Tag: valori europene

  • Primul raport european anual privind statul de drept

    Primul raport european anual privind statul de drept

    Uniunea Europeană are la bază atât ideea unei piețe comune, care în condiții de stabilitate le aduce beneficii economice tuturor membrilor, cât și de un set comun de valori asumate de statele membre. Aceste valori privesc în primul rând statul de drept și democrația. Criteriile care definesc standardele UE în domeniu le pot fi impuse statelor care vor să facă parte din Uniunea Europeană, însă până acum au existat relativ puține mecanisme care să monitorizeze respectarea respectivelor standard de către statele membre. Raportul privind statul de drept este un astfel de mechanism, după cum a subliniat vicepreședintele Comisiei, Vera Jourova:

    Democrația, statul de drept și drepturile fundamentale sunt baza pe care se sprijină totul în Uniunea noastră: drepturile noastre, libertatea presei și independența sistemului judecătoresc. Istoria democrației reprezintă o căutare permanentă a unui mod echilibrat de a limita puterile celor puternici. Este o căutare a celui mai potrivit sistem de control și echilibru, astfel încât drepturile cetățenilor sunt protejate iar aceștia își pot exercita puterea pe cât de liber este posibil. De aceea prezentăm, astăzi, primul raport anual privind situația statului de drept în care acoperă toate statele membre UE.

    Printre țările acuzate de încălcarea valorilor fundamentale ale UE sunt Ungaria și Polonia, împotriva cărora au fost pornite proceduri prevăzute de Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene.

    Raportul Comisiei a arătat, printre altele, că unele țări membre au probleme cu independența justiției și sunt necesare reforme – iar unele dintre acestea sunt în curs de implementare – pentru a reduce influența puterii executive sau a celei legislative asupra sistemului judecătoresc. Există, de asemenea, probleme legate de lupta împotriva corupției în unele state membre, precum și motive de îngrijorare legate de independența și pluralismul mass-media. Raportul atrage atenția și că în unele state membre societatea civilă s-a aflat sub asalt: i-a fost limitată posibilitatea de a obține finanțări și a fost, totodată, ținta unor campanii de denigrare în presa pro-guvernamentală.

    Respectarea statului de drept ar trebui, teoretic, corelată cu accesul statelor membre la fondurile UE, însă Parlamentul European a atras atenția că, pentru moment, nu există un instrument practic pentru a obține acest lucru.


  • Teatrul Forum, o formă inedită de promovare a valorilor europene

    Teatrul Forum, o formă inedită de promovare a valorilor europene

    Evenimentul inedit
    se va desfășura în perioada 21-24 septembrie, în mediul online, pe platforma
    webex și va reuni voluntari din cadrul centrelor Europe Direct din București,
    Râmnicu Vâlcea, Târgoviște și două centre din Spania. Este un schimb de
    experiență care vizează, sub forma Teatrului Forum, comunicarea, argumentația
    și valorile europene.

    Dana Rădulescu, coordonatoarea centrului Europe Direct Râmnicu Vâlcea:

    Este o nișă Teatrul
    Forum, un teatru social cu mare impact asupra publicului participant, pentru că
    dă posibilitatea ca în partea a doua, de forum, participanții să intre în piesă
    și să dea o altă tentă finalului pe care l-au preconizat inițial cei care fac
    piesa. Actorii sunt elevi voluntari ai centrelor din Vâlcea, București și
    Târgoviște, fiecare și-a făcut propria echipă, fiecare centru are câte o piesă
    și de-a lungul unui an facem reprezentații de teatru forum. Pentru anul 2020
    planul nostru continuă cu acest eveniment care se numește Stă în puterea ta să
    schimbi ceva, este în cadrul temei mai mari, Un nou elan pentru democrația
    europeană.

    Prioritățile noastre de
    comunicare sunt cele stabilite de Comisia Europeană la începutul de mandat.
    Revenind la program, începem luni, 21 septembrie, cum ne încadrăm într-un grup
    nou, vom începe noi, coordonatorii centrelor Europe Direct, și apoi începem
    efectiv tema cu dezvoltarea abilităților necesare unui actor de teatru forum.
    Vom avea sesiuni de comunicare, de artă teatrală, de argumentație, iar în 23 și
    24 septembrie, avem două dialoguri cu
    centre Europe Direct din Spania. Se pot transmite mesaje extraordinar de
    frumoase cu impact asupra participanților prin această metodă de teatru forum.

    Sperăm să fie un
    eveniment frumos, o experiență interesantă pentru voluntarii noștri, și
    recomandarea pentru ONG uri sau instituțiile dornice de metode non formale să o
    folosească cu mare încredere.


  • Promovarea patrimoniului cultural prin realitatea virtuală augmentată, la Râmnicu Vâlcea

    Promovarea patrimoniului cultural prin realitatea virtuală augmentată, la Râmnicu Vâlcea

    Opt organizații europene din
    Slovenia, Cehia, Portugalia, Malta, Italia, Grecia, Irlanda și Romînia și-au
    propus să implementeze în bibliotecile publice proiectul Visual Library of
    Cultural heritage ( Biblioteca vizuală a patrimoniului Cultural), prin care, folosind un program de realitate
    augmentată să promoveze cele mai
    importante elemente de patrimoniu cultural, național și european din țările pe
    care le reprezintă.









    În condițiile în care suntem
    tot mai tentați să ne cufundăm într-o lumea virtuală pentru inedite experiențe
    senzoriale, Realitatea virtuală este noua inovație la care au accesat
    biblioteci din întreaga lume.


    Astfel, cei care vizitează
    Biblioteca Antim Ivireanul din Râmnicu Vâlcea pot accesa informații despre
    patrimonial cultural al Uniunii Europene în cadrul unui program Erasmus despre
    care ne oferă toate detaliile doamna Alina Nicola:




    Proiectul
    urmărește inițierea unei metode de promovare a patrimoniului cultural, național
    și european, prin utilizarea tehnologiei realității augmentate, care presupune
    adăugarea de date unui conținut selectat și îmbogățirea lui cu informații
    vizuale. Trebuie spus că proiectul nostru se bazează pe experiența fiecărei
    organizații partenere și dincolo de promovarea patrimoniului cultural european își propune să crească sentimentul de apartenență la valorile europene, punând
    accent pe specificul național.


    Până în
    prezent, proiectul a presupus desfășurarea a trei sesiuni de instruire în
    cadrul cărora câte un grup de participanți, din fiecare țară, au învățat
    diverse tehnici care să le permită să creeze o bibliotecă vizuală augmentată,
    menită să promoveze cele mai importante obiective culturale din patrimoniul
    țărilor europene.


    Proiectul
    trebuia să se defășoare pe o perioadă de doi ani dar, din cauza epidemiei de
    coronavirus, suntem nevoiți să-l prelungim, pentru a realiza și ultima
    activitate de învățare, cea referitoare la utilizarea unei aplicații, aplicația
    ZAPPER, care să ne perimtă să învățăm această metodă a realității augmentate.


    Fiecare
    partener va realiza o broșură cu cele mai importante elemente din patrimoniul
    țărilor partenere, fiecare pliant putând fi accesat cu ajutorul unui dispozitiv
    mobil care vă va introduce în descrierea obiectivului respectiv.




  • Chestionar privind nevoile de Informare pe teme europene

    Chestionar privind nevoile de Informare pe teme europene

    Părerea voastră contează! Da, știm că ați mai auzit acest
    lucru, însă în Uniunea Europeană chiar așa se întâmplă! Centrul Europe Direct
    București dorește să afle care sunt, în acest moment, nevoile de informare pe
    teme europene ale publicului său. Prin urmare, vă rugăm să completați acest
    chestionar:

    https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSeDtEt-DZ1h6S8ue_WFyTdJ3pWnK53JjyiN6o1Qj7Wg8OZww/viewform.
    Nu durează mai mult de 2 minute!


    Aveți timp până la data de 1 august să vă exprimați
    preferința cu privire la domeniile de interes și tipul de activități pe care
    ați dori să le desfășoare Centrul nostru pe parcursul anului viitor.


    Mulțumim pentru dorința de implicare în a promova împreună
    valorile europene!




    Mai multe detalii puteți citi pe Facebook-ul Europe Direct
    București:

    https://www.facebook.com/EuropeDirectBucuresti/

  • Chestionar privind nevoile de Informare pe teme europene

    Chestionar privind nevoile de Informare pe teme europene

    Părerea voastră contează! Da, știm că ați mai auzit acest
    lucru, însă în Uniunea Europeană chiar așa se întâmplă! Centrul Europe Direct
    București dorește să afle care sunt, în acest moment, nevoile de informare pe
    teme europene ale publicului său. Prin urmare, vă rugăm să completați acest
    chestionar:

    https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSeDtEt-DZ1h6S8ue_WFyTdJ3pWnK53JjyiN6o1Qj7Wg8OZww/viewform.
    Nu durează mai mult de 2 minute!


    Aveți timp până la data de 1 august să vă exprimați
    preferința cu privire la domeniile de interes și tipul de activități pe care
    ați dori să le desfășoare Centrul nostru pe parcursul anului viitor.


    Mulțumim pentru dorința de implicare în a promova împreună
    valorile europene!




    Mai multe detalii puteți citi pe Facebook-ul Europe Direct
    București:

    https://www.facebook.com/EuropeDirectBucuresti/

  • Proiectul transfrontalier  “Confesiuni prin culoare”

    Proiectul transfrontalier “Confesiuni prin culoare”

    Cinci lucrări de artă
    socială infrumusețează, déjà, orașul Vidin, din Bulgaria, alte cinci au fost
    expuse în foaierul Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova și vor fi
    instalate curând, impreună cu cele din Bulgaria, în alte locuri publice din
    oraș. Ele au fost realizate în cadrul proiectului Confesiuni prin culoare
    care tocmai s-a incheiat la finalul lunii mai.

    Detalii ne oferă doamna Sorina
    Stăiculescu, purtător de cuvânt în cadrul proiectului: Proiectul Confesiuni
    prin culoare este implementat de Asociația Reinventează-TE din Craiova și
    Asociația pentru dezvoltarea afacerilor și formării profesionale din Archar,
    Vidin, din Bulgaria.


    El a avut ca scop
    dezvoltarea competențelor sociale, civice și interculturale ale
    participanților, prin însușirea și promovarea valorilor europene și
    transmiterea lor în comunități, cu instrumente artistice, pentru o creștere nediscriminatorie și
    incluzivă a societății, facilitând includerea grupurilor minoritare și de
    migranți.


    Se știe că Vidin, oraș
    de frontieră și port la Dunăre, dar și Craiova, oraș aflat pe traseul de ieșire
    din țară spre vestul Europei, sunt zone accesate de migranți și de refugiați.
    Cei doi parteneri au studiat această situație și au ajuns la concluzia că
    populația din cele două zone ar trebui educată în spiritual valorilor europene
    astfel încât să nu discrimineze refugiații, migranții care ajung pe meleagurile
    lor, să înțeleagă ce înseamnă drepturile omului, să-I respecte pe acești
    oameni, să fie mai toleranți.


    Proiectul a presupus
    două schimburi de experiență între cele două țări. Au fost selectați 15 tineri
    talentați de la Liceul de Arte Marin Sorescu din Craiova și 15 tineri de la
    Liceul de Arte din Vidin.


    În prima mobilitate,
    care a avut loc în luna octombrie în Vidin, după ce au înțeles anumite
    trăsături specifice zonei, și-au schițat proiectele, niște picture stradale, 5
    picturi de mari dimensiuni.


    Cea de adoua
    mobilitate a avut loc în Craiova, aici au fost discutate aspecte specifice
    României și au fost executate de cei 30 de tineri încă 5 lucrări stradale.


  • UE și migrația: provocări în elaborarea unei politici comune (1)

    UE și migrația: provocări în elaborarea unei politici comune (1)

    În ce măsură a evoluat demersul Uniunii Europene cu privire la elaborarea unei politici comune în ceea ce priveşte migraţia? Ce șanse sunt să se ajungă la soluția potrivită? Răspunde Călin Rus, directorul Institutului Intercultural Timişoara, expert la Consiliul Europei.

    Este important ca acțiunile pe care le desfășoară Uniunea Europeană în general să fie în acord cu valorile europene, cu principiile pe care le susține Uniunea Europeană. Nu putem să avem o abordare bazată pe principiile drepturilor omului, democrației și statului de drept doar în interior și să acceptăm compromisuri în afara UE, ci este importantă promovarea cu fermitate a acestor principii în toate contactele și acordurile care sunt stabilite. (Călin Rus)


  • Comisia evaluează progresele Albaniei şi Macedoniei de Nord

    Comisia evaluează progresele Albaniei şi Macedoniei de Nord

    Comisia Europeană consideră de mult timp că cele două țări sunt pregătite pentru negocierile de aderare după ce au adoptat reforme democratice. Cu atât mai mult în cazul Macedoniei de Nord, care a acceptat să își schimbe numele pentru a pune capăt disputei cu Grecia vecină.

    Totuşi, la reuniunea din octombrie a șefilor de stat și de guvern din Uniune, președintele francez, Emmanuel Macron, s-a opus în ultimul moment deciziei, insistând asupra unor noi reforme şi asupra revizuirii procesului de aderare la Uniune.

    Evaluările actualizate ale celor două ţări arată că ele ‘şi-au accelerat munca şi au oferit rezultate noi, tangibile şi sustenabile’ în domenii cheie, spune comisarul european pentru extindere, Oliver Varhelyi.

    Macedonia de Nord – considerată mai avansată pe calea reformelor – a făcut ‘paşi semnificativi’ pentru a-şi întări independenţa sistemului judiciar, arătând în acelaşi timp ‘un bilanţ îmbunătăţit’ în privinţa luptei împotriva corupţiei şi a crimei organizate.

    Și Albania a făcut progrese în privinţa reformelor judiciare şi validării judecătorilor şi procurorilor, precum şi în lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii, ‘inclusiv în legătură cu traficul de droguri’.

    Recomandarea Comisiei de a deschide negocierile de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord este în continuare valabilă . Sperăm ca și Consiliul European, care îi reunește pe șefii de stat și de guvern, să dea undă verde, a afirmat la prezentarea rapoartelor Ana Pisonero Fernandez, purtătoare de cuvânt a executivului comunitar.

    Pentru ca discuțiile să înceapă cât mai curând, Comisia Europeană a propus în urmă cu o lună o revizuire a procesului de aderare. Sunt patru principii pe care se bazează proiectul de reformă: credibilitate, predictibilitate, dinamism şi un mai puternic ”ghidaj” politic, a spus comisarul european pentru extindere, Oliver Varhelyi.

    Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că Bruxelles-ul și-ar dori modalităţi mai ferme de sancţionare a ţărilor candidate la aderare dacă sunt constatate abateri de la eforturile de a se alinia standardelor europene.

    Astfel, discuțiile ar putea fi suspendate cu totul sau parţial, iar anumite capitole de negociere ar fi redeschise dacă sunt constatate probleme. Ar putea fi reduse chiar finanţările din partea Uniunii.

    Cu alte cuvinte, Comisia vrea ca o ţară candidată să demonstreze că își dorește cu adevărat să respecte normele şi valorile europene.


  • Situația din Polonia și Ungaria, din nou în atenția Parlamentului European

    Situația din Polonia și Ungaria, din nou în atenția Parlamentului European

    Parlamentul European a adoptat joi o rezoluţie care atenţionează că discuţiile cu Polonia şi Ungaria nu au determinat încă aceste ţări să se realinieze valorilor pe care se întemeiază Uniunea Europeană. Rezoluția, adoptată cu 446 de voturi pentru, 178 împotrivă şi 41 de abţineri, menționează că rapoartele şi declaraţiile Comisiei Europene şi ale organismelor internaţionale indică faptul că situaţia din Polonia şi din Ungaria s-a deteriorat de la declanşarea articolului 7 din Tratatul UE (TUE).



    Eşecul Consiliului UE în a face uz efectiv de articolul 7 din TUE continuă să submineze integritatea valorilor comune europene, încrederea reciprocă şi credibilitatea Uniunii în ansamblu”, susţine Parlamentul European.



    PE cere măsuri împotriva încălcării valorilor europene



    Eurodeputații au inclus în textul rezoluției o invitație către Comisia Europeană de a utiliza pe deplin instrumentele pe care le are la dispoziţie pentru a lua măsuri în legătură cu existenţa unui risc clar de încălcare gravă de către Polonia şi Ungaria a valorilor pe care se întemeiază UE, în special procedurile accelerate de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor şi cererile de măsuri provizorii adresate Curţii de Justiţie.



    În final, rezoluţia PE subliniază nevoia stringentă” a unui mecanism al UE privind democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale, după modelul propus de Parlament. Aceasta ar trebui să fie o revizuire independentă anuală care evaluează, în condiţii de egalitate, conformitatea tuturor statelor membre cu valorile prevăzute la articolul 2 din Tratat.



    Votul rezoluției privind situația din Ungaria și Polonia în ședința PE de la Strasbourg:




    Viktor Orban amenință cu ieșirea din grupul Popularilor Europeni



    Budapesta a reacționat imediat după adoptarea rezoluției, prin vocea premierului Viktor Orban. Liderul partidului de guvernământ din Ungaria, Fidesz, a declarat că formațiunea sa a fost la un pas” de a părăsi joi Partidul Popular European (PPE) majoritatea acestei familii politice ne-a trădat”, informează Agerpres care citează agenţia ungară de presă MTI.



    Premierul maghiar a reiterat ideea lansării unui nou proiect european creştin-democrat dacă PPE decide să nu mai sprijine Ungaria.


    Tot joi, ministrul polonez al justiţiei, Zbigniew Ziobro, a criticat aspru opinia legală emisă Comisia de la Veneţia cu privire la un proiect de lege dezbătut în parlament şi care permite sancţionarea judecătorilor, organul consultativ al Consiliului Europei apreciind că amendamentele propuse subminează şi mai mult independenţa justiţiei, amendamentele propuse subminează şi mai mult independenţa justiţiei.



    Vom apăra cu fermitate mândria şi interesele poloneze în ce priveşte reforma justiţiei pe care o vom duce la bun sfârşit, în ciuda unor astfel de opinii şi a poziţiilor colonialiste pe care unii încearcă să ni le impună”, a declarat Zbigniew Ziobro.

  • 1989 şi refacerea spiritului democratic societal

    1989 şi refacerea spiritului democratic societal

    Anul 1989 a
    marcat atât istoria României, cât şi a întregului continent european. Deschiderea
    graniţelor, căderea Zidului Berlinului, care a însemnat şi sfârşitul Războiului
    Rece, dar şi valul de proteste de mare amploare au avut ca urmare căderea
    regimurilor comuniste din Europa Centrală şi de Est. În România, spre deosebire
    de celelalte ţări din fostul bloc sovietic, ruptura de comunism s-a produs cu
    preţul a peste o mie de vieţi. Societatea românească, devenită democratică după
    decenii de represiune ideologică, şi-a găsit cu greu resursele necesare pentru
    a recupera ecartul faţă de Occident, prin conştientizarea şi asumarea trecutului
    sub un regim totalitar.



    Institutul
    Francez din Bucureşti a găzduit dezbaterea 1989. Punct de cotitură,
    cu scopul
    de analiza situaţia societăţii europene de astăzi. Apelul la memorie pare,
    însă, greu de realizat, mai ales în rândurile tinerilor români. Elena Calistru,
    preşedintele ONG-ului Funky Citizens, explică acest fapt:

    Uitându-mă la tinerii cu care lucrăm noi în zona de educaţie civică,
    vreau să vă spun că nu este vina lor că nu au avut parte de educaţie despre
    istoria recentă, suficient de acoperitoare, astfel încât să compenseze faptul
    că nu au trăit acele vremuri. Noi poate că trăim cele mai bune dintre vremurile
    posibile, însă pentru mulţi dintre tinerii cu care noi lucrăm nu este suficient,
    pentru că nu au termen de comparaţie. Atunci, pe ei cred că îi vom pierde, dacă
    nu facem ceva. Putem să îi găsim în faţa unui laptop, în care au făcut un
    videoclip prin de ură şi de discriminare.


    Fluxul de
    informaţii parvenite publicului larg prin intermediul Internetului extinde
    mass-media în mediul virtual, în care mesajele transmise devin tot mai greu de
    controlat. Asaltul de fake news pare să fi luat pe nepregătite atât
    societatea occidentală, cât şi pe cea românească. În afară de fenomenul răspândirii
    ştirilor false, tot mai întâlnit în ultima vreme, mass-media se confruntă, fără
    precedent, şi cu efectele nedorite pe care informaţiile le pot avea asupra
    conştiinţei societăţii democratice. Cu detalii, Liviu Tofan, jurnalist care a
    lucrat, în perioada comunistă, în cadrul secţiei române a Radio Europa Liberă:

    În relaţie cu populismul, ar trebui să fim iarăşi mai atenţi la nuanţe,
    pentru că, în multe ocazii, media, mai ales atunci când are un accent comercial
    foarte puternic, cum este în România, au tendinţa de a prezenta lucrurile
    într-un mod critic sau chiar negativ. Este exact metoda pe care o folosesc
    populiştii atunci când vor să creeze emoţii negative şi proiectează pericole
    care, de fapt, nu există. Cum se întâmplă şi în cazul terorismului, când presa
    este complicele fără voie al teroriştilor, prin promovarea terorii.


    Cu toate acestea,
    societatea democratică de astăzi pare să aibă o capacitate tot mai puternică de
    a discerne. Românii, în calitatea lor de cetăţeni ai Uniunii Europene, se lasă
    tot mai puţin influenţaţi de discursul politic şi îşi analizează poziţia în
    raport cu ceilalţi europeni.

    Elena Calistru: Oamenii sunt interesaţi de subiecte care merg dincolo de viaţa lor
    imediată, de portofelul lor şi de banii disponibili de pe o zi pe alta. Acesta
    este adevărul, că societatea se schimbă şi se uită puţin mai departe. Problema
    este că societatea a luat-o cu ceva paşi înaintea clasei politice, iar acea
    distanţă se adânceşte, creşte. Societatea se schimbă şi se schimbă în bine, aş
    spune eu. Niciodată nu am avut mai mulţi oameni educaţi pe lumea asta.


    După criza
    economică, euroscepticismul a devenit principala ameninţare cu care se confruntă
    Uniunea Europeană. Uneori, acest scepticism este
    acompaniat de dorinţa de a păstra suveranitatea şi identitatea naţiunilor
    europene în detrimentul unui stat federal european. Societatea românească,
    însă, pare să nu se alinieze acestei tendinţe.

    Politologul Robert Adam
    explică: De ce nu prinde în mod substanţial
    discursul eurosceptic în România? Pentru că merge strict pe contrasensul
    etosului naţional românesc. Cu alte cuvinte, toată naraţiunea care fondează
    naţiunea română de la 1848 încoace este una modernizatoare şi de aliniere la
    Occident. Noi nu avem, ca în Ungaria, ca în Polonia, ca în alte părţi, ce
    contrapune. Am avut şi noi momente de balans spre identitar, dar nu s-au
    terminat deloc bine. În consecinţă, pentru a face popular acest discurs,
    trebuie să mergi în contra a ceea ce oamenii au învăţat la şcoală, în familie,
    şi care de multe ori este fals, îngroşat. Dar acesta este motivul fundamental.



    Dincolo de
    motivele desprinse din istoriografie sau din cercetările sociologice,
    societatea românească pare tot mai conştientă de valorile europene şi
    democratice care o definesc. La peste zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană,
    încrederea în blocul comunitar era în creştere, conform unui Eurobarometru realizat
    în anul 2017.

  • UE întărește normele privind securitatea

    UE întărește normele privind securitatea

    În perspectiva Consiliului European, Uniunea Europeană a prezentat progresele înregistrate în combaterea dezinformării și principalele învățăminte desprinse din alegerile europene.

    Protejarea proceselor și a instituțiilor democratice împotriva dezinformării este o provocare majoră pentru societățile de pe tot globul. Pentru a-i face față, Uniunea Europeană a instituit un cadru solid de acțiune coordonată, care respectă pe deplin valorile europene și drepturile fundamentale.

    Nivelul record al prezenței la vot la alegerile pentru Parlamentul European a subliniat interesul sporit al cetățenilor pentru democrația europeană. Iar acțiunile Uniunii, inclusiv înființarea de rețele electorale la nivel național și european, au ajutat să la protejarea democrației de tentativele de manipulare – se arată într-o declaraţie semnată de mai mulţi comisari europeni.

    Responsabilii europeni notează că, încă dinainte de alegeri, au constatat existența unui comportament neautentic coordonat care viza răspândirea de materiale ce instigau la dezbinare pe platformele online, inclusiv prin utilizarea de conturi false. Astfel că platformele online au o responsabilitate deosebită în ce privește combaterea dezinformării, iar Facebook, Google și Twitter, sprijinite de experţi ai Uniunii Europene, au făcut o serie de progrese în conformitate cu Codul de bune practici privind dezinformarea – spun oficialii europeni care se aşteaptă ca platformele online să își mențină dinamica, să își intensifice eforturile și să îndeplinească toate angajamentele asumate în cadrul codului.

    Deși este încă prea devreme pentru a trage concluzii finale cu privire la nivelul și impactul dezinformării în recentele alegeri pentru Parlamentul European, este clar că acțiunile întreprinse de Uniune – împreună cu numeroși jurnaliști, verificatori ai veridicității informațiilor, platforme, autorități naționale, cercetători și membri ai societății civile – au contribuit la împiedicarea atacurilor și la expunerea tentativelor de ingerință în procesele democratice. Sensibilizarea crescută a publicului a făcut mai dificilă manipularea dezbaterii publice de către actorii răuvoitori.

    Mai precis, acțiunea Uniunii Europene s-a concentrat pe patru componente complementare – a explicat comisarul Věra Jourová: În primul rând, o mai bună cooperare între statele membre şi un schimb de bune practici. În al doilea rând, mai multe eforturi din partea platformelor online de a detecta şi a combate acţiunile de dezinformare şi a îmbunătăţi transparenţa în publicitatea electorală. În al treilea rând, am dorit să ajutăm alţi actori cruciali în alegeri, precum partide politice, brokeri de date şi alţii, să respecte legile şi în special legile de protecţie a datelor. Iar în al patrulea rând, trebuie ca, în perioada următoare, să ne implicăm în a pregăti societatea pentru a face faţă dezinformărilor, în special prin difuzarea în mai mare măsură de mesaje bazate pe fapte și prin intensificarea eforturilor de promovare a educației în mass-media şi prin sprijinirea presei independente.


  • Europa convergenței: creștere, competitivitate, conectivitate

    Europa convergenței: creștere, competitivitate, conectivitate

    Din perspectiva Președinției
    României la Consiliul Uniunii Europene, coeziunea
    este o premisă esențială în conturarea viitorului Uniunii și în consolidarea
    încrederii cetățenilor în proiectul european. Mottoul Președinției are în
    vedere coeziunea, atât ca valoare comună europeană, cât
    și ca expresie a unității între statele și regiunile din Uniunea Europeană. În
    acest context, conferința Europa
    convergenței: creștere, competitivitate, conectivitate
    a avut ca principal obiectiv prezentarea și
    discutarea liniilor directoare dereformă
    a politicii de coeziune a UE (ulterior 2021).
    Concluzia dezbaterilor a fost aceea că politica de coeziune rămâne
    principala politică de investiții a Europei, în pofida golului bugetar lăsat de
    Brexit și a apariției unor noi provocări. Însă, pentru a rămâne o economie
    competitivă, Uniunea Europeană trebuie să anticipeze schimbările pieței, iar
    cetățenii săi trebuie să aibă competențele necesare.


    Evenimentul
    a avut loc în data de 17 mai 2019 în Sala Senatului Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași
    și a fost organizat de Institutul European din România și Centrul de Studii Europene
    din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza, cu sprijinul Ministerului
    Afacerilor Externe – Unitatea pentru Pregătirea Președinției. Pentru mai multe informații cu privire
    la eveniment vă invităm să accesați Europa
    convergenței
    și Newsletter.




    (Institutul
    European din România, Serviciul
    Comunicare și Marketing)

  • Aspirațiile europene ale tinerilor din Balcanii de Vest

    Aspirațiile europene ale tinerilor din Balcanii de Vest

    Conferința organizată de Ministerul Afacerilor Externe, în contextul priorității acordate de Președinția română a Consiliului UE regiunii Balcanilor de Vest și politicii de extindere, a avut ca temă Cum răspundem aspirațiilor europene ale tinerilor din Balcanii de Vest?


    Scopul principal a fost promovarea unei agende pozitive pentru tineret în Balcani, ca o investiție în viitor și o contribuție concretă la integrarea europeană a regiunii.

    Conferința a beneficiat de sprijinul Comisiei Europene și de cel al Norvegiei și a fost organizată în cooperare cu parteneri regionali, precum Consiliul Cooperării Regionale și Biroul de Cooperare Regională pentru Tineret.

    Oana Darie, purtător de cuvânt MAE, a declarat: Evenimentul a demonstrat prioritatea acordată de Președinția României a Consiliului UE măsurilor de reformă, dezvoltării economice și sociale în Balcanii de Vest, care să conducă la formarea unei noi generații dispuse să îmbrățișeze valorile europene și să realizeze reconcilierea în Balcani. A permis, totodată, prezentarea unor exemple de bune practici ale României în diverse domenii, inclusiv în domeniul învățământului vocațional, care ar putea servi ca model pentru regiune. A facilitat prezentarea unor ,,povești de succes ale unor tineri din România, din UE și din Balcanii de Vest, care ar putea inspira tânăra generație de antreprenori și care ar stimula participarea tinerilor la dezbaterile privind viitorul regiunii în context european.


    A fost subliniată prioritatea pe care România o acordă extinderii UE în Balcanii de Vest, demonstrată prin dialogul consolidat cu regiunea, prin creșterea prezenței în regiune și numeroasele vizite bilaterale efectuate în pregătirea și pe perioada Președinției, prin promovarea cooperării regionale, inclusiv prin organizarea la Sarajevo a unui seminar regional privind eficientizarea structurilor de cooperare regională. A fost subliniat rolul reformator al Uniunii Europene pentru regiune și, prin organizarea acestui eveniment, România dorește să atragă atenția UE cu privire la importanța punerii unui accent mai mare pe tineretul din Balcanii de Vest la nivel european, pentru a-i încuraja pe acești tineri să își construiască un viitor în țările lor, în perspectiva integrării lor europene.

    Discuțiile din cadrul conferinței au contribuit la identificarea unor soluții pentru creșterea gradului de incluziune socio-economică a tinerilor în statele din regiune și la facilitarea unui dialog durabil la nivelul tinerilor din UE și din Balcanii de Vest, stimulând cunoașterea reciprocă, precum și atașamentul acestora față de valorile europene. De un interes deosebit s-au bucurat și panelurile dedicate participării democratice a tinerilor, oportunităților și provocărilor generate de platformele online, în contextul proliferării știrilor false și a dezinformării, precum și dezbaterile pe teme precum reconcilierea și recâștigarea încrederii în regiune.


  • Suplimentarea programului “DiscoverEU”

    Suplimentarea programului “DiscoverEU”

    Comisia Europeană a lansat, în urmă cu o săptămână, o
    nouă cerere de candidaturi pentru permisele de călătorie DiscoverEU. Până la 16
    mai 2019, toate persoanele cu vârsta de 18 ani din UE își pot depune
    candidatura pentru obținerea unui permis de călătorie care le oferă
    posibilitatea de a descoperi Europa. Condiția este ca tinerii care își depun
    candidatura să se fi născut între 2 iulie 2000 (inclusiv) și 1 iulie 2001
    (inclusiv) și să fie pregătiți să călătorească între 1 august 2019 și 31
    ianuarie 2020 pentru o perioadă maximă de 30 de zile. Cererile trebuie depuse
    prin intermediul Portalului european pentru tineret.

    Un comitet de evaluare va
    analiza cererile și va selecta câștigătorii, candidații urmând să fie informați
    cu privire la rezultatele selecției în luna iunie 2019. Cei care obțin permisul
    vor putea călători individual sau într-un grup de până la cinci persoane.
    Regula generală este ca tinerii să călătorească cu trenul, însă, pentru a se
    asigura un acces larg pe tot continentul, aceștia vor putea utiliza și alte
    mijloace de transport, cum ar fi autobuzul sau feribotul, sau, în mod
    excepțional, avionul. Acest lucru va garanta că tinerii care locuiesc pe insule
    sau în regiuni izolate ale UE vor avea și ei șansa de a participa la această
    inițiativă. Programul Discover EU are rolul de a oferi tinerilor o experiență
    de călătorie, inclusiv celor proveniți din medii defavorizate, astfel încât
    acest voiaj european să fie o ocazie de a dobândi cunoștințe.

    Comisarul pentru
    educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, la o întâlnire cu tineri
    din Europa, a declarat: DiscoverEU creează
    tinerilor ocazia de a învăța despre bogăția noastră culturală europeană și
    despre valorile noastre căătorind. Noi am dezvoltat această inițiativă și
    lansăm o nouă rundă în această săptămână. Douăzeci de mii de tichete vor fi disponibile
    în prima rundă de aplicare din 2019, şi alte 20 de mii înainte de sfârșitul
    acestui an. Oportunitatea pe care am deschis-o pentru voi la nivelul Uniunii
    Europene mă fac mândru. Dar putem și trebuie să facem mai mult. a conchis
    comisarul european referindu-se la suplimentarea fondurilor în următorul buget multianual al Uniunii.


    Discover EU a fost landat de Comisia Europeană în anul 2018, cu un buget inițial
    de 12 milioane euro, iar pentru acest an
    bugetul este de 16 milioane de euro. Până în prezent, această iniţiativă a
    oferit unui număr de aproximativ 30 000 de tineri posibilitatea de a călători
    în întreaga Europă, de a explora bogatul patrimoniu cultural al continentului
    şi de a lua contact cu alți oameni, de a învăța de la alte culturi și de a
    simți ce anume unește Europa. Participanți care nu se cunoșteau dinainte au
    intrat în contact pe platformele de comunicare socială, au format grupuri
    pentru a călători dintr-un oraș în altul sau au stat acasă la alți
    participanți. Comisia Europeană intenționează să lanseze o a patra rundă de
    candidaturi înainte de sfârșitul acestui an.


  • Quo vadis, Europa?

    Quo vadis, Europa?

    Uniunea Europeană are părinţi fondatori şi o istorie marcată cu tratate esenţiale şi carte de diferite culori. Construcţia europeană a pornit şi a fost susţinută permanent de dezbateri şi idei curajoase. În 1950, ideea unei organizaţii europene transnaţionale era încă de domeniul filosofiei utopice dar ea a fost lansată de un grup de politicieni cu viziune. Fiecare pas al integrării a adus dezbateri şi aprofundarea teoriei economice. Mereu au apărut oameni, cu nume şi renume, care au marcat fiecare dintre realizările uniunii europenilor.



    La sfârşitul lunii ianuarie, un manifest pentru un patriotism european” a fost publicat la chemarea filosofului francez Bernard-Henri Lévy şi cu semnătura a 30 de cunoscuţi scriitori preocupaţi de viitorul Europei. Israelianul David Grossman, austriaca Elfriede Jelinek, albanezul Ismaïl Kadaré, ceho-francezul Milan Kundera, britanicul Salman Rushdie, portughezul António Lobo Antunes, polonezul Adam Michnik, italianul Roberto Saviano, turcul Orhan Pamuk, peruanul Mario Vargas Llosa, franco-marocana Leïla Slimani, se află printre semnatarii acestui manifest. Nobelul pentru literatură de acum 10 ani, scriitoarea Herta Müller, de origine germană, născută în România, se află pe prestigioasa listă a scriitorilor care luptă pentru o Europă unită şi liberă.



    Demersul scriitorilor este provocat de apropiatele alegeri pentru Parlamentul European. Autorii manifestului se definesc drept patrioţi europeni” care, deşi, uneori, apar ca resemnaţi şi tăcuţi, sunt conştienţi că, la alegerile europene viitoare, se dă o nouă luptă pentru civilizaţie. Acest moment critic se află plasat la trei sferturi de secol de la înfrângerea fascismului şi trei decenii de la căderea comunismului. Totul în textul dat publicităţii aminteşte de marile iniţiative ale conştiinţelor vii care s-au manifestat de câte ori Europa şi pacea, cultura şi civilizaţia au alunecat de abia simţit spre fenomenele periculoase care au afectat continentul.



    Regăsim, cu plăcere dar şi cu teamă, spiritul înaltei dezbateri de ideii care a însoţit Europa după ultimul război. Aflăm aici pana unor scriitori talentaţi dar şi observaţia unor cetăţeni implicaţi, întâlnim principiile puternice ale unificării europene dar şi analiza de totală sinceritate a unor intelectuali implicaţi. Europa este în pericol”, exclamă scriitorii celebri, atrăgând atenţia că există riscul ca viitoarele alegeri europene să aducă victoria populismului şi a antieuropenilor asupra celor care cred în moştenirea lui Erasmus, Dante, Goethe şi Comenius, a xenofobiei şi a antisemitismului asupra celor care consideră că Europa este a doua patrie pentru toţi oamenii liberi din lume.



    Autorii şi semnatarii analizei îşi reproşează că, împreună cu toţi colegii de generaţie, au comis greşeala de a crede că Europa unită se va realiza de la sine, fără alte eforturi. Cu toţii simt că au trăit iluzia unei Europe necesare, în natura lucrurilor, care se va realiza de la sine pentru că este în sensul istoriei”. Acestui context, care a permis să se ivească sau să reapară fenomenele care pun în pericol viitorul Europei unite, i se adaugă îndepărtarea de doi aliaţi, cel de dincolo de Canalul Mânecii şi cel de dincolo de Atlantic, care au salvat Europa de două ori de la sinucidere, în secolul trecut, şi de manevrele celui numit stăpânul de la Kremlin”.



    Pe de altă parte, metaforic, scriitorii consideră că o serie de incendiatori de suflete” se joacă cu focul, la Dresda, Barcelona, Budapesta, Viena sau Varşovia. Accentul de final cade pe un dezastru aproape anunţat, când, la vot, actuala criză a conştiinţei europene va putea distruge măreţia, onoarea şi prosperitatea societăţilor noastre”, putând remite în cauză, de o manieră nemaiîntîlnită din anii 30, democraţia liberală şi valorile sale.