare. Un aspect important
    pentru Parlament este și promovarea excelenței. În fiecare an, instituția
    acordă patru premii pentru recunoașterea excelenței în domeniul drepturilor
    omului, al cinematografiei, al proiectelor pentru tineret și al cetățeniei.
    Aceasta este o oportunitate de a aduce în prim-plan persoane și organizații
    care depun eforturi considerabile pentru a schimba lumea în care trăim în bine și
    de a încuraja și alte persoane să le urmeze exemplul. Există astfel: Premiul
    Saharov – pentru libertatea de gândire, Premiul Charlemagne pentru tinerii
    europeni, Premiul cetățeanului european – o distincție pentru realizări
    excepționale, Premiul LUX – pentru sprijinirea culturii și a identității
    europene.


    La sfârşitul
    săptămânii trecute a fost înmânat Premiul Cetăţeanului European al anului 2018,
    laureaţilor din acest an: filosoful şi
    eseiestul Mihai Şora şi Asociaţia MagiCAMP, ca recunoaștere a rolului lor în
    promovarea valorilor europene.


    Moderatoarea
    evenimentului, Bianca Toma, director programe, în cadrul Centrului Român de Politici Europene, a explicat: Europa este despre valori, este despre cetăţeni, dar şi despre
    cetăţenii care vor veni. Premiul cetăţeanului european al anului este o
    distincţie care se acordă din 2008, este cu un an mai tânăr decât democraţia
    României în UE. Este o distincţie simbolică, ce se acordă în special celor care
    apără valori europene, drepturi fundamentale, fie că vorbim despre minorităţi,
    fie că vorbim despre supremaţia legii, fie că vorbim despre comunităţi locale,
    fie că vorbim despre sprijinirea unor persoane, unor idei şi mai ales a unor
    acte care inspiră. Este un premiu care se acordă celor care reuşesc să inspire
    idei, valori, dar este un premiu şi pentru cei care reuşesc să dea. Uneori este
    nevoie de mai multă implicare şi atunci acei cetăţeni, grupuri, organizaţii,
    asociaţii sunt răsplătiţi cu acest premiu. Şi dacă ar fi ca UE în planul ei de
    scriere a poveştii viitorului Europei să înceapă cu ceva, cred că ar trebui să
    înceapă cu ceea ce reuşesc să facă cetăţenii europeni premiaţi sau nepremiaţi.
    Ca regulă, premiul Cetăţeanului European al Anului este o distincţie mcare se
    acordă la propunerea membrilor Parlamentului European. Premiul PE este despre
    fapte.


    Mihai Șora a
    fost nominalizat de Monica Macovei și Cristian Preda, deputaţi în Parlamentul
    European, și a primit Premiul Cetățeanului European în 2018 pentru modul în
    care dă ființă prin activitățile sale civice valorilor Cartei drepturilor
    fundamentale a Uniunii Europene
    . Asociația MagiCAMP a fost nominalizată de
    deputatul Siegfried Mureșan și premiată anul acesta pentru implicare pe termen
    lung în asigurarea drepturilor la protecție și îngrijiri necesare pentru
    bunăstarea copiilor, consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE.


    Anual, sunt
    premiați până la 50 de cetățeni, grupuri, asociații și organizații din Uniunea
    Europeană.